{"id":19806,"date":"2022-12-07T19:25:15","date_gmt":"2022-12-07T16:25:15","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19806"},"modified":"2022-12-07T19:25:15","modified_gmt":"2022-12-07T16:25:15","slug":"spatii-culturale-nr-85-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19806","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 85 (10)"},"content":{"rendered":"

Loredana Florentina DALIAN<\/strong>
\n\"\"

Frumuse\u021be str\u0103in\u0103<\/strong><\/p>\n

\u201eSau frumuse\u021be str\u0103in\u0103 am v\u0103zut \u0219i cu d\u00e2nsa mi-am r\u0103nit inima…\u201d
\nC\u00e2t\u0103 poezie \u00een acest fragment de rug\u0103ciune! \u0218i ce trist c\u0103 frumuse\u021bea r\u0103ne\u0219te, de parc\u0103 n-ar fi de ajuns ur\u00e2\u021benia lumii. \u0218i c\u0103 trebuie s\u0103 ceri iertare Duhului Sf\u00e2nt pentru p\u0103catul acesta!
\nDa, am v\u0103zut frumuse\u021be str\u0103in\u0103 \u0219i cu d\u00e2nsa mi-am r\u0103nit inima!
\nDe dragul frumuse\u021bii str\u0103ine, mi-am gonit prim\u0103verile pe c\u00e2mpii, verile le-am l\u0103sat c\u0103lcate de tren \u00eentr-o gar\u0103 de Est de demult, ca pe ni\u0219te karenine ale nim\u0103nui; mi-am f\u0103cut din toamne straie de frunze c\u0103zute \u0219i iernile le-am \u00eenghe\u021bat \u00een z\u0103pezi de cuvinte.
\nDa, am v\u0103zut frumuse\u021be str\u0103in\u0103! De dragul ei, am uitat de bucuria simpl\u0103 a zilei, am nesocotit toate darurile, am l\u0103sat propria frumuse\u021be s\u0103 treac\u0103, \u0219i, Doamne, chiar a fost \u0219i chiar am r\u0103nit-o \u0219i pe ea. Anii mei tineri, \u0219i ei, au fost at\u00e2t de r\u0103ni\u021bi c\u00e2nd eu alergam dup\u0103 himere.
\nDa, am v\u0103zut frumuse\u021be str\u0103in\u0103, \u0219i nu \u0219tiu cum, o mai v\u0103d \u0219i ast\u0103zi, nu, n-a trecut, a r\u0103mas acolo, la inim\u0103, ca o ran\u0103. O ran\u0103 invizibil\u0103 \u0219i care nu doare, dar nici leac nu-i pentru d\u00e2nsa. E ca glontele cu care convie\u021buie\u0219ti, pentru c\u0103 scoaterea lui ar fi mai periculoas\u0103, ar face ravagii, ar transforma s\u00e2ngele \u00een cascad\u0103. Tr\u0103ie\u0219ti cu el, n-ai ce face; a\u0219a \u0219i cu frumuse\u021bea aia str\u0103in\u0103, care nu-i a ta, pe care n-o po\u021bi ajunge, dar \u021bi s-a cuib\u0103rit acolo la inim\u0103, cu rana ei cu tot.
\nDa, am v\u0103zut frumuse\u021be str\u0103in\u0103 \u0219i cu d\u00e2nsa mi-am r\u0103nit inima \u0219i, Doamne, iart\u0103-i frumuse\u021bii, ea nu vrea s\u0103 r\u0103neasc\u0103, e acolo a\u0219a cum ai f\u0103cut-o spre bucuria noastr\u0103, dar noi, impuri, o facem ran\u0103, c\u00e2nd ea ar trebui doar s\u0103 m\u00e2ng\u00e2ie, doar s\u0103 str\u0103luceasc\u0103.
\nDa, am transformat frumuse\u021bea \u00een ran\u0103 \u0219i asta chiar e p\u0103cat \u0219i chiar e nevoie de iertare, rana s-a \u00eenchis peste ea, peste frumuse\u021be, o \u021bine captiv\u0103, a\u0219a cum se prinde insecta \u00een chihlimbar. Peste ea se a\u0219eaz\u0103 straturi, straturi, de alte frumuse\u021bi str\u0103ine \u0219i \u00eentr-o zi \u2013 cine \u0219tie \u2013 poate rana va ajunge la str\u0103lucirea chihlimbarului.
\nP\u00e2n\u0103 atunci, frumuse\u021bea aceea pe care am v\u0103zut-o \u0219i cu care mi-am r\u0103nit inima se \u00eendep\u0103rteaz\u0103, dar ancora r\u0103m\u00e2ne acolo, \u00een inima-chihlimbar, \u00een rana-frumuse\u021be care nu doare.
\nCu ce se vindec\u0103, Doamne, frumuse\u021bea? <\/p>\n


\nC\u0103r\u021bi prezentate de:<\/strong><\/em><\/p>\n

Octavian MIHALCEA <\/strong>
\n\"\"

PLENITUDINEA SIMBOLURILOR ATRAC\u021aIEI<\/strong><\/p>\n

Noua carte de versuri a Simonei Trifu, O s\u0103lb\u0103ticiune \u00een exil (Editura Anconeum & Analepsie, Bucure\u0219ti, 2022), cu binevenite ilustra\u021bii semnate de Alex Ivanov, ne propune un ne\u00eencetat spirit enigmatic, mereu \u00een c\u0103utarea complet\u0103rilor \u00een vederea doritei continu\u0103ri apoteotice. Filonul m\u0103rturisirii are virtu\u021bi incandescente, a c\u0103ror varietate induce metamorfoze cople\u0219itoare. Reamintirea anumitor episoade dramatice e \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00eentre revolt\u0103, tandre\u021be \u0219i intuirea for\u021bei de a transforma traseele suflete\u0219ti. Poeziile Simonei Trifu inventariaz\u0103 cu tenacitate date existen\u021biale mai mult sau mai pu\u021bin supuse transfigur\u0103rii, totul ajung\u00e2nd adeseori \u00een proximitatea ceremoniilor fastuoase ale metaforei. Afectivitatea va avea mereu ceva tainic, supus \u00eencerc\u0103rilor. \u00cen acela\u0219i timp, nonconformismul este evident. Originalitatea versurilor din O s\u0103lb\u0103ticiune \u00een exil conduce pe c\u0103i radicale. Vr\u0103jile iubirii au valen\u021be famelice. Vom detecta instinctul elevat propriu c\u0103ut\u0103rii unei compatibilit\u0103\u021bi fundamentale: Taina turnului \u0219i umbra ta,\/ construite \u00een dagherotipul inimii mele fragile.\/ Te-am c\u0103utat pe sub pleoape, la cel\u0103lalt cap\u0103t al ploii …\/ E ziua p\u0103s\u0103rii vals \u0219i trebuie s\u0103 te \u00eenv\u0103\u021b despre albastru,\/ ca s\u0103-mi po\u021bi scoate rochia\/ \u0219i s\u0103 m\u0103 vezi goal\u0103, precum o peni\u021b\u0103.\/ O replic\u0103 la un exod de pl\u0103ceri rafinate.\/ Un preludiu de Can Can,\/ \u00eentr-o sal\u0103 s\u0103rac\u0103 \u00een aplauze,\/ bogat\u0103 \u00een fresce cumin\u021bi,\/ ce-\u021bi rostesc a-tot-\u0219tiutor numele.(Dagherotip). C\u0103l\u0103toriile onirice nasc revela\u021bii situate \u00eentre via\u021b\u0103 \u0219i moarte. Aici mai g\u0103sim caracterul de tranzi\u021bie \u00eentre material \u0219i spiritual. Dragostea provoac\u0103 \u0219i tulbur\u0103, neab\u0103tut\u0103 pasiune spre irumperi forte. Ochiri magnetice accentueaz\u0103 actul atrac\u021biei. Valorile inimii dau sens existen\u021bei, \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 \u00een care nelini\u0219tile se \u00eenmul\u021besc. Odat\u0103 cu aceste poezii avem senza\u021bia c\u0103 regiuni de dincolo de noi invadeaz\u0103 orizontul. Ape elementare determin\u0103 sensibilitatea major\u0103 a poetei. Sentimentele au \u00eentotdeauna dorin\u021ba triumfului. De peste tot se aud ecourile unei greu descriptibile forme de putere. Prin vers, eliber\u0103rile parc\u0103 sunt mai la \u00eendem\u00e2n\u0103. Uciderile simbolice \u0219i crea\u021bia constituie un binom ce \u00eentotdeauna a catalizat interiorul artistic. Se deta\u0219eaz\u0103 o fixare pe tendin\u021ba de a cuceri, accentuat\u0103 individualizare a domeniului sublim\u0103rilor artistice: Pas\u0103rea cu clon\u021b de rubin engramat\u0103 \u00een cuibul de cuie,\/ acolo unde dorul i-i cas\u0103 \u0219i unde zmeii se adap\u0103.\/ T\u0103vi de j\u0103ratec \u00eembietoare ne p\u00e2ndesc pe to\u021bi,\/ \u00een nop\u021bi desuete de octombrie.\/ \u00cenceput timid cu iz de gutui p\u00e2rguite\/ \u0219i aripi strivite
\n\u00eentre z\u0103brele.\/ Clon\u021bul de rubin \u00eenc\u00e2nt\u0103 vulturi.\/ Candoarea mierlelor poposite pe acoperi\u0219ul t\u0103u.\/ Casa noastr\u0103 din copacul vr\u0103jit,\/ casa ta din \u0219indrile de brad, ostenite poveri sub timp,\/ casa mea din lut fr\u0103m\u00e2ntat \u00een rumina\u021bii anancaste.\/ Vrejul ce ne-mpresoar\u0103 mintea\/ \u0219i ne \u00eentunec\u0103 luciditatea efemer\u0103 a acestui supliciu.\/ Un dor acut, un sc\u00e2ncet de leag\u0103n,\/ bra\u021be triste ag\u0103\u021bate de luna ce ne dezmiard\u0103.\/ Temerare g\u00e2nduri, iscoditori cerceta\u0219i mi-ai trimis pe c\u0103r\u0103ri.\/ C\u0103priori mesageri devota\u021bi susur\u0103 am\u0103girea. (Engrama cuibului de cuie). Creativitatea Simonei Trifu pune \u00een scen\u0103 elanuri furtunoase, problematiz\u0103ri lirice dorind s\u0103 exploreze culmile. Acest univers ideatic ne preg\u0103te\u0219te pentru tot ceea ce se poate \u00eent\u00e2mpla pe un drum al complexit\u0103\u021bii. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, muzici insurgente anim\u0103 pa\u0219ii printre simbolurile unui timp pasional. De asemenea, energia se integreaz\u0103 unor amalgam\u0103ri fantastice neocolite de primejdii. Persist\u0103 o neab\u0103tut\u0103 \u00eencredere \u00een biruin\u021ba final\u0103. Imprevizibilul instinctual \u0219i ra\u021biunea cazon\u0103 coexist\u0103 ca dou\u0103 m\u0103suri dintr-un tot dispus a \u00eenfrunta intemperii radicale. Asist\u0103m la atragerea pasiunii \u00een turbioane cu deosebit\u0103 amplitudine. Aici, riscurile \u021bin de principiul vital, ambivalen\u021bele dezl\u0103n\u021buindu-se inopinat. Marea curiozitate a spiritului va fi pus\u0103 \u00een slujba manifest\u0103rilor eliberatoare. Variatele aspect\u0103ri penetrante din poezia Simonei Trifu au caracter ireductibil. Uitarea este exclus\u0103, \u00een circumstan\u021bele acestui lirism vulcanic profesat \u00een carte. Soarele se retrage uneori \u00een intimitatea copacilor umbro\u0219i. Alchimizarea esen\u021belor poetice poate conduce la s\u0103get\u0103ri ce parcurg bestiarii. Dispari\u021biile programate au drept scop resurec\u021bii viitoare pline de aspect\u0103ri tonice. Prin labirintul versurilor scrise de Simona Trifu g\u0103sim viziuni existen\u021biale profund spectaculoase, re\u00eennoiri ale str\u0103fundurilor, accentuate dorin\u021be care vizeaz\u0103 ardent \u00eemplinirea. Emo\u021biile au darul s\u0103 modifice unele aspecte din realitate. \u00cen perioada crepusculului oglinzilor, incandescen\u021ba floral\u0103 se va axa mai mult pe ceea ce ar fi putut s\u0103 fie dac\u0103 … „Fotografii” trecute ivesc fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri cu patin\u0103 juvenil\u0103, totul fiind predispus unor sincronicit\u0103\u021bi flagelante: Curge rumegu\u0219 din p\u0103pu\u0219a ta preferat\u0103.\/ Aceea pe care ai l\u0103sat-o pe balconul de sticl\u0103,\/ \u00een cutia cu acareturi,\/ unde un motan b\u0103tr\u00e2n mai toarce din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd,\/ atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i aduce aminte.\/ Numerele ma\u0219inilor se dilat\u0103\/ \u0219i se contopesc \u00eentr-o interpretativitate uitat\u0103 la infinit.\/ Pl\u00e2ng. \u00cemi pl\u00e2ng p\u0103pu\u0219a. \u00cemi pl\u00e2ng rumegu\u0219ul.\/ Visele \u00eentre\u021besute cu h\u00e2rtie de ziar din Cartea Ro\u0219ie.\/ Cascada dorin\u021belor erotice abund\u0103 \u00een chiote tinere,\/ ascunse de u\u0219i r\u0103stignite \u00een vecernie. (P\u0103pu\u0219a mea cu rumegu\u0219). Hipertrofierea angoasei are capacitatea de a dicta ritmul poeticit\u0103\u021bii. Importan\u021ba dorului e pus\u0103 \u00een rela\u021bie cu natura convulsiv\u0103 a extinc\u021biei. (Auto)sacrificial, tabloul inimii pe un altar \u00eenchinat lui Saturn. Poate c\u0103 vechile r\u0103ni s-ar cicatriza cu ajutorul celor petrecute ast\u0103zi. Atunci, turnul s-ar \u00een\u0103l\u021ba p\u00e2n\u0103 spre limita superioar\u0103 a spiritualit\u0103\u021bii vulture\u0219ti. Persisten\u021ba abisalei vibra\u021bii are coresponden\u021b\u0103 direct\u0103 cu intensitatea revoltei, cu duritatea cromatic\u0103 a piramidelor ce iau na\u0219tere pe malul m\u0103rii \u00eenvolburate. Iele dominatoare st\u0103p\u00e2nesc tot acest c\u00e2mp de ac\u021biune lipsit de conformism. Foarte mult conteaz\u0103 clipa care descompune, pentru a edifica ulterior. \u00cen volumul poetei mai impresioneaz\u0103 o special\u0103 arhetipalitate a eclectismului: Tremorul firelor de maci bate \u00een pleoape a vuiet.\/ Doream s\u0103 fiu flor\u0103reasa ta de luni diminea\u021b\u0103.\/ M-ai \u00eencins cu zah\u0103rul ars din acadele.\/ Am creat o ghirland\u0103 de licurici \u0219i ai r\u00e2s.\/ Privesc cu ochii trecu\u021bi prin c\u00e2mp de secar\u0103.\/ Fugim \u00eenghesui\u021bi \u00een locomotiva b\u0103tr\u00e2n\u0103,\/ rostul e-n noi, sub condurul st\u00e2lcit.\/ Lighioane m\u0103 vor \u0219i \u021bie \u021bi-e fric\u0103.\/ Sub crema de clown stau riduri de c\u00e2mp auriu.\/ Solfegiaz\u0103-mi t\u0103cerea-n b\u0103taia pu\u0219tii,\/ c\u00e2nd chiar \u0219i teroarea e geam\u0103t de dor.\/ Piept\u0103n livezi pe ascuns.\/ Sinestezia buzelor noastre\/ r\u0103sun\u0103-ntr-un portocaliu aprins.\/ Totul \u00eemi pare automatism,\/ zona ta antic\u0103, \u00een care cu regularitate m\u0103 duci,\/ cu ochii lega\u021bi \u0219i t\u0103lpile roase de drum. (Piept\u0103n livezi). Subiectivitatea debordeaz\u0103 de farmec feminin, scoic\u0103 tr\u0103itoare printre acorduri puternice. \u00cen volumul O s\u0103lb\u0103ticiune \u00een exil, jocul cu p\u0103pu\u0219i ia valoarea c\u0103l\u0103toriei p\u00e2n\u0103 la frontierele necunoscutului. Accentele tulbur\u0103toare ale poeziilor Simonei Trifu sunt rodul unui \u201emodus vivendi\u201d d\u0103ruit volupt\u0103\u021bilor expresiei.<\/p>\n


\nMihaela AIONESEI<\/strong>
\n\"\"

Vindecarea prin melancolie<\/strong><\/p>\n

\u201eRitual de \u00eentoarcere\u201d \u2013 noul volum de poeme semnat de Nu\u021ba Cr\u0103ciun \u0219i ap\u0103rut la Editura Art Creativ, \u00een colec\u021bia \u201eEsen\u021bial\u201d este un periplu \u00eentre \u201eAnotimpuri cu p\u0103l\u0103rii vechi\u201d \u0219i \u201eT\u0103ceri solemne\u201d, dou\u0103 capitole aproape egale, \u00eensum\u00e2nd 68 de poeme. Citind cartea, mi-am permis c\u00e2teva nota\u021bii subliniind mai mult versul poetei pentru bog\u0103\u021bia de tr\u0103iri, pentru frumoasa metafor\u0103 a vie\u021bii tr\u0103it\u0103 din plin la cote \u00eenalte. Pentru sinceritatea \u0219i lejeritatea cu care \u00ee\u0219i scrie versul, f\u0103r\u0103 inten\u021bia de a etapa, ci de a-\u0219i \u201evindeca sufletul\u201d, a-l face \u201es\u0103 respire din nou\u201d , eliber\u00e2ndu-se prin scris de \u201efr\u0103m\u00e2nt\u0103ri, lacrimi \u0219i speran\u021be, toate de-a vama\u201d. Cu sensibilitate \u0219i talent, poeta reu\u0219e\u0219te o \u00eengem\u0103nare a sentimentelor, stabilind o \u201eordine a cuvintelor\u201d, poezia devenind astfel o oglind\u0103, o reflec\u021bie a profunzimii fiin\u021bei sale.
\n\u201eMelancolia este fericirea de a fi trist\u201d spunea Victor Hugo. Aceast\u0103 \u201efericire\u201d o \u00een\u021beleg doar cei care au fost \u00eencerca\u021bi de ea. Pentru unii poate fi o pacoste, pentru al\u021bii o dragoste. Dragoste cu care \u00ee\u0219i amintesc de oameni, de momente frumoase, de locuri dragi, de p\u0103rin\u021bi, de casa p\u0103rinteasc\u0103, de iubiri \u0219i ne\u00eempliniri, de experien\u021bele care i-au transformat din buni \u00een mai buni. A\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een cazul autoarei, care surprinde pl\u0103cut cu noul volum de poeme, str\u0103b\u0103tut de la un cap\u0103t la altul, de melancolii bine dozate pe care le a\u0219az\u0103 \u00een cerc pentru a le \u00eenv\u0103\u021ba arta iubirii, a\u0219a cum numai ea \u0219tie.
\nChiar dac\u0103 coperta c\u0103r\u021bii are \u00een centru un lac\u0103t \u00eenso\u021bit de patru chei, ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 o solu\u021bie pentru toate, se pare c\u0103 doar autoarea de\u021bine cuvintele potrivite pentru acest \u201eritual de \u00eentoarcere\u201d, m\u0103rturisind cu gra\u021bie \u201eg\u00e2ndul meu e c\u00e2t o biseric\u0103\/ unde se odihnesc amintiri r\u0103t\u0103cite\/ lumina cade vertical pe bocancii mei\/ obosi\u021bi de drum.\u201d
\n\u00cen acest spa\u021biu intimist, cu \u201edorul \u00eembr\u0103cat \u00een pelerin\u201d \u00ee\u0219i scrie poemele \u00eentr-un limbaj duios, cu sfin\u021benie, cum ar scrie acatiste, m\u0103rturisindu-se unui personaj nenumit care poate fi propriul eu, cum se desprinde din aceste versuri: \u201e \u00eei povestesc toate astea femeii din alt anotimp\/ t\u00e2njesc dup\u0103 tinere\u021bea ei\/ dup\u0103 nop\u021bile care \u00eenc\u0103 mai p\u0103streaz\u0103\/ urma acelui \u021bip\u0103t de pl\u0103cere\u201d sau \u201escriu despre tine\/ \u0219i simt c\u0103 atunci c\u00e2nd scriu\/ doar trecutul exist\u0103\/ doar eu \u0219i cu tine\/ \u00eentr-o poveste cu gust de copil\u0103rie\/ de m\u0103r copt\/ de soare desenat cu degetul pe un geam\u201d.
\nPoate fi umbra unei ne\u00eemplinite iubiri \u201ec\u00e2ndva tu ai fost nordul meu sudul estul \u0219i vestul meu\/ s\u0103pt\u0103m\u00e2na mea de lucru \u0219i pauza mea de duminic\u0103\/ zorile mele miezul nop\u021bii c\u00e2ntecul meu\u201d, a\u0219a cum declar\u0103 \u00een poemul care d\u0103 titlul c\u0103r\u021bii \u201ela cine s\u0103 reclam dragostea netr\u0103it\u0103\/ care r\u0103m\u00e2ne mereu afar\u0103 din cuvinte\u201d. \u201eAfar\u0103 din cuvinte\u201d e un fel de a spune. \u00cen realitate, scriind, autoarea se elibereaz\u0103 de triste\u021bi, angoase, fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri, caut\u0103 un loc de sprijin \u00een propriul sine \u2013 \u201eo femeie care \u0219tie c\u0103 va \u00eemb\u0103tr\u00e2ni singur\u0103\/ caut\u0103 \u00een fiecare diminea\u021b\u0103 o fereastr\u0103 pe unde s\u0103 evadeze\/ o fereastr\u0103 \u00een propriul corp pe unde s\u0103-\u0219i poat\u0103 abandona\/ triste\u021bea care urc\u0103 mai sus de frunte o dep\u0103\u0219e\u0219te.\u201d.
\nPentru vindecare, se las\u0103 b\u00e2ntuit\u0103 de \u201efemeia care o locuia la fiecare \u00eenceput de anotimp, femeia aceea vesel\u0103, r\u0103bd\u0103toare, femeia plin\u0103 de speran\u021b\u0103\u201d, femeia \u201ecare \u0219tie c\u0103 de at\u00e2ta melancolie\/ i-ar putea putrezi inima de aceea c\u00e2nt\u0103\u201d. Iar c\u00e2nd nu c\u00e2nt\u0103, se roag\u0103 \u201epl\u00e2ng\u00e2nd \u00eentr-o limb\u0103 str\u0103in\u0103\u201d departe de locurile natale: \u201es\u0103 m\u0103 treze\u0219ti Doamne din noaptea asta sumbr\u0103\/ din \u021bip\u0103tul dureros al altor \u021bipete care \u00eemi poart\u0103 via\u021ba\u201d, \u201eajut\u0103-m\u0103 Doamne s\u0103 o iau de la \u00eenceput\/ s\u0103 se usuce odat\u0103 mla\u0219tina asta din mine\/ \u0219i iart\u0103-m\u0103 c\u0103 \u00eemi fac griji\/ pentru fiin\u021ba mea vremelnic\u0103\u201d, \u201ealung\u0103 Doamne pas\u0103rea asta neagr\u0103\/ care cer\u0219e\u0219te la u\u0219a zilei.\u201d
\nFie c\u0103 poart\u0103 un dialog cu sine, cu Dumnezeu ori cu persoana iubit\u0103, poeta Nu\u021ba Cr\u0103ciun \u00ee\u0219i dezv\u0103luie sensibilitatea scriind \u00een aceea\u0219i not\u0103 de triste\u021be \u0219i resemnare \u00een care au fost scrise \u0219i celelalte volume pe care i le-am citit \u201eCerul din colivie\u201d, Ed. Colorama, 2020 \u0219i \u201eCuvinte de \u00eembl\u00e2nzit singur\u0103tatea\u201d , Ed. Eubeea, 2014, f\u0103r\u0103 a c\u0103dea \u00eens\u0103 \u00een capcana patetismului, ci mai degrab\u0103 av\u00e2nd puterea de a lua cititorul de m\u00e2n\u0103 \u0219i a-l duce \u00een uni-versul ei. Acolo unde prezente sunt \u00eensingurarea \u0219i \u00eenstr\u0103inarea de locurile natale. Dou\u0103 aripi de plumb cu care reu\u0219e\u0219te s\u0103 ating\u0103 o und\u0103 spiritual\u0103 care nu este accesibil\u0103 oricui, s\u0103 lase urme ad\u00e2nci \u00een parcursul ei literar, prin simplitatea, sinceritatea \u0219i profunzimea ei. Poezia Nu\u021bei Cr\u0103ciun fiind singular\u0103 tocmai prin acest sf\u00e2\u0219ietor sentiment al triste\u021bii at\u00e2t de prezent \u00een fiecare poem.
\nMesajul liric se desf\u0103\u0219oar\u0103 cu u\u0219urin\u021b\u0103 f\u0103c\u00e2nd slalom \u00eentre real \u0219i ireal. Combina\u021bia perfect\u0103 pentru o poezie reu\u0219it\u0103 care st\u00e2rne\u0219te interes \u0219i emo\u021bie, te \u00eenal\u021b\u0103 spiritual \u00eentr-o sfer\u0103 bine definit\u0103 de un crez at\u00e2t de intens exprimat \u00een poezie: \u201edac\u0103 \u00eenc\u0103 po\u021bi s\u0103 iube\u0219ti \u021bi-e destul\u201d, \u201ep\u0103strezi dragostea \u00een\u0103untru t\u0103u\/ ca pe o icoan\u0103 c\u0103reia i te \u00eenchini zilnic.\u201d
\nDou\u0103 lumi paralele \u00eentre ce a fost \u0219i ce ar fi putut fi, se \u00eent\u00e2lnesc, se contopesc, n\u0103scocesc anotimpuri pentru noi melancolii. Melancolia fiind un artificiu folosit deseori de poe\u021bi pentru a descrie lupta cu via\u021ba, cu ne\u00eemplinirile, cu boala, cu moartea, cu absen\u021ba celor dragi. \u00cen universul poetei \u201enu toate r\u0103nile pl\u00e2ng\/ unele c\u00e2nt\u0103 p\u00e2n\u0103 ce visul prinde r\u0103d\u0103cini\/ \u0219i te recunoa\u0219te.\u201d \u00cen altele vede \u201ecerul ca pe o p\u00e2nz\u0103 albastr\u0103\/ pus\u0103 la uscat de fr\u00e2nghia orizontului\u201d, \u201esuferin\u021ba o band\u0103 de cauciuc\/ frica o eprubet\u0103\u201d, \u201etimpul ca o p\u00e2ine\/ din care rupem cu to\u021bii c\u00e2te o bucat\u0103\/ \u00een eventualitatea c\u0103 lumea\/ nu se va stinge de tot\/ c\u0103 va \u00eenflori din nou un z\u00e2mbet\/ pe fa\u021ba muzicantului de la col\u021bul str\u0103zii.\u201d
\nChiar dac\u0103 \u00eentregul volum este scris cu nostalgia timpului trecut, exist\u0103 speran\u021ba, exist\u0103 credin\u021ba, exist\u0103 \u0219i iubirea!
\n\u201eVia\u021ba\/ e o pas\u0103re\/ care nu-\u0219i mai g\u0103se\u0219te cuibul\u201d mai spune poeta, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie c\u0103 tocmai acest pelerinaj al sufletului, aceast\u0103 nelini\u0219te, acest umblet \u00een c\u0103utare de lini\u0219ti necuprinse, o face s\u0103 treac\u0103 din om \u00een poet, \u0219i invers, p\u00e2n\u0103 la des\u0103v\u00e2r\u0219irea sinelui \u00een sine. Pentru c\u0103 Nu\u021ba Cr\u0103ciun scrie \u201emereu \u00eendr\u0103gostit\u0103 de tinere\u021be \u0219i \u00eent\u00e2mplare\u201d \u0219i are ce spune.
\nUn frumos \u0219i ascendent parcurs literar pe care \u00eel cunosc de vreo c\u00e2\u021biva ani, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 pot afirma cu toat\u0103 convingerea c\u0103 \u00eentr-o zi va intra \u00een constela\u021bia poe\u021bilor profesioni\u0219ti, acolo unde \u00eei este locul.<\/p>\n

*Ritual de \u00eentoarcere<\/em> \u2013 Nu\u021ba Cr\u0103ciun<\/strong>, Editura Art Creativ, Bucure\u0219ti, 2022.<\/p>\n


\nStan BREBENEL<\/strong>
\n\"\"

PAMFIL \u0218EICARU IN JURNALUL MARTHEI BIBESCU<\/strong><\/p>\n

\tDup\u0103 cum foarte mul\u021bi \u0219tiu, Martha Bibescu a fost o romancier\u0103, poet\u0103, memorialist\u0103 \u0219i politician\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u0219i francez\u0103. A fost fiica lui Ion Lahovari \u0219i a Smarandei (Emma) Mavrocordat \u0219i so\u021bia prin\u021bului George Valentin Bibescu, v\u0103rul Anei de Noialles (Ana Elisabeta Br\u00e2ncoveanu). Biografia ei este una dintre cele mai fascinante ale unei personalit\u0103\u021bi apar\u021bin\u0103toare aristocra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti. A avut contribu\u021bii diplomatice \u00een favoarea Rom\u00e2niei at\u00e2t pe timpul primului r\u0103zboi mondial c\u00e2t, mai ales, al celui de-al doilea, fiind foarte bine primit\u0103 \u00een marile cancelarii occidentale. O prim\u0103 men\u021biune f\u0103cut\u0103 de Martha Bibescu, \u00een celebrul ei Jurnal politic (Editura politic\u0103, 1979), referitoare la o \u00eent\u00e2lnire cu Pamfil \u0218eicaru are loc la data de 27 iunie 1940, la re\u0219edin\u021ba ei de la Palatul Mogo\u0219oaia, c\u00e2nd acesta vine \u00een vizit\u0103. Din conversa\u021bia cu Pamfil \u0218eicaru, aceasta noteaz\u0103 \u00een jurnal doar dou\u0103 aspecte. Un prim aspect se refer\u0103 la p\u0103rerea ziaristului despre situa\u021bia din Anglia, acum la \u00eenceputul r\u0103zboiului c\u00e2t, mai ales, ce va urma. Pamfil \u0218eicaru crede c\u0103 ducele de Windsor – fostul rege Eduard al VIII-lea – va redeveni rege cu ajutorul lui Neville Chamberlain \u0219i c\u0103 Imperiul britanic se va lichida. Previziunea cu fostul rege nu se va adeveri. Celebrul ziarist mai era convins c\u0103 Marea Britanie are s\u0103 cear\u0103 pace Germaniei, p\u0103rere pe care Martha Bibescu nu o \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te. Pe ea o interesa starea lui de spirit \u201ef\u0103r\u0103 s\u0103-mi pierd timpul discut\u00e2nd cu acest feti\u0219ist al b\u00e2tei\u201d despre care nu aminte\u0219te nimic. Din paginile jurnalului rezult\u0103 c\u0103 Martha Bibescu nu-l agrea pe Pamfil \u0218eicaru. \u00cel descrie sumar, \u00een pu\u021bine cuvinte, astfel; \u201eM\u0103 farmec\u0103 cu caraghiosl\u00e2curile sale, care ar avea un imens succes \u00een orice local de noapte din Paris sau Londra, ba chiar din Berlin. Habar nu are c\u0103, mai \u00eenainte de orice, este un mare comic. \u0218eicaru se ia drept un tragic, ceea ce e de un comic nemaipomenit\u201d. \u00cen adnot\u0103rile sale din cele cinci caiete ce compun Jurnalul politic nu am \u00eent\u00e2lnit mai multe am\u0103nunte. Concluziile pot fi trase dup\u0103 ceea ce a scris. O alt\u0103 men\u021biune referitoare la \u00eent\u00e2lnirile celor doi are loc la data de 3 iulie 1940. Locul: Palatul Mogo\u0219oaia, proprietatea Marthei Bibescu. Este ziua \u00een care a c\u0103zut guvernul T\u0103t\u0103r\u0103scu. Pamfil \u0218eicaru aduce un memoriu. Acesta \u00eei este destinat regelui Carol al II-lea. Martha Bibescu f\u0103g\u0103duie\u0219te c\u0103 \u00eel va transmite. El consider\u0103 c\u0103 este prea t\u00e2rziu, c\u0103 vrea numai s\u0103 fie cu con\u0219tiin\u021ba \u00eemp\u0103cat\u0103. \u201eHalal con\u0219tiin\u021b\u0103!\u201d, subliniaz\u0103 autoarea jurnalului. \u00cen c\u00e2teva propozi\u021bii, Martha Bibescu mai adaug\u0103 c\u00e2teva tu\u0219e la portretul ziaristului: \u201eChipul lui \u0218eicaru, buzele lui, ochii lui joac\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eencetare, un fel de pantomim\u0103. C\u00e2nd vrea s\u0103 sublinieze o fraz\u0103, \u00eenchide un ochi \u0219i-l deschide larg pe cel\u0103lalt. Pamfilic\u0103 exercit\u0103 asupra mea fascina\u021bia unui scamator de b\u00e2lci. El singur face c\u00e2t un b\u00e2lci \u00eentreg\u201d. Marele ziarist \u00eel \u201ealint\u0103\u201d pe fiul reginei Maria drept \u201ec\u0103\u021beaua\u201d. \u00cel consider\u0103 ca fiind un lingu\u0219itor, \u00een scris sau prin viu grai, cu care ar fi cople\u0219it-o pe regin\u0103 \u0219i pe fiul s\u0103u (Carol al II-lea). Despre punctele din memoriul lui \u0218eicaru Martha Bibescu aminte\u0219te: \u201erenun\u021barea la Urd\u0103reanu (mare\u0219alul palatului) sau abdicarea. Ve\u0219nic aceea\u0219i enigm\u0103 la care sfinxul monarhic d\u0103 ve\u0219nic acela\u0219i r\u0103spuns: \u00abDac\u0103-mi ceri s\u0103 m\u0103 lipsesc de slujitorul meu, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u021binte\u0219ti s\u0103 ajungi nu slujitorul, ci st\u0103p\u00e2nul meu. \u00cen clipa \u00een care \u00eencetez s\u0103-l mai slujesc pe slujitorul meu, \u00eencetez totodat\u0103 s\u0103 mai fiu st\u0103p\u00e2nul lui \u0219i al t\u0103u\u00bb\u201d. Descrierea f\u0103cut\u0103 continu\u0103 \u0219i \u00een adnot\u0103rile zilei de 7 iulie 1940: \u201ePe Pamfil \u0218eicaru l-am poreclit \u00abfeciorul vocifera\u021biei\u00bb. \u00cenainte m\u0103 amuzau, acum m\u0103 obosesc \u2013 el \u0219i memoriul s\u0103u inutil\u201d. Apoi, sunt redate concluziile la care a ajuns dup\u0103 discu\u021biile cu \u0218eicaru: \u201eDac\u0103 Linia Maginot ar fi rezistat, dac\u0103 armata francez\u0103 ar fi ie\u0219it \u00eenving\u0103toare \u00een Belgia, dac\u0103 flota englez\u0103 ar fi repurtat cu adev\u0103rat o victorie la Narvik, dac\u0103 litoralul Norvegiei ar fi r\u0103mas \u00een m\u00e2na englezilor, \u00een loc s\u0103 \u00eencap\u0103 pe m\u00e2na nem\u021bilor, Pamfil ar avea ast\u0103zi acelea\u0219i p\u0103reri (anglofile) ca atunci c\u00e2nd s-a \u00eenapoiat de la Londra\u201d. Foarte lapidar\u0103 este redat\u0103 \u0219i vizita pe care Pamfil \u0218eicaru o face la Palatul Mogo\u0219oaia la data de 11 iulie 1940. Dup\u0103 p\u0103rerea lui, noul guvern numit de Carol al II-lea este \u201eun num\u0103r de clovni la o \u00eengrop\u0103ciune\u201d, glum\u0103 repetat\u0103 la telefon cu ocazia unei convorbiri din 13 iulie 1940, iar Martha Bibescu concluzioneaz\u0103: \u201ePe m\u0103sur\u0103 ce Pia\u021ba Palatului se m\u0103re\u0219te, \u021bara se mic\u0219oreaz\u0103\u201d. Este un fapt real c\u0103 din ordinul regelui s-au demolat o serie de cl\u0103diri pentru a l\u0103rgi Pia\u021ba Palatului, unde regele primea defilarea trupelor. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment referirile la \u00eent\u00e2lnirile cu Pamfil \u0218eicaru erau \u00eenso\u021bite \u0219i de alte comentarii, \u00een ziua de 16 iulie 1940 este consacrat\u0103 vizitei la Palatul Mogo\u0219oaia. Acesta are o defini\u021bie pentru membrii noului guvern: \u201ePro\u0219ti f\u0103r\u0103 respira\u021bie!\u201d. Tot ast\u0103zi, Pamfil \u0218eicaru \u00eei repro\u0219eaz\u0103 gazdei c\u0103 nu a avut dec\u00e2t o fiic\u0103, pe Valentina, \u0219i c\u0103 ar fi trebuit s\u0103 aib\u0103 \u0219i un fiu pentru a da \u021b\u0103rii un rege. Gazda g\u00e2nde\u0219te f\u0103r\u0103 voce: \u201eE aproape mojic\u201d. \u00cen discu\u021biile care au urmat \u0218eicaru face din nou o previziune: \u201ePeste c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, peste c\u00e2teva zile, pacea. Cei ce se \u00eendoiesc de data asta sufer\u0103 de miopie congenital\u0103\u201d. O alt\u0103 previziune se refer\u0103 la faptul c\u0103 la conducerea Angliei, dup\u0103 Wiston Churchill, va veni ducele de Windsor, pe care Pamfil \u0218eicaru \u00eel pre\u021buie\u0219te. Nici acestea nu se vor materializa. Cred c\u0103 erau mai degrab\u0103 dorin\u021be dec\u00e2t realit\u0103\u021bi. Nici gazda nu crede \u00een ele, dar prefer\u0103 s\u0103 nu i-o spun\u0103. La data de 30 august 1940, o nou\u0103 \u00eent\u00e2lnire la Mogo\u0219oaia \u00eentre cei doi. Precum un mare actor, \u0218eicaru \u00eei spune amfitrioanei, sigur pe sine, ca un rege al \u021biganilor: \u201eIntru \u00een joc!\u201d, adic\u0103 are o solu\u021bie la criza politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103: aducerea pe tron a ducelui italian d’Aosta. Acesta, cunoscut sub numele de Aimone de Savoia, a fost pentru scurt timp vicerege \u00een Etiopia. Concluzia Marthei: \u201eCe mocirl\u0103!\u201d. \u00cen data de 5 septembrie, dup\u0103 ce sose\u0219te la Bucure\u0219ti de la Posada, Pamfil \u0218eicaru \u00eei d\u0103 telefon, sim\u021bindu-se \u00een vocea lui starea de agita\u021bie. Acesta \u00eei spune: \u201e- Feciorul unei slujnice ar \u0219ti cum s\u0103 plece, dac\u0103 e dat afar\u0103. El nu \u0219tie. Se cramponeaz\u0103. E f\u0103r\u0103 ru\u0219ine!\u201d. Afirma\u021biile se refer\u0103 la regele Carol al II-lea care nu mai are nici o sus\u021binere \u0219i sunt f\u0103cute pe un ton foarte ridicat: \u201eUrl\u0103 la telefon, de parc\u0103 ar fi la o \u00eentrunire public\u0103\u201d. Tot \u00een aceea\u0219i zi, dar seara, \u0218eicaru \u00eei face o vizit\u0103 la Mogo\u0219oaia. Este \u00eentr-o stare de surescitare clam\u00e2nd, nici mai mult nici mai pu\u021bin o solu\u021bie radical\u0103: \u201eS\u0103 alunge c\u00e2inele, c\u0103\u021beaua \u0219i c\u0103\u021belul. S-au cur\u0103\u021bat! S\u0103 se care cu to\u021bii!\u201d. Era un atac f\u0103r\u0103 precedent din partea lui la adresa familiei regale. Mai spune c\u0103 nu mai vrea s\u0103 \u0219tie de s\u0103m\u00e2n\u021ba Reginei Maria pentru c\u0103 s-a s\u0103turat de ea. Martha Bibescu trage o concluzie: \u201e\u00cen fa\u021ba acestei furii spectaculoase, m\u0103 \u00eentreb dac\u0103 se \u00eenfierb\u00e2nt\u0103 cu tot dinadinsul, sau dac\u0103 sufer\u0103 din pricina asasinatelor din Transilvania \u0219i a teritoriilor pe care le-am pierdut\u201d. \u00cen aceste teritorii pierdute prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940, mai ales \u00een Transilvania de nord-vest, maghiarii execut\u0103 \u00een mas\u0103, copiii, femeile \u0219i b\u0103tr\u00e2nii rom\u00e2ni. Evenimentele se precipit\u0103. A doua zi, de fapt imediat dup\u0103 miezul nop\u021bii, \u0218eicaru \u00eei telefoneaz\u0103 din nou. O anun\u021b\u0103 c\u0103 generalul Antonescu, care devenise prim ministru pe 4 septembrie, e la rege, for\u021b\u00e2ndu-l s\u0103 abdice. Peste o or\u0103 \u0219i jum\u0103tate, la ora dou\u0103 din noapte, este anun\u021bat\u0103 abdicarea. Ziaristul Stelian Popescu \u00eel \u201egratuleaz\u0103\u201d pe Carol al II-lea, \u00eentr-un articol din \u201eUniversul\u201d, cu cele mai grele epitete: \u201edegenerat, epileptic, sadic, alcoolic\u201d etc., \u00eentreb\u00e2ndu-se dac\u0103 poate domni fiul unui astfel de rege. Aceste atacuri au avut loc la c\u00e2teva luni dup\u0103 ce ziaristul Popescu \u201e\u00eei lingea t\u0103lpile\u201d. Fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 atitudine \u00ee\u0219i exprim\u0103 o p\u0103rere, care este real\u0103: \u201ePamfilic\u0103 nu a f\u0103cut nici pe departe ceva at\u00e2t de dezgust\u0103tor. Vorbind despre nefericitul Mihai I, el se m\u0103rgine\u0219te s\u0103-mi spun\u0103: \u00ab- Un idiot, ca \u0219i taic\u0103-s\u0103u!\u00bb\u201d. Pe 13 septembrie 1940 o nou\u0103 vizit\u0103 a lui \u0218eicaru la Mogo\u0219oaia. Reia subiectul privindu-l pe cel despre care crede c\u0103 va fi viitorul rege al rom\u00e2nilor: ducele d’Aosta, dup\u0103 care \u00eencheie cu acela\u0219i oftat politicos: \u201e\u2013 Ce p\u0103cat c\u0103 nu ave\u021bi un fiu!…\u201d. Acest duce, afirm\u0103 \u0218eicaru, va fi proclamat mai \u00eent\u00e2i regele Ungariei, apoi \u00eel vom alege \u0219i noi. Pe 27 septembrie, seara, \u0218eicaru \u00eei face o vizit\u0103 la Mogo\u0219oaia, dest\u0103inuindu-i c\u0103: \u201efostul rege Carol al II-lea a plecat \u00een Portugalia. Urd\u0103reanu (fost mare\u0219al al Palatului Regal, \u0219i Jeremadet s-ar \u00eenapoia \u00een \u021bar\u0103, pentru a se prezenta \u00een fa\u021ba justi\u021biei. Nout\u0103\u021bile lui miros a \u0219tiri false\u201d. Ultima convorbire dintre cei doi are loc pe data de 4 octombrie. Martha Bibescu \u00eei spune cu dr\u0103g\u0103l\u0103\u0219enie \u201ec\u00e2rlion\u021batul\u201d. Acesta \u00eei aduce la cuno\u0219tin\u021b\u0103 hot\u0103r\u00e2rea sa: \u201e- Plec \u00een Italia!\u201d. Concluzia pe care o trage: \u201eNici el nu este v\u0103zut cu ochi buni de actualul regim\u201d. Nu avea s\u0103 fie plecarea definitiv\u0103. Dup\u0103 un timp se \u00eentoarce \u00een \u021bar\u0103, dar \u00een august 1944 o p\u0103r\u0103se\u0219te definitiv. Dup\u0103 cum se \u0219tie, avea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 30 de ani \u00een Spania \u0219i ultimii s\u0103i ani \u00eei petrece \u00een Germania, la Dachau, unde avea s\u0103 moar\u0103 la data de 21 octombrie 1980. Putem trage \u0219i c\u00e2teva concluzii. Prin\u021besa Martha Bibescu a fost o mare personalitate interna\u021bional\u0103: prozatoare, poet\u0103, memorialist\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u0219i francez\u0103. Prin activit\u0103\u021bile desf\u0103\u0219urate \u00een marile cancelarii ale lumii, prin \u00eent\u00e2lnirile cu marile personalit\u0103\u021bi care au marcat istoria mondial\u0103, Martha Bibescu a dovedit iubirea sa fa\u021b\u0103 de poporul din care s-a n\u0103scut \u0219i a f\u0103cut tot ceea ce i-a stat \u00een putin\u021b\u0103 pentru a-l sluji cu devotament. \u201eM\u0103 apuc\u0103 un fel de ame\u021beal\u0103 c\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 \u00eei cunosc pe Wiston Churchill \u0219i pe Franklin Roosevelt, pe Mussolini, pe Ribbentrop \u0219i pe Goering \u2013 pentru a nu-i pomeni dec\u00e2t pe ace\u0219tia \u2013 c\u0103 am stat de vorb\u0103 cu ei, i-am ascultat, le-am str\u00e2ns m\u00e2na, am m\u00e2ncat cot la cot cu ei, am f\u0103cut cu ei schimb de replici, de amintiri, ba chiar de idei\u201d. Au mai fost mul\u021bi politicieni de top din Fran\u021ba, Marea Britanie, Germania \u0219i Rom\u00e2nia, precum \u0219i pleiada de scriitori de mare rezonan\u021b\u0103 cu care a avut str\u00e2nse leg\u0103turi. Dintre ziari\u0219ti, doar cu Pamfil \u0218eicaru a f\u0103cut schimb de informa\u021bii \u0219i confiden\u021be. Faptul c\u0103 relat\u0103rile unei zile din jurnal sunt lapidare se datoreaz\u0103, \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103, celor care au f\u0103cut selec\u021bia: Cristian Popi\u0219teanu \u0219i Nicolae Minei. S\u0103 nu uit\u0103m, totu\u0219i, anul apari\u021biei \u0219i Editura, c\u00e2nd mai era un pic de dezghe\u021b \u00een toate sferele vie\u021bii din Rom\u00e2nia.<\/p>\n


\nPetre ISACHI<\/strong>
\n\"\"

Poetul Emil Ariton, un exilat \u00een sine \u00eensu\u0219i*<\/strong><\/p>\n

Motto:
\n \u201eInterpreta\u021bi totul fals, p\u00e2n\u0103 \u0219i t\u0103cerea\u201d (Kafka)<\/em><\/p>\n

Cu s-au f\u0103r\u0103 inten\u021bionalitate estetic\u0103, scriitorul-matematician, Emil Ariton, din poeticul municipiu Piatra Neam\u021b, transfigureaz\u0103 exilul ca fenomen, ca dilem\u0103 existen\u021bial\u0103, ca dereglare \u0219i disolu\u021bie a unor func\u021bii misterioase, dintr-un univers divino-demonic, \u00een care individul poart\u0103 fecund \u0219i predestinat \u2013 tragic paradox -, simultan, geniul e\u0219ecului, geniul mor\u021bii \u0219i vina tragic\u0103. Nu po\u021bi s\u0103 nu vezi cum spaima primar\u0103 \u00eel p\u00e2nde\u0219te pe omul contemporan, la tot pasul \u0219i-l \u00eenchide \u00eentr-o lume a incomunicabilit\u0103\u021bii, \u0219i a fricii dominat\u0103 de imaginea confuz\u0103 a haosului planetar\/ cosmic. Nu po\u021bi s\u0103 nu remarci pluralitatea formelor de exil care coexist\u0103 \u0219i confirm\u0103 etern teza c\u0103 nu exist\u0103 exil, exist\u0103 doar exila\u021bi: exilul ca fug\u0103, ca destin, ca salvare, ca revolt\u0103, inadaptare, op\u021biune, refuz, revan\u0219\u0103, terapie, reg\u0103sire, fric\u0103, s\u0103r\u0103cie, lehamite, \u00eent\u00e2mplare, dor de duc\u0103, dilem\u0103 etc.
\n\u00cen acest sens, scriitura melancolico-reflexiv\u0103 a volumului comunic\u0103 ideea kafkian\u0103, c\u0103 poetul Emil Ariton – au mai scris despre volumele lui: Marius Chelaru, Calistrat Costin, N. Sava, Stan V. Cristea, Lucian Strochi, Grigore Codrescu, Constantin Tom\u0219a, Nicolae Scurtu, Mircea Dinutz, Ioan Holban, Cristian Livescu, Cornel Galben etc. – este un exilat \u00een sine \u00eensu\u0219i, romantico-cre\u0219tin, mai cur\u00e2nd \u00een r\u0103zboi cu sine, dec\u00e2t cu lumea. Un exilat atipic, pentru care aceast\u0103 fars\u0103 comico-tragic\u0103 \u0219i kafkian-absurd\u0103 \u00een esen\u021ba ei, nu ia forma unei execu\u021bii capitale – ca pe vremea lui Socrate, ci se sublimeaz\u0103 \u201e\u00eentr-o poezie imit\u00e2nd priveli\u0219ti\/ ce-nglobeaz\u0103-n sine vagul, presupusul\u201d. Iat\u0103 viziunea \u201epoetului-spion, spirit fractalic\u201d, iubitor de frumos, ce transfigureaz\u0103 \u00eentr-un nostalgic \u0219i romantic transplant de sinceritate, mitul \u00eensingur\u0103rii, al senectu\u021bii \u0219i al mor\u021bii interioare:
\n\t\u201eA-mb\u0103tr\u00e2ni \u00eentr-un exil cu \u00eengeri,\/ unde vagabondez \u0219i p\u0103storesc,\/ pe \u021b\u0103rm mediteranian ce-mi pare\/ \u00eenfloritor t\u0103r\u00e2m muntegrenesc,\/ se poate spune c\u0103-i o \u00eent\u00e2mplare\/ de care umori\u0219tii se crucesc.\/\/ Sper\u00e2nd c\u0103 nu-s anoste vorbe-n v\u00e2nt\/ un vraf de acrostihuri \u0219i sonete,\/ ce \u00een refugiul meu le scriu oft\u00e2nd,\/ mi-e team\u0103 s\u0103 nu par\u0103 desuete,\/ c\u00e2nd l\u00e2ng\u0103 teiul liric frem\u0103t\u00e2nd,\/ o mierl\u0103-i urm\u0103rit\u0103 de-un erete.\/\/ Ludici regizori ce transpun \u00een filme,\/ victorii, cazne \u0219i n\u0103t\u00e2ngi \u00eenfr\u00e2ngeri,\/ dac\u0103 descind \u0219i ei pe \u021b\u0103rm de mare,\/ unde m\u0103 aflu liber de constr\u00e2ngeri,\/ ar zice c\u0103 nu-i trist\u0103 aceast\u0103 stare,\/ de-a-mb\u0103tr\u00e2ni \u00eentr-un exil cu \u00eengeri.\u201d (Exil cu \u00eengeri, p. 48).
\n\tExilul interior propus dintr-un \u201etei liric\u201d existen\u021bial, de poetul Emil Ariton, este mai cur\u00e2nd, un exerci\u021biu de luciditate tragic\u0103, estompat\u0103 prin ironie socratic\u0103 \u0219i ludic barbilian, o ac\u021biune poetic\u0103 de subversiune a liberului arbitru, un elogiu indirect al ideii de libertate, ce este \u00een realitate \u2013 se \u0219tie – suma determin\u0103rilor imponderabile, pe care ni le-a impus na\u0219terea, rasa, na\u021bionalitatea, familia, credin\u021ba, cultura, mentalitatea, filosofia, mitologia etc. Aura ironic\u0103 \u0219i autoironic\u0103 salveaz\u0103 starea de \u201eexil cu \u00eengeri\u201d (aproape omniprezent\u0103 \u00een scriitur\u0103) dintr-o posibil\u0103 \u201ec\u0103dere \u00een istorie\u201d \u0219i, simultan, \u00eei poten\u021beaz\u0103 lectorului de elit\u0103, \u201etenta\u021bia de a exista\u201d, \u00een ciuda tendin\u021bei generale de a fi deposedat de to\u021bi \u0219i de toate, cum mi-ar fi spus Cioran, dac\u0103 l-a\u0219 fi consultat. Istoria ca mitologie personal\u0103 \u00eei asigur\u0103 poetului \u0219i cititorului, exilul pe care \u0219i-l dore\u0219te (cu \u00eengeri sau cu demoni) \u0219i-l oblig\u0103 s\u0103 devin\u0103 str\u0103in \u00een spiritul transfigurat c\u00e2ndva, de Eminescu \u00een Rug\u0103ciunea unui dac: \u201eajung pe mine \u00eensumi a nu m\u0103 mai cunoa\u0219te\u201d. Desigur, doar \u201eexilul cu \u00eengeri\u201d face posibil\u0103 \u0219ansa unei rena\u0219teri \u00een ordinea spiritului sau exprim\u00e2ndu-ne \u00een limbajul voit criptic \u0219i simbolico-metaforic al poetului, \u201e\u00eentre lumini \u0219i coroane de spini\u201d. Citez din prima parte a volumului, Reverii \u0219i euritmii: \u201eTalpa-n \u021b\u0103r\u00e2n\u0103 c\u00e2nd rupe-o gherghin\u0103,\/ e-o grea lovitur\u0103 ce-atest\u0103 obscur\u0103\/ c\u0103 Maica Fecioar\u0103 nu mai coboar\u0103,\/ ci urc\u0103 pe-o cale ce se bifurc\u0103.\/\/ \u0218\u0103galnicul mag \u00eenso\u021bit de toiag\/ bate \u00een por\u021bi unde-s lujerii mor\u021bi,\/ lujeri de crini ce te fac s\u0103 suspini\/ \u00eentre lumini \u0219i coroane de spini.\/\/ C\u00e2nd se zvone\u0219te c\u0103 pasul strive\u0219te\/ m\u00e2ndre gherghine cu roze stamine,\/ se-adevere\u0219te c\u0103 floarea ce cre\u0219te\/ nu-i tem\u0103toare, strivit\u0103 c\u00e2nd moare.\/\/ Ca heghemon ce se roag\u0103-n amvon,\/ palidul Rig\u0103 mirat se intrig\u0103,\/ \u00eencepe o rug\u0103, versete \u00eendrug\u0103,\/ \u0219i cere iertare Curatei Fecioare\u201d. (Intre lumini \u0219i coroane de spini, p. 31).
\n\u201eExilul interior\u201d pe care ni-l propune poetul nem\u021bean nu implic\u0103 \u00eens\u0103 tragicul unei pierderi de identitate, ci, mai precis, dramatismul unei existen\u021be comico-absurde, \u00een care spiritul se salveaz\u0103 prin abstragere din istorie \u0219i prin exacerbarea con\u0219tiin\u021bei de sine. Este omniprezent\u0103 \u00een vol. Exil cu \u00eengeri, ideea, strict poetic\u0103, c\u0103 poezia \u00eens\u0103\u0219i ar fi adev\u0103ratul exil cu \u00eengerii (cite\u0219te: sacralitatea lumii sublimat\u0103 \u00een profan \u0219i \u00een poezie). Se \u0219tie, poetul ar fi fost dintotdeauna, prin voca\u021bie, un exclus din comunitate, un evadat din temni\u021ba comun\u0103 a limbii colocviale, \u00eenc\u00e2t se autoexileaz\u0103 fatal, \u00eentr-un limbaj aparte, \u201elimbaj \u00een limbaj\u201d, cum \u00eei pl\u0103cea s\u0103 spun\u0103 francezului P. Valery. Arta poetului nem\u021bean de a crea limbajul \u00een limbaj \u0219i de a revela ideea c\u0103 poezia \u00eens\u0103\u0219i este un exil \u00een (anti)poezie, unde eul auctorial pare un fericit transfug din sistemul limbii materne. Citez din partea a II-a a volumului, Poeme retorice \u0219i exotice, tocmai spre a sugera metamorfozele limbajului: \u201eO, Agamemnon vanitos aheu,\/ c\u00e2nd v\u00e2nturi stranii te-au \u00eempiedicat\/ s\u0103-\u021bi duci o\u0219tirea-n Troia cea r\u00e2vnit\u0103,\/ ce g\u00e2nd sau ce codo\u0219 \u00eendemn \u021bi-a dat.\/\/ pe fiica ta s-o lepezi pentru zei,\/ copila Ifigenia, virgina,\/ s\u0103 o sacrifici spre-a te r\u0103zboi,\/ \u0219i-apoi s\u0103 te \u00eentrebi a cui e vina?\/\/ Se zice c\u0103 acas\u0103-n locul ei\/ ai dus o c\u0103prioar\u0103 tare trist\u0103,\/ O, Agamemnon crud r\u0103zboinic grec,\/ o fapt\u0103 ca a ta nu mai exist\u0103,\/\/ \u00een Aulida unde-a scris oft\u00e2nd\/ Euripide drama-tragedie,\/ despre m\u0103rirea \u0219i c\u0103derea ta,\/ exasperare \u0219i z\u0103d\u0103rnicie.\u201d( Exasperare \u0219i z\u0103d\u0103rnicie, p. 85).
\nExilul \u00een poezie poate fi \u00een\u021beles \u0219i ca o convertire \u00eentr-un destin imprevizibil, sublim \u0219i tragic \u00een acela\u0219i timp. Subliniez, destinul nu se include \u00een scriitur\u0103, ca o metafizic\u0103 de circumstan\u021b\u0103, nici ca \u201eo filosofie a istoriei pentru uzul cotidian\u201d (Cioran dixit), ci ca un destin \u00een sensul dantesc, nu ovidian al cuv\u00e2ntului, \u00een care exilul \u00een sine \u00eensu\u0219i este capabil s\u0103 renasc\u0103 \u00een scriitor acel \u201eapetit de demiurgie\u201d, gata s\u0103-i confere o nou\u0103 identitate \u00een planul crea\u021biei de valori. Poetul Emil Ariton, precum C\u0103l\u0103re\u021bul de poveste, pp. 72-74, atribuie conceptului de \u201eexil cu \u00eengeri\u201d, o noble\u021be \u0219i o elec\u021biune, care-l unicizeaz\u0103 printr-o metafizic\u0103 a concretului, sco\u021b\u00e2ndu-l din demonia existen\u021bial\u0103 a istoriei, (im)previzibile sub forma diverselor extremisme, de pe toate meridianele lumii.
\nCitim un volum de referin\u021b\u0103, reprezentativ pentru estetica poetului, aparent accesibil, ce ne sugereaz\u0103 c\u0103 totul este limbaj sau sf\u00e2r\u0219e\u0219te prin a fi limbaj, \u00eenc\u00e2t doar interpretarea acestei realit\u0103\u021bi codificate metaforico-simbolic, ne-ar putea salva de la ideea c\u0103 totul este fals. \u201eExilul cu \u00eengeri\u201d (cite\u0219te evadarea \u00een sacralitatea Lumii) se vrea o adev\u0103rat\u0103 cale ini\u021biatic\u0103. Desigur, M\u0103ria-Sa Cititorul decide. Un lucru este cert, ne sugereaz\u0103 poetul nem\u021bean: trebuie cu orice pre\u021b s\u0103 ne salv\u0103m sufletul, adic\u0103 s\u0103 admitem c\u0103 Eul este \u00eentotdeauna infinit Altul – situat \u201e\u00eentre un fulger \u0219i-o sincop\u0103\u201d, p.96, semn sufletesc inefabil, profano-sacru, ce \u021bine de o via\u021b\u0103 asumat\u0103 eroic, \u00eentr-un exil fericit \u00een sine \u00eensu\u0219i. Singurul exil ce nu poate fi controlat nici de Dumnezeu. A\u0219a s\u0103 fie?<\/p>\n

*Emil ARITON<\/strong>, Exil cu \u00eengeri<\/em>, Editura Timpul, Ia\u0219i, 2022 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Loredana Florentina DALIAN Frumuse\u021be str\u0103in\u0103 \u201eSau frumuse\u021be str\u0103in\u0103 am v\u0103zut \u0219i cu d\u00e2nsa mi-am r\u0103nit inima…\u201d C\u00e2t\u0103 poezie \u00een acest<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19806"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19806"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19806\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19807,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19806\/revisions\/19807"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19806"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19806"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19806"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}