{"id":19813,"date":"2022-12-08T22:04:37","date_gmt":"2022-12-08T19:04:37","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19813"},"modified":"2022-12-08T22:04:37","modified_gmt":"2022-12-08T19:04:37","slug":"spatii-culturale-nr-85-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19813","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 85 (11)"},"content":{"rendered":"<p><strong>Ottilia ARDELEANU<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/ardeleanu.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/ardeleanu.jpg\" alt=\"\" width=\"200\" height=\"250\" class=\"alignnone size-full wp-image-11966 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 200px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 200\/250;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/ardeleanu.jpg\" alt=\"\" width=\"200\" height=\"250\" class=\"alignnone size-full wp-image-11966\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>Poate tu m\u0103 tr\u0103ie\u0219ti mai bine&#8230;<\/strong><\/p>\n<p>Metafizice, labirintice \u0219i originare, poeziile semnate de Claudiu-Liviu Oni\u0219oar\u0103 \u0219i ap\u0103rute \u00een volumul, M\u00e2na ta ca o pas\u0103re, \u00een colec\u021bia Numele poetului, editura Junimea, chiar la \u00eenceputul acestui an, au primit deja un premiu valoros, \u0219i anume Premiul pentru debut al editurii men\u021bionate, la Festivalul-concurs \u201eConachi\u201d, edi\u021bia a XIX-a, 2021.<br \/>\nT\u00e2n\u0103rul poet oscileaz\u0103 \u00eentre universul interior \u0219i  cel exterior ca \u00eentr-o curs\u0103 rapid\u0103 \u00eentr-un ferrari sau cu dragoni, \u00een timp ce panta senectu\u021bii se une\u0219te cu rampa tinere\u021bii, fiindc\u0103, sus\u021bine acesta, \u00eentre din\u021bii universului st\u0103 perla \u00eenceputului. Aceast\u0103 conexiune \u00eentre trecut \u0219i prezent este v\u0103zut\u0103 de fapt ca un separator de lumi, dar nu \u00een sensul desp\u0103r\u021bitor, dimpotriv\u0103 \u00een cel al apropierii, al amestec\u0103rii p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t \u00eentre via\u021b\u0103 \u0219i moarte se creeaz\u0103 o pojghi\u021b\u0103 u\u0219or de \u00eenl\u0103turat. Practic, autorul schi\u021beaz\u0103 o \u00eentrep\u0103trundere a realului cu metafizicul.<br \/>\nElementele care \u021bin str\u00e2ns realul de metafizic sunt lumina \u0219i \u00eentunericul. Lumina provine chiar de la un felinar, opai\u021b, fitil aprins, ori de la soare, desigur. \u00centunericul poate fi comparabil cu un bec ars. Tandemul pozitiv-negativ este reprezentat \u0219i prin al\u021bi termeni \u0219i nuan\u021be, spre exemplu: t\u0103cere-zgomot, n\u0103dejde-deziluzie, soare-ploaie etc.<br \/>\nPoetul las\u0103 lucrurile \u00een voia sor\u021bii, mul\u021bumindu-se s\u0103 contemple \u0219i s\u0103 fie luat prin surprindere, s\u0103 nici nu fie curios de ce lumea este a\u0219a \u0219i nu altfel, \u00eencrez\u0103tor fiind c\u0103 ro\u0219ul e acolo unde nici nu se \u0219tie ce e ro\u0219ul.<br \/>\nLabirinturile se ivesc atunci c\u00e2nd caut\u0103 rosturi, sensuri, r\u0103spunsuri la \u00eentreb\u0103ri. prefer s\u0103 fiu nev\u0103z\u0103torul care sufer\u0103 de catharsis mediteaz\u0103 poetul de amorul artei.<br \/>\nPoezia lui Claudiu-Liviu Oni\u0219oar\u0103 \u00eentruchipeaz\u0103 o metafor\u0103 vizual\u0103, te ispite\u0219te s\u0103 parcurgi o adev\u0103rat\u0103 pelicul\u0103 de film foarte sugestiv\u0103, a\u0219a cum ar fi clepsidra, adic\u0103 timpul firelor de praf care se scurge repede, iar norii, norii sunt vr\u0103jma\u0219ii prafului, c\u00e2nd plou\u0103. Ori \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea, cum \u0219i timpul e vizibil iscoditor cu t\u00e2mplele tuturor.<br \/>\nLabirint este \u0219i succesiunea de titluri \u0219i abord\u0103ri, pornind de la un punct fierbinte cum ar fi iubirea de vipie \u0219i strecur\u00e2nd printre particulele poetice diverse atitudini, st\u0103ri, revel\u0103ri: o pas\u0103re alb\u0103, un r\u0103s\u0103rit, o istorie mai alb\u0103 dec\u00e2t neaua, briza m\u0103rii, cutremurul ultimilor zori, vini\u0219oarele din ochi, r\u0103zle\u021bele sclipiri, t\u00e2njirea dintre oameni, trandafiri sculpta\u021bi \u0219i c\u00e2te altele care \u00eentregesc sim\u021b\u0103mintele autorului.<br \/>\nExisten\u021bial, poetului i se pare c\u0103 tr\u0103ie\u0219te o stare de evanescen\u021b\u0103, miz\u00e2nd pe firul scurt \u0219i sub\u021bire al vie\u021bii, altfel spus, tr\u0103ie\u0219te cum at\u00e2rn\u0103 picurul pe geam, dar cu toate c\u0103 pare a fi suspendat \u00een propriul eu, \u00een mod paradoxal consider\u0103 c\u0103 prin el \u00eensu\u0219i cuget\u0103 \u00eentreaga f\u0103ptur\u0103, \u00eentregul univers.<br \/>\nIubirea este pasiune, o a doua \u0219ans\u0103 de a-l tr\u0103i mai bine pe poetul-om, de poticniri \u00een emo\u021bii tulbur\u0103toare, poate fi forma \u0219i gra\u021bia unui iris singuratic, o leb\u0103d\u0103 blagian\u0103 sau pur \u0219i simplu poate fi un lan\u021b de anagrame insinuante. \u00cens\u0103, mintea poetului transcende c\u0103tre fantastic atunci c\u00e2nd iubirea devine o n\u0103luc\u0103, vedenia iubitei care se scurge \u00een \u00eenchisoarea coastelor mele. Iubirea se confund\u0103 cu strig\u0103tul libert\u0103\u021bii. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, iubirea este o pl\u0103m\u0103dire, rodul imagina\u021biei, un vis luminos care inund\u0103 \u00eentreaga fiin\u021b\u0103, locul unde stropi de stele curg avid pentru tine, este un petic din rochia ta!<br \/>\nLaitmotivul apei este unul care abund\u0103 \u00een poezia lui Claudiu-Liviu Oni\u0219oar\u0103, fenomen care imprim\u0103 fluiditate, alunecare, trimitere biblic\u0103 \u0219i o leg\u0103tur\u0103 puternic\u0103 \u0219i stabil\u0103 cu marea. Cu toate acestea, invocarea m\u0103rii \u00een destule poezii, presupune \u0219i alternan\u021be, oscil\u0103ri, indecizii, schimb\u0103ri bru\u0219te precum valurile \u0219i intensitatea acestora. De aceea, \u00een poezia acestui t\u00e2n\u0103r autor, se \u00eent\u00e2lnesc fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 triste\u021bea \u0219i bucuria, \u00eenc\u0103tu\u0219area \u0219i desc\u0103tu\u0219area, soare \u0219i nori, acum \u0219i atunci, sunt eu-sunt altul, apa fiind de-a dreptul m\u0103rturie a sentimentelor poetului. Se simte originar \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia apelor, un st\u0103p\u00e2n al acestora: Sunt amorf, lichid,\/ o licoare ce-\u021bi sap\u0103 \u00een p\u00e2ntece,\/&#8230; asta sunt: privire lichid\u0103. P\u00e2n\u0103 \u0219i crea\u021bia este comparat\u0103 cu un p\u00e2r\u00e2u care curge din cr\u0103p\u0103tura palmei!<br \/>\nPoetul \u0219tie c\u0103 e nemuritor prin cuv\u00e2ntul d\u0103ruit lumii, astfel, m\u0103rturise\u0219te despre felul de a fi: eu sunt nemuritor prin lungimea picioarelor,\/ prin sudoarea palmelor,\/ prin \u00eentinderea brazdelor,\/ prin c\u00e2mpul roadelor vii,\/ chiar dac\u0103 mai amare.<br \/>\nQed!<\/p>\n<p>*<strong>Claudiu-Liviu Oni\u0219oar\u0103<\/strong>, <em>M\u00e2na ta ca o pas\u0103re<\/em>, Ed. Junimea, 2022<\/p>\n<p><strong><br \/>\nGela ENEA <\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/gela-enea.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-1\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/gela-enea-300x252.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"252\" class=\"alignnone size-medium wp-image-14878 lazyload\" data-srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/gela-enea-300x252.jpg 300w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/gela-enea.jpg 469w\" data-sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 300px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 300\/252;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/gela-enea-300x252.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"252\" class=\"alignnone size-medium wp-image-14878\" srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/gela-enea-300x252.jpg 300w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/gela-enea.jpg 469w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>Unde este locul poetului<\/strong><\/p>\n<p>Dac\u0103 e s\u0103 ne lu\u0103m dup\u0103 m\u0103rturisirea lui Petru Poian\u0103, accept\u0103m c\u0103: \u201eaici e locul meu. \u00eentre a fi auzit sau a fi ignorat. \u00eentre a d\u0103rui totul \u00een ra\u021bionalizate pic\u0103turi de arsen sau a p\u0103stra otrava pentru mine\u201d [scriu pu\u021bin].<br \/>\nDar locul unui poet nu poate fi altul dec\u00e2t \u00een Patria poeziei sale.<br \/>\n\u0218i Petru Poian\u0103 \u00ee\u0219i face apari\u021bia, u\u0219or orbit de lumini exterioare, cu dou\u0103 volume de versuri, Pre\u021bioase, ultimele sc\u00e2ntei \u0219i C\u00e2ntece de vioriu, ap\u0103rute la aceea\u0219i editur\u0103, Alana, din ora\u0219ul Slatina, cu sprijinul financiar (uite c\u0103 mai exist\u0103 \u0219i a\u0219a ceva) al Asocia\u021biei Culturale Nikos Art.<br \/>\nVoi \u00eencerca, \u00een demersul meu critic, s\u0103 \u00een\u021beleg care sunt, pentru autor, acele Pre\u021bioase\/ ultimele sc\u00e2ntei.<br \/>\nVolumul are \u0219aptezeci \u0219i \u0219ase de poeme, grupate \u00een urm\u0103toarele capitole: Pinturas negras, Pasodoble, Oubliette, The last waltz, de unde tragem concluzia unei cochet\u0103rii stilistice pe teritoriul mai multor limbi.<br \/>\n\u00cenc\u0103 o particularitate de structur\u0103 am observat-o prin trecerea titlurilor \u00eentre paranteze drepte, asemenea unor posibile detalii, care nu ar sus\u021bine obligatoriu e\u0219afodajul poetic.<br \/>\nPrimul poem, [arc], scris \u00eentr-o manier\u0103 modern\u0103, dezvolt\u0103 motivul umbrei sinonime cu crea\u021bia, cu arta, \u00een fa\u021ba c\u0103reia Petru consider\u0103 c\u0103 omul nu este altceva dec\u00e2t o prad\u0103, \u00een stare s\u0103 aud\u0103 \u201eun dans al pietrelor recompun\u00e2ndu-se-n zid\/ strig\u0103tul.\u201d<br \/>\nPoemul [at\u00e2ta] sugereaz\u0103, \u00een opinia mea, prin antiteza dintre real \u0219i aparent, leg\u0103tura intrinsec\u0103 a spiritelor aflate \u00een contradic\u021bie: \u201eat\u00e2ta indiferen\u021b\u0103 at\u00e2ta tulburare\/ \u00een ochii celui care a tras mai tare\/ care a apucat haina\/ \u0219i-at\u00e2ta incertitudine at\u00e2ta grij\u0103\/ au mai r\u0103mas celui care-\u0219i\/ dizolv\u0103 \u00eencet goliciunea\/ \u00eentr-o s\u00e2s\u00e2itoare \u00eentr-o \/ plumbuit\u0103 conduct\u0103 subteran\u0103\u201d.<br \/>\nLectura poemului [ce-mi lipse\u0219te] aduce \u00een fa\u021ba cititorului un fel de autoportret al celui care nu are \u00een zestrea sa genetic\u0103 tupeul \u0219i falsitatea, el este  fiin\u021ba capabil\u0103 s\u0103 nu a\u0219tepte ceea ce nu merit\u0103 \u0219i nici dezonoarea, \u00eentruc\u00e2t la \u00eentrebarea din titlu, autorul d\u0103 r\u0103spunsuri, printre care \u0219i acesta: \u201eo disponibilitate de a a\u0219tepta\/ aproape de u\u0219\u0103\/ ora  \u00eenchiderii\/ un rictus dezaprobator care\/ m-ar putea ar\u0103ta mai uman\/ sinceritatea primejdioas\u0103\/ desuet\u0103 chiar \/ cu care a\u0219 putea ur\u00ee\u201d.<br \/>\nUn alt text, o alt\u0103 apologie a triste\u021bii, pentru c\u0103, \u00een h\u0103\u021bi\u0219ul cotidian, poetul simte ceea ce este de partea sa, anume: \u201ep\u0103ianjenul care a urcat \u0219i a cobor\u00e2t\/ felul de nesesizat \u00een care apune soarele\/ peste o construc\u021bie sortit\u0103 ne-termin\u0103rii\u201d. [de partea mea].<br \/>\nDescriptive \u0219i, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 reflexive, poemele lui Petru Poian\u0103 sunt construite din serii metaforice de bun\u0103 calitate, care  demonstreaz\u0103 dexteritate \u0219i talent, un fel propriu de a aborda via\u021ba, c\u0103ci, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, poezia \u00eens\u0103\u0219i este oglinda \u00een apele c\u0103reia c\u0103ut\u0103m pulsul.<br \/>\n \u201esuntem \u00eenvin\u0219i\u201d, ne spune cu convingere Petru, \u201e\u0219i \u00eenving\u0103torii demult ne-au p\u0103r\u0103sit\/ sc\u00e2rbi\u021bi de obedien\u021ba noastr\u0103\/ ultimii pr\u0103d\u0103tori au plecat c\u00e2nd nu\/ au mai aflat ce pr\u0103da\u201d. [frig]<br \/>\nDe o factur\u0103 suprarealist\u0103 \u00eemi pare poemul [gazd\u0103] unde oaspe\u021bii au tragismul \u0219i deopotriv\u0103 hilaritatea clovnilor \u00eenfometa\u021bi din lipsa publicului, gesturi absurde prin care \u201es\u00e2ngele lor vechi re-porne\u0219te cu greu\u201d , dar odat\u0103 pornit, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 carnavalescul, \u201estomacuri sensibile \u00eengurgit\u00e2nd\/ \u00een ritmuri ciudate tac\u00e2muri de lemn b\u0103t\u00e2nd \u00een farfuriile de lemn gazda unde e cine e gazda?\u201d<br \/>\nPoemul care d\u0103 titlul primului capitol, [pinturas negras], se situeaz\u0103, ca atmosfer\u0103, la grani\u021ba oniricului, poetul \u0219tie ce urmeaz\u0103, dar nu poate s\u0103 fac\u0103 gestul salvator: \u201e n-ar trebui s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 odaia aceste\/ g\u00e2nduri dinainte de somn n-ar trebui s\u0103\/ adormi lipit de burta umflat\u0103 a peretelui\/ cu buricele degetelor p\u00e2ndind sporul\/ nocturn al igrasiei ne-n\u021belesuri decojite\/ cu unghiile\u201d.<br \/>\nTema emigr\u0103rii nu \u00eei este str\u0103in\u0103 poetului, el \u0219i-o asum\u0103 \u0219i o deconspir\u0103 prin propria experien\u021b\u0103: \u201eignor\u0103 \u021b\u0103rmul acela \u00eendep\u0103rtat\/ pe care-l nume\u0219ti acas\u0103\/ cu b\u0103rbia l\u0103sat\u0103 dirijeaz\u0103\/ zgomotul de fond\/ fream\u0103tul pentru orbi al \u00eentunericului\/ pulsa\u021bia \u00eennebunit\u0103 a animalului\/ care se simte amenin\u021bat\u201d.<br \/>\nUn amalgam de st\u0103ri, defri\u0219eaz\u0103 toate planta\u021biile existen\u021biale, \u00eentr-un fel de cor antic, punct\u00e2nd pauze necesare  pentru o respira\u021bie sacadat\u0103, prin chiar condi\u021bia de a te sim\u021bi str\u0103in: \u201edar c\u00e2t e marea de mare\/ nimic nimic\/ doar un rechin de urmat\u201d. [salao].<br \/>\nImaginea unui cuplu, nicidecum adamic, este sugerat\u0103 \u00een poezia (umera\u0219e), \u00een care autorul nu se vrea o alt\u0103 fiin\u021b\u0103, nu dore\u0219te s\u0103 intre \u00een pielea nim\u0103nui, de aceea spune \u201enu trebuie s\u0103 fiu tu\/ citesc aceea\u0219i carte\/ \u00een care tu ai subliniat\/ cu gra\u021bia ta alte cuvinte\u201d.<br \/>\nPoetul tr\u0103ie\u0219te autoexilat, \u00eentr-o solitudine a\u0219 zice bacovian\u0103: \u201enu mai am sonerie la u\u0219\u0103\/ butonul ei s-a lipit melodramatic\/ de degetul ultimului musafir\/ nu mai g\u00e2ndesc la cei care\/ au a\u0219teptat c\u00e2t au a\u0219teptat\/ apoi n-au mai intrat\u201d.<br \/>\nDeseori, Petru Poian\u0103 reu\u0219e\u0219te s\u0103 surprind\u0103 cititorul prin chiar incipitul unui poem, ca \u00een cazul acesta: \u201eam adormit sub un copac \u0219i peste noapte\/ i-am visat putrezirea\u201d. [trandafiri].<br \/>\nUltimul text al volumului, [z\u0103pad\u0103] care con\u021bine \u0219i o dedica\u021bie, \u00eencheie \u00een aceea\u0219i not\u0103 de triste\u021bi duse p\u00e2n\u0103 la angoase: \u201ete str\u00e2ng \u00eenc\u0103-n bra\u021be simt trupul t\u0103u cum \u00eencet se mice\u0219te\/ de parc\u0103 ar ninge&#8230;\/ te-adun fulguial\u0103 \u00eentr-un om de z\u0103pad\u0103\/ mi-e frig \u0219i m\u0103 rog c\u0103rbunelui ochilor t\u0103i \u0219i m\u00e2ine s\u0103 vad\u0103\u201d.<br \/>\nDesigur c\u0103 Petru Poian\u0103 a\u0219teapt\u0103 s\u0103 fie v\u0103zut nu doar de ochii  omului s\u0103u de z\u0103pad\u0103, ci \u0219i de cititori, ceea ce reprezint\u0103 dorin\u021ba fireasc\u0103 a oric\u0103rui poet sigur pe sine \u0219i pe frumuse\u021bea versurilor sale.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/10\/image-e1635791601522.jpeg\" data-rel=\"lightbox-image-2\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/10\/image-300x300.jpeg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-7286 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 300px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 300\/300;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/10\/image-300x300.jpeg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-7286\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>Dosarul Dorin Tudoran<\/strong><\/p>\n<p>Pentru scrierea impresionantului \u201eDosar Dorin Tudoran\u201d, Florin Daniel Dinc\u0103 a consultat o bibliografie nu tocmai la \u00eendem\u00e2na oricui, pentru c\u0103 poetul \u0219i publicistul autoexilat \u00een 1985, \u00een plin\u0103 dictatur\u0103 ceau\u0219ist\u0103, a avut de suportat, pe l\u00e2ng\u0103 ac\u021biunile concertate de cenzurare ale aparatului de stat, \u0219i amnezia contemporanilor s\u0103i (prizonieri de bun\u0103voie \u201e\u00eentr-o \u021bar\u0103 de suspicio\u0219i cronici, de informatori \u0219i de panegiri\u0219ti\u201d \u2013 pag. 23), rezultatul fiind \u0219tergerea\/ marginalizarea\/ excluderea din via\u021ba literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Autorul acestui \u201estudiu critic amplu, recuperator \u0219i unificator\u201d (pag. 7) a avut totu\u0219i r\u0103bdarea s\u0103 scormoneasc\u0103 prin arhivele vremii (\u00een special, prin publicistic\u0103, prefe\u021be\/ postfe\u021be, interviuri pre- \u0219i postdecembriste etc.) \u0219i, pentru deplina l\u0103murire a cititorului, s-a bucurat \u0219i de sprijinul lui Dorin Tudoran, care i-a pus la dispozi\u021bie o vast\u0103 arhiv\u0103 de scriitor. Lucrarea rezultat\u0103 (ini\u021bial, tez\u0103 de doctorat) este o m\u0103rturie despre felul \u00een care contextul politico-social poate influen\u021ba un destin literar: dosarul de securitate \u201eEl, Tudorache, fiul lor\u201d, \u00eentocmit pe baz\u0103 de dela\u021biuni\/ turn\u0103torii\/ m\u0103rturii trucate \u0219i vigilent\u0103 supraveghere (cum se \u00eent\u00e2mpla \u00een toate cazurile de scriitori considera\u021bi periculo\u0219i ori numai incomozi de c\u0103tre regimul ceau\u0219ist) dezv\u0103luie practici ast\u0103zi uitate, pentru c\u0103, postdecembrist, mul\u021bi dintre cei care au contribuit la \u00eentocmirea dosarului \u0219i-au cur\u0103\u021bat biografia \u0219i, culmea, au \u00eenceput s\u0103 pozeze \u00een disiden\u021bi ostraciza\u021bi de regim. Structurarea \u201ebipartit\u0103\u201d a lucr\u0103rii (pre- \u0219i postcomunism\u201d) s-a datorat unei \u201erealit\u0103\u021bi mozaicate\u201d: \u201eO retrospectiv\u0103 asupra scrierilor avute \u00een vedere acum ne arat\u0103 c\u0103 opera lui Dorin Tudoran s-a deschis \u2013 sub \u00eensemnele dictaturii ceau\u0219iste \u2013 odat\u0103 cu Mic tratat de glorie \u0219i s-a \u00eenchis cu De bun\u0103voie, autobiografia mea. Dup\u0103 1990, ea a revenit \u2013 \u00een pia\u021ba produselor culturale \u2013 prin reedit\u0103ri (Ultimul turnir, 1992; Onoarea de a \u00een\u021belege. Interviuri, 1998; Viitorul facultativ \/ Optional future, 1999; T\u00e2n\u0103rul Ulise, 2000; Pisicu\u021b. Somnografii, 2010; De bun\u0103voie, autobiografia mea, 2020), dar \u0219i prin publicistica mentalit\u0103\u021bilor, a temelor \u0219i a meta-temelor tranzi\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti, \u00eencep\u00e2nd cu opul Kakistocra\u021bia \u0219i termin\u00e2nd cu Luxul indiferen\u021bei.\u201d (pag. 9).<br \/>\nOstracizat predecembrist, Dorin Todoran a trebuit s\u0103 suporte \u0219i atitudinea f\u0103uritorilor de interminabil\u0103 tranzi\u021bie de la comunism la altceva (\u00eenc\u0103 nu se \u0219tie precis ce \u00eenseamn\u0103 \u201ecapitalismul cu fa\u021b\u0103 uman\u0103\u201d ori \u201edemocra\u021bia original\u0103\u201d proclamat\u0103 de comuni\u0219tii din r\u00e2ndul doi, ajun\u0219i s\u0103 gestioneze \u021bara \u00een locul \u201e\u00eempu\u0219catului\u201d); to\u021bi cei autoexila\u021bi din \u201espa\u021biul politico-socio-literar concentra\u021bionar, promotor al uniformit\u0103\u021bii stilistice \u0219i al subordon\u0103rii literaturii fa\u021b\u0103 de comanda partinic\u0103, agresiv\u0103\u201d (pag. 27) \u0219i \u00eentor\u0219i \u00een \u021bar\u0103 dup\u0103 c\u0103derea regimului erau, de altfel, privi\u021bi cu suspiciune, mitralia\u021bi cu \u00eentreb\u0103ri stupide (\u201eCe-a\u021bi f\u0103cut \u00een ultimii cinci ani?\u201d sau \u201eCe-a\u021bi f\u0103cut c\u00e2nd noi tremuram de frig \u0219i m\u00e2ncam salam cu soia?\u201d etc.), discredita\u021bi dup\u0103 practici \u00eenv\u0103\u021bate \u00een laboratoarele fostei\/ noii Securit\u0103\u021bi, c\u0103ci, dup\u0103 cum se \u0219tie, lupul \u00ee\u0219i schimb\u0103 doar p\u0103rul, nu \u0219i n\u0103ravul.<br \/>\nIncapabil s\u0103 suporte \u201emistificarea interiorit\u0103\u021bii auctoriale\u201d (pag. 19), Dorin Todoran nu a luat drumul exilului cu acordul securit\u0103\u021bii, ci dup\u0103 o \u00eendelungat\u0103 grev\u0103 a foamei, dup\u0103 presiuni externe (cumva, conflictul scriitorului cu cenzura comunist\u0103 dep\u0103\u0219ise frontierele \u021b\u0103rii), dup\u0103 ce revolta, intens mediatizat\u0103 mai ales de Europa liber\u0103, i-a adus pe politrucii vremii (care, peste ani, aveau s\u0103 se m\u00e2ndreasc\u0103 \u0219i s\u0103 mint\u0103 cu \u201erezisten\u021ba murmurat\u0103\u201d \u0219i cu \u201e\u0219op\u00e2rlele\u201d strecurate \u00een texte) \u00eentr-o situa\u021bie cu o singur\u0103 ie\u0219ire: acceptarea; lui Dorin Tudoran i s-au eliberat actele necesare emigr\u0103rii, astfel c\u0103 poetul \u0219i publicistul, \u201emartor implicat al unei epoci\u201d, \u0219i-a p\u0103r\u0103sit \u021bara \u0219i pe to\u021bi oamenii \u201ede tip nou\u201d, str\u00e2ns uni\u021bi, pe atunci, pentru avantaje derizorii, \u00een jurul \u201ecelui mai iubit conduc\u0103tor\u201d. Dac\u0103 Dorin Tudoran ar fi avut voca\u021bia minciunii, ar fi fost pasiv\/ obedient, dac\u0103 s-ar fi \u00eencolonat \u00een ceata de l\u0103ud\u0103tori ai regimului, dac\u0103 ar fi pream\u0103rit \u201eepoca de aur\u201d \u0219i \u201em\u0103re\u021bele realiz\u0103ri\u201d, ar fi avut parte de via\u021b\u0103 \u00eendestulat\u0103 de scriitor, fiindc\u0103 regimul concentra\u021bionar era generos cu delatorii, cu fabrican\u021bii de ode \u0219i minciuni prezentate drept realitate. Autorul de reportaje \u201edezornate\u201d, c\u0103l\u0103tor prin \u021bar\u0103 \u0219i bun ascult\u0103tor al celor care sufereau nelua\u021bi \u00een seam\u0103, nu putea s\u0103 tac\u0103: \u201eDonquichotismul structural (acea disponibilitate de idealism \u0219i de acte civice \u00een care se implica sincer) l-a m\u00e2nat pe Dorin Tudoran la asumarea unei pozi\u021bii politico-socio-literare care ar fi trebuit s\u0103 fie, chiar \u0219i erau, ale breslei scriitorice\u0219ti. \u00cen loc s\u0103 vin\u0103 pe aceea\u0219i parte a baricadei \u2013 ob\u0219tea literar\u0103 a optat pentru expectativ\u0103, pentru domolirea vocilor, pentru aten\u021bia la sensibilit\u0103\u021bile Puterii, nu rareori pentru ostilitate fa\u021b\u0103 de cel ce se ridicase \u00een numele tuturor, c\u0103ruia nu-i mai r\u0103m\u00e2nea dec\u00e2t dezam\u0103girea, pe care \u0219i-o tr\u0103ia \u00een singur\u0103tate ori \u0219i-o m\u0103rturisea vreunui comiliton literar\u201d (pa. 39). Subiectele abordate de Dorin Tudoran, mai ales cele care vizau condi\u021bia de scriitor intrat \u00een conflict cu Puterea nu puteau fi acceptate , pentru c\u0103, spunea poetul, \u201eprea pu\u021bini dintre colegii no\u0219tri vor, cu adev\u0103rat, s\u0103 se apere, s\u0103 fie ap\u0103ra\u021bi\u201d. Celebrul Colocviu Na\u021bional de Poezie de la Ia\u0219i, din toamna anului 1978, a gr\u0103bit plecarea scriitorului din \u021bara unde i se interzicea s\u0103 mai publice, era refuzat de edituri\/ reviste\/ ziare, era \u021binut sub lup\u0103 \u0219i marginalizat pe motiv c\u0103 avea atitudine nefundat-du\u0219m\u0103noas\u0103 fa\u021b\u0103 de patrie: \u201ecuv\u00e2ntul s\u0103u a provocat \u00een r\u00e2ndul scriitorilor interpret\u0103ri politice grave\u201d, scrie \u00een Raport, 01.08. 1979, din \u201eDosarul Tudorache\u201d; iar Florin Daniel Dinc\u0103, dup\u0103 lecturarea unui fragment din dosarul \u00eentocmit de securitate (\u201eDorin Tudoran prive\u0219te ironic \u00een jur, Trafican\u021bii de r\u00e2me nefiind \u00een esen\u021b\u0103 dec\u00e2t un pamflet inabil cu adres\u0103 la poe\u021bii care consider\u0103 versul ca expresie<br \/>\na con\u0219tiin\u021bei artistice angajate, militante. Poemul de care aminteam \u2013\u201eAbatorul imagina\u021biei\u201d \u2013 pare un co\u0219mar, supliciul rezervat scriitorului \u00een lupt\u0103 cu imaginare opreli\u0219ti. Oricine poate observa aici un rechizitoriu la adresa forurilor noastre culturale, a \u00eendrum\u0103rii ideologice\u201d, conchide: \u201edin pricina pozi\u021bion\u0103rii fa\u021b\u0103 de Putere, Dorin Tudoran era programat la anihilare literar\u0103\u201d (pag. 81).<br \/>\nTrebuie precizat c\u0103 Florin Daniel Dinc\u0103, cercet\u0103tor foarte t\u00e2n\u0103r al fenomenului literar din pre- \u0219i postcomunism, nu este motivat \u00een demersul s\u0103u critic de alte inten\u021bii dec\u00e2t cele de restabilire a adev\u0103rului \u0219i de punere \u00een valoare a unei personalit\u0103\u021bi autentice. Lucrarea de fa\u021b\u0103 \u00eei ofer\u0103 cititorului o viziune nou\u0103 \u0219i proasp\u0103t\u0103 asupra unei perioade cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 ambiguizate, n\u0103cl\u0103ite \u00een minciuni din care, pentru necunosc\u0103tori, rezult\u0103 c\u0103 to\u021bi scriitorii r\u0103ma\u0219i \u00een \u021bar\u0103 (mai pu\u021bin transfugii, deci \u201etr\u0103d\u0103torii\u201d de neam) au luptat, \u0219i-au luptat, \u0219i-au suferit\u2026 p\u00e2n\u0103 ce-a c\u0103zut regimul \u0219i s-au dus la \u201eNuf\u0103rul\u201d, s\u0103 se albeasc\u0103 \u0219i s\u0103 apar\u0103 \u201evinova\u021bi f\u0103r\u0103 vin\u0103\u201d \u0219i f\u0103r\u0103 vreo pat\u0103 \u201ela dosar\u201d (chit c\u0103 arhiva CNSAS nu le d\u0103 \u00eentotdeauna dreptate).<\/p>\n<p>*<strong>Florin Daniel Dinc\u0103<\/strong>, <em>\u201eDosarul Dorin Tudoran. Literatur\u0103 \u0219i politic\u0103 \u00een comunism \u0219i postcomunism\u201d<\/em>, Ed. Amphion, Bac\u0103u, 2022<\/p>\n<p><strong><br \/>\nGhetou<\/strong><\/p>\n<p>Nu cunosc ghetou mai negru<br \/>\nca tine \u2013 suflet al meu.<\/p>\n<p>Inima-mi pompeaz\u0103<br \/>\nkilometri de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103 \u00een fiece clip\u0103.<\/p>\n<p>Tu e\u0219ti perfect, suflet al meu,<br \/>\nca diamantul ce-a zg\u00e2riat<br \/>\npe-acest ciob de cer<br \/>\nSteaua Singur\u0103t\u0103\u021bii.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nDe bun\u0103voie, autobiografia mea<\/strong><\/p>\n<p>Dup\u0103 ce-am p\u0103r\u0103sit Aragonul natal<br \/>\nmi-am luat bacalaureatul \u00een teologie.<br \/>\nEra la Salamanca. Tot acolo<br \/>\nam primit laurii \u0219i licen\u021ba \u00een filozofie.<br \/>\nS-a \u00eent\u00e2mplat<br \/>\nnu dup\u0103 mult\u0103 vreme:<\/p>\n<p>    l-am pr\u0103dat de tainele chitarei<br \/>\n    pe organistul capelei regale din Neapole<br \/>\n    pe sub pielea c\u0103ruia m\u0103 b\u0103gasem<br \/>\n    cu viclenie.<br \/>\n    Atunci am \u00eencetat s\u0103 mai fiu<br \/>\n    \u201eun t\u00e2n\u0103r str\u0103lucit, promi\u021b\u00e2nd lucruri<\/p>\n<p>pe m\u0103sur\u0103\u201d.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nMi s-a iertat.<\/strong><\/p>\n<p>Pe licen\u021ba mea de filozofie,<br \/>\npe spatele acelei patalamale at\u00e2t de r\u00e2vnite, vreau s\u0103 zic,<br \/>\nam scris primul capitol<br \/>\nal tratatului meu de chitar\u0103<br \/>\npublicat la Saragosa.<\/p>\n<p>Dup\u0103 ce-a devenit celebru,<br \/>\nmi s-a iertat \u0219i asta.<\/p>\n<p>Ceea ce nu mi s-a iertat<br \/>\nniciodat\u0103<br \/>\na fost c\u0103 numai \u00eentr-un an<br \/>\nl-am adus la des\u0103v\u00e2r\u0219ire<br \/>\npe Don Juan de Austria \u2013<br \/>\nfiul legitim al celui de-al patrulea Filip<br \/>\nuit\u00e2ndu-\u0219i pentru o vreme<br \/>\nde \u00eendatoririle de arme.<br \/>\nCel mai cumplit m-au blestemat<br \/>\ndresorii de \u0219oimi<br \/>\nprofesorii de scrim\u0103 \u0219i echita\u021bie<br \/>\ndoctorii \u00een retoric\u0103 \u0219i machiaverl\u00e2curi.<\/p>\n<p>Am murit \u00een 1710<br \/>\ndup\u0103 ce-am fost recunoscut<br \/>\ndrept cel mai mare chitarist al vremii.<\/p>\n<p>M\u0103 numesc Gaspar Sanz.<br \/>\nNu regret nimic,<br \/>\nnici m\u0103car anul \u00eenchinat<br \/>\ndes\u0103v\u00e2r\u0219irii t\u00e2n\u0103rului Don Juan;<br \/>\ndimpotriv\u0103.<\/p>\n<p>Spre a nu v\u0103 \u00eendoi de-aceast\u0103 m\u0103rturisire<br \/>\nave\u021bi aici, al\u0103turat, licen\u021ba mea \u00een filozofie.<\/p>\n<p>M\u0103 \u00eendoiesc, totu\u0219i,<br \/>\nde ceea ce-am p\u0103rut c\u00e2ndva:<\/p>\n<p>        c-a\u0219 fi fost eu, Gaspar Sanz,<br \/>\n        n\u0103scut \u00een Aragon,<br \/>\n        \u201eun t\u00e2n\u0103r str\u0103lucit, promi\u021b\u00e2nd lucruri<br \/>\n        pe m\u0103sur\u0103\u201d.<\/p>\n<p>P.S.<\/p>\n<p>Tot ce ve\u021bi povesti copiilor vo\u0219tri<br \/>\n\u00een plus fa\u021b\u0103 de acest curriculum vitae<br \/>\ne doar rodul discordiei nesf\u00e2r\u0219ite<br \/>\n\u00eentre Salamanca \u0219i Saragosa.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nVirgil DIACONU<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/diaconu-v-e1604445376781.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-3\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/diaconu-v-300x189.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"189\" class=\"alignnone size-medium wp-image-11800 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 300px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 300\/189;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/diaconu-v-300x189.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"189\" class=\"alignnone size-medium wp-image-11800\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>Biserica veche din Moldoveni, ctitorit\u0103 de Marele<br \/>\nVornic Barbu \u0218tirbei, este l\u0103sat\u0103 \u00een paragin\u0103<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/9-e1670526253591.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-4\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/9-290x300.jpg\" alt=\"\" width=\"290\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-19814 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 290px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 290\/300;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/9-290x300.jpg\" alt=\"\" width=\"290\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-19814\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p>Trei autori, George-Mugurel Voinea, Ali-Izi Bucur \u0219i Dumitru Rus\u0103nescu, public\u0103 \u00een acest an, la Editura CONTRAST, Bucure\u0219ti, albumul monografic \u201eBiserica veche din Moldoveni cu hramul Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u0103torul \u0219i Sf\u00e2ntul Nicolae. Un monument de cult, cultur\u0103 \u0219i istorie\u201d, o lucrare tipografic\u0103 de lux (concep\u021bia grafic\u0103 Dan Niculescu, sponsor Iulian Achim).<br \/>\nAlbumul dedic\u0103 cele 156 de pagini bisericii vechi din satul Moldoveni. Satul apar\u021bine comunei Izlaz, din jude\u021bul Teleorman, \u0219i este a\u0219ezat pe malul drept al r\u00e2ului Olt.<br \/>\n\u00cen pisania bisericii, scris\u0103 cu litere chirilice, care este datat\u0103 18 iulie 1845, c\u00e2nd \u201es-au s\u0103v\u00e2r\u0219it de zugr\u0103vit\u201d, se specific\u0103 faptul c\u0103 \u201eaceast\u0103 sf\u00e2nt\u0103 \u0219i dumnez\u0103easc\u0103 biserik\u0103 (&#8230;) s-au f\u0103cut de D. Marele Vorniku Barbu \u0218tirbei\u201d \u0219i c\u0103 tot el este \u0219i \u201eproprietarul acestei mo\u0219ii Moldovenii\u201d.<br \/>\nBiserica a fost construit\u0103 \u00eentre anii 1837-1845, din c\u0103r\u0103mid\u0103, \u0219i a \u00eenlocuit o biseric\u0103-bordei cu hramul Sf\u00e2ntul Nicolae. Bordeiul biseric\u0103 era jum\u0103tate s\u0103pat \u00een p\u0103m\u00e2nt, iar jum\u0103tate deasupra p\u0103m\u00e2ntului. Partea de deasupra era din nuiele, lipit\u0103 cu chirpici \u0219i spoit\u0103 cu var.<br \/>\nDin Monitorul Na\u021bional al Rom\u00e2niei (Partea I, Nr. 670 bis\/1.X.2010) afl\u0103m c\u0103 \u201ela \u00eenceput biserica a fost dreapt\u0103 ca o magazie, f\u0103r\u0103 nicio turl\u0103\u201d, iar acoperi\u0219ul era din \u0219indril\u0103. \u201eAbia \u00een anul 1896, adic\u0103 dup\u0103 59 de ani de la zidire, sub p\u0103storirea preotului Radu Ciubuceanu, fiu al satului, s-a f\u0103cut o repara\u021bie radical\u0103 \u0219i s-a acoperit biserica cu tabl\u0103\u201d. Totodat\u0103, s-a construit o turl\u0103 din lemn de brad, \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een tabl\u0103 galvanizat\u0103, deasupra pridvorului bisericii, dup\u0103 cum afl\u0103m din acela\u0219i monitor.<br \/>\nBiserica este zugr\u0103vit\u0103 \u00een fresc\u0103, \u00een stil bizantin, at\u00e2t \u00een interior, c\u00e2t \u0219i \u00een exterior. \u00cen exterior sunt picta\u021bi 33 de prooroci \u00een picioare, \u00een tehnica fresc\u0103, \u00een registrul de sus, iar \u00een partea de jos sunt redate scene din via\u021ba satului.<br \/>\n\u00cen prima parte a albumului monografic semneaz\u0103 articole de specialitate, memorii \u0219i procese verbale, unele dintre ele \u00een original, fotocopiate, dr. Ecaterina \u021a\u00e2n\u021b\u0103reanu, istoric, prof. dr. Viorel Chirea, preot-paroh Constantin Cazangiu, preot Leonida Pan\u0103, ing. Florin M\u0103cinic, preot-paroh Radu Ciubuceanu, Alexandru Al. Plagino, \u0219i al\u021bii.<br \/>\n\u00cen perioada 1921- decembrie 1967 biserica a fost slujit\u0103 de c\u0103tre preotul Constantin Cazangiu. N\u0103scut \u00een Moldoveni (1892), preotul a fost licen\u021biat \u00een teologie. El a scris, \u00een anul 1949, un document de c\u00e2teva pagini, numit Istoricul bisericii vechi, care este publicat \u00een prezentul album.<br \/>\nAcela\u0219i preot, Constantin Cazangiu, se hot\u0103r\u0103\u0219te \u00een anul 1936 s\u0103 ridice o alt\u0103 biseric\u0103, \u00een apropierea bisericii vechi, a c\u0103rei construc\u021bie este finalizat\u0103 \u00een anul 1987.<br \/>\nDup\u0103 o list\u0103 a preo\u021bilor care au slujit biserica, 12 la num\u0103r, aflat\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul albumului, deduc c\u0103 ultimul preot, Nicolae Popescu, a p\u0103storit \u00een perioada ianuarie 1983 &#8211; 1 septembrie 1990. A\u0219adar, dup\u0103 septembrie 1990, \u00een biseric\u0103 nu s-a mai oficiat nicio slujb\u0103. \u0218i probabil c\u0103 acesta a fost momentul \u00een care biserica a fost abandonat\u0103, iar pe u\u0219a ei s-a pus lac\u0103tul uit\u0103rii.<br \/>\nFrescele ei, alt\u0103 dat\u0103 pline de via\u021b\u0103 \u0219i culoare, \u00eencep s\u0103 se degradeze. De\u0219i biserica este declarat\u0103 monument istoric de importan\u021b\u0103 na\u021bional\u0103 categoria A \u0219i este cuprins\u0103 \u00een \u201eLista monumentelor istorice, 2010\u201d (vezi Monitorul Na\u021bional al Rom\u00e2niei, citat mai sus), restaurarea bisericii nu mai intereseaz\u0103 pe nimeni.<br \/>\nA doua parte a albumului monografic, de 81 de pagini, se constituie din reproducerea frescelor interioare \u0219i exterioare ale bisericii, at\u00e2t c\u00e2t a mai r\u0103mas din ele, pentru c\u0103 timpul le-a degradat \u00een bun\u0103 parte, mai ales pe cele exterioare.<br \/>\nCred c\u0103 scopul edit\u0103rii monografiei-album este dublu. Pe de o parte, autorii \u00ee\u0219i propun s\u0103 recupereze \u0219i s\u0103 conserve prin imagine tot ce se mai poate recupera din minun\u0103\u021bia bisericii vechi, iar pe de alt\u0103 parte, ei vor s\u0103 trezeasc\u0103 aten\u021bia autorit\u0103\u021bilor \u00een drept care au c\u0103derea s\u0103 restaureze acest monument istoric. \u00cen acest sens pledeaz\u0103 at\u00e2t profesoara Ali-Izi Bucur, \u00een prezentarea sa dinspre \u00eenceput, c\u00e2t \u0219i dr. Ecaterina \u021a\u00e2n\u021b\u0103reanu, istoric, \u00een articolul dedicat bisericii: \u201eBiserica \u00abSf. Ioan Botez\u0103torul\u00bb din Moldoveni, de\u0219i este monument istoric valoros, (\u2026), a fost scoas\u0103 din cult \u0219i l\u0103sat\u0103 s\u0103 se degradeze \u00een timp (\u2026)\u201d. Tot \u00eentru salvarea bisericii, primarul Ion Gheorghe C\u0103t\u0103lin Gear\u0103 \u0219i Consiliul Local al comunei Izlaz au aprobat \u00eentocmirea unui studiu de fezabilitate necesar \u00eenceperii lucr\u0103rilor de restaurare \u0219i consolidate a l\u0103ca\u0219ului de cult. Studiul este semnat de c\u0103tre arhitectul Paul Valentin \u0219i colectivul de elaborare.<br \/>\nReaducerea bisericii la str\u0103lucirea de odinioar\u0103 este sus\u021binut\u0103 \u0219i de c\u0103tre P.S. GALACTION, Episcopul Alexandrei \u0219i Teleormanului, \u00eentr-un text pe care acesta \u00eel semneaz\u0103, \u00een paginile care deschid monografia.  <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ottilia ARDELEANU Poate tu m\u0103 tr\u0103ie\u0219ti mai bine&#8230; Metafizice, labirintice \u0219i originare, poeziile semnate de Claudiu-Liviu Oni\u0219oar\u0103 \u0219i ap\u0103rute \u00een<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19813"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19813"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19813\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19815,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19813\/revisions\/19815"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19813"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19813"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19813"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}