{"id":19851,"date":"2022-12-14T00:18:16","date_gmt":"2022-12-13T21:18:16","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19851"},"modified":"2022-12-14T00:18:16","modified_gmt":"2022-12-13T21:18:16","slug":"spatii-culturale-nr-26-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19851","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 26 (2)"},"content":{"rendered":"

Vasile GHICA<\/strong>
\n\"\"

Noi ziceri despre… balamuc<\/em><\/p>\n

Extrase din Procesul-verbal al Academiei RSR (7 august 1951). Opinii despre Br\u00e2ncu\u015fi \u015fi opera lui:<\/p>\n

Acad. G.C\u0103linescu \u2013 \u201eBr\u00e2ncu\u015fi nu poate fi considerat un creator \u00een sculptur\u0103 pentru c\u0103 nu respect\u0103 opiniile despre realism ale criticilor de art\u0103 sovietici.”
\n Acad. G.Oprescu \u2013 \u201eChiar c\u00e2nd folose\u015fte elemente de art\u0103 popular\u0103, Br\u00e2ncu\u015fi speculeaz\u0103 prin mijloace bizare gusturile morbide ale societ\u0103\u0163ii burgheze.”
\n Acad. Al. Graur \u2013 \u201eLucr\u0103rile lui Br\u00e2ncu\u015fi nu pot fi acceptate \u00een Muzeul de Art\u0103 al RPR, deoarece \u00een jurul lui se grupeaz\u0103 antidemocra\u0163ii \u00een art\u0103.”
\n La fel de intransigen\u0163i au fost \u015fi Victor Eftimiu, Camil Petrescu \u015fi I.Jalea. Procesul-verbal a fost semnat \u201epentru conformitate” de acad. Mihail Sadoveanu.
\n Iat\u0103 cum uneori inteligen\u0163a cap\u0103t\u0103 culoarea la\u015fit\u0103\u0163ii, iar bie\u0163ii academicieni devin ni\u015fte slugi servile.<\/p>\n

***
\nPictorul german Wogt Diel prezint\u0103 \u00eentr-o expozi\u0163ie personal\u0103 cadavre.
\nMare mai e \u201egaleria\u201d Ta, Doamne!<\/p>\n

***<\/p>\n

,,Te vreau desf\u0103cut\u0103 \u015fi goal\u0103
\nCu \u0219oldurile scrise-n spiral\u0103.\u201d (Tudor Arghezi)
\nPrimul vers pare furat din manele, maestre!<\/p>\n

***<\/p>\n

Aflat \u00een Germania, poetul Mircea C\u0103rt\u0103rescu a afirmat c\u0103 el este singurul autor rom\u00e2n demn de aten\u0163ie \u00een Occident.
\n \u0218tia me\u015fterul c\u0103 la nem\u0163i modestia este marca… mediocrit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

***<\/p>\n

,,Dragostea este at\u00e2t de pl\u0103cut\u0103, c\u0103 ar trebui p\u0103strat\u0103 numai pentru aristocra\u0163i.\u201d (Ducesa de Kent)
\n\u015ei noi, naivii, credeam c\u0103 numai Hitler a vrut s\u0103 ne castreze.<\/p>\n

***<\/p>\n

,,Dac\u0103 \u00eentr-o zi po\u0163i s\u0103 nu scrii, nu scrie!\u201d (E.Hemingway)
\nA\u015fa ar fi normal, dar cine-i prost s\u0103 ne menajeze?<\/p>\n

***<\/p>\n

,,Luceaf\u0103rul lui Eminescu nu este un mare poem. S-a cr\u0103pat.\u201d (Ion Barbu)
\nNu avea cum s\u0103 se crape. Dar asemenea opinii sunt, cu siguran\u0163\u0103, cel pu\u0163in… dogite.<\/p>\n

***<\/p>\n

,,Totdeauna te \u00een\u015feli c\u00e2nd \u00ee\u0163i judeci contemporanii.\u201d (Petru Comarnescu)
\nS\u0103 nu exager\u0103m. Oricum nu le va fi u\u015for nici c\u00e2nd vor ajunge prin bolgiile posterit\u0103\u0163ii<\/p>\n

***<\/p>\n

,,Ve\u015fnicia s-a n\u0103scut la sat, iar b\u0103\u015fc\u0103lia la… mahala.” (O.Paler)
\nDe unde s-a \u00eentins ca o pecingine \u015fi a devenit zeflemeaua noastr\u0103 emblematic\u0103.<\/p>\n

***<\/p>\n

\u201eRegele Nichita a murit \u015fi mul\u0163i se \u00eenghesuiau s\u0103-i ocupe tronul. Dar \u00een art\u0103 nu po\u0163i ocupa dec\u00e2t propriul t\u0103u tron.” (Eugen Simion)
\nI-au luat, poate, tronul din baie…<\/p>\n


\nNeculai HILOHI<\/strong>
\n\"\"

[Politici intertextuale]<\/em><\/p>\n

Text pretext anex\u0103 la vexa\u0163iune \u00een vorbirea cu prune goldane golane ascunse sub lingua rustic\u0103 latin-acustic\u0103 \u015fi paroxistic palustric\u0103 cu preten\u0163ii de patristic\u0103, Cicero valah viola tribuna cu vorbe ca spuma prin care se putea \u00een\u0163elege orice sau totuna: \u201evom face, vom drege cel mai degrab\u2019 p\u00e2n\u0103-n c\u00e2\u015flege o sam\u0103 de construc\u0163ii pe baze de solu\u0163ii tuarege (a se avea habar de clima tropic\u0103 din mun\u0163ii Ahaggar \u015fi cu a c\u0103rei popula\u0163ie vom \u00eentre\u0163ine rela\u0163ii printr-un ambasador de hambar… care, de\u015fi nu cunoa\u015fte limba vorbit\u0103 pe-acolo (berber\u0103), fiindc\u0103 suntem informa\u0163i c\u0103 excelen\u0163a sa a suferit \u00een copil\u0103rie de holer\u0103, impediment rezolvat cu atestat de la medicul s\u0103u privat – chirurg promovat – ajuns primar, adjunct de partid secundar, cu ample activit\u0103\u0163i la s\u0103rb\u0103torile din calendar…). A\u015fadar, rug\u0103m onoratul, stimatul auditor s\u0103 aib\u0103 \u015faibe la \u015fira spin\u0103rii pentru protec\u0163ia \u015fi selec\u0163ia suprim\u0103rii durerilor ce se vor oferi… p\u0103rerilor care nu se vor concorda cu averile oneste, gr\u0103dini suspendate celeste, piscine, garaje \u015fi multiple alte angarale care numai pentru \u00eentre\u0163inere necesit\u0103 cheltuite o groaz\u0103 de parale… \u015ei dac\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m \u015fi beyzadelele care c\u0103l\u0103resc noaptea \u015foselele f\u0103c\u00e2nd munci de cercetare cu propriile corpuri contorsionate printre fiarele ma\u015finilor ilustre strivite de bariere ivite nepotrivit \u00een calea majestuoaselor viteze breze, brave reminiscen\u0163e anamneze de la Dinu P\u0103turic\u0103 a lui Niculae Filimon citeze… spitale, cimitire, terenuri de ve\u015fnic\u0103 amintire, unde au implantat extravagante cavouri pentru odihna scumpelor odrasle ce nu au mai avut parte s\u0103 sug\u0103 din corasla patriei, al c\u0103rei uger \u00eel storc \u00een continuare urma\u015fii care le continu\u0103… pa\u015fii! Acum (vocea de la tribun\u0103 tun\u0103) hopa, vom trece \u00een Europa, tropa-tropa pe picior de plai cu-n \u015fi mai bun trai, traiste de m\u0103lai pentru fiecare cu dou\u0103 picioare trece spre votare zic\u00e2nd: \u201ela mai mare\u201d \u015fi cafea cu sare de joi p\u00e2n\u0103 vineri urc\u0103 \u201elupii tineri\u201d (celelalte zile – de mai ieri sunt pline – ). Cum v\u0103d viitorul? \u201eSapa \u015fi cosorul\u201d! <\/p>\n


\n Interviu <\/strong>
\n cu poeta
\nSIMONA-GRAZIA DIMA<\/strong>
\n\"\"

… De\u015fi par un poet elitist, nu sunt deloc unul, dar nu pot s\u0103 fac mai mult dec\u00e2t s\u0103 scriu.<\/p>\n

Adriana Minculescu: Care au fost primele dumneavoastr\u0103 manifest\u0103ri poetice \u015fi la ce v\u00e2rst\u0103 au avut loc?
\nSimona-Grazia Dima: Scriu de c\u00e2nd m\u0103 \u015ftiu, iar poezia a ap\u0103rut \u015fi ea devreme, pe la 6 ani, dar sub form\u0103 uneori umoristic\u0103 sau \u015f\u0103galnic\u0103. Ca expresie unei st\u0103ri definit lirice, profunde, ea s-a n\u0103scut pu\u0163in mai t\u00e2rziu \u015fi a coexistat cu cea premerg\u0103toare, de factur\u0103, s\u0103-i spunem, realist\u0103.
\nA.M.: Care au fost poe\u0163ii care v-au impresionat \u015fi de ce?
\nS.-G.D.: Orice s-ar fi spus de ni\u015fte ani \u00eencoace, Eminescu a fost \u015fi a r\u0103mas pentru mine \u00eentruchiparea poeziei, iar Od\u0103 \u00een metru antic, Seara pe deal, Mai am un singur dor sau Trecut-au anii sunt ni\u015fte repere impersonale, eterne, pentru sonul poeziei \u00eense\u015fi \u00een limba rom\u00e2neasc\u0103. Nu obi\u015fnuiesc s\u0103-mi schimb p\u0103rerile \u015fi gusturile dup\u0103 mod\u0103 \u015fi simt c\u0103 Eminescu are o muzicalitate \u015fi o ad\u00e2ncime filosofic\u0103 de ampl\u0103 reverbera\u0163ie \u00een suflet, nu l-am citit niciodat\u0103 ca pe un poet de manual, ci ca pe o con\u015ftiin\u0163\u0103 atins\u0103 de aripa absolutului. L-am ascultat cu vocea inimii, ce se umplea de o dulcea\u0163\u0103 subtil\u0103. La fel, Bacovia, mai monocord totu\u015fi, mai rece, cu un cronc\u0103nit mali\u0163ios. Apoi, William Blake, de o plasticitate de-a dreptul hr\u0103nitoare, inspirator, apropiat. Gerard Manley Hopkins este unul dintre poe\u0163ii mei favori\u0163i, prin melanjul de spiritual \u015fi hiperconcret, at\u00e2t de rar, ca \u015fi prin fervoarea credin\u0163ei, care transpare inclusiv din sonetele sale \u00eentunecate, amintindu-mi de Sf. Ioan al Crucii. T.S. Eliot, al c\u0103rui hieratism respir\u0103 o noble\u0163e intelectual\u0103 necontraf\u0103cut\u0103. Wallace Stevens, un autor american de \u00eenalt\u0103 cultur\u0103 \u015fi sim\u0163ire, poet de-a lungul \u00eentregii sale vie\u0163i, aduc\u00e2nd \u00een prim-planul modernismului spiritualitatea, caracterul meditativ, de profunzime, al existen\u0163ei, nealterat de timp. Shakespeare, poetul prin structur\u0103, amplu ca via\u0163a, oceanic. Dante, concentrat, sobru \u015fi puternic. Blaga, \u00een primele sale faze, misterios, cosmic. Ion Barbu, str\u0103lucitor, pre\u0163ios, bijuterie de clas\u0103, excelent pus\u0103 \u00een oper\u0103. Mai mul\u0163i poe\u0163i orientali: al-Hallaj, Rumi, Kabir, Omar Khayam, care ating problemele ultime \u00eentr-un mod inegalabil. Mitropolitul Dosoftei, cel care descria, \u00eentr-un limbaj arhaic, lent \u015fi persuasiv, felul \u00een care chi\u0163ii (balenele) cutreierau m\u0103rile din vechime, livra\u0163i \u00een \u00eentregime Domnului, calmi, maiestuo\u015fi. \u0162iganiada lui Iob Budai-Deleanu, tot prin limbaj, ca \u015fi prin atmosfera de derelic\u0163iune, m-a captat \u00een chip deosebit, o recitesc periodic, este o mare oper\u0103 a literaturii noastre \u015fi m\u0103 bucur c\u0103 mai mul\u0163i scriitori contemporani nou\u0103 (Traian \u015etef, \u015eerban Codrin \u015f. a.) au rescris-o, \u00een versuri sau proz\u0103. Admir \u015fi destui poe\u0163i de azi, nu-i voi numi, ca s\u0103 nu fac omisiuni pe care apoi s\u0103 le regret. O men\u0163iune voi face doar pentru Mircea Iv\u0103nescu, deja stins din via\u0163\u0103, dar nu \u015fi din poezie, un poet care pe mine, \u00een pofida a\u015fa-zisului s\u0103u caracter eseistic \u015fi a discre\u0163iei sale, m\u0103 emo\u0163ioneaz\u0103 profund (apropo de preten\u0163ia, enun\u0163at\u0103 de mul\u0163i, ca poezia s\u0103 exprime foarte direct varii sentimente!). Nici nu \u015ftii, nu este foarte clar, ce sentimente exprim\u0103 Iv\u0103nescu, \u00een afar\u0103 de bucuria unei existen\u0163e simple, embrionare (combinat\u0103, desigur, cu angoas\u0103, temere, resemnare ori altele aidoma). O stare de tensiune existen\u0163ial\u0103 maxim\u0103, diafan\u0103 totu\u015fi.
\nA.M.: \u00cen ce \u00eemprejur\u0103ri s-a produs debutul literar \u015fi cu ce sentimente l-a\u0163i \u00eent\u00e2mpinat?
\nS.-G.D.: Debutul meu absolut s-a petrecut \u00eentr-un chip destul de original, la v\u00e2rsta de \u015fapte ani \u015fi jum\u0103tate, cu sceneta Masca lui Lic\u0103, care a c\u00e2\u015ftigat, un premiu la concursul de crea\u0163ie pentru copii, ini\u0163iat de Teatrul de p\u0103pu\u015fi din Timi\u015foara, scenet\u0103 jucat\u0103 pe scena acestuia, \u00een cadrul unui spectacol mai amplu, intitulat: Spectacolul de miniaturi A. B. C. D. \u015fi Elefantul Bimbo (regia: Florica Teodoru, decor \u015fi p\u0103pu\u015fi: Ioana Constantinescu, laureat\u0103 a Premiului de Stat, ilustra\u0163ia muzical\u0103: Nicolae Boboc, artist emerit). \u00centregul spectacol a fost filmat la Bucure\u015fti \u015fi difuzat pe postul na\u0163ional de televiziune, apoi a fost prezentat \u00een turnee prin \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate, de pild\u0103 \u00een Italia, la Modena, \u00eentr-o perioad\u0103 fast\u0103 (culmea, mult dup\u0103 premier\u0103!), c\u00e2nd acolo concertau orchestra din Bologna, sub bagheta lui Sergiu Celibidache, \u015fi Orchestra BBC din Londra \u015fi se producea Teatrul \u201eInsieme\u201d din Modena. Ce companie pentru Teatrul de p\u0103pu\u015fi din Timi\u015foara, ai c\u0103rui profesioni\u015fti entuzia\u015fti s-au prezentat excelent, precum \u015fi pentru crea\u0163iile noastre, ale autorilor-copii, trei la num\u0103r, semnatari ai miniaturilor, de\u015fi nu am fost prezen\u0163i acolo (eram, \u00een orice caz, copii mai mari deja, eu fiind cea mai mic\u0103, eram acum la liceu, \u00een anul \u00eent\u00e2i, iar de celelalte, din p\u0103cate nu mai \u015ftiu nimic, dar trebuie s\u0103 fi fost studente sau tinere doamne m\u0103ritate, la casele lor)! Am reg\u0103sit toate aceste am\u0103nunte rememorate cu nostalgie \u015fi m\u00e2ndrie, de teatrul timi\u015forean, \u00een publica\u0163iile sale jubiliare (cum ar fi Teatrul de p\u0103pu\u015fi din Timi\u015foara, 1949\u20131974, din care am spicuit, retrospectiv, multe din informa\u0163iile de mai sus, pe care le uitasem). A existat, de la \u00eenceput, \u015fi o bun\u0103 primire \u00een presa de specialitate: Dana Criv\u0103\u0163, cronicar teatral, afirma, \u00een prestigioasa revist\u0103 \u201eTeatrul\u201d (nr. 1\/1967, unde au ap\u0103rut \u015fi dou\u0103 fotografii \u2013 una \u00een care m-am rev\u0103zut, cu emo\u0163ie, \u00een chip de elev\u0103 de \u015fcoal\u0103 primar\u0103, al\u0103turi de celelalte dou\u0103 creatoare-copii, \u015fi alta din spectacol, cu marionetele juc\u00e2nd tocmai \u00een sceneta mea, care era una hazlie \u015fi beneficia de p\u0103pu\u015fi interesante, confec\u0163ionate cu un extraordinar bun-gust!), despre \u00eentreaga punere \u00een scen\u0103 (meritul fiind nu doar al crea\u0163iilor noastre, al celor trei copii laurea\u0163i, ci, evident \u015fi \u00een mod hot\u0103r\u00e2tor, al \u015ftiin\u0163ei de \u00eenalt\u0103 clas\u0103 a colectivului de speciali\u015fti ce au conlucrat multidisciplinar la reu\u015fit\u0103) c\u0103 a fost \u201eun spectacol nu numai \u00eenc\u00e2nt\u0103tor, ci [\u015fi] pe deplin matur din punct de vedere artistic\u201d.
\nLe dictasem p\u0103rin\u0163ilor totul, textul este a\u015fadar autentic. Am acordat atunci un interviu la Televiziunea na\u0163ional\u0103, a fost o onoare \u015fi o mare bucurie auctorial\u0103! Aspectul profesionist al \u00eentregii \u00eent\u00e2mpl\u0103ri este cel care mi s-a impus \u00een amintire, d\u00e2ndu-mi \u015fi ast\u0103zi satisfac\u0163ie, iar nu cel spectacular, al succesului propriu-zis. Am avut \u00eentotdeauna oroare de amatorism, de lucruri f\u0103cute pe jum\u0103tate. Trebuie s\u0103 spun c\u0103, spre cinstea mea, succesul nu m-a influen\u0163at cu nimic, am continuat s\u0103-mi tr\u0103iesc, cu modestie, via\u0163a, cu toate fazele ei fire\u015fti, pentru mine scrisul fiind ceva normal. Sceneta se baza pe experien\u0163a mea de copil, trat\u00e2nd despre un grup de animale de juc\u0103rie, care-i spuneau st\u0103p\u00e2nului lor, frecventator al unei gr\u0103dini\u0163e, c\u0103 ar trebui s\u0103 fie mai glijent \u015fi s\u0103 se spele regulat. Avea deci o propensiune practic\u0103, iar aceast\u0103 orientare (umoristic\u0103 \u015fi practic\u0103) a coabitat \u00een chip firesc cu adev\u0103rata poezie, n\u0103scut\u0103 mai t\u00e2rziu, situa\u0163ie care mi-a dat de g\u00e2ndit: nu cumva poezia este inextricabil legat\u0103 de existen\u0163\u0103, de \u00eensu\u015fi caracterul practic al acesteia? Adic\u0103 poezia nu este un lux, ci esen\u0163a vie\u0163ii, ceva absolut normal, cum ar fi sp\u0103latul pe din\u0163i, iar nu numai un ritual misterios? \u00cemi pun aceast\u0103 \u00eentrebare fiindc\u0103 mi se pare cu totul natural s\u0103 tr\u0103ie\u015fti poetic, citind poezie, tr\u0103ind-o, experiment\u00e2nd-o, pentru asta nu e nevoie s\u0103 poetizezi, s\u0103 devii literaturizant cu orice pre\u0163. Debutul pe care \u00eel men\u0163ionez pentru poezie s-a petrecut la 20 de ani, cu un poem la care \u0163in, \u00een Almanahul scriitorilor apartenen\u0163i la Asocia\u0163ia Scriitorilor din Bucure\u015fti, gra\u0163ie unui binecunoscut poet, care a apreciat acea lucrare a mea. Din nou, o mul\u0163umire profesional\u0103, emo\u0163ia dulce a lucrului \u00eemplinit, bine f\u0103cut. Nicio exaltare \u00een afar\u0103 de aceast\u0103 minunat\u0103 bucurie re\u0163inut\u0103, p\u0103strat\u0103 \u00een suflet. Nu este un fapt exterior.
\nA.M.: Crede\u0163i c\u0103 poezia dumneavoastr\u0103 a evoluat \u00een decursul timpului? Dac\u0103 vi se pare c\u0103 da, cum percepe\u0163i schimbarea?
\nS.-G.D.: \u00cen spirit nu cred c\u0103 a \u00eenregistrat o evolu\u0163ie, dar, \u00een privin\u0163a mijloacelor de expresie, iar uneori a tonalit\u0103\u0163ii, da. Poate c\u0103 a evoluat de la o aparen\u0163\u0103 pur imaginativ\u0103 \u00eenspre un univers mai ancorat \u00een percep\u0163ia cotidian\u0103. De la personaje imaginare la posibilitatea apari\u0163iei \u00een scen\u0103 \u015fi a unor protagoni\u015fti concre\u0163i. Am scris \u00eent\u00e2i despre revelatoriile fiin\u0163e mici, care apar\u0163in exclusiv spa\u0163iului interior, pentru ca, ulterior, s-o fac \u015fi despre Enescu ori un colec\u0163ionar evreu de tablouri \u015fi sculpturi, Simon Spierer, a c\u0103rui iubire pentru art\u0103 m-a impresionat \u00een mod deosebit, despre o lectur\u0103 public\u0103 pe care am avut-o \u00eentr-un or\u0103\u015fel vene\u0163ian sau despre vizita, \u00eempreun\u0103 cu mai mul\u0163i confra\u0163i, la Muzeul \u0162\u0103rii Oa\u015fului etc. Oric\u00e2t de actuale \u00eens\u0103 ar fi decorurile, fondul metafizic al poeziei mele r\u0103m\u00e2ne acela\u015fi. Exteriorul constituie un prilej pentru aceea\u015fi discu\u0163ie, reluat\u0103 mereu din alte unghiuri. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103 cred c\u0103 am multe \u00een comun cu Mircea Iv\u0103nescu, care exprima, de altfel, destul de clar acest lucru chiar \u015fi prin titlurile volumelor sale: Poesii nou\u0103, Alte poesii nou\u0103.
\nA.M.: Care este universul poeziei dumneavoastr\u0103? Pute\u0163i detalia arta dumneavoastr\u0103 poetic\u0103?
\nS.-G.D.: Chiar am f\u0103cut-o deja, \u00een c\u00e2teva eseuri, publicate \u00een reviste. Mai pot \u00eens\u0103 ad\u0103uga c\u00e2teva detalii revelatorii. \u00cei port o deosebit\u0103 recuno\u015ftin\u0163\u0103 unui critic care nu m-a \u00een\u0163eles, citindu-m\u0103 exclusiv printr-o gril\u0103 intelectual\u0103, pentru faptul de a fi remarcat, singurul, de la prima mea carte, o realitate esen\u0163ial\u0103 a poeziei mele: Radu G. \u0162eposu vorbea cu o anume insatisfac\u0163ie despre o beatitudine f\u0103r\u0103 motiv, f\u0103r\u0103 cauz\u0103, \u00een volumul Ecua\u0163ie lini\u015ftit\u0103. Cred c\u0103 asta m\u0103 define\u015fte: a c\u0103uta dimensiunea frumos-constitutiv\u0103 a omului, nu, a\u015fadar, cea a construc\u0163iei ulterioare, ci esen\u0163a umanului, ascuns\u0103 \u00een el \u00eensu\u015fi. Frumosul ca dimensiune a existen\u0163ei, cu o origine de dincolo de timp, de\u015fi se \u00eempline\u015fte aici, \u00een temporalitate. \u00cen aceast\u0103 lume pe care noi am \u0163inut a\u015fa de mult s-o obiectualiz\u0103m, ca, mai apoi, s\u0103 ne pl\u00e2ngem c\u0103 suntem cople\u015fi\u0163i \u015fi robotiza\u0163i, eu, prin poezia mea, am dorit de la bun \u00eenceput \u015fi f\u0103r\u0103 o dorin\u0163\u0103 (inten\u0163ie) teoretic\u0103 de a demonstra ceva (ci intuitiv, poetic deci) s\u0103 m\u0103 re\u00eentorc la acel eu prim, men\u0163ionat \u00een Biblie \u015fi \u00een Upani\u015fade, atins de numero\u015fi filosofi, precum Berkeley \u015fi Hume, eu prim prin care \u00eentregul univers are pre\u0163. \u00centr-adev\u0103r, vorbim de lume, dar ar exista ea \u00een absen\u0163a eului care percepe? Acest eu este sursa tuturor fericirilor noastre \u015fi spre el m\u0103 \u00eentorc mereu. S\u0103 transmit bucurie, senin\u0103tate, \u00eencredere, s\u0103 m\u0103 refer la un referent ultim, de dincolo de sim\u0163uri, la simpla bucurie de a fi, la \u00eendem\u00e2na fiec\u0103ruia, la bastonul de mare\u015fal din orice traist\u0103-rani\u0163\u0103 (spun a\u015fa, fiindc\u0103 nu suntem lupt\u0103tori dec\u00e2t atunci c\u00e2nd nu avem \u00eencotro), accesibil oricui, de\u015fi st\u0103 uitat \u00een obscuritate, asta a fost mereu pl\u0103cerea, preocuparea mea. De\u015fi par un poet elitist, nu sunt deloc unul, dar nu pot s\u0103 fac mai mult dec\u00e2t s\u0103 scriu.
\nA.M.: Ce \u00eenseamn\u0103 poezia pentru dumneavoastr\u0103?
\nS.-G.D.: O pot defini \u00eentr-o mie de feluri, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftiu ce este, e de necuprins, este vastitatea existen\u0163ei, izvor\u00e2nd din necunoscut, din invizibil \u015fi intangibil, pur\u0103, necontaminat\u0103 de nimic din tot ce este omenesc. \u00cenzestrat\u0103 cu puterea de a sp\u0103la p\u0103catele, uzura, zgurile. Totodat\u0103 invita\u0163ie la bucurie \u015fi strig\u0103t \u00eenaintea mor\u0163ii, testament \u015fi isp\u0103\u015fire, deta\u015fare, ascensiune, iubire, \u00een\u0163elegere, trecut, prezent \u015fi viitor, fuzionate. Este apropierea suprem\u0103 de sufletul nostru, cea mai pl\u0103cut\u0103 intimitate cu fiin\u0163a noastr\u0103 l\u0103untric\u0103 \u015fi, implicit, cu adev\u0103rul, e vocea daimonului, a \u00eengerului p\u0103zitor, a larilor c\u0103minurilor noastre, a p\u0103rin\u0163ilor \u015fi a sf\u0103tuitorilor no\u015ftri iubi\u0163i, a str\u0103mo\u015filor no\u015ftri venera\u0163i, care au adus p\u00e2n\u0103 aici, \u00een contemporaneitate, limba \u00eenc\u0103rcat\u0103 de \u00een\u0163elepciune \u015fi de proverbe pentru orice situa\u0163ii, este r\u00e2sul filosofic, hazul de necaz, atunci c\u00e2nd nu mai ai solu\u0163ii, dar \u015fi pl\u00e2nsul purificator. Este ra\u0163iunea pentru care \u00eemi voi iubi nesmintit \u0163ara, \u00een vreme ce al\u0163ii \u00eemi spun c\u00e2t de ru\u015fina\u0163i se simt pentru c\u0103 sunt rom\u00e2ni. \u00cemi vine s\u0103-i \u00eentreb: ce a\u0163i d\u0103ruit acestei \u0163\u0103ri, ca s\u0103 v\u0103 ru\u015fina\u0163i de ea, care v-a f\u0103cut at\u00e2tea daruri pe care nu le vede\u0163i?
\nA.M.: Considera\u0163i c\u0103 poezia are un rol social sau este doar un refugiu al spiritelor singuratice?
\nS.-G.D.: Cred c\u0103 poezia este esen\u0163ial\u0103 pentru orice om, fiind o fa\u0163et\u0103 a oric\u0103rei existen\u0163e, exist\u00e2nd latent \u00een ea. E o realitate glorioas\u0103, niciodat\u0103 un refugiu. Nu o retragere, ci o (\u00een sine \u015fi \u00een lume) penetrare. Spui \u201espirite singuratice\u201d \u2013 a\u015fa ceva nu exist\u0103. Exist\u0103 doar alienarea de sine \u00eensu\u015fi, manifestat\u0103 prin alienarea fa\u0163\u0103 de al\u0163ii. Singur\u0103tatea nu exist\u0103, sunt extrem de sigur\u0103 \u015fi de con\u015ftient\u0103 de acest lucru. Pentru mine socialul este o realitate derivat\u0103, secund\u0103, fa\u0163\u0103 de realitatea absolut\u0103 a spiritului. Nu este o chestiune care s\u0103 se poat\u0103 discuta ori negocia. Atunci c\u00e2nd omul se afl\u0103 pe coordonatele spirituale, socialul este \u015fi el bine a\u015fezat. Spun asta ca s\u0103 motivez dreptul poeziei de fi ea \u00eens\u0103\u015fi, dincolo de repro\u015furile ce i se pot aduce de cei care nu o iubesc. Nu e asocial\u0103. De altfel, socialul nu exist\u0103 \u00een sine. Dac\u0103 ne uit\u0103m la ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 1989, vedem c\u0103 s-a manifestat cu claritate \u015ftergerea unui ciclu vital care ne p\u0103rea atotputernic. S-a f\u0103cut cenu\u015f\u0103. Multe din lucrurile care ne preocup\u0103 nu au valoare nici acum, dar nu \u015ftim, st\u0103m cufunda\u0163i \u00een ele p\u00e2n\u0103 la g\u00e2t. Poezia ne ajut\u0103 s\u0103 ne d\u0103m seama de asta ACUM, s\u0103 fim mai prezen\u0163i (\u015fi mai eficien\u0163i) \u00een propria-ne existen\u0163\u0103. A iubi poezia este cel mai util, mai igienic, dac\u0103 vrei, ori mai practic lucru. Dac\u0103 punem la socoteal\u0103 \u015fi faptul c\u0103 poezia recreeaz\u0103 necurmat, limba, \u00eemprosp\u0103t\u00e2nd-o, insufl\u00e2ndu-i un aer nou, atunci func\u0163ia ei social\u0103 apare ca fiind de domeniul eviden\u0163ei. \u00cen plan lumesc, poezia contribuie la men\u0163inerea suple\u0163ei vehiculului g\u00e2ndirii \u015fi sim\u0163irii noastre, f\u0103r\u0103 de care am fi \u00eempiedica\u0163i \u015fi dizarmonici.
\nA.M.: Pute\u0163i schi\u0163a portretul interior al cititorului de poezie?
\nS.-G.D.: Mi-e greu s\u0103 r\u0103spund la o astfel de \u00eentrebare. Pot eu vorbi \u00een numele altora? Exist\u0103 at\u00e2tea profiluri c\u00e2\u0163i cititori de poezie \u015fi, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, nenum\u0103rate feluri de poezie, \u00eenc\u00e2t, inevitabil, \u015fi iubitori de stiluri \u015fi registre diferite, care s\u0103 nu poat\u0103 gusta acela\u015fi poem. De aceea, nu \u00eendr\u0103znesc s\u0103 afirm nimic cu caracter de generalitate, doar c\u0103, totu\u015fi, iubitorul de poezie are \u015fanse mai mari s\u0103 dispun\u0103 de un anume grad de reflexivitate, tr\u0103ind nobil, prin accesul la o realitate pur\u0103, esen\u0163ial\u0103.
\nA.M.: Este important s\u0103 citim poezie? De ce? Ce resorturi mi\u015fc\u0103 poezia \u00een interiorul nostru?
\nS.-G.D.: Cred c\u0103 este esen\u0163ial, dar eu am o concep\u0163ie, cum am spus, platonic\u0103: nu cred \u00een necesitatea (lesne devenit\u0103 surplus) a \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii, ci \u00een reg\u0103sirea de sine. \u00cen acel \u201epe mine\/ Mie red\u0103-m\u0103!\u201d al strig\u0103tului eminescian. Poezia ne ajut\u0103 s\u0103 ne reg\u0103sim mai u\u015for, s\u0103 fim noi \u00een\u015fine, s\u0103 tr\u0103im \u015fi altfel dec\u00e2t prin \u00eencr\u00e2ncenatele dimensiuni strict materiale. S\u0103 tr\u0103im mai u\u015for, mai senin, cu mai mult\u0103 deta\u015fare, mai desp\u0103r\u0163i\u0163i de posesiune, pierz\u00e2nd totul, spre a reg\u0103si totul, ca s\u0103 m\u0103 parafrazez, cu voia cititorului nostru.
\nA.M.: Ce mesaj dori\u0163i s\u0103 adresa\u0163i tinerilor poe\u0163i?
\nS.-G.D.: Ceea ce spun nu este neap\u0103rat pentru cei tineri \u00een prezent, c\u0103ci nu am \u00een vedere timpul, ci este valabil (a\u015fa mi se pare mie) pentru orice v\u00e2rst\u0103 propice poeziei. Vorbim despre un cititor aflat \u00een stare de proiect, ve\u015fnic nefinisat, etern perfectibil, gra\u0163ie poeziei, \u00een stare s\u0103 execute saltul ontologic, s\u0103 treac\u0103 dincolo de timp, \u00een plin\u0103 metanoia. De ce ar trebui sa le adresez doar tinerilor vreun mesaj, altul dec\u00e2t \u00eens\u0103\u015fi poezia mea? Nu am aproape nimic de spus \u00een plus. Chiar \u015fi atunci c\u00e2nd scriu \u015fi altceva dec\u00e2t poezie, o fac \u00een numele poeziei. Deci: niciun mesaj \u00een afara poeziei mele. Un g\u00e2nd secret totu\u015fi: m-a\u015f bucura ca poe\u0163ii ce vin s\u0103 m\u0103 \u00eenso\u0163easc\u0103 pe drumul pe care l-am parcurs eu \u00eens\u0103mi, s\u0103-l refac\u0103 mental, gra\u0163ie poeziei mele \u015fi odat\u0103 cu ea, de la \u00eenceput la sf\u00e2r\u015fit. Citindu-m\u0103, reflect\u00e2nd. S\u0103 nu uite c\u0103 poezia nu apar\u0163ine nicicui anume, ci doar frumuse\u0163ii \u00eense\u015fi, care este o cu totul gratuit\u0103 \u015fi atotcuprinz\u0103toare esen\u0163\u0103, iar astfel s\u0103 se lepede de orice orgoliu.<\/p>\n

Interviu realizat de<\/em> ADRIANA MINCULESCU<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vasile GHICA Noi ziceri despre… balamuc Extrase din Procesul-verbal al Academiei RSR (7 august 1951). Opinii despre Br\u00e2ncu\u015fi \u015fi opera<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19851"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19851"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19851\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19852,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19851\/revisions\/19852"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19851"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19851"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19851"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}