{"id":20042,"date":"2022-12-31T01:09:06","date_gmt":"2022-12-30T22:09:06","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20042"},"modified":"2022-12-31T01:09:06","modified_gmt":"2022-12-30T22:09:06","slug":"spatii-culturale-nr-25-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=20042","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 25 (5)"},"content":{"rendered":"

Donatas PETRO\u0160IUS<\/strong>
\n (Lituania)<\/p>\n

Poet \u015fi eseist. S-a n\u0103scut \u00een anul 1978. absolvent al Universit\u0103\u0163ii Pedagogice din Vilnius. Prima carte de poeme, \u201econservarea lui D\u201d (\u201ei\u0161 tverm\u0117s D\u201d), \u00eei apare \u00een anul 2004, \u00eenvrednicindu-se de premiul pentru debut. Iar a doua sa carte, \u201eAoristas\u201d (2009), \u00eei aduce Premiul Uniunii Scriitorilor din Lituania.<\/p>\n

Oglinda<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd ai prins a vorbi mai exact
\nc\u00e2nd ai trecut cu traiul
\n\u00eentr-o sfer\u0103 lingvistic\u0103 pur\u0103
\n\u00een ochii t\u0103i lumea-\u015fi pierdu str\u0103lucirea<\/p>\n

acum doar c\u00e2nd \u00ee\u0163i pierzi darul vorbirii
\nse aprind culori adev\u0103rate
\n\u00een acest spectru de semitonuri \u015fi
\niluzii cam uzate<\/p>\n

de necaz poate din invidie
\nmi-e sil\u0103 s\u0103 privesc
\n\u00een oglinda \u00een care totdeauna
\numbrele sunt simetrice<\/p>\n

tu po\u0163i s\u0103 desc\u00e2n\u0163i conving\u0103tor
\ns\u0103 declami \u015fi s\u0103-\u0163i descrii starea de spirit
\ncu formul\u0103ri logic-propozi\u0163ionale
\ntotuna ea va avea de c\u00e2\u015ftigat<\/p>\n

simplitatea sui generis contra
\npasiunii tale de a numi \u015fi caracteriza
\ncu un limbaj sofisticat pe care
\n\u00eenc\u0103 nu e nimeni \u00een stare s\u0103-l deprind\u0103
\nformulele c\u0103ruia nu trebuie utilizate
\n\u00een dozaje prea mari<\/p>\n

e drept sub aspect tehnic deocamdat\u0103
\npentru tine adev\u0103rul r\u0103m\u00e2ne inaccesibil
\nlimbajul cinematografic e universal
\nlimba tuturor cinema-chinezilor
\ncare asemenea poeziei
\nnu poate fi tradus \u00een nimic altceva.<\/p>\n


\nDead man<\/strong><\/p>\n

C\u00e2t nu cuno\u015fteam niciun poem de-al meu
\nnu m\u0103 temeam de moarte
\ntotu\u015fi drumul cu trenul
\nde la Vilnus spre Kaunas s-a dovedit a fi
\ninsuportabil pe \u00eentreaga-i durat\u0103
\ncl\u0103bucii de fum negru
\n\u00een geamul imagina\u0163iei gonea
\nindianul din tribul meu
\nbiletul nu mai trebuia pl\u0103tit
\ndup\u0103 col\u0163ul botului ro\u015fu
\nde locomotiv\u0103 nu era obligatoriu s\u0103 \u015ftii a citi
\nprin fereastra vagonului nu mai trebuia
\ns\u0103 prinzi corbul negru care ca o pat\u0103 de cerneal\u0103 evada
\ndin jurnalele a unsprezece clase
\nchem\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori mor\u0163i s\u0103 ias\u0103 la tabl\u0103
\nunde sunt expuse sicriele cu trupurile lor
\n\u015fi nu eu am fost cel care m-am dezis
\nne\u015ftiind s\u0103 dovedesc existen\u0163a
\nvreunei crime pe care a\u015f fi s\u0103v\u00e2r\u015fit-o
\nrupeam peni\u0163ele tocurilor de scris
\n\u00eencerc\u00e2nd s\u0103 str\u0103bat alba fil\u0103
\nde h\u00e2rtie cu s\u00e2nge negru
\nascunz\u00e2ndu-mi versurile acoperindu-le
\ncu m\u00e2necile pe c\u00e2nd erau \u00eenc\u0103 umede
\niar dup\u0103 geam nu se mai uscau
\ncrengile castanilor rupte de furtun\u0103
\nvar\u0103 de var\u0103 l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 ad\u0103postul zis wigwam
\npe care mi-l f\u0103ceam din scoar\u0163\u0103 de arin negru
\ncercuri pe stadioane p\u00e2n\u0103 veneau t\u00e2r\u00e2\u015f
\niernile interminabile
\np\u00e2n\u0103 pe la Pa\u015fti \u00een clasa a dou\u0103sprezcea
\nvenea Hristos s\u0103-i boteze pe
\nindienii mei \u015fi ei mureau cu to\u0163ii
\neu totdeauna trezindu-m\u0103 doar
\ndup\u0103 propria-mi \u00eenviere
\n\u015fi \u00eemi puneam schiurile rupte
\nc\u0103z\u00e2nd prin troiene \u0163in\u00e2ndu-m\u0103
\ndup\u0103 urmele tribului meu ce se tot topea
\ndup\u0103 urmele \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor mei urm\u00e2nd
\na\u015fa cum doar d\u00e2n\u015fii versurile mele
\nle mai pot citi \u015fi \u00een\u0163elege aici
\npe culmi b\u0103t\u0103torite<\/p>\n


\nProfesia: reporter<\/strong><\/p>\n

pe nimeni nu intereseaz\u0103 adev\u0103rul t\u0103u pur \u015fi simplu
\nstenografiaz\u0103 am\u0103nun\u0163it la locul evenimentului
\nceea ce doresc s\u0103 citeasc\u0103 prenum\u0103r\u0103torii
\n\u015fi magna\u0163ii presei de bulevard<\/p>\n

\u00eenainte de drumul spre acest pustiu al realit\u0103\u0163ii
\nnu uita de apa necesar\u0103 supravie\u0163uirii
\ndar nu lua prea mult\u0103 pentru c\u0103
\nrelat\u0103rile tale trebuie s\u0103 miroase a sete
\n\u015fi spaim\u0103 \u00eenaintea mor\u0163ii astfel c\u0103 doar aceasta
\nse va r\u0103scump\u0103ra din toate temele zilei<\/p>\n

supunerea \u015fi adaptarea \u015fi spaima
\n\u00eei \u00eempinge pe insisten\u0163i pe scara carierei
\npe c\u00e2nd tu nu e\u015fti nici de asta \u00een stare
\nr\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eentruchiparea vie a neloialit\u0103\u0163ii care
\n\u00eei d\u0103uneaz\u0103 aproape f\u0103\u0163i\u015f corpora\u0163iei ce te-a angajat
\nspecializat\u0103 \u00een multiplicarea banalit\u0103\u0163ilor<\/p>\n

r\u0103m\u00e2i aici deoarece dincolo de minciun\u0103 nu mai e nimic
\niar cuvintele tale sunt arm\u0103 cu care trebuie prin contraband\u0103
\ns\u0103 aminte\u015fti \u015fi s\u0103 sus\u0163ii lupt\u0103torii singuratici pentru
\nprincipii \u015fi valori \u015fi \u00eenc\u0103 pentru
\nmonumentalitatea trecutului c\u0103ruia i se n\u0103z\u0103re\u015fte
\nun viitor \u00eennegurat care doar numai el
\neste posibil a se \u00eenf\u0103ptui cu certitudine<\/p>\n


\nOdisee cosmic\u0103 2001<\/strong><\/p>\n

Cum de s-a putut \u00eent\u00e2mpla a\u015fa ceva: la sf\u00e2r\u015fit de secol XX
\nera cu mult mai u\u015for s\u0103 se zboare spre stele
\ndec\u00e2t ast\u0103zi, \u00een acest secol, c\u00e2nd
\npentru un bilet \u00een cosmos se obr\u0103znicesc a te jupui
\nde zeci de milioane de dolari; \u00een copil\u0103rie
\no escapad\u0103 asem\u0103n\u0103toare nu costa nimic \u2013 era suficient
\npur \u015fi simplu s\u0103 \u00eenchizi ochii \u2013 \u015fi deja
\nzbori p\u00e2n\u0103 spre marginile Universului, r\u0103t\u0103ce\u015fti
\nde cealalt\u0103 parte a roiurilor de stele \u015fi nebuloase
\ngalactice, \u00een infinitul Nimic, iar c\u00e2nd
\nte saturi de toate astea, atunci \u2013 cum s\u0103 spun eu \u2013
\nmai cre\u015fti, te maturizezi, ajung\u00e2nd
\nun cosmonaut de rezerv\u0103,
\ncare ai tot zburat to\u0163i anii lumin\u0103
\nce-\u0163i fuseser\u0103 repartiza\u0163i \u015fi deja,
\ndrept compensa\u0163ie pentru imposibilitatea de a zbura,
\nob\u0163ii dreptul legal s\u0103 cumperi c\u00e2nd dore\u015fti
\npachete de \u0163ig\u0103ri \u201eKosmos\u201d \u00een ambalaj tare
\ncu care po\u0163i pardosi peretele camerei:
\nde la du\u015fumele p\u00e2n\u0103
\nla urm\u0103toarea etap\u0103 a vie\u0163ii, c\u00e2nd din nou
\n\u00eenve\u0163i pe neobservate s\u0103 faci
\nlucruri imposibile<\/p>\n

Traducere de Leo Butnaru<\/strong><\/p>\n


\nIonel POPA<\/strong>
\n\"\"

CLASICII \u015eI S\u0102N\u0102TATEA LITERATURII <\/strong><\/p>\n

Prin studiul, Slavici sau iubirea ca mod de via\u0163\u0103; rela\u0163ia uman\u0103 ca loc al prozelor lui Ioan Slavici, Institutul European, 2011, Steliana Br\u0103descu ne propune o nou\u0103 lectur\u0103 a operei \u015firianului. Titlul, subtitlul \u015fi sub-subtitlul indic\u0103 grila tematist\u0103 \u015fi socio-psihologic\u0103 sub care este pus\u0103 lumea imaginat\u0103 de autorul Morii cu noroc. R\u0103m\u00eene de v\u0103zut \u00een ce m\u0103sur\u0103 studiul confirm\u0103 elogiile din \u201eprefa\u0163a\u201d semnat\u0103 de Mircea Angelescu \u015fi cele ale lui Cornel Ungureanu de pe coperta a patra. Pornim la lectur\u0103 \u00eentreb\u0103tori \u015fi din cauz\u0103 c\u0103 \u00een ultimii ani (s\u0103 zicem ultimii cinci) lumea filologic\u0103 (nu numai ea) a fost \u201c\u00eenzestrat\u0103\u201d, pe band\u0103 rulant\u0103, de o serie de c\u0103r\u0163i-studii ie\u015fite din teze de doctorat. Din p\u0103cate, doar c\u00eeteva (s\u0103 le enumeri sunt suficiente degetele de la o m\u00een\u0103, fie ea dreapta sau st\u00eenga) onoreaz\u0103 cu adev\u0103rat titlul academic. Multe din aceste lucr\u0103ri nu demonstreaz\u0103 o tez\u0103 nou\u0103 \u015fi personal\u0103, ci doar etaleaz\u0103 o erudi\u0163ie (cunoa\u015ftere?!). C\u00eend nu ai ceva nou \u015fi personal de spus, te acoperi de o bibliografie, \u00een parte adnotat\u0103, c\u00eet mai bogat\u0103 \u015fi diversificat\u0103. Nu \u00een pu\u0163ine cazuri subsolul paginii este mai bogat \u015fi mai dens (chiar la propriu) dec\u00eet pagina autorului. Or, gr\u0103mada de informa\u0163ie (cuno\u015ftin\u0163e?!) nu devine de la sine contribu\u0163ie.
\n Cartea Stelianei Br\u0103tescu se deschide cu capitolul, Prospe\u0163imea\u2026 unui \u00eenvechit, o mic\u0103 antologie a exegezei slaviciene adnotat\u0103, \u00een care autoarea \u00ee\u015fi caut\u0103 locul. Prin raportarea acestui capitol la con\u0163inutul studiului, putem repera contribu\u0163ia autoarei .
\n \u201eCuprinsul\u201d indic\u0103 structurarea academico-\u015ftiin\u0163ific\u0103 a studiului (mi se pare chiar prea…). Cartea are IV (sic!) p\u0103r\u0163i, 7 capitole \u015fi 30 de subcapitole, la care se adaug\u0103 bibliografia \u015fi rezumatele \u00een limba englez\u0103 \u015fi francez\u0103. O fi la origine o tez\u0103 de doctorat, dar pentru o lucrare de istorie \u015fi critic\u0103 literar\u0103 care, crede, se adreseaz\u0103 unui cerc mai larg de iubitori de literatur\u0103, aceast\u0103 structurare devine de la un punct \u00eencolo fastidioas\u0103. Fragmentarea aceasta \u201e\u015ftiin\u0163ifico-academic\u0103\u201d e drept c\u0103 pune \u00een eviden\u0163\u0103 aplicarea analitic\u0103 \u015fi acribia autoarei \u015fi structurarea riguroas\u0103 a g\u00eendirii critice, dar nu astea sunt scopul lucr\u0103rii, \u015fi apoi calit\u0103\u0163ile criticului sunt evidente, nemaiav\u00eend nevoie de un astfel de suport. Aceast\u0103 pre\u0163iozitate exagerat\u0103 e o sabie cu dou\u0103 t\u0103i\u015furi . Mie mi-a provocat la lectur\u0103 o anumit\u0103 irita\u0163ie. M-a\u015f bucura s\u0103 gre\u015fesc \u00een cele afirmate \u015fi s\u0103 fiu corectat… dar cu argumente solide.
\n Demersul analitic asupra capodoperelor lui Slavici (cu popasuri scurte \u015fi asupra altor proze) nu reu\u015fe\u015fte \u00eentru totul s\u0103 schimbe imaginea prozatorului statornicit\u0103 de exegeza postc\u0103linescian\u0103 mult superioar\u0103 \u015fi novatoare dec\u00eet cea anterioar\u0103 (Magdalena Popescu, Vasile Popovici, Radu \u0162eposu, George Munteanu), dar este de apreciat str\u0103dania de nuan\u0163are \u015fi completare a interpret\u0103rilor anterioare sau \u00eencercarea de distan\u0163area de ele. \u00cen tot acest demers pentru a-\u015fi sus\u0163ine ideile, noua exeget\u0103 a lui Slavici apeleaz\u0103 la o bibliografie sociologic\u0103, antropologic\u0103, psihologic\u0103 laic\u0103 \u015fi religioas\u0103. Sub acest aspect cred, p\u0103rerea mea, c\u0103 \u00een multe cazuri textul lui Slavici era suficient argument, fic\u0163iunea literar\u0103 a scriitorului fiind, prin intui\u0163ia ei profund\u0103, superioar\u0103 \u015fi de preferat filosof\u0103rilor de multe ori sterile \u015fi sofisticate inutil. A\u015fa c\u0103 sprijinirea argumenta\u0163iei, mai ales c\u00eend se abuzeaz\u0103, pe acest tip de bibliografie, s\u0103r\u0103ce\u015fte de substan\u0163\u0103 \u015fi de frumuse\u0163e textul autorului Marei (aspectul are valoare de generalizare).
\n \u00cen analizele sale, autoarea apeleaz\u0103 la psihologie \u015fi psihanaliz\u0103 \u00een mod justificat. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu acest aspect \u00eemi permit s\u0103 reiau o idee expus\u0103 \u00een alt\u0103 parte, idee care nu era greu de descoperit \u015fi formulat \u015fi de Steliana Br\u0103descu: Slavici descoper\u0103 absolut pe cont propriu c\u0103 psihismul uman este etajat \u00een Sinele, Eul, Supraeul. Scriitorul nostru intuie\u015fte \u015fi rela\u0163iile complexe dintre aceste instan\u0163e ale psihismului uman. Tot din instinct creator descoper\u0103 manifestarea \u00een concret a acestor leg\u0103turi la nivelul psihismului comun, cotidian al omului \u015fi consecin\u0163ele lor la nivelul caracterului \u015fi moralei.
\n Furat\u0103 de supozi\u0163ie, Steliana Br\u0103descu cade \u00een exager\u0103ri \u00een analiza nuvelei P\u0103dureanca atunci c\u00eend arondeaz\u0103 nuvela, bogat\u0103 \u00een intui\u0163ii psihanalitice, patologiei medicalo-naturaliste, f\u0103c\u00eend din personaje (din Iorgovan \u00een primul r\u00eend) simpli bolnavi la corp sau \/ \u015fi cap. Mai sunt \u015fi alte pagini \u00een care se aud astfel de ecouri. I se aplic\u0103 lui Slavici (mai t\u00eerziu \u015fi lui Rebreanu) grila naturalismului. Nu neg existen\u0163a \u00een opera lor a unor elemente care vin din naturalism (fenomenul e general postnaturalismului), dar se uit\u0103 c\u0103 aceste elemente naturaliste cap\u0103t\u0103 alt\u0103 cauzalitate, alt\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare, alt\u0103 func\u0163ionalitate \u015fi semnifica\u0163ie. La am\u00eendoi scriitori transilv\u0103neni este vorba despre pur\u0103 psihologie \u015fi psihanaliz\u0103. Prin intui\u0163ia lor, caracteristic\u0103 doar marilor creatori, cei doi prozatori realizeaz\u0103 (\u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc) prin fic\u0163iunea lor literar\u0103 ceea ce elaboreaz\u0103 teoretic-speculativ Freud \u015fi Yung f\u0103r\u0103 ca ace\u015ftia s\u0103 fi \u201ecolaborat\u201d cu opera celor doi rom\u00e2ni! De nu m\u0103 \u00een\u015fel, Freud este mai t\u00een\u0103r dec\u00eet Slavici cu opt ani. \u015ei-a \u00eenceput activitatea practic\u0103 de medic \u015fi apoi cea teoretic\u0103 pe c\u00eend Slavici \u00ee\u015fi publica Novele din popor. Probabil c\u0103 destinul, c\u00eend orb, c\u00eend iluminat, s\u0103 le fi \u00eencruci\u015fat pa\u015fii pe bulevardele Vienei anilor 1870-1875.
\n Alte pagini care se citesc cu interes \u015fi cu folos sunt cele despre \u201eSlavici cel tragic\u201d. Tragicul este o problem\u0103 spinoas\u0103 mereu c\u0103zut\u0103 (din cauza cui?!) \u00een \u201evulgata\u201d prin punerea semnului egalit\u0103\u0163ii \u00eentre tragic, concept opera\u0163ional filosofic \u015fi estetic \u015fi nenorocire \u2013 indiferent de origine \u015fi grad \u2013 ca stare afectiv\u0103 sau prin reducerea lui la formula formal-psihologic\u0103 a dramaticului. Dincolo de micile ezit\u0103ri \u00een folosirea unei bibliografii de marc\u0103, autoarea studiului nu se las\u0103 intimidat\u0103 de problem\u0103, ci cu r\u0103bdare \u015fi p\u0103trundere caut\u0103 dimensiunea tragic\u0103 a prozei slaviciene. Aser\u0163iunea (nu nou\u0103) criticului c\u0103 Slavici are voca\u0163ia tragicului st\u0103 \u00een picioare. Drept concluzie afirm\u0103 c\u0103 instinctul teatral \u015fi voca\u0163ia tragicului sunt \u201esursele cele mai bogate ale literaturii sale, factorii s\u0103i cei mai \u00eennoitori, for\u0163ele care vor pune \u00een func\u0163iune toate resursele imaginative ale scriitorului\u201d.
\n Lucruri noi \u015fi interesante (pentru unii) ofer\u0103 paginile despre antroponimia \u015fi toponimia din universul slavician. Criticul se str\u0103duie\u015fte, cu reu\u015fite, s\u0103 nu r\u0103m\u00een\u0103 la stadiul documentar-descriptiv, ci caut\u0103 rela\u0163ia subteran\u0103 dintre realitate \u015fi fic\u0163iunea literar\u0103 .
\n Monografia Stelianei Br\u0103descu se \u00eenscrie ca reper \u00een \u201cbibliografia obligatorie\u201d despre Ioan Slavici.
\n \u00centoarcerea periodic\u0103 la clasici nu d\u0103uneaz\u0103 s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii literaturii.<\/p>\n


\nC\u0103r\u0163i prezentate de<\/strong><\/p>\n

Ionel NECULA<\/strong>
\n\"\"

Diana Trandafir \u2013 lirism cu natur\u0103 moart\u0103<\/strong>
\n\"\"

Am aflat t\u00e2rziu despre existen\u0163a Dianei Trandafir. Afurisitul de Constantin Trandafir, pe care-l \u0163in \u00een gra\u0163ii, \u00een pre\u0163uire nefisurat\u0103 \u015fi-n receptare curent\u0103 de mult\u0103 vreme, nu mi-a spus niciodat\u0103 c\u0103-n familia sa mai exist\u0103 \u00eenc\u0103 un scriitor. Sigur, \u015fi de-a\u015f fi \u015ftiut, nu s-ar fi schimbat nimic din tonul acestor r\u00e2nduri \u015fi nici din pre\u0163uirea noastr\u0103 fa\u0163\u0103 de eseist, de\u015fi calitatea lui de pater familias se dedubleaz\u0103. R\u0103m\u00e2ne nu doar un autor cu autoritate, dar \u015fi autorul autoarei despre care ne-am propus s\u0103 vorbim \u00een aceste r\u00e2nduri marginale.
\n Poeme cu ceasuri \u015fi flori (Editura Premier, Ploie\u015fti, 2012) este, dac\u0103 m\u0103 orientez dup\u0103 informa\u0163iile inserate pe ultima copert\u0103, a patra sa apari\u0163ie \u00een vitrina cu nout\u0103\u0163i livre\u015fti, ceea ce \u00eenseamn\u0103 deja o frumoas\u0103 experien\u0163\u0103 scriitoriceasc\u0103. Titlul volumului nu trebuie s\u0103 ne intrige. Este la fel de potrivit \u015fi pentru o carte de poezie \u015fi pentru o p\u00e2nz\u0103 semnat\u0103 de un pictor inspirat. Autoarea, ar vrea parc\u0103 s\u0103 confirme ideea lui Lessing c\u0103 o pictur\u0103 poate fi un poem mut, a\u015fa cum poemul poate fi o p\u00e2nz\u0103 vorbitoare. S\u0103 mai re\u0163inem \u015fi moto-ul asumat de autoare din medita\u0163iile lui Ovidiu; Nimic, de cau\u0163i bine, mai de folos nu-mi este\/ Dec\u00e2t tot poezia cea f\u0103r\u0103 de folos! E un semn c\u0103 poetul latin nu se pricepea numai la arta iubirii.
\n Revin \u00eens\u0103 la carte. Pare curios, dar universul explorat de autoare n-are nimic fabulos, labirintic, ciudat \u015fi nici, cum ar sugera titlul, aspectul unei gr\u0103dini cu arbu\u015fti, cu havuze deschise \u015fi covoare florale. Ontologia sa este aproape banal\u0103, comun\u0103, plat\u0103, doar c\u0103 autoarea \u015ftie s\u0103-i extrag\u0103 esen\u0163a \u015fi s-o dispun\u0103 \u00eentr-o partitur\u0103 poetic\u0103. Rufele de pe s\u00e2rm\u0103\/ ridic\u0103 bra\u0163ele albe\/ b\u0103tute de rafale de v\u00e2nt.\/ Las\u0103 g\u00e2ndurile s\u0103 tresalte u\u015for\/ \u00eentre faldurile lor. (Blues)
\n Exist\u0103 \u00een registrul Dianei Trandafir o apeten\u0163\u0103 pentru imaginea cu sens, pentru metafora care nu se pierde \u00een abstrac\u0163iuni f\u0103r\u0103 noim\u0103, ci \u00eencifreaz\u0103 o idee, o direc\u0163ie a g\u00e2ndului, un con\u0163inut, spune ceva despre lumea pe care o circumscrie imaginarului s\u0103u poetic. Nu-l crediteaz\u0103 pe Nietzsche \u015fi nici proclama\u0163ia sa, a mor\u0163ii lui Dumnezeu, dar admite c\u0103 o lume bolnav\u0103 poate fi un semn c\u0103 nici transcenden\u0163a nu este ferit\u0103 de anumite patologii. De c\u00e2nd Dumnezeu e bolnav\/ canoniz\u0103m vicleniile lumii\/ oglinzi \u00een negru \u015fi alb\/ dezgropate la ultima ploaie\/ de dup\u0103 potop (Iubire)
\n Nu lipse\u015fte, din paleta subiectelor aduse \u00een portativ liric de Diana Trandafir, poezia de dragoste \u2013 cald\u0103, sfielnic\u0103, genuin\u0103, cu toat\u0103 galanteria de tr\u0103iri \u015fi sim\u0163\u0103minte induse cu delicate\u0163e \u015fi fistic \u00een textura depozi\u0163iilor lirice. Incerc s\u0103-\u0163i refac silueta\/ disp\u0103rut\u0103 \u00een aerul din jur.\/ Din \u00eent\u00e2lnirile fugare de pe pod\/ a r\u0103mas o linie ondulat\u0103\/ ca grani\u0163ele dintre \u0163\u0103ri\/ pe o hart\u0103\/\/ Inc\u0103perea aceea \u00eensorit\u0103\/ \u00een care ne-am \u00eent\u00e2lnit prima oar\u0103\/ pulseaz\u0103 \u00eenc\u0103 puncte albe\/ forfotind diminea\u0163a\/ c\u00e2nd preg\u0103te\u015fti o cafea\/ Au r\u0103mas at\u00e2tea cercuri\/ \u00eenc\u00e2t s-ar putea construi\/ un templu hindus\/ ce se leag\u0103n\u0103 \u00een gol\/ ca o barc\u0103 (Retroversiune).
\n Am mai spus, autoarea nu circumscrie un teritoriu anume, lumea ei este lumea obi\u015fnuit\u0103, cu flori \u015fi cu miresme, dar confer\u0103 rudimentului \u015fi divertismentului o demnitate nerecunoscut\u0103 de obicei, dreptul de a figura \u00eentr-o dispunere liric\u0103. Chiar faptul comun, lumea m\u0103runt\u0103 \u015fi ne\u00eensemnat\u0103 \u00ee\u015fi refuz\u0103 condi\u0163ia anonim\u0103, \u00ee\u015fi refuz\u0103 disolu\u0163ia \u015fi reclam\u0103 dreptul de a figura \u00eentr-o dioram\u0103 poetic\u0103. Diana Trandafir \u015ftie s\u0103 extrag\u0103 gr\u0103untele emo\u0163ional dintr-un fapt oarecare \u015fi s\u0103-i l expun\u0103 \u00eentr-o panoramare crocant\u0103. Degetul mare face-arabescuri\/ \u00een za\u0163ul cafelei\/ Trec\u0103torii ignor\u0103 c\u0103 \u00eenl\u0103untrul\/ poemulu\/ osemitele stau \u00eenchise cu cheia\/ a\u015ftept\u00e2nd s\u0103 se pl\u0103teasc\u0103 chiria\/ \u00een dulapul din buc\u0103t\u0103rie\/ solda\u0163ii \u015fi gradele mari\/ \u00ee\u015fi smulg noaptea petli\u0163ele\/ \u015fi le cos apoi toat\u0103 ziua\/ ca s\u0103-\u015fi omoare timpul\/ Aud clopotele \u00een derut\u0103\/ vecinul de la trei nu se mai mut\u0103\/ (Reduta).
\n Cum s\u0103 n-o creditez? Ba chiar sunt convins c\u0103 reprezint\u0103 o voce distinct\u0103 \u00een peisajul liricii rom\u00e2ne\u015fti actuale, c\u0103-n infla\u0163ia de azi a poe\u0163ilor, Diana Trandafir \u00ee\u015fi are un loc privilegiat \u015fi-i promit s\u0103 stau cu ochii pe evolu\u0163ia ei viitoare. <\/p>\n


\nMihai Cimpoi \u00een ipostaz\u0103 de monograf<\/strong>
\n\"\"

Necunoscut, Mihai Cimpoi nu mi-a fost niciodat\u0103, dar la o lectur\u0103 sistematic\u0103, ductil\u0103 \u015fi desfoliat\u0103 a lucr\u0103rilor sale, m\u0103rturisesc cu o jen\u0103 piezi\u015f\u0103, nu m-am \u00eenvrednicit deocamdat\u0103. \u00cel \u0163in, fire\u015fte, \u00een gra\u0163ii, sub veghe \u015fi-n recept\u0103ri ostensibile, dar m\u0103 suspectez de lucru ciupitativ, cum spunea Noica, de aleatoriu \u015fi de prea multe lacune la activ. Nu \u015ftiu c\u00e2nd voi g\u0103si z\u0103bava necesar\u0103 pentru un proiect mai decomplexat, dar Mihai Cimpoi chiar merit\u0103 o receptare metodic\u0103, articulat\u0103 \u015fi cu perspectiva unei optimiz\u0103ri monografice.
\n Deocamdat\u0103, dac\u0103 tot am pe masa de lectur\u0103 ultima sa carte, Ion Ghica, amintirea ca existen\u0163\u0103 (Editura Bibliotheca, T\u00e2rgovi\u015fte, 2012), a\u015f vrea s\u0103 dau seama despre ea.
\n Se \u00eent\u00e2mpl\u0103, uneori, ca judecata de valoare cu care se opereaz\u0103 de regul\u0103, s\u0103 fie virusat\u0103 de o prejudecat\u0103. Ce este o prejudecat\u0103? O opinie, spunea Voltaire, c\u0103reia \u00eei lipse\u015fte judecata, \u00eei lipse\u015fte examenul lucid, temeiul logic. O p\u0103rere mo\u015ftenit\u0103, dar bine \u00eencrustat\u0103 \u00een memoria colectiv\u0103 \u015fi care func\u0163ioneaz\u0103 frenant.
\n O prejudecat\u0103, de bun\u0103 seam\u0103, s-a sedimentat \u015fi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu scriitorul Ion Ghica. S-a considerat c\u0103 este deja bine \u015fi definitiv a\u015fezat \u00een galeria scriitorilor rom\u00e2ni \u015fi nu s-a mai revenit asupra lui dec\u00e2t marginal, aleatoriu \u015fi contextual. Nu este o situa\u0163ie-unicat. Sunt mul\u0163i scriitori uita\u0163i, asupra c\u0103rora nu s-a mai aplecat cineva, nu i-a mai scos nimeni la soare, la v\u00e2nt \u015fi nu le-a mai examinat opera pentru c\u0103 au fost considera\u0163i epuiza\u0163i sub aspect exegetic.
\n Mihai Cimpoi a ignorat aceast\u0103 prejudecat\u0103 improductiv\u0103 \u015fi-a reconstituit efigia scriitorului Ion Ghica din perspectiva memorialisticii, a scrierilor \u015fi a coresponden\u0163ei sale, a scrisorilor sale expediate lui Vasile Alecsandri \u2013 documente literare \u00eembin\u00e2nd deopotriv\u0103 genul memorialistic \u015fi epistolar. C\u0103ci Ion Ghica a fost o personalitate complex\u0103, care nu s-a mul\u0163umit s\u0103 \u00eendure istoria, cum spunea Mircea Eliade, dar a \u015fi participat la f\u0103urirea ei. A fost om politic, f\u0103clier al revolu\u0163iei pa\u015foptiste, demnitar, prim-ministru \u00een mai multe guverne sub Cuza Vod\u0103, dar a primit \u015fi demnitatea de bei de Samos din partea guvernului turc, drept r\u0103splat\u0103 pentru filoturcismul s\u0103u. A pendulat \u00eentre ontologia veacului – astringent\u0103, opulent\u0103 \u015fi nevrotic\u0103 – \u015fi deontologia activat\u0103 subiectiv \u015fi nu se poate spune c-a reu\u015fit s\u0103 \u0163in\u0103 totdeauna cump\u0103na dreapt\u0103. A devenit adversarul lui Cuza \u015fi om de \u00eencredere al guvernului turc \u00eentr-o vreme c\u00e2nd \u0163ara avea alt\u0103 orientare. Filoturcismul, recunoa\u015fte \u015fi Mihai Cimpoi, devine, \u00een mod expres, o r\u0103t\u0103cire, o \u00eempotrivire fiin\u0163ei sale c\u0103reia \u00eei cere consecven\u0163\u0103 \u015fi responsabilitate.
\n Ce-i drept, \u0163ara nu l-a sanc\u0163ionat pentru aceast\u0103 r\u0103t\u0103cire, dimpotriv\u0103, l-a \u0163inut \u00een gra\u0163ie \u015fi l-a gratulat cu titlul de academician, cu alte titluri \u015fi recunoa\u015fteri publice. A fost omul contradic\u0163iilor, dar dincolo de nestatorniciile purt\u0103rilor sale r\u0103m\u00e2ne c\u0103rturarul, economistul observatorul atent al realit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi al epocii pe care a str\u0103b\u0103tut-o \u00een buiestru \u015fi c\u0103reia \u00eencerca s\u0103-i g\u0103seasc\u0103 un trend de evolu\u0163ie sincronic cu evolu\u0163ia european\u0103. A f\u0103cut din epistol\u0103 un tablou al sufletului, c\u0103ci nu de(scrie) istoria ca eveniment revolut, r\u0103mas definitiv \u00een domeniul trecutului, ci ca un eveniment actualizat, \u00eenscris activ \u00een sfera prezentului viu ac\u0163ion\u00e2nd conform lupascienei logici a contradictoriului: prezentul poten\u0163ializeaz\u0103, \u00een memorie, trecutul, f\u0103c\u00e2ndu-l pe acesta s\u0103 poten\u0163ializeze prezentul (p.71).
\n A consacrat genul epistolar exact la ora lui astral\u0103, i-a conferit func\u0163ii narative, portretistice \u015fi i-a infuzat active de cronic\u0103 vivant\u0103, m\u0103rturisitoare. Scrisorile sale sunt evocatoare, pline de istorie \u015fi de savoare, ceea ce le fac crocante \u015fi ademenitoare, asemeni vechilor cronici. De n-ar fi optat pentru coresponden\u0163\u0103, l-ar fi continuat probabil pe Ion Neculce, sau, recunoa\u015fte \u015fi monograful, ar fi f\u0103cut ziaristic\u0103, pentru c\u0103, discursul epistolar se apropie cel mai mult de discursul diaristic (p.106).
\n O dimensiune mai pu\u0163in analizat\u0103 din multitudinea \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103rilor consacrate de Ion Ghica este cea de economist, cunoscutul epistoler fiind unul dintre primii economi\u015fti ce s-au remarcat \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103. Convorbirile sale economice \u00eel \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 ca un analist riguros al realit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi un furnizor de idei \u015fi condi\u0163ii pentru prop\u0103\u015firea economiei na\u0163ionale \u015fi pentru cre\u015fterea ponderii agriculturii la constituirea bugetului na\u0163ional. La curent cu teoriile economice ale vremii, a fost printre cei dint\u00e2i, dac\u0103 nu chiar primul care a vorbit despre necesitatea iriga\u0163iilor \u00een agricultur\u0103 \u015fi a militat pentru valorificarea superioar\u0103 a produselor agricole rom\u00e2ne\u015fti pe pia\u0163a interna\u0163ional\u0103.
\n Ceea ce surprinde la Mihai Cimpoi este e\u015fafodajul teoretic, recursul la autori \u015fi lucr\u0103ri de mare rezonan\u0163\u0103 \u00een eseistica european\u0103, ceea ce confer\u0103 discursului rigoare, temeinicie \u015fi apeten\u0163\u0103 pentru lucrul bine f\u0103cut \u015fi bine fundamentat. Sunt invoca\u0163i autori de mare autoritate, precum Derrida, Husserl, Levinas \u015fi alte nume de rezonan\u0163\u0103 care vitaminizeaz\u0103 spiritualitatea lumii contemporane, tocmai din dorin\u0163a de a imprima demersului rigoare, temeinicie \u015fi articula\u0163ie logic\u0103. Prin demersul s\u0103u, autorul rescrie un capitol de istorie a literaturii rom\u00e2ne\u015fti, \u015fi o face argumentat, cu acribie \u015fi cu toate dovezile bibliografice la vedere. \u00cel felicit\u0103m pe autor \u015fi, n-am nici o \u00eendoial\u0103, demersul s\u0103u va \u00eensemna un moment de referin\u0163\u0103 pentru viitoarele cercet\u0103ri de istorie literar\u0103. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Donatas PETRO\u0160IUS (Lituania) Poet \u015fi eseist. S-a n\u0103scut \u00een anul 1978. absolvent al Universit\u0103\u0163ii Pedagogice din Vilnius. Prima carte de<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20042"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20042"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20042\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20045,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20042\/revisions\/20045"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20042"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20042"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20042"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}