{"id":19907,"date":"2022-12-22T00:31:30","date_gmt":"2022-12-21T21:31:30","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19907"},"modified":"2022-12-22T01:07:09","modified_gmt":"2022-12-21T22:07:09","slug":"spatii-culturale-nr-26-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19907","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 26 (9)"},"content":{"rendered":"

Ilie MOISE<\/strong><\/p>\n

Gherasim Rusu Togan, Tinere\u0163ea, C\u0103t\u0103nia, R\u0103zboiul. Pagini din istoria neamului, Ploie\u015fti, Editura \u201ePremier\u201d, 2012<\/strong>.<\/p>\n

Cartea lui Gherasim Rusu Togan, Tinere\u0163ea, C\u0103t\u0103nia, R\u0103zboiul. Pagini din istoria neamului \u2013 volum tip\u0103rit cu sprijinul financiar al Consiliului local C\u00e2mpina, aduce \u00een actualitate sentimente \u015fi concepte de care rom\u00e2nii vorbesc tot mai rar, pe care le evit\u0103 majoritatea intelectualilor \u015fi de care multora le este ru\u015fine: patriotismul, jertfa \u015fi eroismul. De fapt, readuce \u00een discu\u0163ie ni\u015fte sentimente \u00een\u0103l\u0163\u0103toare pentru care mul\u0163i au suferit \u015fi la fel de mul\u0163i \u015fi-au dat via\u0163a.
\nAutorul, un ardelean trecut de prima tinere\u0163e (\u00een 4 mai va \u00eemplini 75 de ani), legat de lumea satului transilvan prin toate fibrele fiin\u0163ei sale, adun\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 coper\u0163i sinteza unor preocup\u0103ri de peste o jum\u0103tate de secol. Cartea este dedicat\u0103 \u201etat\u0103lui meu, Mois\u0103 \u015fi unchiului Gherasim, \u00eentor\u015fi ca mari mutila\u0163i de r\u0103zboi, din spa\u0163iul ultimei conflagra\u0163ii mondiale… Lacrima recuno\u015ftin\u0163ei pentru suferin\u0163ele \u00eendurate\u201d \u2013 a\u015fa cum reiese din dedica\u0163ia de pe prima pagin\u0103.
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte publicul \u0163int\u0103, cartea \u00eei vizeaz\u0103 \u201epe adolescen\u0163ii \u015fi tinerii zilelor noastre, genera\u0163ii at\u00e2t de bulversate de evenimentele ce le \u00eenso\u0163e\u015fte calea devenirilor.\u201d (p. 7.) Scrisorile din c\u0103t\u0103nie \u015fi de pe front, amintirile, jurnalele \u015fi c\u00e2ntecele salvate \u00een mare parte de autor din c\u00e2teva sate sud-transilv\u0103nene, contureaz\u0103 un univers care se retrage tot mai mult \u201e\u00een sfera legendarului \u015fi chiar a mitului\u201d. Abandon\u00e2nd tonalitatea eseist-\u015ftiin\u0163ific\u0103, at\u00e2t de specific\u0103 operei lui Gherasim Rusu Togan, scriitorul d\u0103 fr\u00e2u liber laturii emo\u0163ionale pentru a evita \u201etrecerea \u00een uitare a unuia dintre cele mai active compartimente ale folclorului rom\u00e2nesc.\u201d (p. 7) O problematic\u0103 mai pu\u0163in luat\u0103 \u00een studiu de c\u0103tre istoria folcloristicii rom\u00e2ne\u015fti, care vizeaz\u0103 implicarea nu numai sub raportul particip\u0103rii efective a rom\u00e2nilor transilv\u0103neni la cel de-al doilea r\u0103zboi mondial, ci \u015fi al suferin\u0163elor pe plan afectiv \u015fi moral. Este un fenomen de ad\u00e2nc\u0103 tr\u0103ire sufleteasc\u0103 a \u0163\u0103ranului soldat, rupt de via\u0163a tradi\u0163ional\u0103 a satului \u015fi obligat s\u0103 participe la un r\u0103zboi nedorit. Firea sa pa\u015fnic\u0103 este cople\u015fit\u0103 de povara suferin\u0163ei provocat\u0103 de impactul violen\u0163elor conflictuale, a jertfei pentru interese contrare sentimentului s\u0103u patriotic, a lipsurilor \u015fi nevoilor vie\u0163ii din tran\u015fee, a dorului dup\u0103 cei r\u0103ma\u015fi f\u0103r\u0103 sprijin acas\u0103, a mor\u0163ii… pe p\u0103m\u00e2nt str\u0103in. \u00cen astfel de momente, \u0163\u0103ranul-soldat resimte acut nevoia de exprimare artistic\u0103 a durerilor sale. Scrisorile c\u0103tre cei dragi sunt, adeseori, versificate, n\u0103scute spontan \u00een tran\u015fee, pe c\u00e2mpul de lupt\u0103. Impresionanta via\u0163\u0103 sufleteasc\u0103 a \u0163\u0103ranului, cu rosturi tradi\u0163ionale, legate de veacuri de cas\u0103 \u015fi de glia str\u0103mo\u015filor a dat na\u015ftere, \u00een fa\u0163a realit\u0103\u0163ii dure \u015fi nemiloase a r\u0103zboiului, la o autentic\u0103 crea\u0163ie literar\u0103 cu caracter documentar \u015fi artistic.
\nAceste aspecte ale unei realit\u0103\u0163i de jertf\u0103 total\u0103 impuse \u0163\u0103ranilor a stat \u00een aten\u0163ia scriitorului Gherasim Rusu Togan, devenit \u00een volumul Tinere\u0163ea, C\u0103t\u0103nia, R\u0103zboiul…, exponentul tuturor \u0163\u0103ranilor rom\u00e2ni participan\u0163i la cea de-a doua conflagra\u0163ie mondial\u0103. Este mijlocul prin care puiul de \u0163\u0103ran din Ghijasa de Sus (Sibiu) readuce \u00een aten\u0163ia lumii actuale eroismul \u015fi sacrificiile rom\u00e2ne\u015fti, daunele morale \u015fi materiale imense, nerecunoscute de nici o cancelarie occidental\u0103.
\nCu mici excep\u0163ii, situa\u0163ia jertfelor rom\u00e2nilor din al doilea r\u0103zboi mondial nu a fost \u00eenc\u0103 studiat\u0103 sau comemorat\u0103 \u00een albume ale celor decora\u0163i, colec\u0163ii de fotografii, documente \u015fi folclor de r\u0103zboi, arme \u015fi material ilustrativ de pe c\u00e2mpul de lupt\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een 1989 toate ini\u0163iativele personale sau ale unor comunit\u0103\u0163i de a realiza monumente \u00eenchinate eroilor, erau supuse unei aspre cenzuri. Doar solda\u0163ii mor\u0163i \u00een partea a doua a r\u0103zboiului, (dup\u0103 \u00eentoarcerea armelor), erau considera\u0163i eroi, ceilal\u0163i, jertfi\u0163i \u00een imensele stepe ale Rusiei, erau … invadatori.
\nPerioada postdecembrist\u0103 \u015fi aderarea la structurile europene a adus cu sine … globalizarea \u015fi abandonarea oric\u0103rui sentiment care ar putea aminti de dragostea de \u0163ar\u0103, de sacrificiile \u00eenainta\u015filor, de jertfe \u015fi de eroism. \u00cen aceste vremuri de ad\u00e2nci prefaceri, educa\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, lipsit\u0103 de orice strategie, produce an de an genera\u0163ii \u00eentregi de absolven\u0163i porni\u0163i pe drumul f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere al… emigr\u0103rii: doar 1% dintre tinerii propu\u015fi pentru studii \u00een str\u0103in\u0103tate inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 mai revin\u0103 \u00een \u0163ar\u0103. \u015ei asta \u00een timp ce guvernan\u0163ii no\u015ftri voteaz\u0103 legi prin care Parlamentul Rom\u00e2niei egaleaz\u0103 sau dep\u0103\u015fe\u015fte congresul S.U.A!
\nIat\u0103 realit\u0103\u0163i mai mult dec\u00e2t triste care l-au determinat pe scriitorul Gherasim Rusu Togan s\u0103 se opreasc\u0103 asupra unei teme mai pu\u0163in luat\u0103 \u00een studiu, dar at\u00e2t de actual\u0103, care i-a permis s\u0103 redacteze una dintre cele mai frumoase \u015fi zguduitoare c\u0103r\u0163i despre patriotism \u015fi lumea rural\u0103.
\nScris cu talent, nerv \u015fi o puternic\u0103 implicare, volumul las\u0103 senza\u0163ia stranie c\u0103 autorul a participat efectiv la fiecare moment prezentat. Textele r\u0103scolesc sentimente \u015fi amintiri demne de o lume ceva mai bun\u0103 \u015fi mult mai a\u015fezat\u0103. Iar Stani\u0163a de pe Volga, ultimul material analizat r\u0103m\u00e2ne o sintez\u0103 insolit\u0103 a \u00eentregului volum unde surprinde o lume apus\u0103 cu o civiliza\u0163ie at\u00e2t de bine conturat\u0103, (a\u015fezat\u0103 pe principii \u015fi criterii imbatabile) care se retrage tot mai mult \u00een c\u0103r\u0163i \u015fi las\u0103 locul alteia… aceea a \u00eenstr\u0103in\u0103rii, a indiferen\u0163ei, a lipsei de respect pentru eroii \u015fi martirii neamului.<\/p>\n


\n Stan BREBENEL<\/strong>
\n\"\"

ULTIMUL \u0162\u0102RAN DIN SL\u0102TIOARA<\/strong><\/p>\n

\t\u00cen anul 2008, venerabilul scriitor Dinu S\u0103raru a \u00eencredin\u0163at Editurii Prisma, din R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, cinci nara\u0163iuni ce au ap\u0103rut \u00een volum sub titlul \u201eUltimul \u0163\u0103ran din Sl\u0103tioara\u201d. Cele cinci povestiri sunt: \u201eUltimul \u0163\u0103ran din Sl\u0103tioara\u201d, \u201eA murit Speran\u0163a\u201d, \u201eNegru de Sl\u0103tioara\u201d, \u201eUltimul vis\u201d \u015fi \u201eUn fluture alb cu s\u00e2nge pe aripi\u201d.
\n\tDinu S\u0103raru urm\u0103re\u015fte, \u00een timp, destinul unor personaje de-ale Domniei Sale. N\u0103i\u0163\u0103 Lucean, cunoscutul \u015fi \u00eendr\u0103gitul erou din romanul \u201eNi\u015fte \u0163\u0103rani\u201d, este mort de mai bine de patruzeci de ani, \u00eens\u0103 spiritul \u015fi amintirea lui r\u0103zbat peste decenii. Gena, so\u0163ia sa, \u015fi alte personaje, mai mult sau mai pu\u0163in vizibile din crea\u0163ia maestrului, sunt surprinse la v\u00e2rsta senectu\u0163ii, atunci c\u00e2nd sf\u00e2r\u015fitul este aproape \u015fi la unii chiar sose\u015fte, cum este cazul Speran\u0163ei, so\u0163ia lui Leonic\u0103: \u201efost olar, pe timpuri, apoi dulgher, \u015findrilar, tinichigiu de acoperi\u015furi, me\u015fter \u00een jgheaburi \u015fi burlane de tabl\u0103, ca s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 de pe o zi pe alta schimb\u00e2nd meseriile care mureau pe r\u00e2nd din lips\u0103 de cerere\u201d.
\n\tCele cinci pove\u015fti \u2013 povestiri \u2013 amintiri sunt scrise \u00een perioade de timp diferite, unele mai vechi, altele mai recente \u015fi am \u00een vedere urm\u0103toarele elemente. \u00cen \u201eSingurul vis\u201d autorul afirm\u0103: \u201eC\u00e2nd am scris \u00abNi\u015fte \u0163\u0103rani\u00bb, acum aproape 30 de ani…\u201d ar rezulta c\u0103 aceast\u0103 povestire ar fi fost scris\u0103 pe la \u00eenceputul anilor 2000 (pentru c\u0103 romanul l-a publicat \u00een anul 1974). C\u00e2t despre \u201eUn fluture alb cu s\u00e2nge pe aripi\u201d, Dinu S\u0103raru public\u0103 \u00een volum, olograf, scrisoarea marelui c\u0103rturar Virgil C\u00e2ndea, datat\u0103 1 august 1987, unde acesta se arat\u0103 entuziasmat de aceast\u0103 povestire pe care a citit-o \u00een revista \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, ap\u0103rut\u0103 \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. \u00cen celelalte trei povestiri nu ni se dezv\u0103luie un anumit reper calendaristic.
\nTragedia care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een satele rom\u00e2ne\u015fti \u015fi cu \u0163\u0103ranii lor nu este de ieri, de azi. \u0162\u0103r\u0103nimea dispare \u00eencet \u015fi sigur \u00eenc\u0103 din perioada comunist\u0103, c\u00e2nd satele erau depopulate pentru a \u00eengro\u015fa r\u00e2ndurile muncitorilor de la ora\u015fe. Popula\u0163ia de la sate este \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103, rarefiat\u0103, iar adev\u0103ra\u0163ii \u0163\u0103rani, at\u00e2\u0163ia c\u00e2\u0163i mai exist\u0103, sunt foarte b\u0103tr\u00e2ni, bolnavi, singuri \u015fi neajutora\u0163i. Aceste lucruri le surprinde Dinu S\u0103raru \u00een povestirile sale. \u201eMor \u0163\u0103ranii dumitale pe capete (…). M\u00e2ine, poim\u00e2ine o s\u0103 te plimbi prin Sl\u0103tioara, ca \u015fi c\u00e2nd dumneata ai fi r\u0103mas ultimul \u0163\u0103ran\u201d, \u00eei spune un localnic care nu este departe de adev\u0103r, av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103, \u00een cea mai mare parte a anului, maestrul locuie\u015fte la re\u015fedin\u0163a de la Sl\u0103tioara, pe care am vizitat-o de cur\u00e2nd. \u00cens\u0103 eu cred c\u0103 apelativul \u201eCoane\u201d sau \u201eBoierule\u201d i se potrive\u015fte cel mai bine.
\nCine cunoa\u015fte realitatea satului rom\u00e2nesc \u015ftie c\u0103 multe case \u015fi uli\u0163e sunt pustii, iar sate \u00eentregi mai au un num\u0103r de locuitori c\u00e2t s\u0103-i numeri pe degetele de la o m\u00e2n\u0103. Iar ace\u015ftia sunt tare neajutora\u0163i \u201e…m\u00e2inile mele numai o vatr\u0103 de s\u00e2nge \u00eenchegat \u015fi de t\u0103ieturi \u015fi de b\u0103t\u0103turi, str\u00e2mbe \u015fi noduroase, nu mai r\u0103m\u0103sese nimic din ce fuseser\u0103 ele c\u00e2nd o m\u00e2ng\u00e2iam \u015fi eu pe Speran\u0163a\u201d. Foarte des se dezbate situa\u0163ia satului \u015fi o \u00eentrebare tot d\u0103 t\u00e2rcoale: mai rena\u015fte satul rom\u00e2nesc \u015fi \u0163\u0103r\u0103nimea adev\u0103rat\u0103? R\u0103spunsul \u00eel primim tot de la un \u0163\u0103ran autentic: \u201eCine s\u0103 mai renasc\u0103 dac\u0103 a murit \u015fi Speran\u0163a, care era un ultim semn al vitalit\u0103\u0163ii \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, al tinere\u0163ii f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e?\u201d. Iat\u0103 ce simbol tragic se ascunde \u00een spatele acestui personaj feminin, Speran\u0163a! Iar descrierea Genei de acum, so\u0163ia lui N\u0103i\u0163\u0103 Lucean, vine s\u0103 completeze acest adev\u0103r crunt \u015fi care demonstreaz\u0103 ireversibilitatea dispari\u0163iei \u0163\u0103r\u0103nimii autentice: \u201eochii ei sp\u0103l\u0103ci\u0163i de at\u00e2ta lumin\u0103 c\u00e2t au \u00eendurat \u015faptezeci \u015fi \u015fapte de ani \u015fi de at\u00e2tea lacrimi \u015fi de at\u00e2ta sudoare la s\u0103pat \u015fi la secerat \u015fi la treierat \u015fi la cules de porumb \u015fi la cusut r\u00e2uri pe c\u0103m\u0103\u015file de in \u015fi de borangic \u015fi la mestecat m\u0103m\u0103liga deasupra ceaunului de vatr\u0103 \u015fi la a\u0163\u00e2\u0163at focul \u015fi iarna \u015fi vara \u015fi prim\u0103vara \u015fi toamna, din viul nop\u0163ii p\u00e2n\u0103 \u00een viul nop\u0163ii, o via\u0163\u0103 de om, ochii ei \u00eemp\u0103injeni\u0163i acum de o cea\u0163\u0103 care \u00eei face pustii…\u201d. Iat\u0103 c\u00e2t de frumos, c\u00e2t de duios, c\u00e2t\u0103 dragoste pune Dinu S\u0103raru \u00een cuvintele care \u00eel fac pe cititor martor ocular la aceast\u0103 dram\u0103.
\n\u00cen \u201eNegru de Sl\u0103tioara\u201d, autorul ne relateaz\u0103 o scurt\u0103 istorioar\u0103 a satelor ce compun comuna Sl\u0103tioara \u015fi a me\u015fte\u015fugului ce odat\u0103 era principala ocupa\u0163ie a \u0163\u0103ranilor de acolo. Olarii foloseau pentru faimoasa ceramic\u0103 de Horezu lutul ce se g\u0103sea numai acolo \u015fi pe care l-au numit negru de Sl\u0103tioara, c\u0103ruia \u00eei mai spuneau \u015fi piper: \u201egr\u0103uncioare negre dintr-un mineral misterios pe care hurezenii \u00eel ardeau \u00een cuptoare \u015fi scoteau din el verdele-negru, ca fierea\u201d. P\u00e2n\u0103 \u015fi acest vechi \u015fi tradi\u0163ional me\u015fte\u015fug este pe cale de dispari\u0163ie, odat\u0103 cu dispari\u0163ia me\u015fte\u015fugarilor, dar \u015fi a rezervelor de negru de Sl\u0103tioara. \u201eNu mai poci… Al\u0163ii la r\u00e2nd\u201d, spune cu n\u0103duf un b\u0103tr\u00e2n olar, \u00eens\u0103 \u201eAltul la r\u00e2nd… nic\u0103ieri\u201d. C\u00e2t de trist!
\n\u00cens\u0103 cea mai tulbur\u0103toare povestire este \u201eUn fluture alb cu s\u00e2nge pe aripi\u201d. \u00cen unele mitologii, sufletele celor mor\u0163i erau transportate de pe p\u0103m\u00e2nt \u00een ceruri de c\u0103tre fluturi, iar \u00een altele se spune c\u0103 sufletele reveneau pe p\u0103m\u00e2nt sub form\u0103 de fluturi. \u00cen aceast\u0103 povestire, unde eroii, b\u0103tr\u00e2nii Dumitru \u015fi Sultana nu sunt mor\u0163i, fluturele simbolizeaz\u0103 sufletul omului, efemeritatea vie\u0163ii \u00een fa\u0163a mor\u0163ii eterne. \u00cen acest text, Virgil C\u00e2ndea, prin scrisoarea men\u0163ionat\u0103 la \u00eenceput, ca or\u0103\u015fean, descoper\u0103 adev\u0103rata \u0163\u0103r\u0103nime pe care nu a reu\u015fit s\u0103 o cunoasc\u0103 deplin \u015fi nu a g\u0103sit-o \u00een textele altor autori cum ar fi Slavici, Sadoveanu sau Alexandru Br\u0103tescu-Voine\u015fti: \u201eelementul etnic fundamental care a ap\u0103rat mo\u015fia de turci, a pus-o pe tav\u0103 pa\u015fopti\u015ftilor ca s\u0103 fac\u0103 din ea Rom\u00e2nia modern\u0103, a justificat, murind \u00een Bulgaria, Independen\u0163a din 1878, s-a l\u0103sat ucis\u0103 \u00een 1907 \u015fi din nou, f\u0103r\u0103 murmur, peste nou\u0103 ani numai, \u00een 1916, ca s\u0103 fac\u0103 Rom\u00e2nia Mare, \u015fi care prin munca ei smerit\u0103, neprecupe\u0163it\u0103, neapreciat\u0103, dar disciplinat\u0103, aduce \u0162\u0103rii dolarii necesari industriei\u201d. Un omagiu mai c\u0103lduros nici c\u0103 se putea \u015fi din partea acestui intelectual rasat.
\nDe\u015fi a fost publicat \u00eentr-un num\u0103r restr\u00e2ns de exemplare, trei sute, fiecare numerotat, volumul este deosebit de valoros \u015fi prin faptul c\u0103 maestrul Dinu S\u0103raru se \u00eentrece pe sine \u015fi ofer\u0103 culturii rom\u00e2ne pagini nemuritoare. \u00cen opinia aceluia\u015fi Virgil C\u00e2ndea, \u201etextul este din categoria celor socotite azi de valoare universal\u0103 \u015fi ar fi o crim\u0103 (pe care din nefericire, o prev\u0103d) s\u0103 nu fie frumos tradus \u00een englez\u0103, francez\u0103, spaniol\u0103, italian\u0103 \u015fi rus\u0103, limbile care \u00eemping \u00een prezent trenul literaturii mondiale\u201d.
\nMai trebuie subliniat\u0103 valoarea ilustra\u0163iilor semnate de Mircia Dumitrescu, deosebit de sugestive \u015fi racordate la tematica textelor. <\/p>\n


\n Nicolae MIHAI<\/strong>
\n\"\"

\u00cenvins de o lacrim\u0103<\/strong><\/p>\n

C\u00e2t s\u0103 mai rup, o, Doamne,
\n\u015fi s\u0103 fur din patim\u0103, c\u00e2nd
\nca un ho\u0163 la drumul mare
\nm\u0103 \u00eemb\u0103t \u00eenvins
\ncu c\u00e2ntecul a \u015fapte greieri
\n\u015fi cu o lacrim\u0103?<\/p>\n

spovedit de v\u00e2nt
\nades
\ndin gre\u015feal\u0103 mai r\u0103storn
\nsub cerul meu n\u0103t\u00e2ng
\numbra trist\u0103 de pelin
\na unui dor
\n– loc \u00eenalt de rug\u0103ciune \u2013
\nc\u00e2nd voi fi uitat s\u0103 pl\u00e2ng<\/p>\n


\nFemeie \u00een catrin\u0163\u0103<\/strong><\/p>\n

E\u015fti abis cusut pe margini
\ncu argint \u015fi fir de aur
\nmarmur\u0103 nespovedit\u0103
\n\u00eenv\u0103\u0163at\u0103 cum s\u0103 umble
\n\u00een catrin\u0163\u0103 \u015fi podoabe<\/p>\n

s\u0103 nu pierzi cumva sur\u00e2sul
\nce l-ai str\u00e2ns din ne\u015ftiut
\n\u00eel \u00eempar\u0163i cu tot dichisul
\nca pe-o floare f\u0103r\u0103 pre\u0163
\nla ochi tri\u015fti \u015fi ursitoare<\/p>\n

c\u00e2nd cu dorul stai de vorb\u0103
\ncum se-nt\u00e2mpl\u0103-ntre vecini
\nziua \u00een amiaza mare
\nv\u00e2ntu-\u0163i umple darnic p\u0103rul
\ncu arnici \u015fi flori de c\u00e2mp<\/p>\n


\nNeverosimilul privirii mute<\/strong><\/p>\n

\u00centorc pe toate fe\u0163ele aerul
\n\u015fi frenezia g\u00e2ndului lacom
\nalearg\u0103
\ndup\u0103 amintirea zilei de ieri
\nc\u00e2nd naiv sur\u00e2sul t\u0103u
\nlega cu lan\u0163uri impertinente
\nbra\u0163ele uimirii larg deschise<\/p>\n

condamnat s\u0103 dezbrac
\nr\u00e2nd pe r\u00e2nd umerii t\u0103i
\nde umbra p\u0103rului mereu
\n\u00een desfr\u00e2u
\nn-am s\u0103 \u015ftiu chiar dac\u0103
\no s\u0103 caut \u00een dic\u0163ionare
\ndespre neverosimilul privirii
\nmute aruncat\u0103 pe ascuns
\ncrescut\u0103 ca o floare \u00een preajma
\nunei inimi f\u0103r\u0103 puncte cardinale<\/p>\n


\nOchi alba\u015ftri, r\u0103sun\u0103tori<\/strong><\/p>\n

De indigo privirea celor din Nord
\nanim\u0103 p\u00e2n\u0103 la n\u0103ucire culoarea timpului
\nc\u0103zut f\u0103r\u0103 suflu \u00een b\u0103ltoaca umbrei
\nde cedru<\/p>\n

r\u0103scole\u015fte profunzimea spiritului
\nne\u00een\u0163eles \u00eemp\u0103cat cu el \u00eensu\u015fi<\/p>\n

c\u00e2nd nu te a\u015ftep\u0163i
\no anghil\u0103 albastr\u0103 vine \u015fi locuie\u015fte
\nsl\u0103biciuni \u00een paragin\u0103 abandonate
\nv\u00e2ntoaselor care dau t\u00e2rcoale
\n\u00eentr-o sfid\u0103toare \u015fi rece caden\u0163\u0103<\/p>\n


\nPe \u00eentuneric<\/strong><\/p>\n

Stinge lum\u00e2narea \u2013\u00eemi spui \u2013
\ns\u0103 pot pip\u0103i \u00eentunericul
\ncu m\u00e2na
\nvreau mai apoi s\u0103 privesc
\n\u00een fa\u0163\u0103 ve\u015fnicia unui strig\u0103t
\nsih\u0103strit \u00een ochii t\u0103i
\ncare m\u0103 poate face
\nmai frumoas\u0103
\nchiar dac\u0103 las\u0103-n urma lui
\ndezastre c\u00e2nd punem
\ncap la cap r\u0103sufl\u0103rile
\n\u015fi aprindem f\u0103r\u0103 nici o vorb\u0103
\ndragostea \u00een mahalaua
\ninimilor noastre<\/p>\n


\nPisicile negre<\/strong><\/p>\n

Ea ador\u0103 pisicile negre
\nmai ales cele care taie calea
\npentru c\u0103 \u00een privirea lor
\npoate afla ora exact\u0103
\ndar \u015fi ploaia
\ncare cade \u00een Bosfor<\/p>\n

Ea ador\u0103 pisicile negre
\ndoar pentru vina c\u0103 au
\ninima \u00eenchis\u0103
\n\u00een cercuri bizare \u2013urmele
\nnetr\u0103itelor spaime<\/p>\n


\nBraconier \u00een fa\u0163a gurii de lup<\/strong><\/p>\n

Deasupra mesei cu mirodenii \u015fi priviri g\u0103l\u0103gioase
\n\u00eencerc\u0103ri ale gustului rafinat de-a s\u0103pa galerii
\nprin sim\u0163urile gurmande r\u0103v\u0103\u015fite<\/p>\n

setea \u00eempinge profan\u0103
\n\u00een fa\u0163a gurii de lup pofta celui cu identitatea
\npierdut\u0103 \u015fi spiritul r\u0103mas de nimic<\/p>\n

mai negru ca oric\u00e2nd l\u00e2ng\u0103 fereastr\u0103
\nsoarele \u00ee\u015fi zorn\u0103ie sonor coama zb\u00e2rlit\u0103
\nst\u00e2rnind orgiile imaginarului \u015fi bucuria
\nunui dezastru s\u0103\u0163ios<\/p>\n

\u00een fiecare gest vie\u0163uie\u015fte
\nemo\u0163ia de scurt\u0103 durat\u0103, devoratoare\u2026<\/p>\n


\nChef de chef<\/strong><\/p>\n

Frigul din privire
\n\u015fi un fel de \u00eentuneric toarn\u0103 ciment
\npeste tot ce-i ascuns
\n\u015fi hidos<\/p>\n

cuv\u00e2ntul \u015foptit cu greu \u00eencearc\u0103 s\u0103 ierte
\nsticlele golite de votc\u0103 muzica
\ndat\u0103 la maxim
\nplimbat\u0103 dintr-un loc \u00een altul prin odaie
\nde cei ridicoli \u015fi f\u0103r\u0103 ap\u0103rare<\/p>\n

de\u015fi nu \u00een\u0163eleg ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103
\nbra\u0163ele \u00eempr\u0103\u015ftiate prin aer
\npreg\u0103tesc la lumina becurilor clipocitoare
\ntriste\u0163ea zilei ce urmeaz\u0103
\nca pe o mireas\u0103 tras\u0103 la sor\u0163i<\/p>\n


\nUn ad\u0103post neobosit<\/strong><\/p>\n

\u00cen felul lor f\u0103r\u0103 cusur
\ngraiul ochilor pot deslu\u015fi
\nurmele dorin\u0163elor uitate
\npot \u00eent\u00e2rzia pa\u015fii g\u00e2ndului
\nne\u00een\u0163eles \u015fi al mirosului
\nde liliac \u00eenflorit<\/p>\n

mai b\u0103tr\u00e2n cu o vin\u0103
\n\u015fi cu sufletul la gur\u0103 \u00eencerc
\ns\u0103 r\u0103spund sur\u00e2sului t\u0103u
\nl\u0103sat la vedere – ad\u0103post
\natotcuprinz\u0103tor pentru r\u0103zle\u0163e
\n\u015fi ne\u00eenduplecate poeme <\/p>\n


\nVioreaua neagr\u0103<\/strong><\/p>\n

Mul\u0163i spun c\u0103 are inim\u0103 de lupoaic\u0103
\n\u015fi trup m\u0103sluit
\nstrivind sub t\u0103lpi pas \u00een\u015fel\u0103tor
\nde \u0163iganc\u0103<\/p>\n

oblonit\u0103 de a timpului poft\u0103 regal\u0103
\ncheam\u0103 privirea o \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 fie rebel\u0103
\nschimb\u0103 chiar \u015fi p\u0103catul
\npe-o mirare fugar\u0103<\/p>\n

este visul monden instalat confortabil
\nl\u00e2ng\u0103 s\u00e2nul trezit \u015fi are
\nculoarea ochilor t\u0103i
\nc\u00e2nd vor ceva s\u0103-mi \u015fopteasc\u0103<\/p>\n


\nStrig\u0103t \u00een ploaie<\/strong><\/p>\n

Uitat \u00een ploaie
\nstrig\u0103tul at\u00e2rn\u0103
\n– acolo sus –
\ndin loc \u00een loc
\nca o scriere
\ncuneiform\u0103
\nstr\u0103lucitoare<\/p>\n

\u00eempletit astfel
\nred\u0103 \u00eentunericului
\nplictiseala
\nde a sta gol
\npe plaj\u0103 convins
\nc\u0103 nimeni
\nnu \u00eel vede<\/p>\n

Clar-obscur sau z\u0103pad\u0103 legat\u0103 cu lan\u0163ul
\nde gard<\/strong><\/p>\n

Aduci cu tine dimine\u0163ile uitate afar\u0103
\n\u00eengropate p\u00e2n\u0103 la g\u00e2t
\n\u00een z\u0103pada legat\u0103 cu lan\u0163ul de gard
\nduhnind a stele proaspete
\n\u015fi a umbr\u0103 de lun\u0103 golit\u0103 de somn<\/p>\n


\n(inevitabil obscurul pl\u00e2nsului destr\u0103mat
\n \u00eenchide sufletul verde \u00een spa\u0163iul bolnav)<\/strong><\/p>\n

din noapte p\u0103strezi doar m\u0103rturisirile inimii
\nap\u0103rate cu m\u00e2ini nedumerite de insomnia
\nunor \u015foapte \u2013amprente
\nale unui vis stins abandonat<\/p>\n

(Aceste poeme fac parte din volumul \u00een preg\u0103tire, Dumneavoastr\u0103, ziua de m\u00e2ine \u015fi ur\u00e2tul f\u0103r\u0103 mine<\/em>)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ilie MOISE Gherasim Rusu Togan, Tinere\u0163ea, C\u0103t\u0103nia, R\u0103zboiul. Pagini din istoria neamului, Ploie\u015fti, Editura \u201ePremier\u201d, 2012. Cartea lui Gherasim Rusu<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19907"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19907"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19907\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19920,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19907\/revisions\/19920"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19907"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19907"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19907"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}