{"id":20073,"date":"2023-01-04T20:08:41","date_gmt":"2023-01-04T17:08:41","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20073"},"modified":"2023-01-04T20:14:27","modified_gmt":"2023-01-04T17:14:27","slug":"spatii-culturale-nr-25-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20073","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 25 (10)"},"content":{"rendered":"

Magda GRIGORE <\/strong>
\n\"\"

Alexandru M\u0103rchidan – memoria inimii<\/strong><\/p>\n

Spirit meditativ, probabil p\u00e2n\u0103 \u00een structura sa genetic\u0103, Alexandru M\u0103rchidan a deprins obi\u015fnuin\u0163a de a fi nomad \u00een propriul suflet, de unde aduce la suprafa\u0163\u0103 m\u0103rturii tulbur\u0103toare despre complexitatea vie\u0163ii interioare, despre ecourile lumii pluristratificate care ajung \u00een noi, uneori necon\u015ftientizat, \u015fi ne modeleaz\u0103, ne nuan\u0163eaz\u0103, ne \u00eencarc\u0103 de energii, de efecte de lumin\u0103, de culoare, de sunet, dar \u015fi de triste\u0163i, nostalgii \u015fi melancolie. Iar toate acestea pot fi recuperate par\u0163ial \u015fi pot fi \u00eengem\u0103nate benefic – creativ \u00een poezie, dup\u0103 unii teoreticieni poezia fiind una din cele trei mari gnoze ale ontologiei, al\u0103turi de muzic\u0103 \u015fi de mistic\u0103.
\nVolumul lansat recent \u015fi intitulat sugestiv, Exil \u00een inim\u0103 (editura Tiparg, Pite\u015fti, 2012, 94 pg.) permite a\u015fadar mai mult dec\u00e2t o interpretare critic\u0103, ceea ce ar reprezenta o viziune mai mult sau mai pu\u0163in subiectiv\u0103, mai mult sau mai pu\u0163in inspirat\u0103 \u00een efortul de reconstituire a universului reflexiv al autorului, de vreme ce critica \u00een sine r\u0103m\u00e2ne un joc secund al crea\u0163iei \u015fi al spiritului ei tutelar. Poetica lui Alexandru M\u0103rchidan poate reprezenta materialul reu\u015fit al unui exerci\u0163iu de psihanaliz\u0103 literar\u0103, concluziile experimentului devenind relevante pentru via\u0163a spiritual\u0103 de ansamblu a autorului, pentru corpusul s\u0103u de convingeri bine delimitat \u00een via\u0163a real\u0103 sau, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, pentru fluxurile subcon\u015ftientului, pentru amprenta mentalului colectiv, pentru visurile \u015fi dorin\u0163e sale de om viu care adesea vin \u00een contradic\u0163ie sau \u00een conflict cu ordinea lumii concrete \u015fi rece \u00een care tr\u0103im (\u015fi de unde, retr\u0103g\u00e2ndu-se \u00een misteriosul laborator sufletesc, tind s\u0103 reapar\u0103 travestite \u00een documentele – texte poetice). Cu o tonalitate liric\u0103 decantat\u0103, domoal\u0103 \u015fi sigur\u0103 pe sine, t\u00e2n\u0103rul poet ne \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 lumea g\u00e2ndurilor permanente, unde viermii de m\u0103tase ai memoriei rod constant fa\u0163a v\u0103zut\u0103 a timpului, \u0163es\u00e2nd semnifica\u0163ii mai ad\u00e2nci zilei, semnifica\u0163ii care vin din vremuri atemporale, cu \u00een\u0163elesuri \u015fi mai ad\u00e2nci: ,,obi\u015fnuin\u0163a de a fi nomad \u00een propriul suflet\/ m\u0103 obosea pu\u0163in \u015fi nu \u015ftiu dac\u0103 asta\/ era din cauza execu\u0163iilor prea dese la care-am asistat\/ \u00eentr-o zi inima decupat\u0103 din piept\/ p\u0103rea o fiin\u0163\u0103 \u00een sine \u015fi c\u0103uta o arip\u0103\/ pe care s-o iubeasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la moarte -\/ a\u015fa a \u00eenceput totul, c\u00e2nd inima a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 se deghizeze.\/ cu sfiala noului c\u0103l\u0103u aruncam \u00een mine cu z\u0103pad\u0103\/ \u015fi cu visele ne\u00eemplinite iar minele calm \u015foptea\/ va veni un m\u00e2ine vampir\/ al tuturor zilelor care s-au numit ,,ast\u0103zi\u201d\/ un m\u00e2ine vampir pe care-l port \u00een piept\/ \u015fi \u00eel hr\u0103nesc cu grij\u0103 ca pe un mic tiran\/ \u015fi abia de acest m\u00e2ine\/ merit\u0103 s\u0103-mi fr\u00e2ng m\u00e2inile.\/ peripatetiz\u0103m \u00een fa\u0163a oglinzii\/ (dou\u0103 cioburi r\u0103t\u0103cite \u00eentr-o reflexie)\/ eram nomadul \u2013 ap\u0103rut ca un vers cu plumb la picioare\/ ca o grav\u0103 seriozitate pus\u0103 pe umerii unor copii\u201d (Nomadul). Pl\u0103cerea de a monologa cu el \u00eensu\u015fi este sus\u0163inut\u0103 inclusiv de necesitatea deta\u015f\u0103rii, a reculegerii, a redob\u00e2ndirii sensurilor esen\u0163iale, a cur\u0103\u0163\u0103rii de zgura vie\u0163uirii, de r\u0103ul \u015fi ur\u00e2tul existen\u0163ial care te ating \u00een lungul drum (pentru meditativi\u2026) al zilei: ,,mi-e frig de-un fel de singur\u0103tate\/ nu a vulturului\/ nu a pustnicului\/ ci a stejarului\/ \u00eentr-o p\u0103dure\/ de stejari\u201d (Iarn\u0103). Potrivit lui Heidegger omul este ast\u0103zi at\u00e2t de dependent de fiin\u0163area care nu este el \u00eensu\u015fi, \u00eenc\u00e2t este tot mai departe de a fi cu adev\u0103rat st\u0103p\u00e2nul fiin\u0163\u0103rii care este el \u00eensu\u015fi. H\u0103\u0163i\u015ful realit\u0103\u0163ii nu-l mai las\u0103 pe omul modern s\u0103 se (re)g\u0103seasc\u0103, mai mult, poetul \u2013 lirismograful realit\u0103\u0163ii se afl\u0103 \u00een ipostaza de a-\u015fi (supra)\u00eenc\u0103rca, involuntar, impropriu, geometria psihic\u0103.
\nUniversul poetic al lui Alexandru M\u0103rchidan este unul seduc\u0103tor, cu iz arhaic asumat, cu mitologii \u015fi credin\u0163e vechi, cu obiceiuri str\u0103mo\u015fe\u015fti reconsiderate \u015fi cutume tradi\u0163ionale observabile \u00een calitatea durabilit\u0103\u0163ii lor. Imaginarul poetic generos, filozofia asumat\u0103, for\u0163a metaforelor – sunt valen\u0163e stabile ale volumului de poezii. Marile mituri ale lumii, surprinse \u00een ve\u015fnicia lor, \u00eenfrumuse\u0163eaz\u0103 secven\u0163ele lirice: mitul copil\u0103riei fericite\/solare, mitul christic, mitul mor\u0163ii, mitul labirintului, chiar mitul titanului \u2013 cu referire la cuv\u00e2ntul titan\/moartea cea de fiecare zi. \u00cen textura acestor referin\u0163e fundamentale o sumedenie de motive literare \u00eenfrumuse\u0163eaz\u0103 poemele: motivul c\u0103l\u0103toriei (\u00een timp, \u00een copil\u0103ria ca o duminic\u0103 sau \u00een nervura unei frunze); motivul c\u0103ut\u0103torului (cor\u0103bier, urm\u0103rind cu busola Nordul inimii); motivul mamei (a\u015ftept\u00e2nd\u0103\u2026, care nu cade la pace cu somnul av\u00e2nd copiii risipi\u0163i \u00een lume)); motivul nop\u0163ii (ca un r\u00e2s negru sau, alteori, de un \u00eentuneric fertil na\u015fterii poemelor); motivul ceasului (curg\u0103tor ca la Salvador Dal\u00ed); motivul \u00eengerului (c\u0103zut sau fiin\u0163\u0103 omeneasc\u0103 cu aripile date pe spate); motivul raiului (aflat \u00een\u0103untru nostru, ca \u015fi adev\u0103ra\u0163ii Cain \u015fi Abel); motivul satului de c\u00e2mpie (ca deschidere, disponibilitate a asimil\u0103rii, dar \u015fi expunere, lips\u0103 de sprijin); motivul animalului de prad\u0103 (lupii apar c\u00e2nd \u015fi c\u00e2nd \u00een orizontul g\u00e2ndurilor \u015fi mai ales al senza\u0163iilor); motivul artistului ca destin (devorat, \u00eenvins de propria oper\u0103). O puzderie de motive literare \u2013 cuvinte cu o simbolistic\u0103 special\u0103, permit elasticitatea interpret\u0103rii \u00een favoarea textului \u015fi, desigur, a autorului: lacrima, vinul, spirala, lumina, ploaia, sc\u0103rile, dublul, pas\u0103rea, jocul etc.
\nO lume danilovian\u0103, (prin amestecul de mitizare\/demitizare \u015fi prin aerul presim\u0163it al p\u0103ienjeni\u015fului uria\u015f al nimicului), o lume prelins\u0103 din ochiul lui Dumnezeu, contemplat\u0103 printr-o forma\u0163ie romantic\u0103 la care se adaug\u0103 tacit o con\u015ftiin\u0163\u0103 tragic\u0103 a spectacolului existen\u0163ial. Cele mai frumoase metafore ale lui Alexandru M\u0103rchidan sunt metaforele c\u0103derii, imaginile alunec\u0103rii din lumea sa concentric\u0103, \u00een josul unei spirale magice care foreaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ad\u00e2ncul inimii, unde c\u0103ut\u0103torul \u00ee\u015fi purific\u0103 s\u00e2ngele necesar \u00een drumul ini\u0163ierii: ,,ni s-au tocit m\u00e2inile\/ duc\u00e2nd zilnic \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103ri\/ zilnic c\u00e2te un psalm\/ \u00eenc\u00e2t m\u00e2inile au ajuns sub\u0163iri\/ ca tipsia pe care Salomeea\/ a dus capul profetului.\/ o r\u0103sucire continu\u0103\/ a sufletului t\u0103u \u00een inima ta\/ a inimii tale \u00een trupul t\u0103u\/ joc de cercuri concentrice\/ ia-le focul de jertf\u0103\/ \u015fi toate vor c\u0103dea\u2026\u201d(Toate vor c\u0103dea\u2026). Perspectiva de ansamblu este aceea a pendul\u0103rii dinspre margini spre centru, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd via\u0163a va c\u0103dea \u00eenl\u0103untrul ei \u00eens\u0103\u015fi, acolo \u00een microuniversul uman care a g\u0103zduit-o: ,,via\u0163a este o minune, Luiza,\/ \u015fi noi ne ascundem\/ \u00eentre penele ei\/ unii stau cu lupa\/ s\u0103 \u00eei afle secretul\/ al\u0163ii cu foarfeca\/ s\u0103-i decupeze inima\/ al\u0163ii se roag\u0103\/ s\u0103 continue\/ aceast\u0103 minune.\/noi ne ascundem \u00eentre penele ei\/p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ea se va ascunde\/ definitiv\/ \u00een noi.\u201d (Exil \u00een inim\u0103). Lumea exterioar\u0103 \u015fi lumea interioar\u0103 sunt \u00een viziunea lui Alexandru M\u0103rchidan dou\u0103 no\u0163iuni – clepsidr\u0103 \u00een care se petrece circuitul granular al fiin\u0163ei. Mai mult, timpul vizat de autor nu este nicicum prezentul secven\u0163ial, memoria poetic\u0103 a celor tr\u0103ite\/dob\u00e2ndite\/mo\u015ftenite nativ, al\u0103turi de propriile proiec\u0163ii prin visuri \u015fi dorin\u0163e, ajut\u00e2ndu-l s\u0103 culiseze existen\u0163ial, c\u00e2nd \u00eenspre valorile trecutului, c\u00e2nd \u00eenspre cele ale viitorului, timpul c\u0103p\u0103t\u00e2nd astfel o valoare universal\u0103, nefragmentar\u0103, timpul fiind, de fapt, cel pe care \u00eel asimilezi: ,,veneam lumin\u0103 \u00een p\u00e2lp\u00e2ire\/ \u00een amurgul acela\/ veneam de ceasuri \u00eentregi\/ de la facerea lumii parc\u0103\/ de la Adam.\/ de la tat\u0103l meu la bunicu\/ la tat\u0103l bunicului\/ la tat\u0103l str\u0103bunicului\/ locul de unde venim se face mereu mai departe\/ podul de veacuri pe podul de oase\/ podul de lacrimi pe podul de oase\/ \u00een pasul nostru de lumin\u0103 pl\u0103p\u00e2nd\u0103\/ ne sprijin\u0103 de cre\u015ftet Dumnezeu\/ s\u0103 nu c\u0103dem \u00een noapte.\/ \u015ei \u00een zori la arat\/ \u015fi la fr\u00e2ngerea p\u00e2inii\/ \u015fi c\u00e2nd plou\u0103-n g\u00e2nduri nesomn\/ Dumnezeu\/ (cum zicea bunicul desf\u0103c\u00e2ndu-\u015fi umbra)\/ st\u0103 din cer pe prisp\u0103\/ \u015fi \u00ee\u015fi mustr\u0103 fiii\/ porni\u0163i s\u0103-nchid\u0103 tot\/ \u00een ceasul lor\u2026\u201d (Portret din mers).
\nExil \u00een inim\u0103 este un volum cu reale valen\u0163e lirice, dovad\u0103 a disponibilit\u0103\u0163ii auctoriale \u015fi a poten\u0163ialului scriitoricesc al lui Alexandru M\u0103rchidan, care a realizat prin carte o bun\u0103 fotografiere textual\u0103 a lui \u00eensu\u015fi, dovedind c\u00e2te \u0163\u0103nd\u0103ri sacre stau lipite \u00eentr-o inim\u0103 de om, prin c\u00e2te vitralii suflete\u015fti prive\u015fte mintea noastr\u0103 spre lume, c\u00e2t material ruleaz\u0103 memoria etc. C\u00e2teva focaliz\u0103ri deconspirative\/confesiuni devin memorabile: ,,alexandru m\u0103rchidan va muri de pl\u00e2ns\/ \u015fi-a promis c\u00e2ndva s\u0103 nu pl\u00e2ng\u0103\/ \u015fi de aceea trupul \u00eei este plin\/ de lacrimi \u0163inute cu for\u0163a,\/ de aceea el se afl\u0103 la orice pas\/ \u00een pericolul de a se evapora\/ instantaneu\u201d. (Profe\u0163ie).
\nToate cele enumerate \u00eel recomand\u0103 pe autor ca fiind un poet valoros al genera\u0163iei sale, care ne aminte\u015fte u\u015for de g\u00e2lceava sufletului cu trupul, tot mai accentuat\u0103 azi \u00eentr-un post-umanism \u00eent\u00e2rziat. I se potrive\u015fte o scurt\u0103 \u015fi elocvent\u0103 descriere f\u0103cut\u0103 de acela\u015fi Nichita Danilov unui personaj al s\u0103u care apare cititorului echivalent acum cu poetul Alexandru M\u0103rchidan: \u00eel chema Saul \u015fi sufletul s\u0103u nu era pe m\u0103sura trupului!<\/p>\n


\nGherasim RUSU TOGAN<\/strong>
\n\"\"

C\u0103t\u0103nia \u015fi r\u0103zboiul \u2013 \u00eentruchip\u0103ri ale unor destine <\/strong>
\n\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026..
\n \u201eCine m-a f\u0103cut c\u0103tan\u0103
\n S\u0103 nu-\u015f mai dea de poman\u0103
\n C\u0103 poman\u0103 \u015fi-a f\u0103cut
\n C\u00e2nd mi-o pus pu\u015fca la g\u00e2t\u201d
\n Bibicescu<\/em><\/p>\n

Universuri pe cale de a fi uitate, foste, c\u00e2ndva, componente ale ritualului c\u0103t\u0103niei, c\u0103ci \u00een dramatica istorie a veacurilor, esen\u0163a ei ritualic\u0103 nu trebuie pierdut\u0103 din vedere, \u015fi, nici p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u015fterse din memoria colectivit\u0103\u0163ilor. De-aici r\u0103zb\u0103tea ocara, injuria, repulsia \u015fi nu rareori blestemul, chiar \u00eempotriva celor dragi \u015fi a mai marilor lumii, urmare a nedreptei \u00eemp\u0103r\u0163iri a binelui \u015fi r\u0103ului pe p\u0103m\u00e2nt.
\nPentru curiozitatea publicului larg, doar din a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea \u015fi p\u00e2n\u0103 azi, avem documente despre cele dou\u0103 fenomene ce au marcat pe rom\u00e2ni, indiferent \u00een care din provinciile rom\u00e2ne\u015fti \u015fi-au ars via\u0163a, iar dac\u0103 haiducia l\u0103sase \u00een urm\u0103 \u00eensemne eroizante, cele care i-au urmat, departe de o asemenea calitate. Explicabil, at\u00e2ta vreme c\u00e2t plecarea la oaste a feciorului v\u0103zut ca n\u0103dejdea de m\u00e2ine a casei \u015fi nu o dat\u0103 stins prea devreme, departe de cei dragi, a sem\u0103nat fiori de durere, cu pl\u00e2ngere \u015fi ur\u0103 nedomolit\u0103 \u00een contra r\u0103ilor \u015fi a curgerii dureroase a vie\u0163ii.
\n\u201eDrag\u0103 mum\u0103 \u015fi tat\u0103, poate c\u0103 \u00een noaptea asta ne-or b\u0103ga pe front \u015fi v\u0103 scriu s\u0103 nu-mi duce\u0163i grija c\u0103 \u015fi a\u015fa ave\u0163i destule pe cap. S\u0103 ave\u0163i grij\u0103 de Jeni \u015fi de copil iar dac\u0103 s-o \u00eent\u00e2mpla ceva cu mine, s\u0103 le l\u0103sa\u0163i partea mea de p\u0103m\u00e2nt s\u0103-l poat\u0103 cre\u015fte pe Ionic\u0103 f\u0103r\u0103 griji, \u015fi c\u00e2nd o cre\u015fte s\u0103-i povesti\u0163i de mine \u015fi s\u0103-l da\u0163i la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 mult\u0103, chiar de v\u0103 vinde\u0163i \u015fi vitele din jug, c\u0103 Doamne ce bine-i dac\u0103 \u015ftii carte! Eu v\u0103 las s\u0103n\u0103to\u015fi, iar Marioarei s\u0103-i spune\u0163i c\u0103 i-am scris \u015fi ei carte \u015fi, mum\u0103, du-te la biseric\u0103 s\u0103-mi citeasc\u0103 \u015fi mie Dom P\u0103rinte ca s\u0103 fiu lini\u015ftit la greu. V\u0103 spun c\u0103 mi-e dor \u015fi de pietrele din curte, al vostru fiu Ion!\u201d\/ Cartea po\u015ftal\u0103 poart\u0103 parafa \u201eCenzura militar\u0103\u201d, mai jos adresa scris\u0103 cu creion chimic: Domnului Matei Ion, Ghijasa de Sus, plasa Agnita, T\u00e2rnava Mare \/ Scrisoarea a rezistat timpului, a \u0163inut-o \u00een palm\u0103 \u015fi nepotul \u015fi str\u0103nepotul, ajuns \u00een sat medic veterinar. Numai cel ce o scrisese, din nesf\u00e2r\u015fita Rusie, n-a mai revenit niciodat\u0103 acas\u0103\u2026!
\nA\u015fadar, starea eroizant\u0103 ce s-a mo\u015ftenit prin varii canale \u015fi tonalit\u0103\u0163ile ei romantice, desigur c\u0103 nu oglinde\u015fte, \u00een arderea timpului starea de via\u0163\u0103 \u015fi de suflet a omului de r\u00e2nd. Fiindc\u0103 \u00eentotdeauna s-a manifestat \u00eengrijorare, s-a pl\u00e2ns moartea fiin\u0163ei iubite, iar timpului at\u00e2\u0163ia \u015fi at\u00e2\u0163ia i-au mai sim\u0163it n\u0103prasnica trecere!
\nDesigur c\u0103, prin fereastra timpului, v\u0103zute \u015fi auzite, ecoul at\u00e2tor drame s-au estompat fire\u015fte, totu\u015fi, din cioburile lor vom \u00eencerca s\u0103 reconstituim, chiar prin culegerea de firimituri, de prin c\u0103r\u0163i vechi, c\u0103zute pe nedrept \u00een uitare, acel strig\u0103t de blestem \u00een contra nedrept\u0103\u0163ilor timpului. A\u015fadar, \u015ftergerea colbului de pe rafturile \u015fi cotloanele unde zac aceste valori, \u00eel consider\u0103m necesar.
\nDesprindem, a\u015fadar, c\u00e2teva file din scrisorile soldatului moldovean \u015etefan Micu, din satul Carnovas, jude\u0163ul Orhei, scrise p\u0103rin\u0163ilor din Odesa \u015fi de pe frontul primului R\u0103zboi mondial, salvate de la pieire de c\u0103tre regretatul etno-folclorist Petre V. \u015etef\u0103nuc\u0103, ucis de kakebeul criminal pentru cultul valorilor rom\u00e2ne\u015fti (1).
\n\u201ePoftim, tat\u0103 \u015fi mam\u0103, de primi\u0163i h\u00e2rtiu\u0163a asta de la feciorul dumneavoastr\u0103 \u015etefan. M\u0103-nchin cu s\u0103n\u0103tate la dumneavoastr\u0103, tat\u0103 \u015fi mam\u0103, \u015fi la bunica, mo\u015ful, unchiul\u2026 \u015fi v\u0103 rog mult\u0103 s\u0103n\u0103tate de la Dumnezeu\u2026 \u015ei te rog, tat\u0103, c\u00e2nd vei veni s\u0103-mi aduci ciubotele mele cele vechi\u2026 \u015fi \u0163i le voi da pe ale mele acas\u0103\u2026 \u015ei v\u0103-ntreb Catinc\u0103 \u015fi Anic\u0103, voi surorile mele, c\u0103 ve\u0163i pl\u00e2nge mult la poiata mea \u015fi la harbuz\u0103ria mea p\u00e2n\u0103 ce voi veni \u015fi eu s-o p\u0103zesc, c\u0103 mi-a spus tat\u0103-meu \u015fi mam\u0103-mea c\u0103 s\u0103 viu s-o p\u0103zesc! Of, Doamne, ce lucru de poam\u0103 mi-am l\u0103sat eu \u015fi ce locuri bune! \u015ei s\u0103-i spune\u0163i de toate cele ce-i \u00een sat\u2026 Cu at\u00e2ta m\u0103 aleg \u015fi eu, c\u0103 de c\u00e2te ori mi-aduc aminte, de-at\u00e2tea ori pl\u00e2ng. De acas\u0103, tare mi-e jale\u2026 \u015ei mul\u0163umesc lui Dumnezeu c\u0103 \u015ftiu oleac\u0103 de carte, c\u0103 acel care nu \u015ftie tare e r\u0103u\u2026 mam\u0103, tare \u00ee\u0163i era greu de mine, c\u00e2nd eram acas\u0103. Da acum \u00ee\u0163i pare. Nu m\u0103 bl\u0103st\u0103mai s\u0103 m\u0103 duc la ost\u0103\u015fie, la c\u0103t\u0103nie. Of, Doamne, \u015fi iar Doamne! Pe semne n-am avut noroc pe lume! \u015ei cu s\u0103n\u0103tate, tat\u0103 \u015fi mum\u0103! \u015etefan\u201d.
\nGreu de c\u00e2nt\u0103rit sensul acuzei adus\u0103 de fecior mamei, c\u0103-n greul vie\u0163ii de o\u015ftean duce urmele blestemului mamei care, posibil c\u0103 acrit\u0103 de greut\u0103\u0163i, i-o fi strigat vreodat\u0103, de te-ai duce la o\u015ftire s\u0103 te v\u0103d copt \u015fi-apoi la casa ta!, repro\u015f v\u0103zut acum ca blestem, de unde \u015fi g\u00e2ndurile \u00eentunecate ale feciorului! A\u015fadar, u\u015for s\u0103 descoperim sursa blestemului din c\u00e2ntecele c\u0103t\u0103niei, unde mama este v\u0103zut\u0103 asemenea, sursa durerilor de fecior \u00eendurate, departe de cas\u0103!
\nApoi vestea plec\u0103rii pe front cerne\u015fte inima soldatului \u015fi ve\u015ftile ce le trimite celor de acas\u0103 sunt strig\u0103te disperate \u015ftergerii ultimelor leg\u0103turi cu cei dragi:
\n\u201ePofti\u0163i, mam\u0103 \u015fi tat\u0103, de mai e\u015fti acas\u0103, de primi\u0163i h\u00e2rtie de la feciorul dumneavoastr\u0103 \u015etefan\u2026.\u015fi v\u0103 rog mult\u0103 s\u0103n\u0103tate de la Dumnezeu sf\u00e2ntul \u015fi de la mine, la to\u0163i. \u015ei \u00ee\u0163i spun mam\u0103, dac\u0103 ai \u015fi r\u0103mas singur\u0103, apoi s\u0103 \u0163ii gospod\u0103ria cum vei putea, s\u0103 nu vinzi nimic, numai vitele s\u0103 le mai \u00eempu\u0163inezi\u2026 \u015ei-\u0163i mai spun, mam\u0103, s\u0103 n-o alungi pe Anica \u015fi pe Catinca\u2026 c\u0103 de-acum numai cu d\u00e2nsele ai mai r\u0103mas \u00een sat, s\u0103 nu te zburle\u015fti c\u0103 ele, s\u0103racele, bune au fost cu mine\u2026Dar mie, mam\u0103, mi-o picat ordin s\u0103 m\u0103 duc\u2026Apoi \u00ee\u0163i spun, mam\u0103, c\u0103 dac\u0103 s-o \u015fi dus \u015fi tat\u0103-meu, apoi tare bine s\u0103 iei seama\u2026 \u015ei, iaca, mam\u0103, s\u0103-l rog pe mo\u015f Tudorache Vicu s\u0103 te ajute c\u0103 al\u0163ii nu te-or ajuta. Anicu\u0163a s-o aju\u0163i pe mama m\u0103car c\u00e2te odat\u0103\u2026 \u015ei m\u0103 rog m\u0103mucu\u0163\u0103, \u015fi Anicu\u0163\u0103, \u015fi bunic\u0103\u2026s\u0103 m\u0103 ierta\u0163i ace\u015ftia cu to\u0163ii, c\u0103 Dumnezeu \u015ftie ne-om mai vedea ori nu. \u015ei s\u0103-mi spune\u0163i de tat\u0103-meu\u2026 unde-i el\u2026 \u015ei de-acum, cum va da Dumnezeu: ori m\u0103 vor ucide, ori voi ucide eu\u2026 Da, mam\u0103, s\u0103 nu sc\u00e2rbe\u015fti de mine, c\u0103 dac\u0103 voi avea zile, voi veni acas\u0103. \u015ei mul\u0163umesc lui Dumnezeu c\u0103-s s\u0103n\u0103tos\u2026\u201d.
\nStr\u0103bat printre vorbele de complezen\u0163\u0103 \u015fi de mascare a zbuciumului sufletesc, scr\u00e2\u015fniri din din\u0163i \u015fi vaiere de suflet, chiar \u015fi vorbe aspre \u015fi ultimatumuri date mamei, de a avea grija bunurilor gospod\u0103riei, de a se \u0163ine d\u00e2rz\u0103 peste bunuri \u015fi r\u0103utatea oamenilor, \u201ec\u0103 si-or fi uit\u00e2nd ca lupii la mata\u201d. Dar o judec\u0103 \u015fi pe d\u00e2nsa, pentru gura slobod\u0103 avut\u0103, de unde \u015fi r\u0103ul ce s-a l\u0103sat peste cas\u0103: \u201e\u015ei cum \u00ee\u0163i mai pare acum f\u0103r\u0103 de noi, c\u0103 ziceai c\u0103, c\u00e2nd ne-om duce am\u00e2ndoi la muscali (oaste), ai tr\u0103i mai bine, dar acum c\u00e2nd ne-am \u00eentoarce m\u0103car unul \u0163i-ar prinde bine! Da nu \u015ftiu z\u0103u c\u0103 de ne-om mai vedea!\u201d ofteaz\u0103 feciorul, ne\u00eendur\u0103tor cu vorbele aruncate de mama sa alt\u0103dat\u0103 \u015fi de el neuitate!\u201d. (2)
\nUn blestem al p\u0103m\u00e2ntului \u015fi-al neamului rom\u00e2nesc era starea soarta solda\u0163ilor-\u0163\u0103rani ce vorbeau aceea\u015fi limb\u0103 \u015fi se \u00eent\u00e2lneau ca du\u015fmani, de o parte \u015fi de alta a liniei frontului, salv\u00e2ndu-i \u00een momente cruciale, de sub amenin\u0163area mor\u0163ii chiar, limba vechilor cazanii, prin care se recuno\u015fteau de fra\u0163i oropsi\u0163i de un ne\u00een\u0163eles blestem ce-i \u00eenvr\u0103jbiser\u0103 din necunoscute pricini. Cum \u00eensu\u015fi culeg\u0103torul acestor amintiri din r\u0103zboiul \u00eent\u00e2i mondial, adunate de la solda\u0163ii moldoveni o spune: \u201eImpresionante sunt \u00eent\u00e2lnirile dintre rom\u00e2nii basarabeni \u015fi prizonierii rom\u00e2ni din armata austro-ungar\u0103. Moldovenii, \u0163inu\u0163i \u00eenchi\u015fi \u00eentre grani\u0163ele de fier ale Rusiei, nu \u015ftiau c\u0103 neamul lor se \u00eentinde \u015fi \u00een cuprinsul altor \u0163\u0103ri\u2026 Proverbul \u201es\u00e2ngele ap\u0103 nu se face\u201d \u00eel cunoa\u015ftem \u00een profunzimea sensului s\u0103u, numai c\u00e2nd afl\u0103m \u00eenfr\u0103\u0163irea de pe front \u015fi captivitate dintre rom\u00e2nii din Basarabia \u015fi cei din celelalte \u0163inuturi rom\u00e2ne\u015fti\u2026 A\u015fa au putut trece \u201er\u00e2ul blestemat\u201d, Prutul, unde au aflat c\u0103 rom\u00e2nii sunt acela\u015fi neam cu ei, av\u00e2nd aceea\u015fi limb\u0103, acelea\u015fi obiceiuri \u015fi aceea\u015fi credin\u0163\u0103\u201d (3).
\n Dar s\u0103 ascult\u0103m c\u00e2teva din aceste relicte-dureri:
\n Const. Dodon\u0103: ,,C\u00e2nd m\u0103 duceam la front\u2026 \u00eentr-o sta\u0163ie desc\u0103rcau un e\u015falon de prizonieri. Eu am strigat: \u201eEhei , v-am luat noi, ru\u015fii, \u00een plin\u201d. Atunci a vorbit unul\u2026 \u201eM\u0103i frate, nu suntem vinova\u0163i c\u0103 te pune pe tine \u0163ara s\u0103 lup\u0163i ca \u015fi pe mine\u201d Da eu i-am zis, \u201eDa de unde \u015ftii tu moldovene\u015fte, m\u0103i, c\u0103 e\u015fti austriac?\u201d Dar el a zis: \u201e\u015ei eu sunt moldovean, c\u0103 \u015fi-n Austria sunt moldoveni ca \u015fi tine. Sunt din Bucovina \u015fi te \u015ftiu c\u0103 e\u015fti moldovean din Basarabia\u2026!\u201d.
\n D. Chiriac: ,,Odat\u0103 am apucat noi \u00een plin dou\u0103 deta\u015famente de prizonieri, to\u0163i moldoveni din Austria. Ne-am luptat noi c\u00e2t ne-am luptat \u015fi dac\u0103 au v\u0103zut c\u0103 suntem moldoveni s-au dat\u2026 Tare ne miram noi c\u00e2nd \u00eei vedeam c\u0103-s moldoveni \u015fi ei, \u015fi ne batem noi \u00een de noi, frate cu frate\u2026 \u00cei \u00eentrebam \u015fi noi de unde-s, cum tr\u0103ie\u015fte lumea pe la d\u00e2n\u015fii, le d\u0103deam \u015fi noi ce aveam de m\u00e2ncare, ca la fra\u0163ii no\u015ftri. O \u0163igar\u0103 dac\u0103 aveai o \u00eemp\u0103r\u0163eai cu d\u00e2n\u015fii! Spuneau \u015fi ei: \u201eCum a venit vremea s\u0103 ne batem frate cu frate \u015fi astea toate le fac \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iile!\u201d.
\n S. Cimpoie\u015fu: Pe front \u00een Gali\u0163ia mi-au degerat picioarele. La gara Brod din Polonia, m-au suit \u00eentr-un vagon, \u015fi de-acolo la Chiev\u2026 L\u00e2ng\u0103 mine pe pat sta un prizonier ungur \u015fi se tot v\u0103ieta\u2026 \u015fi spunea \u201eV\u0103leu, v\u0103leu\u2026!\u201d Eu tocmai atunci i-am spus: \u201e Tu nu \u015ftii moldovene\u015fte ?\u201d El s-a uitat lung la mine \u015fi mi-a spus \u201e\u015etiu. Da dumneata de unde e\u015fti ?\u201d Eu i-am spus c\u0103-s din Basarabia \u015fi el mi-a spus.\u201d Eu sunt rom\u00e2n din cei care suntem supu\u015fi austriecilor\u201d. Pe urm\u0103 ne-am \u00eemprietenit \u015fi am stat de vorb\u0103 p\u00e2n\u0103 la Chiev.\u201d
\n Dar \u015fi via\u0163a de prizonierat a basarabenilor, la r\u00e2ndul ei, a fost o \u015fcoal\u0103 a \u00een\u0163elegerii no\u0163iunii de frate \u015fi a blestemului de s\u00e2nge ce ap\u0103sa greu pe sufletul h\u0103ituit al rom\u00e2nului, c\u0103zut slug\u0103 str\u0103inului:
\n S. Cimpoie\u015fu: ,,La noi a venit unul Ion Vrabie, rom\u00e2n din Crucea de Jos \u015fi unul Radu Ion. Un camarad de-al lor\u2026 care a c\u0103zut prizonier, l-au adus tot acolo. Acela i-a spus lui Ion Vrabie c\u0103 a v\u0103zut cum \u015fedea nevasta cu mama lui \u015fi cu doi copila\u015fi \u00een prag \u015fi cum un obuz a c\u0103zut sub prag \u015fi praf i-a f\u0103cut. \u015ei casa s-a aprins \u015fi-o ars. Bietul Ion Vrabie\u2026 a sl\u0103bit de parc\u0103 era de cear\u0103\u2026 St\u0103team noaptea pe l\u00e2ng\u0103 el c\u0103 aproape se r\u0103smin\u0163ise\u2026\u201d
\n Ion Popescu: ,,Acolo \u00een lag\u0103r, \u00een Germania,\u2026 o jum\u0103tate de an n-am auzit vorb\u0103 moldoveneasc\u0103. \u00centr-o zi eram la lucru \u015fi aud vorbind moldovene\u015fte. \u00cel v\u0103d pe unul \u015fi \u00eel \u00eentreb: \u201eM\u0103 tu de unde e\u015fti ?\u201d \u201eEu \u00ees din Moldova, dar tu ?\u201d \u201eEu \u00ees din Basarabia\u201d. Am dat m\u00e2na \u015fi am pl\u00e2ns de bucurie c\u0103 ne-am \u00eent\u00e2lnit. Ne-am \u00eemprietenit dup\u0103 aceea \u015fi c\u00e2t am stat \u00een lag\u0103r nu ne-am mai desp\u0103r\u0163it\u2026\u201d.
\nIlinca Chept\u0103naru: ,,C\u00e2t a fost fiu-meu la b\u0103t\u0103lie, (\u015etefan Micu s.a.) mai pl\u0103team la biseric\u0103 c\u00e2te o rug\u0103ciune, s\u0103-l p\u0103zeasc\u0103 Dumnezeu, c\u0103 aveam numai unul. El a fost cu dreptate, de aceasta a sc\u0103pat. Dac\u0103 crezi \u00eenaintea lui Dumnezeu, te p\u0103ze\u015fte, dac\u0103 umbli cu vicle\u015fug, degrab\u0103 dai peste nevoie!\u201d.
\n Cozma Dasc\u0103lu: ,,C\u00e2nd m-am \u00eentors din b\u0103t\u0103lie, gospod\u0103ria am g\u0103sit-o \u00eempr\u0103\u015ftiat\u0103\u2026 n-am g\u0103sit nici carul, m\u0103car. Eu am venit numai cu sufletul \u015fi n-am mai putut \u00eentemeia gospod\u0103rie\u2026\u201d.
\n Vorba grea pe unde cade\u2026
\n Dar \u015fi pe alte meleaguri rom\u00e2ne\u015fti, \u201evorba grea, dac\u0103 a fost aruncat\u0103, necazurile au c\u0103zut ca din cer, a\u015fa ca s\u0103 nu se poat\u0103 omul de nimic bucura pe de-a-ntregul. C\u0103 s\u0103 vezi dumneata, Dumnezeu ne-a dat \u015fi nou\u0103 de toate \u015fi ne-a mai b\u0103gat c\u00e2teodat\u0103 chiar \u015fi-n traist\u0103, dar ce folos, dac\u0103 din ce ne-a dat n-am \u015ftiut folosi, iar traista nu o dat\u0103 a avut fundul rupt! Apoi, noi mai purt\u0103m o vorb\u0103 grea, de c\u00e2nd, Dumnezeu \u015ftie, \u015fi se zice cam a\u015fa: Da-\u0163i-ar Dumnezeu de toate, dar s\u0103 nu le po\u0163i folosi! Adic\u0103, s\u0103 te ia a\u015fa o boal\u0103, cum am avut eu un vecin, care avea lapte \u015fi miere, dar el, s\u0103racul, n-a m\u00e2ncat ani de zile dec\u00e2t cartofi \u015fi lapte cov\u0103sit. Cam a\u015fa am dus-o \u015fi noi de c\u00e2nd ne \u015ftim. S-avem de toate, dar de folosit, ioc! Ba mai mult, chiar s\u0103 ne \u015fi \u00eenstr\u0103in\u0103m ce ne-au l\u0103sat b\u0103tr\u00e2nii, cum s-a \u00eent\u00e2mplat pe aici, pe la noi, cu p\u0103m\u00e2ntul. S-au b\u0103tut ca orbii, frate cu frate, au umblat prin tribunale de s-au legiuit rude cu rude \u015fi mi-am zis c\u0103 s\u0103 vezi ce-o s\u0103 se pun\u0103 am\u0103r\u00e2\u0163ii \u0103\u015ftia pe munc\u0103, de n-o s\u0103 le par\u0103 r\u0103u c\u0103 au f\u0103cut praf colectivele, dar amarnic\u0103 mi-a fost judecata! C\u00e2nd s-au trezit st\u0103p\u00e2ni pe averile ce li se cuveneau, ce-i drept, doar ai lor de-un s\u00e2nge \u015fi-au l\u0103sat oasele prin r\u0103zboaie, ei, neblejnicii, \u00een loc s\u0103 repare ce-au stricat comuni\u015ftii, s-au pornit pe v\u00e2ndute! \u015ei la cine crezi, dumneata, domnule, la str\u0103ini, la nem\u0163i, austrieci, turci, la arabi, care n-au \u00eenghi\u0163it \u00een neamul lor dec\u00e2t nisip \u015fi-au b\u0103ut lapte de capr\u0103, la fel \u015fi fel de venetici \u015fi-au \u00eenstr\u0103inat p\u0103m\u00e2nturile \u015fi ei au luat drumul Spaniei \u015fi Italiei, la construc\u0163ii b\u0103rba\u0163ii, \u015fi, s\u0103-mi fie iertate vorbele, femeile, la \u015fters curule\u0163ul copilului str\u0103in, \u00een loc s\u0103-\u015fi umple ele ograda de copii. C\u0103 dac\u0103 au avut unul sau doi, i-au l\u0103sat \u00een grija b\u0103tr\u00e2nilor, \u015fi pe la noi e plin satul de copii ai nim\u0103nui, c\u0103 rar copil mai ascult\u0103 de pova\u0163a b\u0103tr\u00e2nilor! Asta s-o petrecut pe la noi cu p\u0103m\u00e2nturile, domnule, \u015fi urma\u015fii \u0163\u0103ranilor pur s\u00e2nge, la care le putrezesc oasele pe la Stalingrad ori Tatra, au pus coada pe spate \u015fi s-au \u00eempr\u0103\u015ftiat ca f\u0103ina orbului de li s-o face pulbere s\u0103m\u00e2n\u0163a prin lume \u015fi blestem mai greu ca acesta, nici c\u0103 se poate!\u201d. (4)
\n De altfel, cu riscul repet\u0103rii, consider\u0103m faptul c\u0103 nici o prob\u0103 ini\u0163iatic\u0103, din multele care \u00eenscriu tinere\u0163ea sau starea de feciorie pe drumul marilor deveniri, n-a \u0163esut un c\u00e2ntec al durerii \u015fi ostilit\u0103\u0163ii \u00eempotriva celor ce i-au hazardat t\u00e2n\u0103rului starea, precum dramatica \u00eencercare a c\u0103t\u0103niei, c\u0103reia nu pu\u0163ini dintre ei au tr\u0103it \u00een continuare \u015fi marele m\u0103cel al r\u0103zboiului\u2026 \u015ei, cum era \u015fi firesc de altfel, c\u00e2ntecul de c\u0103t\u0103nie prin tonalit\u0103\u0163ile sale jeluitoare, cu impreca\u0163ii aruncate cu n\u0103duf, r\u0103zbind din voci aspre tinere\u015fti, a r\u0103scolit veacuri inima ta\u0163ilor, mamelor, fra\u0163ilor \u015fi surorilor, dar la fel de dureros a r\u0103nit sufletul fetei iubite, pe care o va pierde prin colbul anilor, urmare a \u00eendelungatei urgisiri tr\u0103ite de fecior \u00een prea \u00eendelungatul purgatoriu al c\u0103t\u0103niei.
\n Ne vom \u00eendrepta \u00een continuare aten\u0163ia asupra vastului repertoriu al c\u00e2ntecului de c\u0103t\u0103nie \u015fi mai ales asupra celui produs \u00een mediul transilv\u0103nean unde, urmare condi\u0163iilor cu vaste implica\u0163ii de ordin na\u0163ional, efectul c\u0103t\u0103niei se \u00eencrustase mult mai jeluitor, f\u0103c\u00e2nd loc exploziei de durere, de blestem \u015fi ocar\u0103; via\u0163a de c\u0103tan\u0103 sau de o\u015ftean pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, perceput\u0103 fiind ca o predestinare din voin\u0163\u0103 divin\u0103 \u015fi a celor cu el dintr-un s\u00e2nge. Iar dac\u0103 Dumnezeu r\u0103m\u00e2ne totu\u015fi abstract \u015fi deloc intuit materialice\u015fte, p\u0103rin\u0163ii, martori ai dramei \u015fi, mai ales, mama era \u00eengem\u0103nat\u0103 ca fiin\u0163\u0103 cauzatoare a toate cele de fecior isp\u0103\u015fite. De-aici \u015fi strig\u0103tul lui dureros: \u201eCeart\u0103, mam\u0103, cu gura,\/ Numai nu m\u0103 blestema!\/ C\u0103 blestemul de la mum\u0103\/ Nu-i f\u0103cut din vorb\u0103 bun\u0103,\/ este m\u0103runt ca bobul\/ \u015fi arde mai r\u0103u ca focul.\/ E m\u0103runt ca maz\u0103rea\/ \u015fi arde mai r\u0103u ca para!\u201d.
\nC\u00e2ntecul de c\u0103t\u0103nie al b\u0103rba\u0163ilor, observ\u0103 Ovidiu Papadima, \u201ee aspru, realist, prefer\u00e2nd expresia direct\u0103, f\u0103r\u0103 a c\u0103uta ajutorul imaginilor tradi\u0163ionale ale liricii noastre na\u0163ionale\u201d (4). De-aici \u015fi tonalitatea grea, acuzatoare, adresat\u0103 mamei, pentru modul cum i-a pres\u0103rat, cu bune \u015fi rele, cre\u015fterea: \u201eR\u0103u, maic\u0103, m-ai blestemat,\/ C-un picior m-ai leg\u0103nat;\/ cu m\u00e2na \u0163\u00e2\u0163\u0103 mi-ai dat,\/ cu gura m-ai blestemat\u201d; iar vorbelor aspre li se asociaz\u0103 gesturi, semne ale disper\u0103rii: \u201eCu m\u00e2inile sus, la lun\u0103\/ ca s\u0103 fiu cu pu\u015fca-n m\u00e2n\u0103;\/ ca s\u0103 nu scap din prinsoare\/ \u015fi s\u0103 nu am s\u0103rb\u0103toare\u201d. C\u00e2t prive\u015fte c\u00e2ntecul de c\u0103t\u0103nie colportat de c\u0103tre femei, ele, observ\u0103 Papadima, \u201eprefer\u0103 pateticul sentimental \u015fi seriile de imagini obi\u015fnuite c\u00e2ntecului de dragoste, cu care \u00eel identific\u0103 de fapt \u015fi pe cel cu teme ost\u0103\u015fe\u015fti, creat de ele\u201d (5).
\n\u00cen cazul c\u00e2ntecului de c\u0103t\u0103nie ce poart\u0103 marca inventivei, de o tonalitate \u00eenc\u0103rcat\u0103 de dramatism pare s\u0103 fie c\u00e2ntecul de c\u0103t\u0103nie dialogat, respectiv cel care implic\u0103, deopotriv\u0103, \u015fi pe fat\u0103, \u015fi pe fecior, ambii afla\u0163i \u00een momentele cruciale, pentru destinul fiec\u0103ruia \u00een parte. Scenariul pare simplu: Feciorul, aflat \u00een pragul plec\u0103rii la c\u0103t\u0103nie, este implorat de c\u0103tre fat\u0103 de a fi purtat\u0103 al\u0103turi, pe drumurile lumii. De nu, refuzul ar dezl\u0103n\u0163ui apocalipsa! Dar s\u0103-i urm\u0103rim regia.
\n C\u00e2ntecul \u201ePune-m\u0103, nene, c\u0103lare\u201d se deschide \u00een tonalitate baladesc\u0103, preg\u0103tind, \u00een fapt, dramatismul blestemului. De\u015fi, la o prim\u0103 lectur\u0103, c\u00e2ntecul ar p\u0103rea compozit, totu\u015fi starea \u2013 e de durere ce marcheaz\u0103 sufletele celor doi protagoni\u015fti ce se blestem\u0103 reciproc, anul\u00e2nd chiar starea de normalitate a unei rela\u0163ii, \u00een ordinea omenescului\u2026 Dar s\u0103 descoperim cheia acestei dezl\u0103n\u0163uiri frenetice. Pe c\u00e2nd Gheorghi\u0163\u0103 doarme haiduce\u015fte al\u0103turi, \u201em\u00e2ndra\u201d nu-\u015fi poate accepta situa\u0163ia a\u015ftept\u0103rii absurde a \u00eentoarcerii dragului din c\u0103t\u0103nie: \u201e De lacrimi de-abia-l z\u0103rea,\/ de suspin, de-abia vorbia: – Pune-m\u0103, nene, c\u0103lare,\/ La spinarea dumnitale!\u201d. Refuzul \u00ee\u015fi are motiva\u0163ie \u00eentemeiat\u0103: \u201e-Bucuros, m\u00e2ndro, te-a\u015f pune\/ dar mi-e calul sprintenel,\/ i-n picioare sub\u0163irel,\/ de-abia-mi duce trupul meu,\/ trupul \u015fi p\u0103catele,\/ mijlocul cu armele\u201d.
\nLa motiva\u0163ia c\u0103tanei, \u00een varianta culeas\u0103 din Huedin, fata ofer\u0103 \u015fir de noi posibilit\u0103\u0163i ale metamorfoz\u0103rii sale: \u201eDe \u0163i-e ru\u015fine de mine,\/ f\u0103-m\u0103 br\u00e2u pe l\u00e2ng\u0103 tine,\/ De \u0163i-e ru\u015fine cu br\u00e2u,\/ F\u0103-m\u0103 pan\u0103 de sus\u0103u,\/ De \u0163i-e ru\u015fine cu par\u0103,\/ F\u0103-m\u0103 lumin\u0103 de cear\u0103\/ \u015ei m\u0103 pune subsuoar\u0103,\/ \u015ei m\u0103 du cu tine-n \u0163ar\u0103\u201d. Din \u015firul de posibilit\u0103\u0163i enumerate prin excludere, fata alege ipostaza ilumin\u0103rii, drept simbol al salv\u0103rii prin luciditate: \u201eBade, unde-i \u00eensera,\/ Eu m\u00e2ndru \u0163i-oi lumina\u201d \u015fi, totodat\u0103, \u00eensemn absolut al salv\u0103rii de la r\u0103t\u0103cire, de la pierderea identit\u0103\u0163ii de rom\u00e2n chiar: \u201eOamenii te-or \u00eentreba\/ Ce lumin\u0103 e asta,\/-Asta-i lumin\u0103 de cear\u0103,\/ Dr\u0103gu\u0163\u0103 din a mea \u0163ar\u0103,\/ Asta-i lumin\u0103 de s\u0103u,\/ Dr\u0103gu\u0163\u0103 din satul meu!\u201d.
\n S\u0103 z\u0103bovim o clip\u0103 asupra valorilor semantice pe care le implic\u0103 textul \u00een rela\u0163ie cu metafora de lumin\u0103. Lumina pentru ceilal\u0163i va fi scut protector, de nimeni p\u0103truns. \u201eLumina de cear\u0103\u201d, \u00een concept tradi\u0163ional, sugereaz\u0103 puritatea, ceara fiind cel mai curat material din care se confec\u0163iona lum\u00e2narea bisericeasc\u0103 \u015fi ritualic\u0103. La r\u00e2ndul ei, \u201elumina de seu\u201d, ca utilitate, \u00ee\u015fi are explica\u0163ia \u00een procesul prepar\u0103rii lum\u00e2n\u0103rilor necesare \u00een spa\u0163iul domestic al vie\u0163ii, respectiv lum\u00e2n\u0103rare de lut ars. Dar \u00een spa\u0163iul casei rurale, tehnic era rudimentar\u0103: \u201eSe t\u0103ia o sfecl\u0103 la baz\u0103, a\u015fa ca s\u0103 poat\u0103 fi a\u015fezat\u0103 pe un loc drept. Partea conic\u0103 mai \u00eengust\u0103, se scobea, golindu-se de miez. Apoi se introducea \u00een\u0103untru seu topit \u00een care se introducea o benti\u0163\u0103 de p\u0103nur\u0103. \u00cembibat\u0103 cu seu, aceasta ardea ca o tor\u0163\u0103, cu miros de r\u00e2ncezeal\u0103 \u015fi fum \u00eenec\u0103cios, dar suportabil, totu\u015fi.
\nRevenind la idee, se observ\u0103 u\u015for faptul c\u0103 ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a unei adev\u0103rate scenete \u00een care actan\u0163ii \u00ee\u015fi exteriorizeaz\u0103 universul de g\u00e2nduri, ie\u015find p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 din spa\u0163iul suportabilit\u0103\u0163ii, de unde apoi blestemul toropitor, aruncat unul \u00eempotriva celuilalt.
\n Astfel, de\u015fi refuzul feciorului de a \u00eemplini dorin\u0163a fetei este, \u00een fapt, plato\u015f\u0103 de ap\u0103rare a fetei, motivat\u0103 prin imaginea apocaliptic\u0103 a r\u0103zboiului: \u201eUnde m\u0103 duc, m\u00e2ndro eu\/ Nu-i secar\u0103 \u015fi nici gr\u00e2u,\/ Numai s\u00e2nge p\u00e2n\u2019 la br\u00e2u;\/ Nu-i nici gr\u00e2u, nu-i nici secar\u0103\/ numai cioante-s pe hotar\u0103\u201d.
\n \u015ei totu\u015fi blestemul fetei se cl\u0103de\u015fte nimicitor: \u201eDac\u0103 mergi \u015fi nu m\u0103 duci:\/ Fac\u0103-\u0163i-se drumul cruci\u201d, respectiv semn \u00een\u0163eles \u00een con\u015ftiin\u0163a popular\u0103 ca produc\u0103tor al dezastrelor. Din acest punct al refuzului, starea devine ireconciliabil\u0103, urmare a dezl\u0103n\u0163uirii rezolute a fetei: \u201eMurgul s\u0103 se poticneasc\u0103\/ Pe tine s\u0103 te tr\u00e2nteasc\u0103\u201d. Tr\u00e2nta calului se marcheaz\u0103 astfel ca un gest de refulare din partea animalului credincios, urmat\u0103 fiind de lovitura de gra\u0163ie a palo\u015fului care: \u201eDin teac\u0103 saie,\/ Pe tine s\u0103 nu te taie,\/ Num-o m\u00e2n\u0103 \u015fi trei coaste,\/ S\u0103 nu po\u0163i merge la oaste\u201d. Ciuntirea fl\u0103c\u0103ului se \u00eenseamn\u0103, la r\u00e2ndul ei ca gest de deformare fizic\u0103 \u015fi anularea calit\u0103\u0163ii de o\u015ftean. Hiperbolizat\u0103 este \u015fi imaginea destr\u0103m\u0103rii sale omene\u015fti, ca punct final al blestemului apocaliptic al fetei: \u201eDe-ar da, bade, Dumnezeu\/ C\u00e2t o fi pe sub hag\u0103u,\/ Mearg\u0103-\u0163i s\u00e2ngele p\u0103r\u0103u\/ Steie c\u00e2nd l-oi opri eu.\/ C\u00e2t o fi drumul de lat,\/ Steie tot s\u00e2nge-nchegat\u201d.
\nEfectul blestemului asupra feciorului na\u015fte la \u00eenceput uimire \u015fi mai apoi repro\u015f, blestemul fiind s\u0103v\u00e2r\u015fit, de altfel, prin \u00eenc\u0103lcarea interdic\u0163iilor ce le impune starea s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 a lumii: \u201e\u00centr-o sf\u00e2nt\u0103 duminic\u0103,\/ P\u00e2n\u0103-i popa-n biseric\u0103\u201d.
\n \u015ei totu\u015fi, con\u015ftient de p\u0103catul arunc\u0103rii blestemului, mai ales \u00eentr-o asemenea zi, la r\u00e2ndul s\u0103u, feciorul \u00ee\u015fi valideaz\u0103 dreptul de a se ap\u0103ra tot prin blestem. Iar dorin\u0163a sa dep\u0103\u015fe\u015fte hotarul iubirii, prin op\u0163iunea barbar\u0103, op\u0163iune ur\u0103, ce \u015fterge tot ce destinul le-a a\u015fezat ca floare pe calea vie\u0163ii, purt\u00e2nd \u00een ea urme din vechile blesteme ale tragediilor antice: \u201eDe-ar da, m\u00e2ndro, Dumnezeu\/ Pe c\u00e2nd m-oi \u00eenturna eu,\/ S\u0103 fii moart\u0103 \u015fi-ngropat\u0103\/ \u015ei de to\u0163i ai t\u0103i uitat\u0103.\/ \u015ei, m\u00e2ndro,-n morm\u00e2ntul t\u0103u,\/ S\u0103-mi priponesc calul meu!\u201d. Gestul pare sfid\u0103tor \u015fi barbar. Dar finalul poare s\u0103 fie autojertfire: \u201e\u015ei, m\u00e2ndro, pe crucea ta,\/ S\u0103-mi crape inimu\u0163a\u201d.
\n Dar, testamentar, se face auzit\u0103 din nou vocea fetei, care \u00eenchide acest scenariu terifiant \u201eBade, pe morm\u00e2ntul meu,\/ S\u0103 crape sufletul t\u0103u,\/ Pe cruci\u0163a mea cea nou\u0103\/ S\u0103-\u0163i crape sufletu-n dou\u0103,\/ Pe cruci\u0163a mea cea veche,\/S\u0103-\u0163i crape inima-n \u015fapte\u201d.(6)
\n\u015ei astfel, cortina se coboar\u0103 peste o lume deja mineralizat\u0103 de o dragoste ce \u015fi-a spuzit actan\u0163ii.
\nIar din unghiul valoriz\u0103rii poetice, ne uime\u015fte crudescen\u0163a expresiei \u015fi asocia\u0163iile de o for\u0163\u0103 imagistic\u0103 din care transpare \u00eens\u0103\u015fi for\u0163a iubirii, \u00een numele c\u0103reia sacrificiile, \u00eens\u0103, a\u015fternute pe urmele diabolizate, aduc pieirea protagoni\u015ftilor neferici\u0163i \u00een dragoste.
\n Motivul \u00een sine, dup\u0103 cum s-a \u015fi putut deja cunoa\u015fte, \u00ee\u015fi prelunge\u015fte starea \u00een universuri dintre care cel al iubirii \u00een\u015felate, se situeaz\u0103 \u00een apropierea celui de c\u0103t\u0103nie, marcat prin jertfe \u015fi p\u0103cate.
\n Autoblestemul:
\n Pare s\u0103 fie un procedeu pe care codul respectiv \u00eel neglijeaz\u0103. Atragem aten\u0163ia c\u0103 una este s\u0103 te blestemi pentru a fi crezut pentru ceva, respectiv: m\u0103 jur pentru ceva anume, pe c\u00e2nd autoblestemul se valideaz\u0103 ca o procedur\u0103 prin care te condamni singur pentru o fapt\u0103 veche care a dus la r\u0103u pe cineva drag. A\u015fadar, e un regret, ca urmare a unui p\u0103cat comis \u00eempotriva celor de-un suflet \u015fi-un s\u00e2nge.
\n Balada \u201eDr\u0103gu\u0163i desp\u0103r\u0163i\u0163i\u201d pare s\u0103 valideze tocmai o asemenea stare: \u201eIubitu-s-o iubit,\/ Un fecior de om bogat\/ C-o fat\u0103 de om s\u0103rac\u201d, se nareaz\u0103 \u00een balad\u0103. Negarea iubirii lor, de c\u0103tre p\u0103rin\u0163i, a dus la sf\u00e2r\u015fitul melodramatic al celor doi tineri: \u201eEi de m\u00e2n\u0103 s-au luat\/\u015ei-n f\u00e2nt\u00e2n\u0103 s-o aruncat\u201d. \u00cenmorm\u00e2nta\u0163i \u00een medii diferite: \u201ePe fat\u0103 \u00een \u0163intirim,\/ Pe b\u0103iat dinjos de drum\u201d, pe ei i-a unit \u00een moarte \u201eO ruje m\u00e2ndr\u0103-nflorit\u0103\u201d, r\u0103s\u0103rit\u0103 din trupul fetei \u015fi \u201eUn rug verde \u00eenfrunzit\u201d, r\u0103s\u0103rit din trupul b\u0103iatului: \u201eRugu-at\u00e2ta s-a \u00eentins\/ P\u00e2n\u0103 pe ruj-a cuprins\u201d. \u015ei astfel minunea a spart crusta de pe inima mamei feciorului, de unde autoblestemul: \u201eMaic\u0103-sa se blestema\/ S\u0103 curg\u0103 ca f\u0103rina\/ C\u0103 le-a stricat dragostea\u201d (7).
\n P\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, amintirile din r\u0103zboi au constituit fascina\u0163ia adolescen\u0163ilor \u015fi tinerilor, mai ales, intuite ca experien\u0163e situate la spa\u0163iul dintre via\u0163\u0103 \u015fi moarte, eroiz\u00e2ndu-l pe anonimul veteran care, solicitat sau nu, dep\u0103na, cu privirea pierdut\u0103, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri tr\u0103ite sau \u00eenchipuite, ori pornind de la o \u00eent\u00e2mplare pe scurt relatat\u0103, se pierdea cu sufletul pe melodia unui c\u00e2ntec de c\u0103t\u0103nie, purtat \u00eentr-un col\u0163 de suflet, prin canavaua vremurilor. Spre cinstea lor, ace\u015fti proscri\u015fi pe calea timpului, supravie\u0163uitori ai \u00eent\u00e2mpl\u0103rii, au r\u0103mas crainicii unor timpuri \u00eenspre care azi pu\u0163ini \u00ee\u015fi mai \u00eentorc g\u00e2ndurile. Iar dac\u0103 \u00een aceste succinte pagini le aducem elogiul, o facem pe considerentul c\u0103 prin ace\u015fti pu\u0163ini supravie\u0163uitori rapsozi ai nenorocirilor, cum i-am putea denumi, valorile tradi\u0163ionale \u015fi religioase se a\u015faz\u0103 \u00eentr-o cu totul alt\u0103 gril\u0103 interpretativ\u0103, \u201econform unui nou cod moral, simplificat \u00een virtutea logicii convie\u0163uirii \u015fi supravie\u0163uirii\u201d, ne convinge Ioana Ruxandra Fruntelat\u0103, unul dintre exege\u0163ii domeniului, cu pu\u0163ine ecouri \u00een eseistica noastr\u0103 (8). Conform respectivei cercet\u0103toare, \u201eAmintirile din r\u0103zboi, din mar\u015furi, din lag\u0103re, din spitale sau din spatele frontului, se verbalizeaz\u0103, se \u015flefuiesc p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd devin un topos al mediilor de povestit\u201d (8). Deosebit a fost \u00eens\u0103 destinul c\u00e2ntecului de c\u0103t\u0103nie care s-a \u015flefuit mereu \u015fi mereu, fiind reluat de la o genera\u0163ie la alta, \u00eenso\u0163ind tinerii la plecarea \u00een c\u0103t\u0103nie, cunoscute \u00eens\u0103 fiind \u00eenainte de tr\u0103irea evenimentului, respectiv de la predecesori. Prin ani, c\u00e2ntecul de c\u0103t\u0103nie prindea r\u0103d\u0103cini suflete\u015fti pin gura unor veterani, ce cu diverse ocazii \u00ee\u015fi dep\u0103nau pove\u015ftile neuitate ale c\u0103t\u0103niei, dar, mai ales, ale r\u0103zboiului.
\n De altfel, r\u0103zboiul, men\u0163ion\u0103m chiar cu riscul de a ne repeta, a n\u0103scut un anume c\u00e2ntec, \u00een care, pe de o parte, \u00ee\u015fi afl\u0103 ecou suferin\u0163ele soldatului, pe de alt\u0103 parte, fiul – pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 sau prizonierat. De asemenea, \u00een acela\u015fi univers tematic intr\u0103 \u015fi scrisorile \u00een versuri, trimise de pe front sau c\u0103t\u0103nie de soldatul cu inima fr\u00e2nt\u0103 de dorul celor r\u0103ma\u015fi departe.
\n Blestemul mamei, \u00eentr-o lume supus\u0103 dezastrului, izbe\u015fte necru\u0163\u0103tor, din credin\u0163a c\u0103 numai prin pieirea celor mari, cauza tuturor relelor, \u00een con\u015ftiin\u0163a tradi\u0163ional\u0103, numai atunci se va re\u00eentrona ordinea lumii. C\u00e2t \u015fir de ani, blestemul care urmeaz\u0103 a fost rostit cu team\u0103, rupt \u00eens\u0103 din suflet \u015fi sc\u00e2rb\u0103, chiar dac\u0103 pu\u015fc\u0103ria \u015fi munca for\u0163at\u0103 erau mereu deschise amenin\u0163\u0103tor pentru cei care nu sl\u0103veau marea prietenie \u015fi nu-l omagiau pe a\u015fa-numitul \u201ep\u0103rinte al popoarelor\u201d, I. V. Stalin!: \u201eM\u0103i Staline, m\u0103 Staline,\/ De nu te-o blestemat nime,\/ Tu ascult\u0103 de la mine:\/ Kremlinul s\u0103 \u0163i-l v\u0103z par\u0103,\/ S\u0103-\u0163i piar\u0103 copii \u015fi \u0163ar\u0103,\/ S\u0103 te v\u0103z lovit de r\u0103u,\/ Cum a fost feciorul meu!\/ Kremlinul s\u0103 \u0163i-l v\u0103z jar,\/ C\u0103 l-ai supus la amar,\/ Kremlinul s\u0103 \u0163i-l v\u0103z tin\u0103,\/ C\u0103 mi l-ai sf\u00e2r\u015fit \u00een min\u0103!\/ M\u0103i Staline, m\u0103i Staline,\/ Usc\u0103-s\u0103 inima-n tine,\/ Foamea s\u0103 te pr\u0103p\u0103deasc\u0103,\/ Focul s\u0103 te pr\u0103duiasc\u0103!\/ Pr\u0103duiasc\u0103-\u0163i gr\u00e2nele,\/ Retezeasc\u0103-\u0163i m\u00eeinile!\/ Doamne, ruga mea prime\u015fte,\/ Ca pe-un c\u00e2ne mi-l sf\u00e2r\u015fe\u015fte!\u201d.
\nDar, \u00eentr-o dreapt\u0103 r\u0103splat\u0103, nu a fost iertat nici mai marele peste o\u015ftire \u015fi \u0163ar\u0103, indiferent cum \u015fi l-a asimilat istoria, \u00een oscila\u0163iile ei justi\u0163iare:
\n\u201eMare\u015fale, fa\u0163\u0103 ras\u0103,\/ Las\u0103-mi copilul acas\u0103,\/ Nu-l da carne tunului,\/ Pe la Cotul Donului!\/ Mare\u015fale, mare\u015fale,\/ S-aduni blesteme pe cale,\/ Moartea s\u0103-\u0163i stea de mireas\u0103\/ De n-aduci feciorii-acas\u0103\u201d.
\n De asemenea, c\u00e2ntecele r\u0103zboiului, \u00eenc\u0103 p\u0103strate, unele \u00een scrisorile trimise de pe front, de combatan\u0163i originari \u015fi de pe Valea H\u00e2rtibaciului, Sibiu, se cer, la r\u00e2ndul lor, decriptate. Amintim faptul c\u0103, la fel ca \u015fi-n alte cazuri, dincolo de contrastantele diferen\u0163ieri privind valoarea lor estetic\u0103, predomin\u0103 \u00een ele suflul acelei lumi dezechilibrate, \u00een care groaza de moarte dep\u0103\u015fe\u015fte orice \u00eenchipuire. Este, de altfel, cazul s\u0103 men\u0163ion\u0103m \u015fi faptul c\u0103, dac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, antologiile de folclor au omologat aceste valori autentice \u015fi documentare doar la modul selectiv, re\u0163in\u00e2nd \u00een parte crea\u0163ii din prima conflagra\u0163ie \u015fi c\u00e2teva din cea de a doua, respectiv adaptate la frontul din apus, faptul \u00een sine se justific\u0103 prin condi\u0163iile ingrate ale ultimei jum\u0103t\u0103\u0163i de veac str\u0103b\u0103tut, c\u00e2nd au fost aruncate la co\u015ful uit\u0103rii cele apar\u0163in\u0103toare dramei r\u0103s\u0103ritului.
\n Ca urmare, a\u015fa cum s-a putut deja observa, autorul include, cu inten\u0163ia clar\u0103 de a completa acest univers, tocmai aceste crea\u0163ii care \u00ee\u015fi au originea \u00een cavalcada r\u0103s\u0103ritului, aspru tr\u0103it\u0103 de soldatul rom\u00e2n, pe fronturile din Basarabia, Cotul Donului, Odesa \u015fi Stalingrad.
\n Viziunea \u015fi puterea de intui\u0163ie a dezastrului sufletesc sunt apocaliptice: \u201eSun\u0103 goarna de plecare, \/ Mi-a\u015fez rani\u0163a-n spinare, Mar\u015fu-i lung, rani\u0163a-i grea,\/ Pe la Nistru-i vremea rea,\/ Trage brandul, moartea-mparte,\/ Zilele mi-s num\u0103rate,\/ Blestemat fii, Mare\u015fale,\/ C\u0103 ne-ai dus la chin \u015fi jale,\/ Unde frontul e mai r\u0103u,\/ Curge s\u00e2ngele p\u0103r\u0103u\u201d.
\n O stare asem\u0103n\u0103toare o descop\u0103r prezent\u0103 \u015fi pe una din c\u0103r\u0163ile po\u015ftale, adresate bunicii mele Rusu Anica, de feciorul s\u0103u Ioan, dintr-o stani\u0163\u0103 ruseasc\u0103, pe unde \u015fi-a purtat pa\u015fii \u00een vremea r\u0103zboiului: \u201eC\u00e2nt\u0103, mum\u0103, cucul c\u00e2nt\u0103\/ \u015ei-mi spune c\u0103-i azi zi sf\u00e2nt\u0103,\/ Da eu, mum\u0103 ce m-oi face,\/ La muscal tunul nu tace.\/ Frigul oasele-mi sleie\u015fte\/ \u015ei-nchid ochii iepure\u015fte,\/ C\u0103-i blestemul dracului,\/ \u00cen \u0163ara muscalului\u201d.
\n Nu lipse\u015fte din acest repertoriu tragic nici vaierul soldatului c\u0103zut prizonier \u015fi tratat animalic, iar tonalit\u0103\u0163ile, oarecum reporterice\u015fti ale nar\u0103rii dramei, eviden\u0163iaz\u0103 st\u0103ri aspre, dintre care prizonieratul pare s\u0103 fie cel mai dramatic: \u201e\u015ease zile ne-am luptat\/ P\u00e2n\u0103 ne-au \u00eenconjurat.\/ Rusul tare s-a c\u00e2init\/ \u015ei greu ne-a mai chinuit,\/ Ne-a hr\u0103nit cu ap\u0103 chioar\u0103,\/ Cu sudalme \u015fi ocar\u0103!\/ Dare-ar Domnul Dumnezeu, \/ S\u0103 vin\u0103 \u015fi r\u00e2ndul meu,\/ S\u0103 \u015ftie cum e la greu!\u201d (9)
\n Dar Domnul a \u00eent\u00e2rziat parc\u0103 prea mult, p\u00e2n\u0103 s\u0103-i dea \u015fi rom\u00e2nului satisfac\u0163ie, l\u0103sat fiind at\u00e2\u0163ia amar de ani aplecat sub talpa muscalului, dincolo de c\u00e2mpul de b\u0103taie \u015fi, vai, cum i-a mai ars inima!
\n\u201eCine-a zis c\u0103 rusu-i bun\/ fac\u0103-se carne de tun!\/ Zilele nu \u015fi-a uscat\/ \u00cen negrul prizonierat,\/ N-a m\u00e2ncat varz\u0103 stricat\u0103,\/ N-a s\u0103pat glie-nghe\u0163at\u0103,\/ Nu \u015fi-a g\u0103urit pl\u0103m\u00e2nii,\/ Robotind \u00een fundul minii\/ Rusie, Domnul s\u0103 te bat\u0103,\/ S\u0103 nu-\u0163i stea chiatr\u0103 pe chiatr\u0103,\/ S\u0103 te faci Siberie toat\u0103!\u201d.
\n C\u00e2ntece, strig\u0103turi, zic\u0103tori, poante, bancuri, povestiri umoristice \u015fi alte vorbe de duh, au constituit tot at\u00e2tea mijloace prin care sufletul rom\u00e2nului n-a putut accepta pe hr\u0103p\u0103re\u0163ii ru\u015fi niciodat\u0103, dar, mai ales, c\u00e2nd \u00een al doilea r\u0103zboi mondial armata sovietic\u0103 s-a botezat eliberatoare, c\u00e2nd, \u00een fapt, s-a f\u0103cut st\u0103p\u00e2n\u0103 peste \u0163ar\u0103, blahoslovindu-ne, pe deasupra, \u015fi cu ciuma comunismului a toate distrug\u0103tor. Prin intermediul recenziei lui Cezar B\u0103descu, la monografia lui I. Nania, \u00eenchinat\u0103 localit\u0103\u0163ii Moz\u0103ceni – Arge\u015f, semnificativ\u0103 pentru o \u00eentreag\u0103 er\u0103 istoric\u0103, decup\u0103m c\u00e2teva din crea\u0163iile ce s-au n\u0103scut \u015fi au circulat pe ascuns \u00een acea epoc\u0103 de mare suferin\u0163\u0103, exprim\u00e2nd ura unui \u00eentreg neam (10).
\n Despre raptul anului 1940, \u00eenscris cu s\u00e2nge \u00een istoria noastr\u0103, poetul gloseaz\u0103: \u201eFrunz\u0103 verde de trifoi,\/ Rusul a f\u0103cut r\u0103zboi\/ \u015ei \u00een anul patruzeci\/ Ne-a luat jude\u0163e-ntregi:\/ Din Moldova jum\u0103tate,\/ Bucovin-a treia parte\u201d.
\n Acestei decapit\u0103ri barbare, poetul \u00eei opune val de invective, tulbur\u00e2ndu-i lumea pentru drama pricinuit\u0103: \u201ePentru s\u00e2ngele v\u0103rsat,\/ Stalin fie blestemat\/ \u015ei s\u0103 fie \u00eengropat,\/ Pe p\u0103m\u00e2nt \u00eenstr\u0103inat,\/ S\u0103-l bat\u0103 ploaia \u015fi v\u00e2ntul,\/ Norii s\u0103-i tune morm\u00e2ntul\u201d.
\n Al\u0103turi de aceste blesteme, o rug\u0103 a disper\u0103rii aduce \u00een planul lumii \u00eendoliate o alt\u0103 fa\u0163et\u0103 a vie\u0163ii rom\u00e2nului, sub regim sovieto-comunist: \u201eDoamne, Doamne, ceresc tat\u0103,\/ Bate hoarda blestemat\u0103,\/ Bate, Doamne fulger\u00e2nd,\/ Ca s\u0103 piar\u0103 r\u00e2nd, pe r\u00e2nd,\/ S\u0103-\u0163i r\u0103m\u00e2nem credincio\u015fi,\/ Cum \u0163i-am fost din mo\u015fi, str\u0103mo\u015fi!\u201d.
\n Descoperim, \u00een aceste fr\u00e2nturi de ur\u0103 \u015fi blestem, intruziuni din alte \u015fi alte specii folclorice, preluate cu talent \u00een noi \u0163es\u0103turi poetice, cu utilitate imediat\u0103.
\n Oferim, \u00een aceast\u0103 ordine, \u015fi blestemul aruncat pe umerii cozii de topor, a ling\u0103ului slugarnic \u015fi libidinos, ce eman\u0103 dispre\u0163, degradare omeneasc\u0103, blestemul devenind arm\u0103 discre\u0163ionar\u0103, cu puternic efect percutant: astfel, coada de topor: \u201eLaud\u0103 ce-a zis, ce face,\/ C\u00e2te g\u0103ini \u015fi dobitoace\/ Are-n curte, apoi s\u0103 vin\u0103\/ La om le ia f\u0103r\u0103 vin\u0103,\/ Zic\u00e2nd c\u0103-i ia cotele,\/ Lua-i-ar Domnul zilele,\/ Tr\u0103sni-l-ar tr\u0103snetele,\/ S\u0103-l tr\u0103sneasc\u0103, dar s\u0103-l lase,\/ Orb de ochi, moale de oase,\/ S\u0103 mearg\u0103 orb, b\u00e2jb\u00e2ind\/ \u015ei poteca b\u00e2jb\u00e2ind!\u201d.
\n Amarnice blesteme, venite din noaptea neagr\u0103 a suferin\u0163ei ce \u00eenc\u0103 ne taie respira\u0163ia!
\n De altfel, cu riscul repet\u0103rii, consider\u0103m faptul c\u0103 nici o prob\u0103 ini\u0163iatic\u0103, din multele care \u00eenscriu tinere\u0163ea sau starea de feciorie pe drumul marilor deveniri, n-a \u0163esut un c\u00e2ntec al durerii \u015fi ostilit\u0103\u0163ii \u00eempotriva celor ce i-au hazardat t\u00e2n\u0103rului starea, precum dramatica \u00eencercare a c\u0103t\u0103niei, c\u0103reia nu pu\u0163ini dintre ei au tr\u0103it \u00een continuare \u015fi marele m\u0103cel al r\u0103zboiului\u2026 \u015ei cum era \u015fi firesc, de altfel, c\u00e2ntecul de c\u0103t\u0103nie, prin tonalit\u0103\u0163ile sale jeluitoare, cu impreca\u0163ii aruncate cu n\u0103duf, r\u0103zbind din voci aspre tinere\u015fti, a r\u0103scolit veacuri inima ta\u0163ilor, mamelor, fra\u0163ilor \u015fi surorilor, dar la fel de dureros a r\u0103nit sufletul fetei iubite, pe care o va pierde prin colbul anilor, urmare a \u00eendelungatei urgisiri tr\u0103ite de fecior \u00een prea \u00eendelungatul purgatoriu al c\u0103t\u0103niei.<\/p>\n

Note:
\n1 Petre V \u015etef\u0103nuc\u0103, Folclor \u015fi tradi\u0163ii populare, Vol. II, Editura \u015etiin\u0163a, Chi\u015fin\u0103u, 1991, .p. 6-15.
\n2 ibidem
\n3 ibidem
\n4 Teodorul Fe\u015fterului, din Ghijasa de sus, 2000, dec.
\n5 Bibicescu, Poesii populare din Transilvania, Bucure\u015fti, Imprimeria statului, 1893, p.124
\n6 ibidem
\n7 Memoria Etnologic\u0103, Revist\u0103 de patrimoniu, An IV,nr.11-13, iulie, Baia Mare, p.1174.
\n8 Oana Ruxandra Fruntelat\u0103 Caracterul narativ al amintirilor din r\u0103zboi, \u00een Caiete folclorice, Arge\u015f, VII-VIII, Pite\u015fti, 2005, p. 21.
\n9 Restul textelor, din colec\u0163ia autorului
\n10 Cezar B\u0103descu, Folclorul anticomunist \u00een monografia uni a\u015fez\u0103ri rurale, Moz\u0103ceni-Arge\u015f, de Nania I, \u00een Caiete Folclorice Arge\u015f, IX-X, Pite\u015fti, p. 10-19<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Magda GRIGORE Alexandru M\u0103rchidan – memoria inimii Spirit meditativ, probabil p\u00e2n\u0103 \u00een structura sa genetic\u0103, Alexandru M\u0103rchidan a deprins obi\u015fnuin\u0163a<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20073"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20073"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20073\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20076,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20073\/revisions\/20076"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20073"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20073"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20073"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}