{"id":19939,"date":"2022-12-23T23:29:07","date_gmt":"2022-12-23T20:29:07","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19939"},"modified":"2022-12-23T23:29:07","modified_gmt":"2022-12-23T20:29:07","slug":"spatii-culturale-nr-26-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19939","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 26 (12)"},"content":{"rendered":"

Titi DAMIAN<\/strong>
\n\"\"

\u00ceNTRE LINII de Eugen Mih\u0103escu sau Omul moral \u015fi artistul str\u0103lucit – deasupra istoriei<\/strong><\/p>\n

\tDintotdeauna am avut o anumit\u0103 curiozitate \u00een leg\u0103tur\u0103 cu fenomenul social, politic \u015fi moral rom\u00e2nesc de la \u00eenceputurile modernit\u0103\u0163ii sale \u015fi p\u00e2n\u0103 azi. Prima carte care mi-a deschis fereastra a fost \u201eLumea rom\u00e2neasc\u0103 de la 1900\u201d a reputatului istoric Ion Bulei, scris\u0103 \u00eenc\u0103 pe timpul comunismului. Eram curios [s\u0103 \u015ftiu] ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een perioada interbelic\u0103 \u015fi am descoperit formidabilul \u015fi pe nedrept uitatul volum al lui Nicolae Iorga, \u201eO via\u0163\u0103 de om a\u015fa cum a fost\u201d. Despre perioada comunist\u0103 n-aveam nevoie, c\u0103ci o tr\u0103isem, dar cartea lui Constantin Budan, \u201eOfertele destinului\u201d, mi-a deschis o alt\u0103 viziune asupra lui Gheorghiu Dej. Pentru ca viziunea s\u0103 capete rotunjime, mi-a r\u0103s\u0103rit \u00een cale excelentul volum al lui Ioan Scurtu \u201eContribu\u0163ii privind via\u0163a politic\u0103 din Rom\u00e2nia\u201d (istoria regalit\u0103\u0163ii).
\n\tRecunosc sincer c\u0103 n-am \u015ftiut absolut nimic despre Eugen Mih\u0103escu p\u00e2n\u0103 \u00een momentul c\u00e2nd, afl\u00e2ndu-m\u0103 \u00een vizit\u0103 la Passionaria Stoicescu, observ pe birou cartea \u201e\u00centre linii\u201d, editura Rao, 2011. \u201e\u015etii ceva despre autor?\u201d o \u00eentreb curios. \u201eN-am auzit de el\u201d \u201eCum n-ai auzit? Este marele grafician, caricaturist din America, iar la noi, academician, senator, consilier. Nu-\u0163i mai enum\u0103r toate titlurile. \u0162i-o \u00eemprumut. N-o s\u0103-\u0163i par\u0103 r\u0103u!\u201d.
\n\tNu mi-a p\u0103rut r\u0103u, din contr\u0103, am recomandat-o, ori de c\u00e2te ori am avut prilejul, \u015fi altora, dac\u0103 se va mai g\u0103si \u00een libr\u0103rii. A\u015f putea spune c\u0103 mi-a schimbat complet modul de a g\u00e2ndi, oferindu-mi o alt\u0103 perspectiv\u0103 asupra Rom\u00e2niei postdecembriste, de la cineva care a fost angrenat \u00een sferele \u00eenalte \u015fi \u00een culisele deciziilor politice din spatele u\u015filor \u00eenchise.
\n\tCa s\u0103 folosesc un fragment de limbaj de lemn, numitorul comun al acestor c\u0103r\u0163i, adic\u0103 firul c\u0103l\u0103uzitor, l-a exprimat, cu mult mai devreme de apari\u0163ia lor, ilustrul Caragiale \u00eentr-o sintez\u0103 memorabil\u0103: \u201eNoi, rom\u00e2nii, suntem cum am fost \u015fi tare mi-e team\u0103 c\u0103 vom r\u0103m\u00e2ne la fel\u201d.
\n\t\u00centre linii este o carte-monument pentru vremurile actuale, care prive\u015fte v\u00e2rful piramidei politice rom\u00e2ne\u015fti \u00een cea mai bulversat\u0103 perioad\u0103, adic\u0103 din 1986 p\u00e2n\u0103 \u00een 2004.
\n\tMai \u00eent\u00e2i, autorul. Fotografia de pe coperta IV nu-mi spune nimic, chiar dac\u0103 colega mea se str\u0103duia s\u0103-mi argumenteze contrariul. Mai jos citesc: membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne, pictor, grafician, jurnalist, profesor la Patt Institute-New York, ambasador al Rom\u00e2niei la UNESCO, senator etc.
\n\tCartea, printre r\u00e2nduri, dezv\u0103luie, pu\u0163in c\u00e2te pu\u0163in, discret, \u015fi tumultuoasa-i biografie. Prin anii \u201870 a emigrat \u00een America, dup\u0103 ce-\u015fi \u00eentrez\u0103rea un viitor str\u0103lucit \u00een Rom\u00e2nia. Intrase \u00eentr-un conflict cu Dan H\u0103ulic\u0103 pe c\u00e2nd f\u0103cea grafica \u015fi coperta la celebra revist\u0103 \u201eSecolul 20\u201d. Ajuns \u00een America, talentul \u015fi inteligen\u0163a l-au impus repede \u00een prim-planul jurnalisticii: a f\u0103cut copertele s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului Time, ale revistei The New Yoker, iar \u00een The New York Times a publicat mii de desene. \u00centr-un cuv\u00e2nt, a schimbat direc\u0163ia artei grafice editoriale americane de la caricatrur\u0103 la metafor\u0103 politic\u0103, devenind, cu tenaticitate, cu inteligen\u0163\u0103, cu talent \u015fi onestitate, un artist influent, cu rela\u0163ii \u00een lumea bun\u0103, dar mai ales acord\u00e2nd un sprijin necondi\u0163ionat rom\u00e2nilor care ajungeau \u00een America, at\u00e2t pe timpul \u00cempu\u015fcatului, dar mai ales dup\u0103 Revolu\u0163ie (sau ce-o fi fost ea!).
\n\tLa Revolu\u0163ie se \u00eentoarce cu entuziasm \u00een \u0163ar\u0103 s\u0103 pun\u0103 um\u0103rul la democratizarea \u0163\u0103rii. Descoper\u0103, \u00een scurt timp, c\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o cloac\u0103 de mari dimensiuni, \u00eentr-o mizerie moral\u0103, dar nu se d\u0103 b\u0103tut, din contr\u0103, se \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2neaz\u0103 s-o \u00eendrepte. Descoper\u0103 repede c\u0103 se g\u0103se\u015fte \u00eentr-un sens giratoriu al intrigilor, suspiciunilor, sfor\u0103riilor, unde, \u00een loc de patrie, se rostea doar EU.
\n\tToate acestea le b\u0103nuiam. Cartea este special\u0103 prin felul cum le spune. Cu alte cuvinte, maestrul Eugen Mih\u0103escu folose\u015fte genial aceea\u015fi metod\u0103 ca-n caricatur\u0103 \u015fi-n grafica politic\u0103, dar cu alte mijloace, ale condeiului. Tu\u015fele graficii se transform\u0103 \u00een metafore caricaturale, astfel c\u0103 persoanele din via\u0163a politic\u0103, situate la nivelul cel mai \u00eenalt, devin personaje literare. Cartea ofer\u0103 tabloul unei lumi infecte, o colc\u0103ial\u0103 de propor\u0163iile Rom\u00e2niei, o viermuial\u0103 nesf\u00e2r\u015fit\u0103, o permanent\u0103 \u015fi tic\u0103loas\u0103 lupt\u0103 pentru ciolanul \u0163\u0103rii, transpus\u0103 \u00eentr-o imagine din copil\u0103ria mea: \u00eentr-un closet ni\u015fte viermi mari ca ni\u015fte limbrici, b\u0103t\u00e2ndu-se \u00een cozi pe rahatul proasp\u0103t c\u0103zut.
\n\tEugen Mih\u0103escu m-a dezmeticit. Ca s\u0103 justific imaginea de mai sus, extrag, ca argument suprem, o panoram\u0103 a c\u00e2torva personaje:
\n\t\u201eM\u0103 uitam la Iliescu cum savura homarul din farfurie ca un gourmet \u2013 adic\u0103 unul care nu este numai pofticios, ci \u015ftie \u015fi ce m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u2013 \u015fi mi-a venit \u00een minte imaginea ceferistului Alecu Iliescu \u0163in\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 cutia din tabl\u0103 pentru <> st\u00e2nd l\u00e2ng\u0103 locomotiva sa. Eram sigur c\u0103, de acolo, de Sus, \u00ee\u015fi vede fiul \u015fez\u00e2nd la mas\u0103 cu \u00eembog\u0103\u0163i\u0163ii \u015fi ghiftuindu-se cu m\u00e2nc\u0103ruri scumpe. Aceasta era adev\u0103rata fa\u0163\u0103 a lui Ion Iliescu.\u201d (p. 472).
\n\t\u00cen drumurile sale prin lume, face un ocol \u015fi la Versoix, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd impresionat de \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea regelui Mihai: \u201eM\u0103 aflam \u00een fa\u0163a unui adev\u0103rat nobil, cu trupul drept, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie rigid, cu un port maiestuos al capului… Un b\u0103rbat care se mi\u015fca, vorbea, m\u00e2nca sau bea ceaiul ca un adev\u0103rat rege… \u00cembr\u0103cat cu o hain\u0103 din tweed moale \u015fi pu\u0163in uzat, cu pantalonii gri de flanel\u0103 foarte bine c\u0103lca\u0163i, pantofii lustrui\u0163i ca oglinda, vechi \u015fi t\u0103lpui\u0163i de c\u00e2teva ori, pe scurt, o elegan\u0163\u0103 tipic britanic\u0103.\u201d(p.58).
\n\t\u00centr-o secven\u0163\u0103 de mare plasticitate \u015fi sugestivitate \u00eel surprinde pe tovar\u0103\u015ful lui Iliescu de lupt\u0103 \u00eempotriva comunismului, Silviu Brucan, aflat pe un traseu al marilor \u201eaprob\u0103ri\u201d:
\n\t\u201eEram \u00eenc\u0103 ud, cu apa picur\u00e2nd pe mine, c\u00e2nd am auzit soneria de la u\u015f\u0103. Am r\u0103mas perplex… O apari\u0163ie anacronic\u0103, un b\u0103tr\u00e2nel mult schimbat fa\u0163\u0103 de ultima oar\u0103 c\u00e2nd \u00eel v\u0103zusem la Bucure\u015fti, cu o p\u0103l\u0103riu\u0163\u0103 tipic american\u0103 pe cap, \u00eentr-un costum de var\u0103 albastru-deschis, croit prin anii \u201960 pe c\u00e2nd era ambasador la ONU. Ar\u0103ta ca un b\u0103tr\u00e2n evreu venit din Long Island s\u0103-\u015fi vad\u0103 copilul din Manhattan\u201d (p.34). Misteriosul personaj venise \u00een America din dou\u0103 motive: s\u0103-\u015fi fac\u0103 opera\u0163ie dubl\u0103 de hernie, ca nu cumva s\u0103 i se \u00eent\u00e2mple vreun \u201eaccident\u201d \u00een Bucure\u015fti, dar \u015fi pentru a pune la cale de-o revolu\u0163ie, c\u0103ci ulterior a plecat spre Moscova.
\n\t\u00cel \u00eent\u00e2lne\u015fte apoi pe b\u0103tr\u00e2nul Brucan la Bucure\u015fti, tron\u00e2nd satisf\u0103cut deasupra evenimentelor:
\n\t\u201eAm intrat la Brucan \u015fi l-am v\u0103zut a\u015fezat \u00een spatele biroului cu un z\u00e2mbet larg, de pi\u015ficher, pe fa\u0163\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce m\u0103 apropiam de el, a \u00eenceput s\u0103 r\u00e2d\u0103 sco\u0163\u00e2nd acele mici sunete diavole\u015fti, menite s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 spaima….\u201d (77).
\n\tPortretul acestuia n-ar fi complet f\u0103r\u0103 urm\u0103toarele tu\u015fe: \u201eMi-a r\u0103mas \u00eentip\u0103rit \u00een minte obrazul roz \u015fi buc\u0103lat ca un popone\u0163 de copil, buzele c\u0103rnoase ca ni\u015fte cremvur\u015fti, p\u0103rul ro\u015fu-morcov tuns periu\u0163\u0103, silueta cu \u015folduri late \u015fi costumul de haine de o calitate deosebit\u0103\u201d (p.32).
\n\tPersonajele care roiau \u00een jurul puterii nu scap\u0103 nici ele de \u00een\u0163ep\u0103tura maestrului:
\n\t\u201ePriveam aproape fascinat la interlocutorul meu. Era un b\u0103rbat masiv, cu o fa\u0163\u0103 ciudat\u0103, ca o masc\u0103 din cauciuc gros, care p\u0103rea c\u0103 nu are osatur\u0103 \u015fi se scof\u00e2lce\u015fte \u00een cute lucioase, din care r\u0103s\u0103reau ochi mici, porcini \u015fi nasul boc\u00e2rnat… L-am poreclit hipopotamul transpirat. Nu \u015ftiu nici eu dac\u0103 pachidermul cu pricina n\u0103du\u015fe\u015fte, dar \u015ftiu c\u0103 Boda, da! \u015ei \u00eei curg r\u00e2uri de sudoare care-l fac s\u0103 semene cu un hipopotam ie\u015find din mocirla \u00een care se b\u0103l\u0103ce\u015fte\u201d (p.136). Desigur c\u0103 \u00een acest portret-caricatur\u0103 cititorul l-a recunoscut pe Iosif Boda, pe atunci consilier preziden\u0163ial, apoi ambasador \u00een Elve\u0163ia.
\n\tAurel Drago\u015f Munteanu, vajnicul ambasador \u00een America, la ONU, devine tipul aventurierului rom\u00e2n carierist, \u00een stare s\u0103 accepte circumcizia, adic\u0103 s\u0103 treac\u0103 la religia mozaic\u0103 pentru a parveni: \u201eCa orice intelectual rom\u00e2n sadea, alerga dup\u0103 titluri \u015fi diplome. Era zero barat \u00een probleme economice. C\u00e2nd a sosit \u00een America, nu \u015ftia s\u0103 completeze un cec sau s\u0103 deschid\u0103 un cont. Era un mare l\u0103ud\u0103ros. M\u0103 trezeam cu el pe cap la cele mai nea\u015fteptete ore \u015fi nu pleca dec\u00e2t spre diminea\u0163a.\u201d (p.102).
\n\tUn personaj feminin de mare influen\u0163\u0103 din apropierea Pre\u015fedintelui, Corina Cre\u0163u, care mai t\u00e2rziu va avea o carier\u0103 politic\u0103 fulminant\u0103, devenind parlamentar european, beneficiaz\u0103 \u015fi ea de o aten\u0163ie deosebit\u0103, a caricaturistului Mih\u0103escu:
\n\t\u201eCorina Cre\u0163u \u00eel avea pe vino-ncoace! \u00cenalt\u0103 \u015fi nu prea slab\u0103, cu pulpele pietroase dezgolite de fusta prea scurt\u0103 \u015fi tricoul sub\u0163ire, prin care se ghiceau s\u00e2nii f\u0103r\u0103 sutien, Corina \u00ee\u0163i arunca o privire u\u015for sa\u015fie \u015fi asimetric\u0103, dar impertinent\u0103, cu care parc\u0103 te deschidea la prohab. Nimic din politiciana de azi nu mai aminte\u015fte de fata de cartier b\u0103g\u0103cioas\u0103, lipicioas\u0103 ca o gum\u0103 de mestecat, care \u0163i se lipe\u015fte de deget, o scuturi \u015fi \u0163i se lipe\u015fte de toat\u0103 m\u00e2na. Corina Cre\u0163u, euro-deputata, s-a transformat \u00eentr-o tanti cu m\u0103rgele \u015fi \u015fi-a piedut tot hazul. Atunci c\u00e2nd am cunoscut-o, \u00een 1993, era ca un m\u0103r domnesc. E drept c\u0103 \u00een\u0103untru avea un vierme. [\u2026] Corina \u015fi-a construit cariera coco\u0163\u00e2ndu-se pe umerii b\u0103rba\u0163ilor prin patul c\u0103rora a trecut, dar p\u0103str\u00e2nd un aer inocent, care a reu\u015fit s\u0103 o p\u0103c\u0103leasc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi pe suspicioasa doamna Nina. So\u0163ia pre\u015fedintelui a primit-o pe Corina \u00een cas\u0103 \u015fi a luat-o sub aripa ei obl\u0103duitoare.\u201d (172).
\n\tPrimul dintre \u201epersonajele\u201d care \u201ese bucur\u0103\u201d de aten\u0163ia maestrului este Andrei Ple\u015fu care, \u00eentr-o \u00eent\u00e2lnire inopinat\u0103 \u00een Bucure\u015fti, se face c\u0103 nu-l mai cunoa\u015fte pe transfugul Mih\u0103escu:
\n\t\u201eLa auzul numelui meu, Andrei Ple\u015fu a s\u0103rit \u00een sus, cu toate c\u0103 avea \u00een m\u00e2ini dou\u0103 plase grele, pline de cump\u0103r\u0103turi, \u015fi a \u00eenceput s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de mine merg\u00e2nd cu spatele, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 m\u0103 ocoleasc\u0103 pentru a putea s\u0103-\u015fi continue drumul… Nu era con\u015ftient, s\u0103racul, ce imagine caraghioas\u0103 avea, a\u015fa mic, coco\u015fat de plasele din plastic, ca un gnom, la fel de b\u0103rbos, aproape rostogolindu-se \u00een \u00eencercarea de a se \u00eendep\u0103rta c\u00e2t mai rapid de mine.\u201d (p.25).
\n\tControversatul Vladimir Tism\u0103neanu beneficiaz\u0103 de multe pagini \u00een cartea Domniei Sale, din care extragem doar c\u00e2teva tu\u015fe:
\n\t\u201ePentru mine Volodea, ca \u015fi taic\u0103-s\u0103u, a fost \u00eentotdeauna ca un melc f\u0103r\u0103 cas\u0103. Unde e casa lor? \u00cen America sau \u00een Rom\u00e2nia? \u00cen Rusia? \u00cen Israel sau poate \u00een Spania? Cred c\u0103 nici ei nu mai \u015ftiu unde! Ca \u015fi Neulander, tat\u0103l premierului Petre Roman, de altfel. Tism\u0103neanu a avut \u00eentotdeauna norocul s\u0103 \u00eent\u00e2lneasc\u0103 oameni naivi. Iliescu a fost unul dintre ei. L-a primit pe Volodea \u015fi, c\u00e2nd a v\u0103zut c\u00e2t e de \u201edr\u0103gu\u0163\u201d \u015fi de mieros, cum e c\u00e2nd are un interes, l-a ascultat. Apoi, s-a am\u0103git c\u0103 are \u00een fa\u0163\u0103 un fel de Mircea Eliade, care \u00eel va ajuta s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 nemuritor. A acceptat s\u0103 scrie o carte \u00eempreun\u0103 cu Tism\u0103neanu… Volodea a reu\u015fit s\u0103-l ame\u0163easc\u0103 \u015fi pe Emil Constantinescu spun\u00e2ndu-i c\u0103 \u015ftie el cum se \u00eenv\u00e2rte roata la Washington. Pre\u015fedintele l-a crezut \u015fi l-a invitat la Cotroceni ca s\u0103-l ajute s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 s\u0103-l \u00eent\u00e2mpine cum se cuvine pe Bill Clinton.\u201d (p.345).
\n\tPe Ion Talpe\u015f, pe atunci \u015feful spionajului rom\u00e2nesc, \u00eel face de r\u00e2s \u00eentr-o \u015fedin\u0163\u0103 cu o \u00eent\u00e2mplare deloc hazlie:
\n\t\u201eIon Talpe\u015f \u00ee\u015fi luase o morg\u0103 preocupat\u0103 de Kissinger d\u00e2mbovi\u0163ean, cu fruntea umbrit\u0103 de problemele politicii externe. P\u0103rea c\u0103 pe umerii s\u0103i se sprijin\u0103 nu numai Pre\u015fedin\u0163ia Rom\u00e2niei sau \u0163ara cu totul, ci \u00eentreaga omenire! Universul p\u0103rea c\u0103 devenise terenul s\u0103u de joac\u0103, \u00eei lipseau doar g\u0103letu\u015fa \u015fi lope\u0163ica… \u00centr-una din pu\u0163inele \u015fedin\u0163e la care am participat, de fa\u0163\u0103 cu Iliescu, l-am \u00eentrebat dac\u0103 e la curent cu incursiunea fulger pe care o f\u0103cuse Vladimir Putin \u00een Rom\u00e2nia. \u015etiam c\u0103 pre\u015fedintele Rusiei intrase cu ma\u015fina prin nordul \u0163\u0103rii p\u00e2n\u0103 la Tg. Mure\u015f ca s\u0103 asiste la un meci de judo, dar fostul \u015fef al contraspionajului rom\u00e2nesc habar n-avea\u201d (p.421).
\n\tDe portretul cel mai acid beneficiaz\u0103 Dan H\u0103ulic\u0103, acela care, cu toat\u0103 puterea de care era \u00een stare, \u00eei d\u0103duse un picior \u00een fund s\u0103 aterizeze tocmai \u00een America:
\n\t\u201eC\u00e2nd a ap\u0103rut la Secolul 20, H\u0103ulic\u0103 era slab, translucid ca o plo\u015fni\u0163\u0103 care a supravie\u0163uit ani de zile \u00eentre filele unei c\u0103r\u0163i, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 s\u00e2nge \u00een ea. Din profil, aproape c\u0103 disp\u0103rea ca o lam\u0103 de cu\u0163it. Vorbea pu\u0163in, mai mult l\u0103sa s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103. \u00cenc\u0103 nu devenise rabinul care avea o galerie de \u0163u\u0163\u0103ri. Pe atunci era ca o sup\u0103 de sparanghel: f\u0103r\u0103 gust sau arom\u0103, dar care miroase ur\u00e2t c\u00e2nd te pi\u015fi.\u201d (p.437).
\n\tMircea Geoan\u0103 a fost acela care, aflat \u00een fruntea ministerului de externe, a provocat plecarea maestrului din preajma lui Iliescu, \u00een partidul Rom\u00e2nia Mare:
\n\t\u201eMincinos \u015fi arivist, Geoan\u0103 este candidatul potrivit pentru a fi urma\u015ful lui Iliescu. Nu-i a\u015fa, domnule Pre\u015fedinte? At\u00e2t de potrivit c\u0103 pute\u0163i uita c\u0103 scria despre dumneavoastr\u0103, \u00een faxul de felicitare trimis pre\u015fedintelui Constantinescu, c\u0103 sunte\u0163i cancerul democra\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti: Iliescu a \u00eenc\u0103put pe m\u00e2na cardiologilor \u015fi a chirurgilor care i-au pus cinci stenturi atunci c\u00e2nd protejatul s\u0103u Mircea Geoan\u0103 l-a debarcat din conducerea PSD \u015fi era c\u00e2t pe ce s\u0103-l scoat\u0103 pe br\u00e2nci la pensie… Geoan\u0103 a pierdut alegerile pentru prim\u0103ria Bucure\u015ftiului \u015fi toate celelalte confrunt\u0103ri electorale c\u00e2t timp a fost pre\u015fedinte PSD.\u201d (p.506).
\n\tCu astfel de oameni \u00een frunte a ie\u015fit Rom\u00e2nia \u00een lume dup\u0103 Revolu\u0163ie. Desigur c\u0103 actorii cei mari din Europa \u015fi din lume au v\u0103zut spectacolul acesta grotesc pe care un parlamentar britanic l-a sintetizat \u00eentr-o anecdot\u0103:
\n\t\u201ePe vremea c\u00e2nd Dumnezeu f\u0103cea Lumea, dup\u0103 ce a modelat-o din lut, a \u00eenceput s\u0103 \u00eempart\u0103, cu zg\u00e2rcenie, bog\u0103\u0163iile pe hart\u0103. Un pic de c\u0103rbune \u00een \u0162ara Galilor \u015fi \u00een Ruhr, un pic de petrol \u00een Orientul Mijlociu, ni\u015fte aur \u015fi diamante \u00een Africa, p\u0103duri \u015fi lacuri colo \u015fi dincolo. La sf\u00e2r\u015fit s-a trezit c\u0103 \u00een cutie i-au r\u0103mas \u00eenc\u0103 multe comori. Era ostenit \u015fi, pentru c\u0103 pe hart\u0103 r\u0103m\u0103sese numai Rom\u00e2nia, a luat toate bog\u0103\u0163iile \u015fi le-a \u00eempr\u0103\u015ftiat peste Carpa\u0163i.
\n\t-Ce faci, Doamne, Doamne! i-a spus Sf. Petru. Peste toat\u0103 lumea ai \u00eemp\u0103r\u0163it cu zg\u00e2rcenie bog\u0103\u0163ii \u015fi acum, la sf\u00e2r\u015fit, ai \u00eengr\u0103m\u0103dit tot ce-a r\u0103mas peste \u0163ara asta mic\u0103?
\n\t-Fii lini\u015ftit, drag\u0103 Petre. \u00cei voi pune pe rom\u00e2ni st\u0103p\u00e2ni peste ele.\u201d (54).
\n\t Aproape c\u0103 nu exist\u0103 persoan\u0103 politic\u0103 din preajma maestrului care s\u0103 nu devin\u0103 personaj literar. Multe personaje sunt surprinse printr-o singur\u0103 tu\u015f\u0103, dar sigur\u0103 \u015fi sugestiv\u0103; Corneliu Baba: \u201eS-a bucurat c\u0103 m\u0103 vede, dar \u00eemi f\u0103cea semne disperate c\u0103 pere\u0163ii au urechi, ba a b\u0103gat chiar telefonul \u00een sertar\u201d; Aristide Buhoiu: \u201eAveam de-a face cu un om serios \u015fi foarte muncitor\u201d (p.9); \u201eAsem\u0103narea dintre Eugen Barbu \u015fi marele jurnalist Crevedia, adev\u0103ratul s\u0103u tat\u0103, devine evident\u0103\u201d (p.29); Elena Ceau\u015fescu, din perspectiva lui Brucan, ar\u0103ta \u201eca o m\u0103tu\u015f\u0103, o mahalagioaic\u0103 a c\u0103rei principal\u0103 ocupa\u0163ie [era], ca pe vremuri, s\u0103 v\u00e2nd\u0103 semin\u0163e \u00een gar\u0103 la Titu, unde era cunoscut\u0103 drept Lenu\u0163a Briceag.\u201d(p.41). Sute de personaje defileaz\u0103 prin fa\u0163a cititorului ca \u00eentr-o p\u00e2nz\u0103 retrospectiv\u0103 imens\u0103, totdeauna altfel dec\u00e2t le \u015ftiai de la televizor sau din presa scris\u0103, adic\u0103 din spatele u\u015filor \u00eenchise. Tocmai \u00een aceasta st\u0103 farmecul c\u0103r\u0163ii, \u00ee\u0163i las\u0103 o u\u015f\u0103 \u00eentredeschis\u0103, nu numai s\u0103-\u0163i satisfac\u0103 curiozitatea, ci s\u0103-\u0163i deschid\u0103 mintea. Pe multe dintre ele s-a a\u015fternut noaptea uit\u0103rii, dar filmul c\u0103r\u0163ii le \u00eemprosp\u0103teaz\u0103. Le vezi cu ochii adev\u0103rului spus cu sinceritate \u015fi cu mult\u0103 am\u0103r\u0103ciune de c\u0103tre autor. Acesta-i meritul principal al c\u0103r\u0163ii. Pentru fiecare poveste\u015fte cu farmec c\u00e2te o \u00eent\u00e2mplare care face cartea palpitant\u0103. Prin America sau prin Fran\u0163a te \u00eent\u00e2lne\u015fti cu Gaston Marin, Radu Bogdan, Dorin Tudoran, Tudor Eliad, Liviu Turcu, Stelian T\u0103nase, Sandra Pralong, Radu Filipescu, Paul Goma, Dumitru \u0162epeneag, Radu Ioanid, Vladimir Tism\u0103neanu, Petru Dumitriu, Petru Popescu, Emil Cioran, Mihai Bujor, Mihai Botez, Irina Cajal etc. O tagm\u0103 care \u00eenv\u00e2rtea din dosul ferestrelor politica rom\u00e2neasc\u0103, foarte bine reprezentat\u0103, este cea a ziari\u015ftilor de tot felul: Octavian Andronic, Adrian S\u00e2rbu, Cornel Nistorescu, Paul Dobrescu, Horia Alexandrescu, Pavel Codi\u0163\u0103, Dumitru Tinu, Valentin P\u0103unescu, Adrian Dohotaru, Cristian Tudor Popescu, Ilie \u015eerb\u0103nescu, Sorin Ro\u015fca St\u0103nescu, Ion Cristoiu. Persoane sus puse prin intermediul acestui accident istoric, numit generic Revolu\u0163ie, \u00eenv\u00e2rtesc politica rom\u00e2neasc\u0103, multe coco\u0163\u00e2ndu-se spre v\u00e2rful piramidei sau, neput\u00e2ndu-se ag\u0103\u0163a, coboar\u0103 zgomotos. O iau din nou de la cap\u0103t, tr\u0103g\u00e2nd sforile, spion\u00e2ndu-se, suspect\u00e2ndu-se, lovindu-se sub centur\u0103, orice \u015fef devine un mic zeu, dup\u0103 tehnica ciorchinelui: Gelu Voican Voiculescu, Petre Roman, Victor Atanasie St\u0103nculescu, Puiu Pa\u015fcu, Bogdan Baltazar, Theodor Stolojan, Virgil M\u0103gureanu, Dan Iosif, Viorel Hrebenciuc, Traian Chebeleu, Sergiu Celac, \u015eerban Mih\u0103ilescu, Florin Georgescu, Mugur Is\u0103rescu, Ilie N\u0103stase, Gheorghe Fulga, Victor Opaschi, Mitic\u0103 Iliescu, Mircea Dinescu, Oliviu Gherman, iar peste to\u0163i istoria i-a coco\u0163at pe Ion Iliescu, Corneliu Coposu, Ion Ra\u0163iu, Emil Constantinescu, Traian B\u0103sescu, Adrian N\u0103stase, Sorin Oprescu, Vadim Tudor… Pe aproape se \u0163in \u015fi Gabriel Liiceanu, Mircea Daneliuc, Ana Blandiana, Victor Rebengiuc, Sergiu Verona, R\u0103zvan Teodorescu, Dinu S\u0103raru, Mircea Diaconu, Nicolae Manolescu. \u015ei c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti c\u0103 \u00een spatele lor cresc \u015fi p\u00e2ndesc, la r\u00e2nd, al\u0163ii mai tineri…
\n\tPe l\u00e2ng\u0103 micile \u015fi savuroasele \u00eent\u00e2mpl\u0103ri ce \u00eenso\u0163esc persoanele, multe dintre ele devenind sub pana maestrului personaje pitore\u015fti, cititorul descoper\u0103 informa\u0163ii pe care nu le ob\u0163ine dec\u00e2t o singur\u0103 dat\u0103 \u00een via\u0163\u0103. Iat\u0103 povestit\u0103 una dintre ele, care ar fi putut schimba cursul istoriei Rom\u00e2niei, dac\u0103…: \u201eAtunci mi-a povestit \u015eeicaru despre telegrama diplomatului rom\u00e2n \u00een care anun\u0163a ministerul c\u0103, \u00een urma negocierilor de la Stokholm, mare\u015falul a ob\u0163inut ie\u015firea Rom\u00e2niei din r\u0103zboi \u015fi garantarea neutralit\u0103\u0163ii cu condi\u0163ia ca trupele sovietice s\u0103 poat\u0103 trece pe teritoriul rom\u00e2nesc spre Ungaria \u015fi Bulgaria. Telegrama a fost interceptat\u0103 de cum a sosit la externe de Grigore Niculescu-Buze\u015fti, zis Buzel, care, f\u0103r\u0103 s\u0103 piard\u0103 timpul, a luat grila cifrului \u015fi a fugit la Iulian Maniu acas\u0103. Acolo, secretarul \u0163\u0103r\u0103ni\u015ftilor, Corneliu Coposu, a descifrat telegrama al c\u0103rei con\u0163inut l-a \u00eengrozit. Maniu s-a dus imediat la rege \u015fi, ar\u0103t\u00e2ndu-i documentul, i-a spus: R\u0103m\u00e2nem cu \u0103sta pe cap? L-au arestat pe Antonescu, oferindu-i lui Stalin, \u00een locul armisti\u0163iului ob\u0163inut la Stokholm, capitularea f\u0103r\u0103 condi\u0163ii a Rom\u00e2niei.\u201d (p.88).
\n Te dezlipe\u015fti cu greu de o asemenea carte. Nu \u015ftii ce s\u0103 apreciezi mai \u00eent\u00e2i: informa\u0163ia nud\u0103 venit\u0103 dintr-o experien\u0163\u0103 amar\u0103 sau stilul cuceritor? Pe la jum\u0103tatea c\u0103r\u0163ii, l-am suspectat pe autor c\u0103 se vede pe sine numai \u00een tu\u015fe fine, elegante, iar pe ceilal\u0163i \u00een tu\u015fe caricaturale. \u00cen finalul lecturii am descoperit c\u0103 omul Eugen Mih\u0103escu a \u00eencercat s\u0103 schimbe prin onestitate, prin tenacitate, prin inteligen\u0163\u0103 \u015fi prin experien\u0163a occidental\u0103, un sistem cu oamenii s\u0103i politici care n-aveau dec\u00e2t un singur scop: c\u0103p\u0103tuiala. N-a reu\u015fit, totu\u015fi, patriotul Eugen Mih\u0103escu. De\u015fi nu roste\u015fte niciodat\u0103 cuv\u00e2ntul patrie \u00een cele cinci sute de pagini, dovede\u015fte c\u0103 a r\u0103mas un lupt\u0103tor neobosit pentru binele \u0163\u0103rii \u015fi pentru ideile fundamentale care ar trebui s\u0103 guverneze omenirea: onestitatea \u015fi dragostea de oameni. A avut curajul s\u0103-i \u00eenfrunte cu armele sale – caricatura \u015fi scrisul – ca jurnalist de r\u0103zboi, \u015fi pe americani, \u00een interven\u0163ia ru\u015finoas\u0103 din Iugoslavia. Aici cititorul descoper\u0103 pagini sclipitoare de literatur\u0103 autentic\u0103 \u015fi patriotism rom\u00e2nesc.
\n\tEugen Mih\u0103escu, omul moral \u015fi artistul str\u0103lucit, un ins vertical, mult deasupra Rom\u00e2niei murdare politic, devine o \u00eentruchipare a ideii de ceea ce ar trebui s\u0103 fie Rom\u00e2nia profund\u0103.<\/p>\n


\n Maria-Cristina \u015eTEFAN<\/strong>
\n\"\"

Cioburi<\/strong><\/p>\n

Lumina lum\u00e2n\u0103rii se scobe\u015fte \u00een din\u0163i \u015fi r\u00e2de, r\u00e2de de noi doi, pentru c\u0103 nu ne-am dat seama c\u0103, de fapt, am \u00eenceput s\u0103 ne iubim de ieri; r\u00e2de fiindc\u0103 ne-am dat seama abia azi, c\u00e2nd mi-ai z\u00e2mbit. Ai trecut prin mine, a\u015fa-i? Ai m\u00e2zg\u0103lit (nu-i corect!) un nume pe pere\u0163ii din baie. Era un nume ciudat, n-am putut s\u0103-l citesc, dar sim\u0163eam c\u0103-i al meu sau scris pentru mine. Nu \u015ftiu de ce, de atunci m\u0103 cheam\u0103 cum ai zis tu; numai tu \u015ftii cum. Ai uitat un g\u00e2nd pe care mi l-am amintit eu ieri. \u201eNu-i nimic\u201d, \u0163i-am spus, \u201emi-am amintit eu\u201d. Memoria mea sl\u0103be\u015fte \u00een prezen\u0163a ta. Mi-ar fi pl\u0103cut s\u0103 m\u0103 ard\u0103 focul de la candela din camera ta, a\u015fa a\u015f fi \u015ftiut ce-ai sim\u0163it tu ieri pe plaj\u0103 c\u00e2nd ai mers s\u0103 \u00eeno\u0163i \u015fi ai uitat s\u0103 mai ie\u015fi din ap\u0103. Erai din ce \u00een ce mai departe; totu\u015fi, z\u00e2mbetul t\u0103u \u00eel vedeam mai clar ca niciodat\u0103, la fel, \u00eei sim\u0163eam c\u0103ldura; mi-ai facut cu m\u00e2na, m\u00e2na \u00eenghi\u0163it\u0103 de valuri. M\u0103 izbesc de punte \u015fi z\u00e2mbesc. Ce mi se mai poate \u00eent\u00e2mpla acum, c\u0103 te-am (re)g\u0103sit? Simt cum m\u0103 ag\u0103\u0163(i) de lumea asta\u2026<\/p>\n

***
\nCaut blondul \u00eemp\u0103turit al frunzelor care se scurg ne\u00eencetat din mijlocul palmei tale. Nu-mi mai amintesc \u015fi cu c\u00e2t \u00eencerc mai mult, ultimele fragmente, r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e, fragile \u015fi ele, devin tulburi, \u00eendep\u0103rtate, prea \u00eendep\u0103rtate ca s\u0103 m\u0103 mai pot ag\u0103\u0163a de ele m\u0103car. Tr\u0103iesc schizofrenic \u00een frame-uri, \u00eentreruperi de g\u00e2nd, sim\u0163ire, st\u0103ri\u2026 Realitatea se por\u0163ioneaz\u0103 indecent \u015fi imprevizibilul \u015fi buc\u0103\u0163i mai mari ori mai mici se insinueaz\u0103 printre bl\u00e2nde\u0163ile celeilalte realit\u0103\u0163i. Realitatea cea aproape de mine, \u00eendep\u0103rtat\u0103\u2026 Nu mai pot s\u0103 scriu\u2026 Vreau \u015fi credeam c\u0103 \u015fi pot, dar nu mai pot. Am amu\u0163it. Mi-au murit toate cuvintele. Oare pentru c\u0103 n-am nimic de spus sau pentru c\u0103 am prea multe? \u00cen oricare dintre situa\u0163ii, senza\u0163ia este aceea\u015fi, de un fel de paralizie, de oboseal\u0103 inexplicabil\u0103 \u015fi de neputin\u0163\u0103. Nu pot s\u0103 fac nimic. \u015ei-mi place. Vreau acolo \u00een dep\u0103rtare, c\u00e2t mai aproape de mine.<\/p>\n

***
\n\u00cen lini\u015ftea mocnit\u0103 a dimine\u0163ii, c\u00e2nd soarele se a\u015fterne \u00een camera goal\u0103, nesinchisindu-se de r\u0103ceala g\u00e2ndului pe care nu-l poate \u00eentre\u0163ine, o \u015foapt\u0103 se treze\u015fte a\u015fa, brusc, deodat\u0103, pe neanun\u0163ate. \u015ei ie\u015find din tine, dorindu-\u0163i doar s\u0103 pleci, s\u0103 fugi f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0163i mai \u00eentorci privirea, te sperii la auzul ei, te \u00eengroze\u015fti presim\u0163ind insisten\u0163ele ei \u015fi \u00eencerci din r\u0103sputeri, inutil, s-o alungi, s-o negi, s-o anulezi. \u015ei ie\u015find din tine, \u00ee\u0163i dore\u015fti s-o prive\u015fti a\u015fa din afar\u0103, de afar\u0103\u2026 Dar, \u00eentr-o clip\u0103, g\u0103se\u015fte calea cea mai u\u015foar\u0103, \u00ee\u0163i simte \u015fi-\u0163i g\u0103se\u015fte fisura \u015fi se strecoar\u0103 \u00een sufletul t\u0103u iremediabil de-acum pierdut sau ridicat. Doar ceea ce faci tu cu puterea ei\u2026 Uit\u0103-te afar\u0103. Ridic\u0103-te chiar acum \u015fi du-te la fereastr\u0103. La \u00eenceput n-o s\u0103 vezi nimic. Doar o s\u0103 te ui\u0163i, a\u015fa. Cu privirea pierdut\u0103, necon\u015ftientiz\u00e2nd nimic. Ai r\u0103bdare. Vederea revine treptat dup\u0103 o orbire \u00eendelungat\u0103. Las-o \u00een ritmul ei \u015fi ea se apropie de tine c\u00e2nd te simte preg\u0103tit s-o prime\u015fti.
\n***
\nPe drum, la marginea satului, praful se mistuie \u00een lumina soarelui tomnatec. Cerul e gros de nori gri, \u00eempov\u0103ra\u0163i de g\u00e2nduri cutremur\u0103tor de str\u0103ine. P\u0103m\u00e2ntul respir\u0103 greu albea\u0163a dup\u0103-amiezii lini\u015ftite. Casele, r\u0103sfirate de o parte \u015fi de alta, par p\u0103r\u0103site, a\u015fa cum stau resemnate \u00een pustietatea descurajant\u0103 a c\u00e2mpului. Oamenii dorm somnul cel dulce al ve\u015fniciei, dezmierda\u0163i de solzii neputin\u0163ei. Glasurile au amu\u0163it. Ochii au orbit. Trupurile sunt aici \u015fi departe, prea departe, \u00eentr-un loc misterios \u015fi tainic de care cu to\u0163ii \u015ftiu, dar de care nimeni nu vorbe\u015fte. Tihna \u015fi lini\u015ftea le vegheaz\u0103 mersul, sufletele \u015fi mintea, red\u00e2ndu-le armonia \u00eenceputului de lume. \u00cenl\u0103n\u0163ui\u0163i astfel, viseaz\u0103. Viseaz\u0103 ceea ce au tr\u0103it. Viseaz\u0103 ceea ce tr\u0103iesc. Viseaz\u0103 ce n-au putut ori n-au vrut cu adev\u0103rat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. Imagini \u00eempr\u0103\u015ftiate, aparent f\u0103r\u0103 noim\u0103, se perind\u0103 dezordonat, nestingherite pe suprafa\u0163a proasp\u0103t\u0103 a celor mai felurite amintiri. Amestecuri de parfumuri, imagini, sunete redau vie\u0163ii vitalitatea pe care a pierdut-o. O vitalitate t\u0103cut\u0103 \u015fi intens\u0103 \u00een locul celei zgomotoase \u015fi inautentice. \u00cen vis, oamenii o re\u00eenva\u0163\u0103 pe prima, a\u015fa cum \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 o dea uit\u0103rii pe ce-a de-a doua. \u00cen vis, se v\u0103d pe ei, cei care sunt. Singura asem\u0103nare dintre cele dou\u0103 vie\u0163i este interpretabilitatea din care se na\u015fte aceea\u015fi frustrare a incapacit\u0103\u0163ii de \u00een\u0163elegere. \u00cencolo, sunt diferite\u2026 Prea diferite. <\/p>\n

***
\nPe drum, la marginea satului, \u00een praful soarelui tomnatic se joac\u0103 doi copii, o feti\u0163\u0103 \u015fi un b\u0103ie\u0163el, aproape goi. Ne\u015ftiu\u0163i de nimeni, uita\u0163i de toat\u0103 lumea, copiii \u00ee\u015fi continu\u0103 jocul. Privirile \u015fi m\u00e2inile li se \u00eent\u00e2lnesc c\u00e2nd \u015fi c\u00e2nd. Uli\u0163a aceasta pare a fi \u00eentregul lor univers cu care se contopesc, prin care respir\u0103 mul\u0163umirea ignoran\u0163ei. Praful a \u00eenceput s\u0103 se ridice \u00een rotocoale sfioase \u00eencurajate de v\u00e2ntul care m\u0103tur\u0103 norii, tulbur\u0103 iarba c\u00e2mpului \u015fi s\u0103rut\u0103 fruntea celor doi copii. Cei doi copii care \u00ee\u015fi continu\u0103 jocul de \u00eenceput de lume, nestingheri\u0163i, apropia\u0163i \u015fi str\u0103ini de to\u0163i cei care \u00eei \u00eenconjoar\u0103. Se joac\u0103 jocul recre\u0103rii. Se joac\u0103 jocul \u00een care apa nu stinge focul, \u00een care p\u0103m\u00e2ntul nu se simte nicic\u00e2nd rece \u015fi \u00eempietrit, \u00een care aerul se respir\u0103 pe el \u00eensu\u015fi, \u00een care visele sunt realit\u0103\u0163i halucinante, \u00een care florile miros la fel, \u00een care inimile bat la unison, \u00een care gesturile ac\u0163iunilor nu-s otr\u0103vite de r\u0103utate \u015fi viciu. Se joac\u0103 jocul \u00eenceputului de lume cu be\u0163e de chibrit, c\u0103r\u0103bu\u015fi \u015fi un titirez. \u015ei primul lor g\u00e2nd a fost acesta: Pe drum, la marginea satului, praful se mistuie \u00een iubire.<\/p>\n

***
\nGlasul nu se \u00eencumet\u0103 s\u0103 plece din mintea ta \u015fi tot ce vrei se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca prin ochii unui vis demult tr\u0103it. Ocrote\u015fte-l pentru mine, spune-i c\u0103, de\u015fi regret, nu regret nimic mai mult dec\u00e2t nef\u0103cutul, nespusul, neiubitul. Spune-i tu glasului din mintea ta s\u0103 m\u0103 a\u015ftepte acolo unde por\u0163ile unui rai cunoscut mi se deschid incomod, c\u0103lc\u00e2ndu-m\u0103 pe talp\u0103. Nu te v\u0103d, nu te \u015ftiu, dar te simt. Ai r\u0103bdare. Lumea se deruleaz\u0103 m\u0103runt\u0103 \u00een inima mea. \u0162i-o \u00eemprumut atunci c\u00e2nd glasul va amu\u0163i. Mult\u0103 zarv\u0103 \u00een lini\u015ftea \u00eenser\u0103rii.<\/p>\n

***
\n\u00centunericul nop\u0163ii se \u0163ese voluptuos \u00een p\u0103rul t\u0103u la fel de \u00eentuneric. O lumin\u0103 aproape oarb\u0103, \u00eendep\u0103rtat\u0103, dintr-un alt cap\u0103t de lume se r\u0103suce\u015fte stingherit\u0103 \u015fi stingher\u0103 pe peretele-fereastr\u0103-perdea. Raza ei generoas\u0103 ne acoper\u0103 bl\u00e2nd\u0103 \u015fi ne respir\u0103 pe am\u00e2ndoi, arunc\u00e2ndu-ne \u00eentr-un ve\u015fnic netimp. Totul e suspendat. Obiecte, lumin\u0103 \u015fi \u00eentuneric; eu, tu, acum noi, poate, \u00eenl\u0103n\u0163ui\u0163i a\u015fa cum st\u0103m pe podea, cu frun\u0163ile ating\u00e2ndu-se, cu m\u00e2inile c\u0103ut\u00e2ndu-se, prea tem\u0103tori de puterea \u015fi intensitatea adev\u0103rului din priviri. \u00centr-un contratimp indecis, nu renun\u0163\u0103m. Acela\u015fi sunet continuu, neobosit, ne desmiard\u0103 sufletele, ne irose\u015fte c\u0103ldura, ne transfigureaz\u0103 min\u0163ile. Sunet, lumin\u0103, culoare \u2013 toate \u00een \u00eentunericul p\u0103rului t\u0103u. Um\u0103r primitor. Bra\u0163 generos. Nu m\u0103 mai prive\u015fti. Dar m\u0103 cau\u0163i \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 m\u0103 g\u0103se\u015fti. Aici, acum, \u00een momentul nop\u0163ii acesteia, \u00eemi g\u0103sesc, \u00een sf\u00e2r\u015fit odihna. Iubirea, ca fericirea, e inconsecvent\u0103 \u015fi inconstant\u0103. Iubesc momentul acesta pentru c\u0103 simt cu adev\u0103rat c\u0103 te iubesc. Iar faptul c\u0103 din momentul acesta va r\u0103m\u00e2ne doar, poate, amintirea, e dovada faptului c\u0103 am iubit cu adev\u0103rat. Fr\u00e2nturile de iubire sunt iubire \u00een starea ei netem\u0103toare, pur\u0103. Orice altceva mi se pare o minciun\u0103. De aici respingerea, uneori, repulsia. G\u00e2ndurile mele se nasc \u00een mintea ta sau poate invers. Ne \u00eenghite noaptea, aici \u00een camera, acum, a noastr\u0103, m\u00e2ine, a mea. Inimile noastre dezgolite, c\u0103ldura, emo\u0163ia, apoi lini\u015ftea, nep\u0103sarea, sentimentul c\u0103 nimic \u015fi nimeni nu mai conteaz\u0103. Ne iubim a\u015fa cum st\u0103m acum, unul l\u00e2ng\u0103 altul, eu cu capul pe um\u0103rul t\u0103u. Doar at\u00e2t mai v\u0103d \u00een \u00eentuneric, \u015fi mai simt pe strad\u0103 \u00eentr-un alt \u00eentuneric, al altei nop\u0163i, m\u00e2na ta f\u0103c\u00e2nd-o pumn pe-a mea ca s-o \u00eenc\u0103lzeasc\u0103, sau m\u00e2na ta prinz\u00e2nd-o pe a mea ca s\u0103 nu cad\u0103\u2026 ca s\u0103 nu cad. C\u00e2nd stau aici, \u00een \u00eentunericul nop\u0163ii care se \u0163ese voluptuos etc. etc. , \u00een raza de lumin\u0103 care m\u0103 consum\u0103, reg\u0103sesc \u00eentunericul p\u0103rului t\u0103u \u00eentunecat. \u015ei nu-mi mai trebuie nimic. Te invoc, scriind. Obosesc. Tu vii. Pot s\u0103 dorm acum, cu g\u00e2ndul t\u0103u veghind asupra mea.<\/p>\n

Primul vis<\/strong><\/p>\n

\u00cen mijlocul palmei st\u00e2ngi apare un punct ro\u015fu care se extinde p\u00e2n\u0103 ce devine un cerc, ca o bl\u00e2nd\u0103, ca o pi\u015fc\u0103tur\u0103 inflamat\u0103. M\u0103 uit \u00eendelung la ea \u015fi m\u0103 \u00eentreb, mirat\u0103, de la ce o fi ap\u0103rut. Stau s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc dac\u0103 o aveam mai demult. \u00cencerc s\u0103-mi dau seama c\u00e2nd a ap\u0103rut \u015fi de la ce ar fi putut s\u0103 apar\u0103. Sunt din ce \u00een ce mai indignat\u0103 \u015fi mai curioas\u0103. La un moment dat, undeva \u00een mijlocul ei, observ un fir alb, sub\u0163ire, ca de a\u0163\u0103. \u00cencep s\u0103 m\u0103 scarpin, din ce \u00een ce mai insistent. Vreau s\u0103-l scot de-acolo. M\u0103 frustreaz\u0103 faptul c\u0103 nu reu\u015fesc, dar, \u00een acela\u015fi timp, m\u0103 intrig\u0103 \u015fi, astfel, continui. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, reu\u015fesc s\u0103 scot unul din capete. Trag de el \u015fi pe m\u0103sur\u0103 ce iese, se transfor\u0103 \u00eentr-un fir mai gros \u015fi din alb devine incolor, iar la pip\u0103it se simte ca un mucilagiu. Trag de el \u015fi sunt uimit\u0103 c\u0103 pare s\u0103 nu se mai termine. \u00centr-un final, c\u00e2nd reu\u015fesc s\u0103-l scot pe tot, mai apare un altul \u015fi un altul \u015fi tot a\u015fa, le scot pe r\u00e2nd. Sunt \u00een camera \u00een care dorm, \u00een care am dormit \u00een timp ce visam acest vis. E foarte \u00eentuneric. Doar palma este luminat\u0103, ca de fasciculul unei lanterne pe care o \u0163ine cineva, cineva care nu se vede, dar care \u00ee\u015fi face sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd. \u015etiu c\u0103 se mir\u0103 \u015fi el sau ea – dar \u00eenclin s\u0103 cred c\u0103 este un el \u2013 atunci c\u00e2nd scot firele mucilagii \u015fi le arunc \u00een camer\u0103, jos, pe covor. \u015etiu c\u0103 prind via\u0163\u0103, devenind din ce \u00een ce mai mari \u015fi mai puternice. Nu le v\u0103d, dar \u015ftiu. \u015ei mai \u015ftiu, mai simt c\u0103, de\u00eendat\u0103 ce le dau drumul, fug, se ascund\u2026 E ca \u015fi cum s-ar elibera, ca \u015fi cum li s-ar fi dat o a doua \u015fans\u0103, dup\u0103 o gre\u015feal\u0103 de neiertat sau dup\u0103 o perioad\u0103 mai grea. \u015ei acum, v\u0103z\u00e2ndu-se \u015fi sim\u0163indu-se libere, se gr\u0103besc s\u0103 profite de aceast\u0103 a doua \u015fans\u0103, tr\u0103ind departe, ferite de lume, de exterior, c\u00e2t mai ap\u0103rate, nici ele \u015ftiind foarte bine de ce anume. Dup\u0103 ce ies \u015fi pleac\u0103 toate, m\u0103 \u00eentind s\u0103 dorm din nou, eliberat\u0103 \u015fi eu, obosit\u0103, dar mai lini\u015ftit\u0103 ca \u00eenainte.
\n Pentru N.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Titi DAMIAN \u00ceNTRE LINII de Eugen Mih\u0103escu sau Omul moral \u015fi artistul str\u0103lucit – deasupra istoriei Dintotdeauna am avut o<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19939"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19939"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19939\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19940,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19939\/revisions\/19940"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19939"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19939"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19939"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}