{"id":19802,"date":"2022-12-06T22:41:42","date_gmt":"2022-12-06T19:41:42","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19802"},"modified":"2022-12-06T22:41:42","modified_gmt":"2022-12-06T19:41:42","slug":"spatii-culturale-nr-85-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19802","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 85 (9)"},"content":{"rendered":"

Gela ENEA <\/strong>
\n\"\"

lilith<\/strong><\/p>\n

m\u0103 trezesc adesea cu dorin\u021ba expres\u0103
\nde a-i spune cuiva c\u0103-l iubesc
\n\u00een jurul meu\/to\u021bi \u0219i toate
\nau trecut prin experien\u021ba catharhic\u0103
\na dragostei
\n\u0219ifonierul s-a iubit cu bluzele transparente\/p\u00e2n\u0103 s-a dus vara
\napoi
\nfiecare \u0219i-a v\u0103zut de via\u021b\u0103
\nrochiile s-au iubit cu chanel\/p\u00e2n\u0103 s-a combinat
\ncu transpira\u021bia
\ns-a ales praful \u0219i de idila asta
\nmama
\ns-a iubit cu tata s\u0103 m\u0103 fac\u0103 pe mine\/zicea
\nc\u0103 nu mai coincid trupurile noastre la ecograf
\ntata
\ns-a iubit \u0219i cu nina de la parter
\ncon\u0219tiin\u021ba lui era praf\/acum se desface \u00een cataplasme
\npeste ni\u0219te r\u0103ni mai vechi
\nrecunosc\/familia nu este tocmai un triptic
\nmai degrab\u0103 o ap\u0103 ad\u00e2nc\u0103\/unde
\nvie\u021buitoarele mute nu fac umbr\u0103
\nori un copac pe crengile c\u0103ruia p\u0103s\u0103rile \u00eennopteaz\u0103 \u00een c\u00e2ntec
\nfamilia este<\/p>\n

staborul \u00eengerilor
\ne de preferat s\u0103 \u00eent\u00e2rzii la convoc\u0103ri\/te dai bolnav
\nn-ai \u0219tiut ce faci\/te-a luat valul
\n\/…\/<\/p>\n

cu toate astea
\neu simt nevoia s\u0103 spun cuiva te iubesc
\n\u00eentre timp
\nmama a devenit sora nectaria
\ntata e pe \u0219antier\/sap\u0103
\n\u00een speran\u021ba unor vestigii
\npentru s\u0103p\u0103turi ad\u00e2nci \u00ee\u021bi trebuie vlag\u0103\/nici tata
\nnu mai e chiar t\u00e2n\u0103r
\n\/…\/
\nnu-mi r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 m\u0103 uit \u00een oglind\u0103
\ns\u0103-mi rescriu ontogeneza la scara 1\/n
\neu sunt lilith
\nm-ai auzit
\neu sunt lilith
\nrepet\u0103 dup\u0103 mine cine sunt eu
\nspune-mi ceva despre care s\u0103 tac
\ndac\u0103 dispar acum\/voi sc\u0103pa
\nde o internare pe termen lung
\nvoi primi pachet
\nalimente s\u0103pun past\u0103 de din\u021bi
\npoate \u0219i ni\u0219te c\u0103r\u021bi
\nde la ruda mea \u00eendep\u0103rtat\u0103\/lumea
\n\u00een camere obscure
\nlibertatea se developeaz\u0103\/sinuciga\u0219
\nconfiden\u021ba
\n\u00eenmugure\u0219te \u00een urechile microfoanelor
\nuit\u0103-te la degetele mele cum cresc\/p\u00e2n\u0103 la
\nfire de \u00eenalt\u0103 tensiune
\nuit\u0103-te la inima mea cum descre\u0219te\/\u00eenc\u00e2t
\nse face punct
\neu sunt lilith
\nrepet\u0103 dup\u0103 mine
\ncine sunt eu
\nmi-au pus nume de cod\/valentina
\nhabar n-am de unde vine numele \u0103sta\/nici cui folose\u0219te
\nanonimatul precau\u021biei
\n\u00een niciun caz nu vine de la sf\u00e2ntul r\u0103spunz\u0103tor cu dragostea
\ntotu\u0219i simt nevoia s\u0103 m\u0103 strigi pe numele adev\u0103rat\/a\u0219a cum al\u021bii
\nsimt nevoia s\u0103 se dezbrace-n public
\n\/…\/
\nm\u0103 trezesc adesea cu dorin\u021ba expres\u0103
\nde a-i spune cuiva c\u0103-l iubesc
\neu
\nsunt
\nlilith
\nverific\u0103 unghiul\/din care
\ntoate oglinzile mint
\nsperan\u021ba cre\u0219te din celelalte unghiuri
\nr\u0103mase<\/p>\n


\nCarte str\u0103in\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n

Tudor CICU<\/strong>
\n\"\"

Hermann Hesse: Lupul de step\u0103<\/strong><\/p>\n

Motto:
\n \u201e\u00cendat\u0103 ce te-ai n\u0103scut, e\u015fti vinovat\u201d<\/em>
\n (Hermann Hesse)<\/em><\/p>\n

Hermann Hesse s-a n\u0103scut la Calw, \u00een W\u00fcrtteemburg, la 2 iulie 1877. Dup\u0103 tat\u0103, familia sa are origini baltice. La 50 de ani scrie \u201eLupul de step\u0103\u201d, un roman psihologic cu o puternic\u0103 amprent\u0103 autobiografic\u0103, \u00een care H. Hesse g\u00e2nde\u015fte lumea \u00een termeni conflictuali. O alt\u0103 proz\u0103 de-a sa de dimensiuni mici, intitulat\u0103 \u201eLupul\u201d (scris\u0103 la 26 de ani) \u00eemi atr\u0103sese aten\u0163ia prin fine\u0163ea cu care pleda \u00een favoarea fiarei \u00een raportul epicului constituit pe antagonia om-animal. M\u0103 impresionase imaginea \u0163\u0103ranilor cu paltoane groase, v\u00e2n\u0103tori \u015fi calfe, n\u0103pustindu-se asupra lupului aflat pe moarte, cu b\u00e2te \u015fi ciomege. Iar el (lupul-n.n) \u201en-a mai sim\u0163it nimic\u201d, scrie autorul. Prin ochii stin\u015fi ai lupului ucis, mult mai t\u00e2rziu, autorul reia tema h\u0103ituirii fiarei, invers\u00e2nd rolurile, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 se r\u0103zbune \u00een romanul s\u0103u \u00eentr-o halucinant\u0103 scen\u0103 a dres\u0103rii lupului de step\u0103 de c\u0103tre o societate aflat\u0103 pe prag de nebunie, av\u00e2nd \u00een vedere op\u0163iunea r\u0103zboiului iminent. Dar ce poate fi mai jalnic dec\u00e2t transformarea omului \u00eentr-o fiar\u0103? \u201e\u015ei iat\u0103 c\u0103 acum comanda lupul, \u015fi omul trebuia s\u0103-i dea ascultare\u201d (p.196). Romanul poate fi privit \u015fi din perspectiva unui tablou amplu, liric, cu viziuni apocaliptice (putem pune pe seama aceasta \u00eensu\u015fi nevroza autorului, care \u00een acea perioad\u0103 trecea realmente printr-o situa\u0163ie stresant\u0103), o nara\u021biune scris\u0103 fluent, \u00eembin\u00e2nd realul \u015fi fantasticul, foarte conving\u0103tor. C\u0103 m\u0103 \u00eentreb, oare cum l-ar fi privit JL Borges? L-ar fi privit ca pe un vr\u0103jitor fericit care a renun\u0163at la \u00eendeletnicirea de magician din prozele sale scurte, ori ca pe o cauz\u0103 material\u0103 pentru enormele edificii dialectice ale romanului modern? S\u0103 fi recurs la m\u0103re\u0163ia prozei sale scurte \u015fi nu la acest proiect grandios al senza\u0163ionalului care-l va face faimos, mi-ar fi p\u0103rut o gre\u015feal\u0103 de neiertat pentru cel ce avea s\u0103 spun\u0103: \u201eDup\u0103 c\u00e2te \u015ftiu, nu exist\u0103 nici un motiv pentru care universul ar putea s\u0103 fie lesne de \u00een\u0163eles\u201d. Iadul personal al eroului lui H. Hesse, un anume Harry Haller (\u00een care \u00eel recunoa\u015ftem pe autor), i se poate atribui \u015fi filozofului Nietzsche, nevoit s\u0103 suporte mizeria unei societ\u0103\u0163i, ca unul dintre acei oameni al c\u0103ror destin \u00eei condamn\u0103 (pe am\u00e2ndoi autori) s\u0103-\u015fi tr\u0103iasc\u0103 via\u0163a sub forma unui chin continuu. Se simte Harry Haller \u00een pielea lupului de step\u0103, \u00een mijlocul acestei lumi, c\u00e2nd dintre toate \u0163elurile ei nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte nici unul? Dac\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103m teoria re\u00eencarn\u0103rii, putem enun\u0163a c\u0103 filozofia acestei c\u0103r\u0163i se bazeaz\u0103 pe faptul c\u0103 \u00een oameni s\u0103l\u0103\u015fluiesc laolalt\u0103, \u201e\u00eentr-o \u00eembinare \u015fi \u00eentrep\u0103trundere du\u015fm\u0103noas\u0103 \u015fi haotic\u0103, asem\u0103n\u0103toare cu aceea a lupului \u015fi a omului Harry, c\u00e2te dou\u0103 suflete\u201d (n.a. din prologul de deschidere) \u2013 deci, \u00een paralel, dou\u0103 fiin\u0163e: Dumnezeu \u015fi diavol. Ca act ciclic, prin sufletele re\u00eentoarse pe p\u0103m\u00e2nt, ei (oamenii) sunt gata s\u0103 se sacrifice din nou, s\u0103 dispar\u0103 \u015fi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la \u201e\u00eenceputul \u00eenceputurilor\u201d. La acest zigzag, s\u0103lbatic \u015fi nehot\u0103r\u00e2t al traiectoriei eroului va asista \u015fi cititorul, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 de unde a pornit \u00eensingurarea lui Harry Haller, cel peste care via\u0163a s-a n\u0103ruit peste noapte, iar dragostea \u015fi \u00eencrederea i s-au transformat \u00een ur\u0103 \u015fi \u00eentr-o lupt\u0103 pe via\u0163\u0103 \u015fi moarte cu ororile r\u0103zboiului trecut \u015fi ale celui care bate la u\u015f\u0103, cu putreziciunea burghez\u0103, cu promiscuitatea \u00een care se zbat oamenii simpli, cu el \u00eensu\u015fi. O prim\u0103 lectur\u0103 ar scoate \u00een eviden\u0163\u0103 arta scrierii unui dialog interior inepuizant, a\u015fa zisul monolog de analiz\u0103 al romanului psihologic de factur\u0103 postmodernist\u0103, dar \u015fi curgerea roman\u0163ios-tenebroas\u0103 a recviemului mozartian, \u00een care tablourile ideatice pot sem\u0103na cu fumul din c\u00e2ntecul de toamn\u0103 al lui Nietzsche. \u00cen afara unei perioade de insomnie \u015fi de o sup\u0103r\u0103toare durere de stomac, eroul lui H. Hesse pare cuprins la \u00eenceputuri (dup\u0103 acel e\u015fec din via\u0163\u0103, amintit mai sus) de otrava unui g\u00e2nd iminent al sinuciderii: \u201eSim\u0163eam c\u0103 m\u0103 p\u00e2nde\u015fte ceva, c\u0103 pericolul se furi\u015fa pe la spatele meu\u201d (p.81). La restaurantul \u201eVulturul negru\u201d singura fiin\u0163\u0103 amabil\u0103 (o domni\u015foar\u0103, Hermina) \u00eei ghice\u015fte g\u00e2ndurile \u015fi dup\u0103 c\u00e2teva dialoguri t\u00e2n\u0103ra \u00eei dezv\u0103luie temerile \u015fi-l cucere\u015fte prin descoperirea f\u0103cut\u0103: \u201eAm \u00een\u0163eles foarte bine povestea ta, Harry! E o poveste cam caraghioas\u0103\u201d (p.92). Pe parcurs ce \u00eenaint\u0103m \u00een mrejele romanului ne vom l\u0103muri c\u0103 Hermina nu-i dec\u00e2t oglinda lui psihologic\u0103, karma lui ancestral\u0103. Prin ea, moartea eroului nostru nu va mai fi dec\u00e2t un joc magic, un joc pe care cititorul \u00eel va tr\u0103i intens la finalul c\u0103r\u0163ii, \u00een scena mor\u021bii, prin moarte. \u015ei iat\u0103 cum, odat\u0103 cu apari\u0163ia fetei se ivise umbra ei: \u201edintr-odat\u0103 o u\u015f\u0103 deschis\u0103 prin care via\u0163a n\u0103v\u0103lea \u00een mine\u201d (p.102). S\u0103 fi \u00eensemnat aceast\u0103 domni\u015foar\u0103, o fer\u0103struic\u0103\u2026 \u201eo fant\u0103 infim\u0103 de lumin\u0103 \u00een iadul \u00eentunecat al spaimei?\u201d \u015ei, vedem c\u0103 da! Din momentul \u00een care aceasta i se dezv\u0103luie \u201ec\u0103 eu sunt pentru tine un fel de oglind\u0103, c\u0103 \u00een interiorul meu exist\u0103 ceva anume, care \u00ee\u0163i r\u0103spunde \u015fi te \u00een\u0163elege\u2026\u201d \u2013 realiz\u0103m c\u0103 ne afl\u0103m pe un t\u0103r\u00e2m al jocului magic, ca \u00een cel al oglinzilor borgesiene, \u00een care autorul include cerul, infernul, lumea \u015fi haosul \u00een acest odios destin al firii omului dezl\u0103n\u0163uit de propriul chip \u00een multe alte felurite \u015fi mai vechi chipuri de dinaintea re\u00eencarn\u0103rii. \u201eTu ai nevoie de mine, \u00een momentul de fa\u0163\u0103, pentru c\u0103 e\u015fti dezn\u0103d\u0103jduit \u015fi \u00ee\u0163i trebuie cineva care s\u0103 te \u00eemping\u0103 \u00een ap\u0103 \u015fi s\u0103 te \u00eenvioreze astfel din nou\u201d (spunea ea)\u2026 \u201eEu \u00eens\u0103 am nevoie de tine nu acum, ci mai t\u00e2rziu\u2026\u201d (p.110). De aici poate c\u0103 \u00eencepe \u015fi enigma c\u0103r\u0163ii. Se va \u00eenf\u0103ptui (\u015fi cum?) \u201eultima porunc\u0103\u201d: \u201eai s\u0103 m\u0103 omori\u201d. Jocul dragostei avute cu Maria, pe care tot domni\u015foara Hermina i-o introduce \u00een a\u015fternuturi, e doar \u201eesen\u0163ialul\u201d pove\u015ftii de
\ndragoste ce avea s\u0103 urmeze, fiindc\u0103 \u201e\u00een eternitate nu exist\u0103 lumea de mai t\u00e2rziu, ci numai lumea prezent\u0103\u201d (p.153). C\u00e2ndva, eroul nostru \u00ee\u015fi va aminti c\u0103 \u201eg\u00e2ndurile ei erau oglinda propriilor mele g\u00e2nduri\u201d. Incapabil s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 intens bucuriile m\u0103runte ale vie\u0163ii (doar e un produs schizofrenic al unei societ\u0103\u0163i \u015fi mai bolnave), Harry Haller e g\u0103sit vinovat \u015fi acuzat de cei care alc\u0103tuiesc \u201eputreziciunea burghez\u0103\u201d, c\u0103 ar fi abuzat \u00een mod necugetat de acel teatru magic, \u201e\u00een care nu exist\u0103 realitate, ci doar imagini\u201d. \u00cen cele din urm\u0103, \u00een locul iubirii unei iluzorii domni\u015foare Hermina, care se joac\u0103 de-a oglinzile-g\u00e2nduri cu aceast\u0103 oroare a unei duplicit\u0103\u0163i, sau chiar multiplic\u0103ri spectrale a realit\u0103\u0163ii, cititorul va afla \u015fi deznod\u0103m\u00e2ntul destinului unui \u201elup de step\u0103\u201d, \u00een care, \u201edorin\u0163e, visuri \u015fi posibilit\u0103\u0163i ce odinioar\u0103 nu existaser\u0103 dec\u00e2t \u00een fantezia (sa)\u2026\u201edeveniser\u0103 acum realitate\u201d (p.202). C\u00e2t despre \u201einfernul dinl\u0103untrul\u201d eroului, toate acestea nu-i vor sta la dispozi\u0163ia cititorului, dec\u00e2t citind cartea.<\/p>\n


\nTudor CICU<\/strong><\/p>\n

doar acest poem la discre\u021bia toamnei<\/strong><\/p>\n

de ceva vreme luna \u00eenc\u0103 poart\u0103 pe bra\u021be
\npovestea unui octombrie l\u0103sat \u00een urm\u0103
\nc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 lumea, c\u0103 urc dealul
\n\u0219i rostogolesc \u00eenc\u0103 un vis p\u00e2n\u0103 la tine.
\ndar memoria \u00eemi ascunde c\u00e2te ceva
\n\u00een\u0219ir\u00e2nd ca m\u0103rgelele c\u00e2te pu\u021bin din demen\u021ba zilei;
\nam str\u00e2ns pleoapele, nu le-am mai desf\u0103cut…
\n\u0219i visez c\u0103
\n\u00eenc\u0103 e toamn\u0103.
\npoate nici nu va trece mult\u0103 vreme
\n\u0219i voi afla c\u00e2t din noi a r\u0103mas nedezlipit de copaci
\nori absen\u021ba lor n\u0103ruise p\u0103durea \u00een jur.
\npentru a \u00een\u021belege
\ntrebuie s\u0103-mi amintesc cam totul
\ncum odat\u0103 am v\u0103zut am\u00e2ndoi
\n\u00een cr\u00e2ngul unde r\u0103sun\u0103 tot mai rar pa\u0219ii t\u0103i
\nni\u0219te copaci st\u0103ruind a provocare
\nazi, seam\u0103n\u0103 mult unui zvon de p\u0103s\u0103ri.
\ndar cel care e \u00een v\u00e2rful dealului, te \u00eentrebi
\nn-a ajuns?
\nvezi tu,
\npentru a zidi la loc \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia acelui vis
\nmi-am lipit fruntea de fereastr\u0103;
\nprivesc doar
\npe fr\u00e2nghia de la geam
\no femeie \u00een\u0219ir\u0103 c\u00e2te ceva din via\u021b\u0103
\n\u0219i povestea continu\u0103 s\u0103 d\u0103inuie
\nvoind s\u0103 afle de la mine c\u00e2t adev\u0103r am ascuns
\n\u00een acest poem
\nl\u0103sat la discre\u021bia toamnei.<\/p>\n


\nRomi\u021ba M\u0103lina CONSTANTIN<\/strong>
\n\"\"

s\u00e2mb\u0103ta <\/strong><\/p>\n

hainele \u00eemi sunt prea mici
\nverific \u00een oglind\u0103
\nport un neg sub s\u00e2nul st\u00e2ng
\npoate locul de odihn\u0103
\nal unui fluture nenumit <\/p>\n

\u00eemi voi scoate pantofii de cenu\u0219\u0103reas\u0103
\nverigheta mea va avea aceea\u0219i \u00een\u0103l\u021bime
\nunde vei cobor\u00ee
\nam g\u0103sit printre c\u0103m\u0103\u0219ile de ast\u0103-var\u0103 un parfum vechi
\nmai vechi dec\u00e2t iubirea noastr\u0103
\n\u00eel mut c\u00e2\u021biva centimetri pe zi spre fereastr\u0103
\nte vei acomoda cu st\u0103rile mele c\u00e2nd sunt \u00eentre vii
\n\u0219i cred c\u0103 Dumnezeu respir\u0103 odat\u0103 cu noi
\npeste zi <\/p>\n

te-am visat
\nne-a ie\u0219it \u00een fa\u021b\u0103 tat\u0103l t\u0103u cu o moned\u0103 pe piept
\nde atunci tot \u00eencerc \u0219ase poeme
\n\u0219i am ajuns aici <\/p>\n


\n21 grame de nostalgie<\/strong><\/p>\n

\u0219i respira\u021bia mea prelung\u0103
\npe retina acestei zile<\/p>\n

\u00eemi amintesc v\u0103ile tale frumoase
\nunde soarele era
\nun nod str\u00e2ns de cravat\u0103<\/p>\n

cabluri eterice
\n\u0219i o anemon\u0103 ro\u0219ie
\nplutind pe frica mea
\nap\u0103 curg\u0103toare<\/p>\n

vom repeta aruncatul cu pietre
\npe str\u0103zile \u00eencuiate<\/p>\n

vom povesti despre c\u00e2mpiile africane
\n\u0219i mon\u0219trii de treab\u0103
\nalerg\u00e2nd pe acoperi\u0219uri<\/p>\n

cerul va privi cu ochi \u00eenchi\u0219i
\nsclipirile unui cot de lun\u0103
\npe care se a\u0219az\u0103 vr\u0103biile nebune<\/p>\n


\nLiteratura ad\u00e2ncurilor<\/strong><\/em><\/p>\n

Marius MANTA <\/strong>
\n\"\"

Thalassa<\/strong><\/p>\n

Am convenit de la \u00eenceput c\u0103 rubrica de fa\u021b\u0103 echivaleaz\u0103 mai mult cu o suit\u0103 de semnale care, treptat, ar putea reactiva un fond de lectur\u0103 parcurs, precum \u0219i afinit\u0103\u021bi ce vor fi r\u0103mas p\u00e2n\u0103 acum netopite \u00een aser\u021biuni mai mult ori mai pu\u021bin critice. Altfel, sub forma unor lecturi la prima \u00eent\u00e2lnire, \u0219i-ar dori s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 acea mirare creatoare, dac\u0103 vre\u021bi bucuria netrucat\u0103 a unor pagini de literatur\u0103 veridice, care s\u0103 mizeze \u00eendeosebi pe dimensiunea \/ func\u021bia cathartic\u0103 a discursului artistic. Textele se vor a fi canalele de-a lungul c\u0103rora o uitat\u0103 sensibilitate s\u0103 revin\u0103 la via\u021b\u0103, s\u0103 reaprind\u0103 un crez, o flac\u0103r\u0103 uitat\u0103 \u00een vremuri mai degrab\u0103 imemoriale, s\u0103 lumineze un \u201eacolo\u201d \u00een datele c\u0103ruia omul \u00eembina armonios frumosul cu tenebrele, rostitul cu increatul, inten\u021biile de \u00eenceput cu deplin\u0103tatea formelor.
\n\u201eThalassa\u201d poate fi un asemenea popas: cu totul insolit\u0103 \u00een preajma \u00eenceputurilor simbolismului rom\u00e2nesc, lucrarea a r\u0103mas \u00een continuare nejustificat \u00een planul al doilea, nefiind cunoscut\u0103 de publicul larg. Mai mult, din pricina unei programe aglomerate f\u0103r\u0103 prea mult discern\u0103m\u00e2nt, care parc\u0103 \u0219i-ar dori s\u0103 tran\u0219eze tot ce va fi fost mai important \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een clasa a zecea, \u00eenceputurile modernit\u0103\u021bii noastre par \u00eendoielnice elevului de liceu \u0219i ivite \u00een literatur\u0103 artificial, peste noapte. A\u0219adar, se \u00een\u021belege, \u00eensu\u0219i lui Macedonski pare s\u0103-i fie dat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pentru noile genera\u021bii un mare necunoscut, cu siguran\u021b\u0103, una dintre victime. P\u00e2n\u0103 deun\u0103zi receptat exclusiv gra\u021bie \u201eNop\u021bii de decemvrie\u201d, \u00een prezent e mai degrab\u0103 a\u0219ezat la \u201e\u0219i al\u021bii\u201d, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd eventual la priceperea unui profesor cu prezen\u021b\u0103 de spirit s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o modalitate de a-l readuce pe scena principal\u0103 \u2013 \u00eens\u0103 da, Macedonski e f\u0103r\u0103 doar \u0219i poate un nume ce se suprapune peste eforturile de modernizare ale literaturii noastre de la \u00eembinarea secolelor XIX-XX.
\nLa 15 iulie 1892 publica \u201ePoezia viitorului\u201d, manifest simbolist ce propunea exemplele lui Baudelaire \u0219i Mallarme, care \u00eei aducea \u00een discu\u021bie pe Maeterlinck, Peladan \u0219i Moreas, teoretiz\u00e2nd asupra simbolului \u0219i variet\u0103\u021bii sale instrumentaliste. De\u0219i Caragiale intervenea acid \u00een \u201eMoftul rom\u00e2n\u201d, primii pa\u0219i c\u0103tre un alt soi de modernitate erau deja f\u0103cu\u021bi iar Macedonski, cumva ne\u00een\u021beles, avea s\u0103 traverseze o perioad\u0103 deosebit de grea, deschiz\u00e2nd liste de subscrip\u021bie \u0219i apel\u00e2nd la tot felul de \u201e\u0219iretlicuri\u201d pentru a \u00eencerca s\u0103 \u00ee\u0219i publice volumele. Nici destinul \u201eThalassei\u201d nu avea s\u0103 fie unul str\u0103lucitor! \u00cenceput\u0103 mai \u00eent\u00e2i \u00een limba rom\u00e2n\u0103, scrierea va fi continuat\u0103 cu titlul \u201eLe Calvaire de Feu\u201d iar la 21 octombrie 1905, ziarul \u201eLe Soir\u201d avea s\u0103 titreze: \u201eCelebrul poet Macedonski, campionul literaturii franceze \u00een Rom\u00e2nia, a sosit la Paris, unde urmeaz\u0103 s\u0103 publice un nou roman, \u00abCalvarul focului\u00bb\u201d. De\u0219i mizeaz\u0103 pe o receptare pozitiv\u0103, capitolele trimise nu au atras dec\u00e2t r\u0103spunsuri politicoase, de circumstan\u021b\u0103. Totu\u0219i, dup\u0103 am\u00e2n\u0103ri \u00eendelungate, cartea va ie\u0219i \u00een 1906, bucur\u00e2ndu-se de c\u00e2teva \u00eent\u00e2mpin\u0103ri elogioase. \u00cen \u021bar\u0103 va cunoa\u0219te o variant\u0103 definitiv\u0103 tocmai la zece ani distan\u021b\u0103 (revista \u201eFlac\u0103ra\u201d), pentru ca \u00een volum s\u0103 fie tip\u0103rit\u0103 pentru prima dat\u0103 de Adrian Marino, cu prilejul \u201eOperelor\u201d.
\nRomanul are minimal leg\u0103tur\u0103 cu biografia scriitorului, \u00een sensul c\u0103 la 12 aprilie 1879 acesta se afla la Sulina, ca administrator, urm\u00e2nd s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 spre Insula \u0218erpilor, loc al unor tr\u0103iri extatice, ce aveau s\u0103 nasc\u0103 sinestezii dintre cele mai inedite; de altfel, o parte dintre acestea aveau s\u0103 fie transfigurate literar \u00een poemul \u201eLewki\u201d, dar mai ales \u00een \u201eThalassa\u201d. Sunt convins, cea din urm\u0103 nu \u0219i-a \u00eemplinit \u00eenc\u0103 destinul, \u00eentruc\u00e2t necesit\u0103 lecturi noi, desprinse de zona cli\u0219eelor, purtate \u00een albia unor metode poate ceva mai tinere precum psihanaliza, critica arhetipal\u0103 \/ mitocritica. \u201eThalassa\u201d invit\u0103 ne\u00eentrerupt la dialog, \u00eentruc\u00e2t corpul semnificat e capabil s\u0103 primeasc\u0103 continuu \u00een\u021belesuri distincte; a fost dintru \u00eenceput \u0219i a r\u0103mas o oper\u0103 deschis\u0103, la grani\u021ba mai multor programe estetice, apel\u00e2nd la o ars combinatoria ce a adus \u00een acela\u0219i loc, sub o tr\u0103ire ce nu mai poate fi repetat\u0103 prea cur\u00e2nd, retorica clasic\u0103 \u0219i \u201efantazarea\u201d romantic\u0103.
\nRoman de dragoste \u00een cheie liric\u0103, plin de simboluri interculturale, aduce aminte de Daphnis \u0219i Chloe, Romeo \u0219i Julieta, f\u0103r\u0103 a ocoli pulsiuni pline de un erotism aproape ocult. P\u00e2n\u0103 \u0219i la nivel arhitectural, cartea face trecerea dinspre orizonturile p\u0103g\u00e2ne c\u0103tre noile realit\u0103\u021bi \u201e\u00eencre\u0219tinate\u201d. E \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 \u0219i un roman despre paradisul terestru, despre sacrificiu \u0219i setea de absolut, despre volupt\u0103\u021bile erosului \u0219i chinurile provocate. Dar poate peste toate, se \u00eenal\u021b\u0103 realitatea androginului lipsit\u0103 de echivoc: \u201eScopul seme\u021bului fiu al cerului era deci ne\u00eencetat acela\u0219i: urm\u0103rirea cea f\u0103r\u0103 de preget a desfiin\u021b\u0103rii, lui dou\u0103 \u00een una \u0219i a retrimiterii \u00een pacea nemi\u0219c\u0103rii a nesf\u00e2r\u0219itelor serii de numere ie\u0219ite din unitatea din care au luat via\u021b\u0103 \u0219i din care s-au \u00eempr\u0103\u0219tiat
\nla \u00eenceput \u00een toate p\u0103r\u021bile.\u201d, \u201e…iar el, pentru a dovedi Caliopei c\u0103 o femeie nu e sc\u0103zut\u0103, prin st\u0103rile \u00een care e pus\u0103 de fire, o schimba, \u00een unele momente, \u00een b\u0103rbat \u0219i, lu\u00e2nd locul femeii, o \u00eennebunea \u0219i \u00eennebunea\u201d.
\n\u00centreaga poveste de iubire, c\u00e2t \u0219i sensurile tuturor c\u0103ut\u0103rilor au \u00een fundal eterna mare, ca spa\u021biu al genezelor, al vie\u021bii \u00eense\u0219i: \u201eMarea, \u00een vremea aceasta, era sorbit\u0103, strat cu strat, de soare ce, ridic\u00e2nd-o spre el, o schimba \u00een aburi, \u0219i ce, sub\u021biindu-i \u0219i pe ace\u0219tia dincolo de marginile cuno\u0219tin\u021belor, le smulgea tr\u0103snetul ce \u00eenf\u0103\u0219oar\u0103 p\u0103m\u00e2ntul cu \u0219erpuiri de foc, ale c\u0103ror iu\u021beli abia \u00eencap \u00een min\u021bile de tot \u00eenalte\u201d. Marea \u00eent\u00e2lne\u0219te tumultul sufletelor, oglinde\u0219te sim\u021birile cele mai ad\u00e2nci; tot ea prime\u0219te \u00eentr-un final gestul ritualic ultim, devenind t\u0103inuitul ascunzi\u0219 al mitului.
\nReamintind de teme ale Antichit\u0103\u021bii dar \u00eendr\u0103znind a le \u00eembr\u0103ca \u00een haine cu totul noi, cu nuan\u021be cobor\u00e2te din Parnas, \u201eThalassa\u201d nu poate fi l\u0103sat\u0103 \u00een penumbr\u0103, ci se cere reeditat\u0103, recomentat\u0103, adus\u0103 \u00een r\u00e2ndurile dint\u00e2i ale istoriei literare. Aici, printre celelalte texte ce rezoneaz\u0103 c\u0103tre o \u201eliteratur\u0103 a ad\u00e2ncurilor\u201d, \u201eThalassa\u201d se simte la ea acas\u0103, gener\u00e2nd \u201eenergii intertextuale\u201d. <\/p>\n

***<\/p>\n

Radu Tudoran, \u00een continuare, mai degrab\u0103 necunoscut<\/strong><\/p>\n

Nu m-am ferit s\u0103 scriu de-a lungul timpului, plin de apreciere, despre Radu Tudoran. Pentru mine, cel men\u021bionat \u00ee\u0219i are locul bine definit \u00eentr-o galerie unic\u0103 de scriitori ce ar trebui asimila\u021bi la \u201eprima tinere\u021be\u201d, atunci c\u00e2nd fiin\u021ba \u00een \u00eentregul ei manifest\u0103 o deschidere neobi\u0219nuit\u0103 fa\u021b\u0103 de zona contemplativului \u0219i \u00eeng\u0103duie f\u0103r\u0103 gesturi de complezen\u021b\u0103 sentimente pe care le poart\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. De\u0219i rostit sub forma unei butade comune, adev\u0103rul este c\u0103 literatura sa e una pentru toate v\u00e2rstele, mai pu\u021bin pentru toate gusturile. Cine e interesat de arhitecturi inedite ori prefaceri ale discursurilor auctoriale, va fi cu siguran\u021b\u0103 dezam\u0103git \u2013 Radu Tudoran a\u0219az\u0103 \u00eentr-o desf\u0103\u0219urare c\u00e2t se poate de fireasc\u0103 evenimentele, l\u0103s\u00e2ndu-le s\u0103 tocmeasc\u0103 o \u201epoveste\u201d \u00eentru totul credibil\u0103. E seduc\u0103tor prin firesc. \u00cen fapt, atuurile romanelor sale echivaleaz\u0103 cu o \u0219tiin\u021b\u0103 specific\u0103 de a capacita energiile unor personaje ce par familiarizate cu cititorul \u00eenc\u0103 din timpuri imemoriale. Func\u021bioneaz\u0103 ca ni\u0219te dubluri \u0219i da, probabil se na\u0219te aici un oarece paradox – care e mecanica de interior, care e raportul dintre simplu \u0219i disponibilitatea de a crea \u00een serie ni\u0219te \u00eent\u00e2mpl\u0103ri care s\u0103 sus\u021bin\u0103 totu\u0219i curiozitatea lectorului?
\nSper c\u0103 nu hazardat, a\u0219 zice c\u0103 Radu Tudoran este azi \u00een literatura noastr\u0103 mai degrab\u0103 o absen\u021b\u0103, \u00een ciuda unei for\u021be de munc\u0103 ie\u0219it\u0103 din comun, \u00een ciuda unei prolificit\u0103\u021bi \u0219i a unor reu\u0219ite ce contureaz\u0103 punctele forte ale unei con\u0219tiin\u021be \u0219i atitudini profesioniste, ce \u0219i-a g\u00e2ndit \u201eapari\u021biile\u201d \u00een siajul rela\u021biei autor-cititor. Impun\u00e2ndu-se sub forma unui bestseller ce a avut \u0219i \u0219ansa unei ecraniz\u0103ri de excep\u021bie, \u201eToate p\u00e2nzele sus\u201d s-a suprapus perfect peste \u00eentreaga oper\u0103; succesul a func\u021bionat a\u0219adar invers, \u00eenghi\u021bind totul, condamn\u00e2ndu-i celelalte scrieri la a subzista \u00eentr-o zon\u0103 a nim\u0103nui, respir\u00e2nd artificial, a\u0219tept\u00e2nd ca din toana istoriilor literare s\u0103 fie redescoperite.
\nTare a\u0219 fi bucuros s\u0103 v\u0103d cum seria de autor propus\u0103 de Editura \u201eCartea Rom\u00e2neasc\u0103\u201d va avea puterea s\u0103 astupe un gol, s\u0103 repun\u0103 \u00een drepturi un boem \u00eendr\u0103gostit de \u00eentinderile apelor \u0219i de for\u021ba de sugestie a descrierii. \u201eMaria \u0219i marea\u201d e \u00een 2022 promisiunea unei \u00eentoarceri acas\u0103, cartea-dovad\u0103 a faptului c\u0103 scriitorul \u00een discu\u021bie nu-\u0219i va fi spus poate cuv\u00e2ntul de final \u0219i c\u0103 un interes pluristratificat acordat operei sale nu ar fi nicidecum nelalocul s\u0103u. Avem de-a face cu un roman consistent, \u00eenspre \u0219ase sute de pagini care completeaz\u0103 un destin: f\u0103r\u0103 a for\u021ba prea mult, Maria poate fi un alter ego ce \u00ee\u0219i tr\u0103ie\u0219te etapele vie\u021bii cu voluptate, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i s\u0103 se autodefineasc\u0103 \u00een orizonturile largi ale singurei prezen\u021be eterne: Marea. G\u00e2ndit\u0103 sub forma unui suprapersonaj, Marea e \u0219i oglinda capabil\u0103 de a t\u0103lm\u0103ci experien\u021bele fruste ale tinerei fete, protagonista \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor. Rela\u021bia dintre cele dou\u0103 e, dup\u0103 a\u0219tept\u0103ri, complicat\u0103. Dac\u0103 la \u00eenceput Marea era \u201efoarte calm\u0103 \u0219i foarte albastr\u0103\u201d, amplific\u00e2ndu-se senza\u021bia unei leg\u0103turi mai presus de fire, ulterior Marea \u00ee\u0219i va devoala chipuri \u0219arjate \u00een nuan\u021be dizarmonice, determin\u00e2nd-o pe Maria s\u0103 recunoasc\u0103 abrupt \u0219i furios: \u201eO ur\u0103sc!\u201d Totu\u0219i, leg\u0103tura r\u0103m\u00e2ne indisolubil\u0103 \u2013 aici, doar \u00een proximitatea m\u0103rii se vor \u00eenv\u00e2rti toate nedumeririle, c\u0103ut\u0103rile, \u00eencerc\u0103rile de a pune ordine \u00eentr-un aparent \u201eanonimat al hazardului\u201d \u2013 \u00eeng\u0103dui\u021bi-mi aceast\u0103 sintagm\u0103!
\nGaleria personajelor nu e neap\u0103rat bogat\u0103 \u00eens\u0103 r\u0103spunde oric\u0103ror a\u0219tept\u0103ri \u2013 dinspre aceasta prind contur sentimente mai mult sau mai pu\u021bin complementare. Apel\u00e2nd la tehnica \u00eenl\u0103n\u021buirii evenimentelor, cele relatate nasc mir\u0103ri ce acompaniaz\u0103 destine. Prins\u0103 \u00eentre valurile iubirii, Maria nu va avea discern\u0103m\u00e2ntul de a alege \u00eentre Albert \u0219i Marcus Mecarian, ambii \u2013 cum altfel? \u2013 marinari care au de purtat, la r\u00e2ndul lor, propriile poveri. Desigur, Marea r\u0103m\u00e2ne martorul t\u0103cut a c\u0103rui metanara\u021biune e ocultat\u0103 de toanele eroinei. \u0218i poate doar ei \u00eei este dat s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 pe deplin tot ceea ce se rostogole\u0219te asupra Mariei. Dar avem de-a face din nou cu o lume cosmopolit\u0103, aflat\u0103 \u00eentre Est \u0219i Vest, \u00eentre nou \u0219i vechi, \u00eentre cutume \u0219i explozii \u00eenc\u0103rcate ira\u021bional; de\u0219i cu o \u201eac\u021biune\u201d plasat\u0103 \u00een anii de dup\u0103 R\u0103zboi, spa\u021biul las\u0103 s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 ceva din consisten\u021ba post-Bizan\u021bului. Limbile p\u0103m\u00e2ntului sunt tainic guvernate de Mare, implicit printr-un unic ata\u0219ament, oamenii nel\u0103s\u00e2nd \u00een urma lor dec\u00e2t \u201erafturi de sc\u00e2ndur\u0103 \u00eennegrit\u0103, \u00eenc\u0103rcate cu obiecte, unele greu de identificat \u0219i f\u0103r\u0103 explica\u021bie. Cele mai multe erau accesorii nautice, despre a c\u0103ror existen\u021b\u0103 Maria \u0219tia teoretic. Descoperi, \u00een treac\u0103t, felinare, busole, ocheane \u00eenvechite, cu alama coclit\u0103, l\u00e2ng\u0103 binocluri moderne; apoi sextante de toate felurile, chiar \u0219i de lemn, de la jum\u0103tatea celuilalt secol. [\u2026] Pe jos erau depozitate p\u00e2nz\u0103 de vele, \u00een suluri, par\u00e2me, bidoane de vopsea, cabluri zincate \u00een l\u0103zi, balamale, clan\u021be, cuie de aram\u0103, ustensile de buc\u0103t\u0103rie, crati\u021be de cincizeci de litri pentru echipaj, colaci de salvare, pavilioane multicolore\u201d. Tocmai lucrurile aparent f\u0103r\u0103 utilitate se vor ancora \u00een neuitare, purt\u00e2nd cu ele m\u0103rturia unei lumi al c\u0103rei crepuscul s-a dovedit a fi din ce \u00een ce mai aproape.
\nRomanul e n\u0103scut sub forma unui scenariu de film: dinamismul evenimentelor, replicile scurte \u2013 uneori t\u0103ioase, alternan\u021ba dintre \u201eplanuri\u201d \u0219i chiar elementele decorului te \u00eendeamn\u0103 s\u0103 te \u00eentrebi c\u00e2t de viabil ar putea s\u0103 fie transpus \u00een cea de-a \u0219aptea art\u0103. Ce-i drept, prea pu\u021bini \u0219tiu ori \u00ee\u0219i amintesc c\u0103 \u00een 1988, \u00een regia lui Mircea Mure\u0219an, exist\u0103 deja un lung metraj ce \u00eei are printre protagoni\u0219ti pe Maia Morgenstern, Eusebiu \u0218tef\u0103nescu, Mircea Anca, Mihai Bisericanu. Un film ce merit\u0103 rev\u0103zut, dar mai ales un autor ce trebuie frecventat cu for\u021be noi!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Gela ENEA lilith m\u0103 trezesc adesea cu dorin\u021ba expres\u0103 de a-i spune cuiva c\u0103-l iubesc \u00een jurul meu\/to\u021bi \u0219i toate<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19802"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19802"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19802\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19803,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19802\/revisions\/19803"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19802"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19802"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19802"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}