{"id":19847,"date":"2022-12-13T01:42:03","date_gmt":"2022-12-12T22:42:03","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19847"},"modified":"2022-12-13T01:42:03","modified_gmt":"2022-12-12T22:42:03","slug":"spatii-culturale-nr-26-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19847","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 26 (1)"},"content":{"rendered":"

EDITORIAL <\/strong><\/p>\n

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

\u201eEnteresul\u201d na\u0163ional<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd 15 ianuarie a fost decretat\u0103 \u201eZiua culturii na\u0163ionale\u201d, n-a fost inim\u0103 de scriitor care s\u0103 nu tresalte, n-a fost ochi care s\u0103 nu prevad\u0103, \u00een viitor \u015fi pentru viitor, deschiderea unui nou \u015fi larg orizont cultural, spre binele acestui popor at\u00e2t de greu \u00eencercat, ca s\u0103 relu\u0103m, aici, o formul\u0103 veche de c\u00e2nd lumea.
\nDin p\u0103cate, orizontul acela (cultural) s-a tot redus, p\u00e2n\u0103 ce-a ajuns de dimensiunile unui singur punct – dar punct de vedere! – , predominant pe la periferii \u015fi-n subterane, printre precupe\u0163i, parlamentari \u015fi patroni de televiziune: gustul publicului primeaz\u0103! \u00cen consecin\u0163\u0103, cum gustul publicului cere sex, violen\u0163\u0103, p\u0103ruieli \u00een direct \u015fi limbaj ca la u\u015fa cortului, de ce s-ar deranja mass media s\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze altceva de ziua culturii na\u0163ionale? Cui \u00eei pas\u0103 c\u0103 la Boto\u015fani a fost s\u0103rb\u0103torit, \u015fi anul acesta, poetul nepereche, c\u0103 premiul na\u0163ional de literatur\u0103, care-i poart\u0103 numele, a fost acordat unei personalit\u0103\u0163i a culturii contemporane? Cui \u00eei pas\u0103 de manifest\u0103rile culturale discrete \u015fi timide, cu bani pu\u0163ini \u015fi public \u015fi mai pu\u0163in, care s-au strecurat printre at\u00e2tea probleme vitale ale societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti de ast\u0103zi: divor\u0163ul lui B\u0103nic\u0103-junior, declara\u0163ia incendiar\u0103 a domni\u015foarei Crudu, plus cele c\u00e2teva mii de violuri, t\u00e2lh\u0103rii \u015fi incendieri? Se pot compara Mihai Eminescu (Doamne, iart\u0103-m\u0103!) \u015fi Nicolae Prelipceanu cu \u015etefan B\u0103nic\u0103 junior? Umplu ei p\u00e2n\u0103 la refuz stadioane, s\u0103li polivalente \u015fi inimi? Ce texte poetice sunt mai cunoscute: \u201eVenere \u015fi madon\u0103\u201d sau \u201eBubulina gospodina\u201d?
\nAuzi-auzi, poetul Nicolae Prelipceanu! Este el cunoscut \u015fi iubit ca Andreea Marin, st\u00e2rne\u015fte el hohote de pl\u00e2ns c\u00e2nd \u00ee\u015fi flutur\u0103 m\u00e2na de la scara avionului, \u00eel a\u015fteapt\u0103, c\u00e2nd sose\u015fte de undeva, o armat\u0103 de jurnali\u015fti, paparazzi \u015fi spiruhare\u0163i? Poate s\u0103 fie domnul Nicolae Prelipceanu de trei ori mai bun dec\u00e2t este, poate s\u0103 scrie ce vrea Domnia Sa, niciodat\u0103 nu va avea mii de fani pe Facebook, niciodat\u0103 nu va fi cunoscut prin pie\u0163e, la coafor \u015fi-n birourile parlamentare a\u015fa cum este cunoscut celebrul cuplu deja pomenit, al c\u0103rui divor\u0163 \u0163ine cu sufletul la gur\u0103 o \u0163ar\u0103 \u00eentreag\u0103.
\nDin c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, ca s\u0103 par\u0103 interesate \u015fi de binele cultural al neamului, televiziunile se gr\u0103besc s\u0103 fac\u0103 ample reportaje despre dezastrul din \u015fcoli, despre lipsa de educa\u0163ie a noii genera\u0163ii, despre calitatea \u00eendoielnic\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc. Talkshow-uri cu invita\u0163i sem\u0103n\u00e2nd ca dou\u0103 pic\u0103turi de ap\u0103, la vorb\u0103 \u015fi la port, cu Marean Vanghelie, se gr\u0103besc s\u0103 fredoneze varia\u0163iuni pe tema fluierat\u0103 de marinerul preziden\u0163ial \u00eentr-un moment de inspira\u0163ie bahic\u0103: din \u015fcolile rom\u00e2ne\u015fti ies numai t\u00e2mpi\u0163i. Cauzele? \u00cen ordine: profesorii, familia, anturajul. Televiziunile n-au absolut nici o vin\u0103. Ele prezint\u0103 modele demne de urmat, cum ar fi, de exemplu, Oana Z\u0103voranu \u015fi mama sa. Ori invita\u0163ii lui Capatos, dintre care s\u0103 nu-l uit\u0103m nicic\u00e2nd pe Bogdan Mizil, nu? Influen\u0163a show-urilor p\u0103c\u0103toase nu poate rivaliza cu un moment poetic Eminescu, Blaga, Bacovia…
\nCirea\u015fa de pe tort, tot de Ziua culturii na\u0163ionale, a reprezentat-o, \u00eens\u0103, Elodia. Pe veci pierdut\u0103, ve\u015fnic adorat\u0103 de Dan Diaconescu \u015fi de miile de gospodine care casc\u0103 gura la toate prostiile, Elodia urmeaz\u0103 a fi c\u0103utat\u0103 cu zel (f\u0103r\u0103 s\u0103bii de-o\u0163el) pe la m\u0103n\u0103stiri, prin muzee \u015fi g\u0103ri, iar, \u00een cur\u00e2nd, de ce nu, \u015fi prin libr\u0103rii, fiindc\u0103 so\u0163ul ei, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 se \u00eengroa\u015f\u0103 gluma, s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103-nvie mor\u0163ii. Dac\u0103-l citea pe Eminescu, ar fi aflat c\u0103 \u201eNu-nvie mor\u0163ii \u2013 e-n zadar, copile!\u201d. Din p\u0103cate, nici el, nici genera\u0163ia lui nu manifest\u0103 apetit pentru cultur\u0103, iar pentru lectur\u0103 nici at\u00e2t. C\u0103ci, vorba lui nenea Trahanache, la noi nu mai e moral, nu mai e prin\u0163ip, pe-aici primeaz\u0103 \u201eenteresul \u015fi iar enteresul\u201d, ce cultur\u0103, ce zi na\u0163ional\u0103 a ei, ce Eminescu, ce!?…<\/p>\n


\n Petrache PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Sf\u00e2r\u015fitul istoriei \u015fi sf\u00e2r\u015fitul culturii: POSTCULTURA
\nMecanisme<\/strong><\/p>\n

\u00cencheiam articolul \u00een num\u0103rul trecut: \u201eCultura rom\u00e2neasc\u0103 este pasiv\u0103, este par\u0163ial inert\u0103, nu reac\u0163ioneaz\u0103 la provoc\u0103rile timpului, mul\u0163umindu-se s\u0103 zv\u00e2cneasc\u0103 doar din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd la stimulii pavlovieni ai na\u0163ionalismului, la fel, \u015fi el, de circumstan\u0163\u0103. \u015ei poate c\u0103 aici ar fi salvarea culturii noastre, \u00een fiorul na\u0163ional, al tradi\u0163iei. Sau \u00een crearea unui alambic care s\u0103 topeasc\u0103 non-cultura \u015fi cultura \u00eentr-o magm\u0103 a postculturii\u201d.
\nAm subliniat ultima fraz\u0103 din citatul respectiv pentru c\u0103 de la ideea cuprins\u0103 \u00een ea doresc s\u0103 continui. De ce? Pentru c\u0103 \u00een acest moment na\u0163ionalismul este deja cople\u015fit, fie de propriile-i atitudini exacerbate, dar ineficiente \u015fi formale, fie de normele europene care impun dictatorial ce se poate g\u00e2ndi, ce se poate spune, ce se poate face. Na\u0163ionalismul rom\u00e2nesc este, a\u015fadar, sortit plec\u0103rii umile a capului fa\u0163\u0103 de mai marii Europei \u015fi, poate, \u00eentr-o nou\u0103 lume a suprema\u0163iilor, mai marelui lumii. Orice entuziasm na\u0163ionalist juvenil este sortit doar rezolv\u0103rii unor probleme care deja \u015fi-au g\u0103sit rezolvarea \u00een marile cancelarii, chiar dac\u0103 pe teren aplicarea se am\u00e2n\u0103. R\u0103m\u00e2ne deci a doua variant\u0103, aceea pe care am subliniat-o \u00een citatul din precedentul meu articol, alambicul care s\u0103 topeasc\u0103 non-cultura \u015fi cultura \u00eentr-o magm\u0103 a postculturii.
\n\u2026Suntem \u00eentr-o perioad\u0103 a procedurilor. Pentru ini\u0163ierea, desf\u0103\u015furarea, finalizarea \u015fi evaluarea oric\u0103rei activit\u0103\u0163i, se cere \u015fi se fixeaz\u0103 o procedur\u0103, adic\u0103 un plan care trebuie urmat, pas cu pas, pentru ca mecanismul s\u0103 nu sufere prin omiterea unei verigi. Orice control venit de undeva de sus – \u00eentotdeauna controalele vin de sus, c\u0103 altfel nu ar mai fi controale ci autocontroale – , cere numaidec\u00e2t procedura pe care o presupune activitatea vizat\u0103 \u015fi o compar\u0103 cu ceea ce oamenii din organiza\u0163ia\/institu\u0163ia respectiv\u0103 au f\u0103cut \u00een mod real sau scriptic. F\u0103r\u0103 procedur\u0103 nu mai exist\u0103 nimic, pentru c\u0103 a nu putea dovedi c\u0103 exist\u0103 \u00eenseamn\u0103 a nu exista. \u00cen viziunea controlorilor. Trebuie s\u0103 ne \u00eenv\u0103\u0163\u0103m cu acest mecanism sau s\u0103 ne revolt\u0103m. Crede cineva c\u0103 rom\u00e2nii se pot revolta \u00eempotriva a orice? Sunt sigur c\u0103 nu \u015fi nu are nici un rost s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 cineva c\u0103 \u00een ultimii 68 de ani am f\u0103cut altceva dec\u00e2t ceea ce ni s-a dictat din afar\u0103 (1945: impunerea stalinismului\/comunismului \u00een Rom\u00e2nia \u2013 2013: alinierea la normele europene).
\nDar s\u0103 revin la ceea ce \u0163ine de substan\u0163a articolului de fa\u0163\u0103: mecanismul prin care apare postcultura. Postcultura este un melange, un amestec a c\u0103rui compozi\u0163ie va fi greu de clasificat prin raportare la ceea ce a constituit p\u00e2n\u0103 \u00een prezent modelul cultural! De ce? Pentru c\u0103 se va amesteca adev\u0103rata cultur\u0103 cu acele manifest\u0103ri artificiale, inconsistente, lipsite de valoare \u2013 \u00een sensul \u00een care marii filozofi ai culturii definesc valoarea -, crea\u0163iile agramate, naive \u015fi repetitive, plagiatoare, imitative, cu adev\u0103ratele crea\u0163ii culturale. \u015ei asta este valabil pentru tot ce \u00eenseamn\u0103 cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi, de ce nu, \u015fi universal\u0103. Vorbesc acum din pozi\u0163ia unei culturi minore \u015fi nu v\u0103d vreo solu\u0163ie pentru ea, dar situa\u0163ia nu se prezint\u0103 altfel nici pentru cultura universal\u0103, care sunt sigur c\u0103 \u00een deceniile urm\u0103toare va fi invadat\u0103 de ceea ce ast\u0103zi numim mediocritate sau, cu termenul pe care \u00eel folosesc, noncultur\u0103. Iar aceast\u0103 invazie nu este una agresiv\u0103, ci una indiferent\u0103.
\nAceasta va fi \u201ecultura\u201d secolului al XXI-lea. Gradul de alfabetizare va sc\u0103dea necontenit, \u00een ciuda progreselor \u015ftiin\u0163ifice \u015fi tehnologice, arta va fi destinat\u0103 unui grup extrem de restr\u00e2ns, mult mai \u00eengust dec\u00e2t \u00een secolele care au trecut de la apari\u0163ia ei pe planet\u0103, iar religia se va degrada treptat prin fenomenul unirii bisericilor \u00eentr-o biseric\u0103 universal\u0103 destinat\u0103 celor mul\u0163i, dar, spun eu cu trimitere la drama lui Negruzzi, Alexandru L\u0103pu\u015fneanul, pro\u015fti. Postcultura va fi cultura celor \u201emul\u0163i, dar pro\u015fti\u201d, ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 nu vor exista creatori de geniu care vor avea puterea creativ\u0103 de a-\u015fi bate joc la modul cel mai serios de ace\u015fti destinatari ignoran\u0163i. Anticip\u0103rile mele se bazeaz\u0103 pe ceea ce se petrece ast\u0103zi \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103, dar nu numai. Fenomenul acesta al postculturaliz\u0103rii maselor a \u00eenceput, evident, mai de mult \u00een societ\u0103\u0163ile hiperindustrializate, din ceea ce a intrat \u00een con\u015ftiin\u0163a noastr\u0103 ca \u201elumea occidental\u0103\u201d. Postcultura va fi, \u015fi de ce nu, este deja, copil\u0103ria ludic\u0103 a unei umanit\u0103\u0163i redus\u0103 la rolul de participant\u0103 la jocuri infantile. \u00cen ciuda faptului c\u0103, raport\u00e2ndu-m\u0103 la timpul de c\u00e2nd oamenii au devenit con\u015ftien\u0163i de sine, tinere\u0163ea fizic\u0103 a umanit\u0103\u0163ii este \u00eenc\u0103 un adev\u0103r, din punctul de vedere al extensiunii fenomenului creativ, umanitatea \u00eenregistreaz\u0103 un regres accentuat, doar un num\u0103r finit dintre membrii speciei fiind interesa\u0163i de a merge mai departe pe acest drum al dezvolt\u0103rii care ar trebui s\u0103 fie fireasc\u0103 pentru to\u0163i.
\n\u00cen aceast\u0103 nou\u0103 perioad\u0103 pe care umanitatea s-ar putea s\u0103 o parcurg\u0103, dac\u0103 nu se va scutura de indiferen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de sine, de proceduri \u015fi de \u201efuga la psiholog\u201d, postcultura va fi ceea ce alt\u0103 dat\u0103 numeam cultur\u0103.
\nCe mecanism va fi responsabil de crearea postculturii? Care vor fi pa\u015fii, care vor fi \u201eprocedurile\u201d care vor duce la apari\u0163ia \u015fi stabilizarea acestui fenomen? Privesc fenomenul din cele dou\u0103 puncte de referin\u0163\u0103: cel na\u0163ional \u015fi cel individual. Nu vreau s\u0103 trec dincolo de ceea ce ast\u0103zi \u00eenc\u0103 mai numim grani\u0163e culturale. Din punct de vedere al spa\u0163iului \u00eenc\u0103 numit na\u0163ional, se va ajunge la cople\u015firea crea\u0163iilor culturale, cu adev\u0103rat culturale, numite a\u015fa, dar \u015fi recunoscute ca atare de aceia care \u00ee\u015fi vor mai p\u0103stra modelul tradi\u0163ional cultural, de c\u0103tre noncultur\u0103, a\u015fa cum am definit-o deja. Oamenii reali de cultur\u0103, din ce \u00een ce mai pu\u0163ini, pentru c\u0103 asumarea acestui rol \u00eenseamn\u0103 acceptarea fatalit\u0103\u0163ii de a r\u0103m\u00e2ne un ve\u015fnic pauper, g\u00e2ndindu-m\u0103 c\u0103 nu se va schimba nimic \u00een politica statului fa\u0163\u0103 de creatorii adev\u0103ra\u0163i de cultur\u0103. O simpl\u0103 medalie \u015fi c\u00e2teva zeci de mii de lei nu pot schimba statutul acestora \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 redevin\u0103 modele \u015fi pentru \u201ecei mul\u0163i, dar pro\u015fti\u201d. La acest nivel, al spa\u0163iului na\u0163ional, se va putea vorbi de postcultur\u0103 \u0163in\u00e2ndu-se seama de crea\u0163iile cu adev\u0103rat importante, dar care \u0163in neap\u0103rat seama de climatul \u00een care apar, acela al crea\u0163iilor nonculturale. Orice crea\u0163ie important\u0103 care va ie\u015fi din ceea ce a impus societatea ca sistem social, economic, politic etc., care va dep\u0103\u015fi grani\u0163ele realului epocii, fie re\u00eentorc\u00e2ndu-se la valorile tradi\u0163ionale, fie dep\u0103\u015find ziua prezent\u0103, va c\u0103p\u0103ta o nou\u0103 etichet\u0103 care o va face indezirabil\u0103. \u00cen schimb, ceea ce va cupla \u00eentr-un tot amalgamatic, valoare \u015fi nonvaloare, va duce la postcultur\u0103 \u015fi va c\u0103p\u0103ta girul celor care nu mai au timp s\u0103 citeasc\u0103 o carte, care nu mai \u00een\u0163eleg inven\u0163iile f\u0103cute de semeni de-ai lor, care nu mai simt nimic din ceea ce presupune arta adev\u0103rat\u0103, care s-au cobor\u00e2t \u00een tenebrele actului religios de dup\u0103 dealurile ira\u0163ionalit\u0103\u0163ii. Postcultura presupune amalgamarea \u015fi acceptarea \u00een acela\u015fi spa\u0163iu na\u0163ional a unor lucr\u0103ri, c\u0103r\u0163i, picturi, compozi\u0163ii muzicale, inven\u0163ii, acte liturgice culturale \u015fi nonculturale, a valorii \u015fi a nonvalorii, a agramatismelor, kitsch-ului, disonan\u0163elor \u015fi grandilocven\u0163ei inutile, a nesemnificativului \u015fi a g\u0103uno\u015feniei, cu ceea ce \u00eensemna alt\u0103 dat\u0103 cultura tradi\u0163ional\u0103, \u00een sens de cultur\u0103 recunoscut\u0103 pe baza unei sc\u0103ri valorice unanim recunoscute, pe picior de deplin\u0103 egalitate. Iar corpul na\u0163ional, oricum se va numi el, na\u0163iune, \u00een continuare sau comunitate de vreun fel sau altul, va acorda acelea\u015fi aprecieri fiec\u0103rei p\u0103r\u0163i a amalgamului, adic\u0103 postculturii na\u0163ionale sau rom\u00e2ne\u015fti, sau de aiurea.
\n\u00cen al doilea r\u00e2nd, la nivel individual, activitatea postcultural\u0103 poate c\u0103p\u0103ta dou\u0103 direc\u0163ii: prima presupune formarea unui comportament postcultural prin autoasumarea de c\u0103tre fiecare creator at\u00e2t a p\u0103r\u0163ii pline a sticlei, c\u00e2t \u015fi pe aceea goal\u0103. Este cunoscut fenomenul dezvolt\u0103rii capacit\u0103\u0163ilor creative \u00een universul individual al con\u015ftiin\u0163ei fiec\u0103rui creator, chiar numit el, de geniu. Nici un geniu nu exist\u0103, ci devine \u00eentr-un anumit context, mai de timpuriu sau mai t\u00e2rziu. Mozart a \u00eenceput s\u0103 sus\u0163in\u0103 turnee prin Imperiul Habsburgic pe la v\u00e2rsta de cinci, \u015fase ani. Einstein, mediocru ca elev, a ajuns la uimitoarea teorie a relativit\u0103\u0163ii care \u00eei poart\u0103 numele t\u00e2rziu, la v\u00e2rsta celei dint\u00e2i tinere\u0163i. \u00cen ansamblul postculturii, creatorii vor accepta orice le iese din creier \u015fi m\u00e2ini, genial sau infantil, aceste crea\u0163ii fiind topite \u00eentr-un singur \u015fuvoi, \u00eentr-un singur produs. A doua direc\u0163ie este aceea a prelu\u0103rii de la al\u0163i creatori, care nu pot trece la ceea ce \u00eenseamn\u0103 cu adev\u0103rat postcultura, pentru c\u0103 r\u0103m\u00e2n cantona\u0163i \u00een noncultural, a produselor acestora \u015fi cre\u0103rii acelei p\u0103r\u0163i culturale care s\u0103 \u00eentregeasc\u0103 produsul. \u00cen felul acesta, nimic nu se pierde, ci totul este reciclabil \u015fi expus opiniei celor mul\u0163i, iar ace\u015ftia vor avea capacitatea de a percepe, prin intrarea \u00een func\u0163iune a mecanismelor cognitive simple ale propriului creier, partea de care au trebuin\u0163\u0103 \u015fi partea de care se pot lipsi, dar ambele p\u0103r\u0163i au izbit precum electronii materiei \u015fi pozitronii antimateriei camera de cea\u0163\u0103, l\u0103s\u00e2nd urme vizibile, dar nedureroase. Cultura \u015fi asumarea ei este dureroas\u0103 pentru consumatori pentru c\u0103 implic\u0103 eforturi pentru \u00een\u0163elegere, postcultura este lipsit\u0103 de dureri pentru ace\u015ftia, pentru c\u0103 trecerea lor prin fenomen este tangen\u0163ial\u0103, dar potrivit\u0103 cu fiecare univers individual, mai dezvoltat sau \u00eenc\u0103 slab con\u015ftient de sine.<\/p>\n

O lume nebun\u0103, nebun\u0103, nebun\u0103…<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 ce UDMR a cerut sec\u0163ie special\u0103 \u00een limba maghiar\u0103 la UMF T\u00e2rgu Mure\u015f, Marian Vanghelie a profitat de ocazie pentru a cere Ministerului Educa\u0163iei ca \u00een toate universit\u0103\u0163ile din Rom\u00e2nia s\u0103 se \u00eenfiin\u0163eze nu doar sec\u0163ii cu predare \u00een limbile minorit\u0103\u0163ilor, ci \u015fi sec\u0163ii speciale pentru analfabe\u0163i, \u00een care actul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt s\u0103 se desf\u0103\u015foare \u00een limbajul semnelor. Vanghelie a propus ca prim pas crearea unei sec\u0163ii de acest gen la Facultatea de Litere, dat fiind c\u0103, spune primarul, respectiva institu\u0163ie e cunoscut\u0103 pentru modul absolut ru\u015finos \u00een care-i discrimineaz\u0103 pe analfabe\u0163i.
\n \u201eE inadmisibil ca ni\u015fte cet\u0103\u0163eni ai Rom\u00e2niei s\u0103 nu aib\u0103 acces la studiile superioare doar din cauz\u0103 c\u0103 nu \u015ftiu s\u0103 scrie sau s\u0103 citeasc\u0103\u201d, a spus Vanghelie. \u201eVrem \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi manuale universitare \u00eentr-o limb\u0103 pe care \u015fi analfabe\u0163ii s\u0103 o poat\u0103 \u00een\u0163elege. Nu e vina lor c\u0103 sunt analfabe\u0163i, a\u015fa s-au n\u0103scut, nu au ales s\u0103 fie \u00een felul acesta\u201d. Primarul de la 5 a ini\u0163iat deja \u015fi o peti\u0163ie \u00een acest sens. \u201eAm str\u00e2ns numai la mine \u00een sector peste 100.000 de amprente pe aceast\u0103 peti\u0163ie\u201d, spune Vanghelie, \u201esingura problem\u0103 e c\u0103, normal, n-am putut s\u0103 o citesc. De fapt, mi-a scris-o cineva adus special pentru asta din alt sector, dar sper c\u0103 e de bine\u201d. <\/p>\n


\n Valeriu Sofronie<\/strong>
\n\"\"

,,MITUL SALVATORULUI\u201d \u00ceN CULTURA POLITIC\u0102 ROM\u00c2NEASC\u0102
\nsau
\nDE CE DEMOCRA\u0162IA NU FUNC\u0162IONEAZ\u0102 \u00ceN ROM\u00c2NIA?<\/strong><\/p>\n

Motto: ,,Tendin\u0163a de a folosi doar perspectivele universaliste, ignor\u00e2nd cultura, istoria \u015fi via\u0163a politic\u0103 specific\u0103 fiec\u0103rei comunit\u0103\u0163i risc\u0103 s\u0103 transforme orice \u00eentreprindere politic\u0103 \u00eentr-un e\u015fec \u201d.<\/em><\/p>\n

Condi\u021bia sine-qua-non a democra\u0163iei. Lucrarea lui Horia Roman Patapievici, Omul recent: o critic\u0103 a modernit\u0103\u0163ii din perspectiva \u00eentreb\u0103rii \u201eCe se pierde atunci c\u00eend ceva se c\u00ee\u015ftig\u0103?”, enumer\u0103 cele dou\u0103 condi\u0163ii a priori de posibilitate ale democra\u0163iei: ,,identitatea civil\u0103 \u015fi cultura democratic\u0103\u201d. Democra\u0163ia (\u00een sens de democra\u0163ie electoral\u0103), spune cunoscutul filosof, este incomplet\u0103. Ce poate ea s\u0103 fac\u0103, este doar s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103, nicidecum s\u0103 furnizeze, corpul politic. Cit\u00e2ndu-l pe Jonathan Sacks (\u201eSingur, procesul democratic nu garanteaz\u0103 existen\u0163a corpului politic; el are nevoie \u00een plus de un minimum de cultur\u0103 \u015fi de identitate \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite.”), autorul rom\u00e2n conchide c\u0103 ,,democra\u0163ia este un tip de cultur\u0103 civil\u0103; \u015fi, ca orice cultur\u0103, este ireductibil\u0103 la proceduri. Ea tr\u0103ie\u015fte \u00een cele mai m\u0103runte reac\u0163ii individuale: nimeni nu o poate mima \u015fi nici un aparat de stat, c\u00eet de binevoitor ar fi, nu o poate impune\u201d .
\n\u015eablonul tranzi\u0163iilor rom\u00e2ne\u015fti. Clasele politice rom\u00e2ne\u015fti ale ultimelor patru secole, indiferent de contextul istoric \u00een care s-au plasat, au operat \u00een corpul societ\u0103\u0163ii dup\u0103 acela\u015fi \u015fablon – modelarea societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u00een conformitate cu obiective extrase din modele de societate importate . \u00cen timp ce restul \u0163\u0103rilor lumii, ast\u0103zi societ\u0103\u0163i cu o experien\u0163\u0103 democratic\u0103 sedimentat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een straturile cele mai ad\u00e2nci ale con\u015ftiin\u0163ei politice, se mi\u015fcau, evoluau \u015fi \u00ee\u015fi reformau institu\u0163iile ca r\u0103spuns firesc la presiunile realit\u0103\u0163ii interne , clasa politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 s-a str\u0103duit de fiecare dat\u0103 s\u0103 schimbe realitatea, \u00een dezacord cu care se \u015fi plasa . Aceasta, cred eu, a produs de fiecare dat\u0103 o stare de minorat \u00een realiz\u0103rile noastre. Explica\u0163ia este simpl\u0103 \u2013 formula institu\u0163ional\u0103 fixat\u0103 ca obiectiv al tranzi\u0163iei politice, \u00een loc s\u0103-\u015fi fac\u0103 din realitate un aliat, un partener, a transformat-o \u00eentr-un du\u015fman, du\u015fman ce trebuia de fiecare dat\u0103 eliminat. Nici procesele politice postdecembriste nu au f\u0103cut excep\u0163ie de la aceast\u0103 regul\u0103. At\u00e2ta timp c\u00e2t modelul de democratizare a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti va fi unul importat, incompatibilitatea de structura \u00eentre componenta cultural\u0103 fundamental\u0103 a societ\u0103\u0163ii \u015fi paradigma de ajustare a acesteia la standarde occidentale se va manifesta de fiecare dat\u0103, z\u0103d\u0103rnicind efortul de modernizare.
\n\u00cen r\u00e2ndurile urm\u0103toare voi \u00eencerca s\u0103 definesc at\u00e2t paradigma democratic\u0103 c\u00e2t \u015fi specificitatea cultural\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, mai precis, un ingredient esen\u0163ial al acesteia.
\nParadigma democratic\u0103. Robert A. Dahl ofer\u0103 una dintre cele mai cunoscute \u015fi mai pu\u0163in concurate defini\u0163ii contemporane ale democra\u0163iei: procesul \u00een cadrul c\u0103ruia cet\u0103\u0163enii obi\u015fnui\u0163i exercit\u0103 un control relativ mare asupra liderilor lor . O form\u0103 de conducere, pentru a fi numit\u0103 democra\u0163ie, pe l\u00e2ng\u0103 alte condi\u0163ii pe care trebuie s\u0103 le cumuleze (egalitatea la vot, \u00een\u0163elegerea luminat\u0103, controlul asupra agendei politice, cuprinderea adul\u0163ilor), trebuie \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 ofere o participare efectiv\u0103 a cet\u0103\u0163enilor la via\u0163a public\u0103 \u2013 to\u0163i cet\u0103\u0163enii ar trebui s\u0103 aib\u0103 posibilit\u0103\u0163i egale \u015fi reale de exprimare \u015fi statuare a p\u0103rerilor pe care le au privind politica care ar trebui urmat\u0103 . \u00cen absen\u0163a acestei condi\u0163ii, nici un proces de tranzi\u0163ie democratic\u0103 (sau de consolidare democratic\u0103) nu poate fi dec\u00e2t ratat. Pentru a separa aceast\u0103 accep\u0163iune de cele care au suprasaturat literatura consacrat\u0103 lui, Robert Dahl \u00eenlocuie\u015fte termenul de democra\u0163ie cu cel de \u201epoliarhie\u201d, pe care o rezum\u0103 drept \u201eun set de institu\u0163ii ce au rezultat din eforturile de a liberaliza \u015fi a face mai \u201ecuprinz\u0103toare\u201d institu\u0163iile statului na\u0163iune, […] un sistem de drepturi … \u015fi un sistem de control politic asupra liderilor\u201d .
\n\u00cen acela\u015fi spirit, Cristian P\u00eervulescu consider\u0103 c\u0103 \u201dposibilitatea de a permite ca opiniile \u015fi interesele cet\u0103\u0163enilor s\u0103 fie integrate \u00een sistemul politic \u015fi astfel s\u0103 contrabalanseze puterea pe care de\u0163in\u0103torii pozi\u0163iilor de decizie o pot acumula, constituie at\u00e2t o rezerv\u0103 a democra\u0163iei, c\u00e2t \u015fi o form\u0103 de control \u201d. Din punctul de vedere asumat, este semnalat pericolul pe care \u00eel reprezint\u0103 izolarea de societate a actului de guvernare, reducerea democra\u0163iei doar la componenta sa institu\u0163ional\u0103.
\nParadigma culturii politice. E\u015fafodajul institu\u0163ional dintr-o \u0163ar\u0103 (structura politic\u0103) se ridic\u0103 de fiecare dat\u0103 peste o anume infrastructur\u0103, cunoscut\u0103 sub numele de cultur\u0103. Cultura politic\u0103, prin tot ceea ce sub\u00eentinde ea (valori, reprezent\u0103ri, mentalit\u0103\u0163i, mituri, simboluri, atitudini, sentimente, motiva\u0163ii, reac\u0163ii emo\u0163ionale etc.), exprim\u0103 tocmai modul \u00een care cet\u0103\u0163enii unei anumite societ\u0103\u0163i se raporteaz\u0103 la institu\u0163iile politice, f\u0103c\u00e2ndu-le s\u0103 func\u0163ioneze sau, dimpotriv\u0103, s\u0103 e\u015fueze func\u0163ional. Nu \u00eentotdeauna cuplajul celor dou\u0103 este unul fericit. Sunt cunoscute, din acest punct de vedere, rezultatele studiului \u00eentreprins de Almond \u015fi Verba \u00eentre anii 1958-1963 \u00een cinci \u0163\u0103ri (SUA, Marea Britanie, Italia, Germania, Mexic) \u00een scopul identific\u0103rii fundamentelor culturale ale democra\u0163iei sau cele ale lui Robert D. Putnam, Making democracy work: Civic traditions in modem Italy, privitor la cele dou\u0103 mari regiuni ale Italiei \u2013 Italia de Nord \u015fi Italia de Sud. Ele demonstreaz\u0103 indubitabil rolul foarte important pe care tipul de cultur\u0103 politic\u0103 \u00eel joac\u0103 \u00een procesul func\u0163ion\u0103rii democra\u0163iei.
\nPotrivit lui Almond \u015fi Verba, tipul de cultur\u0103 prezent \u00een regimurile democratice este cel participativ. \u00cen cadrul culturii politice participative, cet\u0103\u0163enii posed\u0103 un grad \u00eenalt de cunoa\u015ftere politic\u0103 \u015fi particip\u0103 activ at\u00e2t la elaborarea deciziilor politice, c\u00e2t \u015fi la controlul asupra structurilor politice . Folosind expresia lui Putnam, acest tip de cultur\u0103 face ca democra\u0163ia s\u0103 func\u0163ioneze, ca institu\u0163iile s\u0103 se ridice la nivelul a\u015ftept\u0103rilor \u00een vederea c\u0103rora au fost create.
\n\u00cen contrast cu acest tip, exist\u0103 cultura politic\u0103 de supunere. \u00cen cadrul acesteia, cet\u0103\u0163enii adopt\u0103 o atitudine de pasivitate \u00een privin\u0163a particip\u0103rii la conducerea politic\u0103. Valorile politice de baz\u0103, autoritatea \u015fi loialitatea, le inoculeaz\u0103 o „conformitate de automat”, determin\u00e2ndu-i s\u0103-\u015fi delege capacitatea de ini\u0163iativ\u0103 unui lider politic puternic . Indivizii prefer\u0103 supunerea particip\u0103rii libere la via\u0163a politic\u0103, fie datorit\u0103 sentimentului de team\u0103 fa\u0163\u0103 de autorit\u0103\u0163i, fie avantajelor derivate din atitudinea de ascultare. Acest mod de valorificare cultural\u0103 a realit\u0103\u0163ii politice d\u0103 rezultate foarte modeste la nivelul capacit\u0103\u0163ii de func\u0163ionare a institu\u0163iilor democratice. Acestea, potrivit paradigmei democratice prezentate, le cer cet\u0103\u0163enilor s\u0103 exercite un control relativ mare asupra liderilor lor, \u00een timp ce ace\u015ftia a\u015fteapt\u0103 de la lideri ini\u0163iativ\u0103 \u015fi ac\u0163iune. Nefiind o cultur\u0103 civic\u0103, cultura politic\u0103 de supunere produce blocaje severe \u00een procesul de tranzi\u0163ie \u015fi consolidare democratic\u0103.
\nO tr\u0103s\u0103tur\u0103 a culturii politice rom\u00e2ne\u015fti \u2013 mitul Salvatorului. \u00cen Rom\u00e2nia, tipul de cultur\u0103 politic\u0103 dominant\u0103 este cel al supunerii. Chiar dac\u0103 nu ac\u0163ioneaz\u0103 \u00eentr-o form\u0103 pur\u0103, ci mixt\u0103, elementul supunerii r\u0103m\u00e2ne totu\u015fi predominant. Datorit\u0103 suprapunerii unor modele institu\u0163ionale importate peste acest tip de cultur\u0103 politic\u0103 indigen\u0103, au rezultat procese institu\u021bionale caricaturale care i-au f\u0103cut pe unii anali\u015fti s\u0103 declare c\u0103 ,,\u00een Rom\u00e2nia cel pu\u0163in, clasa politic\u0103 a e\u015fuat \u00een fiecare tranzi\u0163ie pe care a declan\u015fat-o \u201d, verdict valabil \u015fi \u00een cazul tranzi\u0163iei postdecembriste. Voi \u00eencerca \u00een r\u00e2ndurile urm\u0103toare s\u0103 reconstruiesc unul dintre cele mai active elemente ale background-ului cultural politic rom\u00e2nesc \u015fi a c\u0103rui ignorare, prin apel, cum citam \u00een motto, doar la perspective universaliste, ,,transform\u0103 orice \u00eentreprindere politic\u0103 \u00eentr-un e\u015fec\u201d. Plec de la ipoteza c\u0103 \u00een mentalul cultural rom\u00e2nesc se manifest\u0103 deosebit de intens ,,mitul salvatorului\u201d.
\n\u00cen cunoscuta lucrare, Eseu despre om – O introducere \u00een filozofia culturii umane, Ernst Cassirer asum\u0103 teza conform c\u0103reia substratul real al mitului nu este unul de g\u00e2ndire, ci de sim\u0163ire, c\u0103 mitul reprezint\u0103 o form\u0103 elementar\u0103 a experien\u0163ei umane care nici \u00een via\u0163a omului civilizat (a se citi \u015fi ,,contemporan\u201d) nu \u015fi-a pierdut for\u0163a originar\u0103. Cum spune \u015fi Mircea Eliade, ,,g\u00e2ndirea mitic\u0103… se poate adapta noilor condi\u0163ii sociale \u015fi noilor mode culturale, dar nu se las\u0103 extirpat\u0103\u201d. \u00cen calitate de produs al emo\u0163iei, mitul \u00eembib\u0103 cu propria lui culoare toate produc\u0163iile sale, inclusiv modalit\u0103\u0163ile de evaluare politic\u0103 a lumii. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 perspectiva care ridic\u0103 mitul doar la \u00een\u0103l\u0163imea fanteziei este ea \u00eens\u0103\u015fi fantezist\u0103, c\u0103 miturile \u00een \u00eentregul lor sunt legate de imaginarul politic al societ\u0103\u0163ii. C\u0103, potrivit aceluia\u015fi Cassirer, asist\u0103m la ,,apari\u0163ia unei noi puteri\u201d – cea a g\u00e2ndirii mitice – \u015fi c\u0103 ,,exist\u0103 o domina\u0163ie manifest\u0103 a acestei g\u00e2ndiri asupra g\u00e2ndirii ra\u0163ionale \u00een unele din sistemele noastre politice contemporane\u201d. A\u015fadar, \u00eentr-o societate \u00een care mitul este foarte activ, e de a\u015fteptat s\u0103 \u00eent\u00e2lnim for\u0163e care ocolesc cenzura ra\u0163ional\u0103, for\u0163e care declan\u015feaz\u0103, sus\u0163in sau blocheaz\u0103 anumite proiecte politice ale societ\u0103\u0163ii.
\nExist\u0103 mituri locale \u015fi mituri universale. Un mit celebru, apar\u0163in\u00e2nd categoriei celor din urm\u0103 este \u015fi mitul Salvatorului. Ipostaza sa ini\u0163ial\u0103 (tare) este una religioas\u0103, lu\u00e2nd \u00een mediile cre\u015ftine forma exemplar\u0103 a m\u00e2ntuirii \u00eentru Iisus. Exist\u0103 \u015fi versiunea desacralizat\u0103 a mitului, cea care va face cu adev\u0103rat carier\u0103 politic\u0103, prezent\u0103 \u00een scenariile istorice \u015fi politice ale tuturor \u0163\u0103rilor. Este vorba de o variant\u0103 secularizat\u0103 a Eroului exemplar, prezent sub diferitele sale forme: Reformatorul, Revolu\u0163ionarul, Mucenicul (libert\u0103\u0163ii populare), \u015feful partidului . Despre operarea acestui mit \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 au g\u00e2ndit \u015fi scris autori de prestigiu, unul dintre ace\u015ftia fiind istoricul Lucian Boia. \u00cen linie direct\u0103 cu autorii numi\u0163i, istoricul declar\u0103 dintru \u00eenceput c\u0103 nici o comunitate nu se poate dispensa de \u201eeroi” \u015fi de \u201esalvatori” . De\u015fi oameni \u015fi ei, poporul \u00eei proiecteaz\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 mistic\u0103 a imaginarului, a structurilor sacralit\u0103\u0163ii, fapt care \u00eei face s\u0103 devin\u0103 \u201ealtfel dec\u00e2t noi”. Salvatorul \u00ee\u015fi va p\u0103stra sensul transcendent al prezen\u0163ei sale \u00een comunitate, chiar \u00een versiunile secularizate ale lumii moderne .
\nCeea ce este specific rom\u00e2nesc, continu\u0103 autorul, nu este aceast\u0103 propensiune a incon\u015ftientului rom\u00e2nesc c\u0103tre Salvator, fenomen, cum spuneam, prezent \u00een toate societ\u0103\u0163ile arhaice \u015fi moderne, ci intensitatea cu care se manifest\u0103: ,,Cazul rom\u00e2nesc nu se deosebe\u015fte de oricare altul prin esen\u0163a fenomenului, dar ceea ce \u00eel caracterizeaz\u0103 este cu siguran\u0163\u0103 o intensitate deosebit\u0103 (sn)… Impactul moderniz\u0103rii pare a explica pozi\u0163ia remarcabil\u0103 a personajului providen\u0163ial \u00een cultura istorico-politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. \u00centr-o lume fluid\u0103, unde structurile se destram\u0103 \u015fi se recompun f\u0103r\u0103 \u00eencetare, \u201ep\u0103rintele na\u0163iei” apare drept singurul reper ferm, invocat cu mult mai mult\u0103 convingere dec\u00e2t un anume sistem politic sau principii abstracte prea vagi \u015fi nesigure \u201d.
\nCombin\u00e2nd ideea lui Vladimir Pasti, prezentat\u0103 mai sus, cu aceast\u0103 idee a lui Lucian Boia, ob\u0163inem o perspectiv\u0103 nou\u0103 asupra fenomenului: procesul de modernizare institu\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei nu numai c\u0103 s-a f\u0103cut din exterior, pun\u00e2nd de fiecare dat\u0103 popula\u0163ia \u00een fa\u0163a unor structuri politice percepute drept \u201dcorpuri str\u0103ine\u201d \u00een ochii na\u0163iei, dar s-a f\u0103cut \u015fi \u00eentr-un mod aleatoriu, viteza cu care aceste importuri s-au produs dep\u0103\u015find cu mult capacitatea de asimilare la nivel institu\u0163ional. Transferurile acestea p\u0103reau goale, f\u0103r\u0103 fond, cum spune Maiorescu, \u00een fa\u0163a formelor \u00eentr-o permanent\u0103 mi\u015fcare brownian\u0103 prin corpul politic rom\u00e2nesc. \u00centr-un asemenea moment (vreo 4 secole de istorie, de fapt), de\u015fi este prezent \u015fi \u00een ac\u0163iunile cotidiene m\u0103runte, unde aproape c\u0103 trece neobservat, se ive\u015fte nevoia de Eroul Salvator care s\u0103 restabileasc\u0103 echilibrul \u015fi s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 dezordinea. Recursul la erou este dat de instinctul de supravie\u0163uire politic\u0103. Concluzia este una: ,,P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, rom\u00e2nii poate c\u0103 nu au fost \u015fi nici nu s\u00eent cu adev\u0103rat monarhi\u015fti sau republicani. Mul\u0163i dintre ei simt nevoia s\u0103 se \u00eencredin\u0163eze celui care se afl\u0103 Sus, indiferent de numele \u015fi de titlul lui. Iat\u0103 o posibil\u0103 cheie a contradictoriilor evolu\u0163ii politice rom\u00e2ne\u015fti din ultimul secol\u201d.
\nMulte figuri politice rom\u00e2ne\u015fti au \u00eentruchipat, la un moment sau altul al istoriei, modelul Salvatorului. Folosind tipologia dezvoltat\u0103 de Raoul G. Giardet \u00een lucrarea ,,Mituri \u015fi mitologii politice\u201d, putem face un inventar al acestor ,,Salvatori na\u0163ionali\u201d: regele Ferdinand, Corneliu Coposu, Ion Iliescu (tipul Cincinnatus), regele Mihai I (tipul Alexandru cel Mare), Ion Antonescu, Emil Constantinescu, Nicolae Ceau\u015fescu (tipul Solon), Corneliu Zelea Codreanu (tipul Moise) . Din list\u0103, evident, nu pot s\u0103 lipseasc\u0103 \u015fi al\u0163i salvatori, mai mari sau mai mici, de factura unui Traian B\u0103sescu, George Becali sau chiar a unui Miron Cosma. Lista este deschis\u0103 \u015fi mereu va fi deschis\u0103, pentru c\u0103 suntem predetermina\u0163i cumva fatalist, vorba lui Blaga, s\u0103 ne leg\u0103m speran\u0163a regener\u0103rii de oameni \u015fi nu de institu\u0163ii. Cum demonstreaz\u0103, prin recurs la faptul istoric, un alt istoric rom\u00e2n, Daniel Barbu, \u00eentr-o lucrare cu un titlu foarte sugestiv, Politica pentru barbari, este o mare deosebire \u00eentre omul occidental \u015fi omul r\u0103s\u0103ritean-european: Omul occidental cere, de timpuriu, s\u0103 fie guvernat nu de semenii s\u0103i, fie ei \u015fi \u00eencorona\u0163i din mila lui Dumnezeu, ci de lege… societ\u0103\u0163ile sunt guvernate de lege \u015fi nu de bunul plac al oamenilor… \u00cen Centrul \u015fi R\u0103s\u0103ritul european constitu\u0163iile nu st\u00e2rnesc pasiuni sau dezbateri \u015fi nimeni nu pare \u00eendr\u0103gostit de legi.
\nIar c\u00e2t prive\u015fte cet\u0103\u0163eanul rom\u00e2n, modul \u00een care acesta se mi\u015fc\u0103 politic \u201dne reaminte\u015fte c\u0103, pe puntea Rom\u00e2niei, nu domnesc legile, ci c\u00e2rmuiesc oamenii (…) Rom\u00e2nii \u015fi-ar dori s\u0103 fie guverna\u0163i \u00een continuare de un singur om, nu de legi, fie ele drepte \u015fi europene. Aceia\u015fi rom\u00e2ni, coeren\u0163i cu ei \u00een\u015fi\u015fi, ar fi ferici\u0163i s\u0103-\u015fi aleag\u0103 parlamentarii unul c\u00e2te unul, \u00een circumscrip\u0163ii uninominale. Inclusiv c\u00e2nd vine vorba despre parlament, poporul nu vrea domnia legilor, ci a oamenilor . La noi, continu\u0103 autorul, continuitatea cu procedura interbelic\u0103 este ne\u00eentrerupt\u0103: Constat\u0103m deci c\u0103 leg\u0103tura dintre dictatura carlist\u0103, democra\u0163ia popular\u0103 a socialismului de stat \u015fi monarhia de drept electoral practicat\u0103 exemplar de Traian B\u0103sescu este, cel pu\u0163in la acest nivel, direct\u0103 \u015fi se bazeaz\u0103 pe o dubl\u0103 presupozi\u0163ie: poporul detest\u0103 democra\u0163ia parlamentar\u0103 de sorginte burghez\u0103 \u015fi poporul prefer\u0103 s\u0103 se supun\u0103 oamenilor, nu s\u0103 asculte de legi .
\nCa rezultat al acestei predispozi\u0163ii culturale, cel mai important moment din politica rom\u00e2neasc\u0103 postdecembrist\u0103, crede autorul citat, r\u0103m\u00e2ne cel al alegerilor preziden\u0163iale. Dup\u0103 ce acest moment este consumat, pre\u015fedintele va numi primul ministru \u015fi, implicit, noul guvern. Guvernul, \u00een maniera aceasta constituit, nu va fi un rezultat democratic al alegerilor legislative, ci prelungirea \u00een plan executiv a voin\u0163ei unui om \u2013 pre\u015fedintele. Alegerile sunt \u201dlibere\u201d, se supun formal legisla\u0163iei electorale \u00een vigoare, dar nu sunt cu adev\u0103rat democratice. Ele sunt ,,partidocratice\u201d: \u00een loc s\u0103 instituie o democra\u0163ie deliberativ-participativ\u0103, ele \u00eentemeiaz\u0103 una doar procedural\u0103, de esen\u0163\u0103 electoral\u0103.
\nDe unde au venit toate acestea? De la \u00eenclina\u0163ia structural\u0103 a rom\u00e2nului c\u0103tre eroul salvator, c\u0103tre singura persoana capabil\u0103 s\u0103 dea un sens \u015fi o rezolvare nevoilor sale. Mitul salvatorului este ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat \u00een noi. \u00cel scoatem la lumin\u0103 ori de c\u00e2te ori este nevoie de el: c\u00e2nd ne alegem pre\u015fedintele de \u0163ar\u0103, deputatul sau senatorul, pre\u015fedintele de consiliu jude\u0163ean, primarul localit\u0103\u0163ii, c\u00e2nd apele ne inund\u0103 sau z\u0103pezile ne \u00eengroap\u0103 de vii \u015fi a\u015ftept\u0103m pe acoperi\u015furile caselor cu m\u00e2inile \u00eencruci\u015fate s\u0103 fim \u00eembarca\u0163i, dezgropa\u0163i, hr\u0103ni\u0163i, c\u00e2nd st\u0103m \u00een fa\u0163a televizoarelor \u015fi, evit\u00e2nd \u00eent\u00e2lnirea cu frigul, ploaia \u015fi gerul, ne punem \u00een cei din Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii speran\u0163a \u00eentr-o schimbare peste noapte, realizat\u0103 \u015fi ea prin c\u0103derea unui singur om, c\u00e2nd ne ag\u0103\u0163\u0103m cu at\u00e2ta t\u0103rie speran\u0163a de mai bine \u00eentr-un \u015fofer de ambulan\u0163\u0103 \u015fi uit\u0103m c\u0103 toate au fost posibile datorit\u0103 incapacit\u0103\u0163ii noastre de a folosi resursele at\u00e2t de bogate \u015fi de variate ale democra\u0163iei.
\nDe ce democra\u0163ia nu func\u0163ioneaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia? R\u0103spunsul este simplu: ne lipse\u015fte cultura politic\u0103 necesar\u0103 acestei func\u0163ion\u0103ri. Nu oamenii ne lipsesc. Cum spunea Rene Descartes, Creatorul a \u00eemp\u0103r\u0163it bunul sim\u0163 \u00een mod egal acestora. Oameni competen\u0163i se g\u0103sesc peste tot. Nu numai \u00een ei se afl\u0103 r\u0103spunsul la problema democra\u0163iei, ci \u00een felul \u00een care interac\u0163ioneaz\u0103 cu structurile institu\u0163ionale impersonale. Democra\u0163ia este un sistem care ajunge la parametri maximi de func\u0163ionare numai atunci c\u00e2nd sunt scoase la suprafa\u0163\u0103 toate posibilit\u0103\u0163ile cet\u0103\u0163enilor s\u0103i. Asta \u00eenseamn\u0103 o participare masiv\u0103 la via\u0163a cet\u0103\u0163ii. Mitul Salvatorului, ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat \u00een practicile noastre, nu prin cauze ancestrale, ci tot de socializare, este cel mai mare adversar al realiz\u0103rii acestei cerin\u0163e. El ne face s\u0103 prefer\u0103m oamenii institu\u0163iilor. El arat\u0103 c\u0103 \u00eenc\u0103 ne l\u0103s\u0103m c\u0103l\u0103uzi\u0163i de emo\u0163ii \u00een detrimentul analizei ra\u0163ionale. C\u0103, tocmai de aceea, spunem at\u00e2t de u\u015for \u201dT\u0103tuc\u201d, unuia care promite s\u0103 dea cu o p\u00e2ine mai mult dec\u00e2t \u201dDu\u015fmanul\u201d, sau mai adaug\u0103 \u00eenc\u0103 o sut\u0103 de lei la un salariu de mizerie. De ce democra\u0163ia nu func\u0163ioneaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia? Pentru c\u0103 e prea mult\u0103 aplecare spre supunere \u00een atitudinile noastre culturale, \u00een dauna particip\u0103rii deliberative. Pentru c\u0103 e prea mult\u0103 implicare \u00een momentul procedural-electoral \u015fi prea pu\u0163in\u0103 dup\u0103. Pentru c\u0103 import\u0103m prea multe forme str\u0103ine \u00een dauna specificit\u0103\u0163ii noastre.
\nO solu\u0163ie? Capitalului social pe care Putnam \u00eel vedea drept cauz\u0103 a superiorit\u0103\u0163ii nordului Italiei fa\u0163\u0103 de sud, \u015fi pe care noi nu-l putem revendica peste noapte, \u00eei substituim \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103 un efort, deopotriv\u0103 al guverna\u0163ilor \u015fi al guvernan\u0163ilor, de renun\u0163are la credin\u0163e \u00een mituri cu fete morgane \u015fi salvatori inexisten\u0163i.<\/p>\n

BIBLIOGRAFIE
\n1.\tAlmond Gabriel, Sidney Verba, Cultura civic\u0103, Bucure\u015fti, Editura DU STYLE, 1996.
\n2.\tBarbu, Daniel, Politica pentru barbari, Bucure\u015fti: Nemira & Co, 2005.
\n3.\tBoia, Lucian, Istorie \u015fi mit \u00een con\u015ftiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, Humanitas, 2000.
\n4.\tCassirer, Ernst, Eseu despre om – O introducere \u00een filozofia culturii umane, Humanitas, Bucure\u0219ti, 1994.
\n5.\tCesereanu Ruxandra, Mitopolitic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00een secolul XX \u00een www.memoria.ro\/?location=view_article&id=1463&page=4
\n6.\tDahl, Robert A., Despre democra\u0163ie, Editura Institutul European, Ia\u015fi, 2003.
\n7.\tDahl, Robert A., Poliarhiile: participare \u015fi opozi\u0163ie, Edit. Institutul European, Ia\u015fi, 2000.
\n8.\tEliade, Mircea, Aspecte ale mitului, Editura Univers, Bucure\u015fti, 1978.
\n9.\tGeorgiu, Grigore, Filosofia culturii, Suport de curs, SNSPA
\n10.\tGoian Ion, Gabriela T\u0103n\u0103sescu, Carmen Diaconescu, Lorena P\u0103v\u0103lan, Individ, libertate, mituri politice, Ed. Institutului de Teorie Social\u0103, Bucure\u015fti, 1997.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

EDITORIAL Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU \u201eEnteresul\u201d na\u0163ional C\u00e2nd 15 ianuarie a fost decretat\u0103 \u201eZiua culturii na\u0163ionale\u201d, n-a fost inim\u0103 de scriitor<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19847"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19847"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19847\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19848,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19847\/revisions\/19848"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19847"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19847"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19847"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}