{"id":19744,"date":"2022-11-29T00:16:51","date_gmt":"2022-11-28T21:16:51","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19744"},"modified":"2022-11-29T00:16:51","modified_gmt":"2022-11-28T21:16:51","slug":"spatii-culturale-nr-85-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19744","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 85 (1)"},"content":{"rendered":"

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

De ce, pentru ce, pentru cine scriem?<\/strong><\/p>\n

De cur\u00e2nd, sub semnul lui Bacovia \u0219i al lui Alecsandri, s-au s\u0103rb\u0103torit 20 de ani de la \u00eenfiin\u021barea filialei Bac\u0103u a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia. Manifest\u0103rile au cuprins, printre altele, \u0219i un simpozion cu tema \u201eDe ce, pentru ce, pentru cine scriem?\u201d, \u00een cadrul c\u0103ruia participan\u021bii au fost invita\u021bi s\u0103 fie c\u00e2t de sinceri pot \u0219i s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 ce anume i-a determinat s\u0103 devin\u0103 scriitori.
\nCele trei \u00eentreb\u0103ri, nu tocmai u\u0219oare, presupun dezv\u0103luirea, \u00een primul r\u00e2nd, a motiva\u021biei, adic\u0103 a acelui ansamblu de trebuin\u021be, tendin\u021be, afecte, inten\u021bii, idealuri \u0219.a.m.d., toate sus\u021bin\u00e2nd condi\u021bia de creator. De la caz la caz (fiindc\u0103 fiecare scriitor, fie el poet, prozator sau dramaturg, este un caz aparte), se creeaz\u0103 o interdependen\u021b\u0103 \u00eentre condi\u021biile interioare (cultur\u0103 acumulat\u0103, idei, sentimente sau m\u0103car impulsuri care nu pot sta cine \u0219tie c\u00e2t \u00eengropate\/cenzurate), stimulii mediului \u0219i reac\u021biile organismului, rezultatul fiind, de cele mai multe ori, o crea\u021bie artistic\u0103. Realitatea \u00een care te mi\u0219ti este punctul de pornire \u00een complicatul proces de transfigurare\/ decantare poetic\u0103, acolo trebuie c\u0103utat\u0103 \u0219i m\u0103rturisit\u0103 motiva\u021bia scrisului. Nu po\u021bi scrie dac\u0103, \u00een laboratorul t\u0103u secret, nu se produce acea inefabil\u0103 alchimie care transform\u0103 balastul cotidian \u00een pulbere de aur \u0219i, fie c\u0103 fugi dintr-o realitate considerat\u0103 drept ostil\u0103, fie c\u0103 o \u00eembl\u00e2nze\u0219ti cu tehnici \u0219lefuite \u00een secole de poezie, fie c\u0103 o decantezi p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd amarul ei devine dulce, ai \u00eentotdeauna la \u00eendem\u00e2n\u0103 jocul cu bile frumos colorate, numite cuvinte. Ele te ajut\u0103, pentru c\u0103 sunt puternice \u0219i creatoare de univers \u0219i, dac\u0103 la \u00eenceput le folose\u0219ti din imita\u021bie (de exemplu, scrii pentru c\u0103 ai citit ceea ce au scris cei dinaintea ta \u0219i \u021bi-a pl\u0103cut), cu timpul, scrisul devine un mod de via\u021b\u0103. Scrii cum respiri, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 te cuno\u0219ti, s\u0103 supravie\u021buie\u0219ti c\u0103ut\u0103rii de sine \u0219i s\u0103 la\u0219i o m\u0103rturie a acestei c\u0103ut\u0103ri. Scrii pentru c\u0103 nu-\u021bi po\u021bi \u021bine secretizate g\u00e2ndurile \u0219i emo\u021biile, pentru c\u0103 scrisul are valoare terapeutic\u0103 \u0219i cathartic\u0103, pentru c\u0103 el te apropie de ceilal\u021bi, cu care vrei s\u0103 \u00eempar\u021bi ceea ce sim\u021bi \u0219i g\u00e2nde\u0219ti. Te retragi c\u00e2teodat\u0103 \u00een turnul de filde\u0219, dar nu po\u021bi r\u0103m\u00e2ne acolo, orgoliul de creator \u0219i starea de automul\u021bumire te m\u00e2n\u0103 \u00eenapoi \u00een agora.
\n Eu scriu din toate aceste motive \u0219i pentru c\u0103, \u00eentr-o vreme, credeam c\u0103 scriitorii sunt oameni importan\u021bi \u0219i c\u0103 exist\u0103 o meserie de scriitor, la fel de nobil\u0103 cum este cea de profesor, medic, preot, inginer etc. Dup\u0103 c\u00e2teva decenii, convingerile nu mi s-au schimbat, ci au fost u\u0219or revizuite. Da, scriitorii ar trebui s\u0103 fie oameni importan\u021bi \u00een cetate, glasul lor ar trebui s\u0103 fie auzit, crea\u021bia lor ar trebui s\u0103 schimbe ur\u00e2tul \u00een frumos, r\u0103ul \u00een bine, nedreptatea \u00een dreptate. Ar trebui, dar nu mai e sigur c\u0103 \u0219i sunt. Vocea lor e cumva ca a lui Ioan \u00een pustiu, predic\u00e2nd pietrelor \u0219i nisipului, v\u0103zduhului gol \u0219i fierbinte sau apei care sclipe\u0219te \u00een dep\u0103rtare \u0219i la care nu vor ajunge niciodat\u0103. Au fost timpuri c\u00e2nd \u00eentrebarea \u201epentru cine scriu?\u201d era legitimat\u0103 nu de nevoia de vizibilitate, ci de credin\u021ba c\u0103 po\u021bi schimba oamenii, c\u0103-i po\u021bi face mai buni, mai sensibili, mai receptivi la frumos. Formele de r\u0103zvr\u0103tire nu au disp\u0103rut, a disp\u0103rut, de fapt, interesul pentru lectur\u0103. Destinatarul, receptorul mesajului poetic, cel pentru care, fie c\u0103 o m\u0103rturisim, fie c\u0103 nu, scriem, e tot mai prins \u00een plasa trebuin\u021belor elementare (hran\u0103, b\u0103utur\u0103, sex, putere) \u00een care se treze\u0219te \u00eenn\u0103molit f\u0103r\u0103 sc\u0103pare \u0219i f\u0103r\u0103 perspectiv\u0103. Poezia ar putea s\u0103-l salveze, s\u0103-l mute \u00een alt orizont de a\u0219teptare, dar nu o mai face, fiindc\u0103 este, \u00eencet-\u00eencet, dat\u0103 uit\u0103rii. Ca un paradox, \u00een timp ce num\u0103rul cititorilor scade vertiginos, spore\u0219te num\u0103rul celor care scriu \u0219i refuz\u0103 s\u0103-\u0219i precizeze, m\u0103car \u00een forul interior, motiva\u021bia (de ce?), scopul (pentru ce?) \u0219i destinatarul (pentru cine?). Explica\u021bii \u00eembr\u0103cate \u00een haina metaforei, jocuri sterile de cuvinte, arte poetice \u0219i profesiuni de credin\u021b\u0103 se g\u0103sesc cu duiumul \u00een c\u0103r\u021bi \u0219i reviste peste care se a\u0219terne praful, fiindc\u0103, a\u0219a cum am spus, mai to\u021bi scriu \u0219i prea pu\u021bini mai citesc. Atunci de ce mai scriem? Pentru c\u0103 avem speran\u021ba \u00eenscris\u0103 \u00een codul genetic. Speran\u021ba c\u0103 se va ivi cineva, c\u00e2ndva, undeva, care s\u0103 fac\u0103 dreptate paginilor compuse din dragoste, din ur\u0103, din r\u0103zvr\u0103tire \u0219i furie, din r\u0103fuial\u0103 personal\u0103 cu realitatea sau din nevoia de a o schimba. Pe scurt, din emo\u021bie, nu din interes (pentru faim\u0103, bani, premii, c\u0103l\u0103torii \u00een str\u0103in\u0103tate, func\u021bii ori sinecuri sub aripa unor personaje politice bogate \u0219i influente).
\nAm descoperit c\u0103 nu exist\u0103, de fapt, o meserie de scriitor, ci, a\u0219a cum spunea Cesare Pavese, o meserie de a tr\u0103i. E\u0219ti autentic datorit\u0103 ei, scrii datorit\u0103 ei, ea te ajut\u0103 s\u0103 dai expresie bagajului t\u0103u emo\u021bional, ideilor, convingerilor \u0219i credin\u021belor pe care le-ai c\u0103p\u0103tat tot datorit\u0103 ei. Ceea ce se afl\u0103 dincolo de acestea \u021bine de veleitarism, de sl\u0103biciune narcisist\u0103, deci reprezint\u0103 o form\u0103 de arogan\u021b\u0103 semicultural\u0103, care nu face bine nim\u0103nui. <\/p>\n


\nPetrache PLOPEANU <\/strong>
\n\"\"

Potopul, dup\u0103 Noi (e)!<\/strong><\/p>\n

Motto:
\n\u201eDac\u0103 Noe ar fi avut darul de a prevedea viitorul, e ne\u00eendoios c\u0103 \u015fi-ar fi scufundat corabia cu m\u00eena lui\u201d.
\n(Cioran, Silogismele am\u0103r\u0103ciunii, Humanitas, Bucure\u0219ti, 1992, p. 98)<\/em><\/p>\n

\tTitlul trimite la un anumit tip de dezastru natural, acela legat de inundarea uscatului datorit\u0103 ploilor excesive. Dar lista dezastrelor naturale cuprinde \u0219i alte tipuri, nu prea multe, dar la fel de distrug\u0103toare: cicloanele, uraganul, taifunul, cutremurele de p\u0103m\u00e2nt, vulcanismul cu toate formele sale, seceta care se repet\u0103 periodic \u00een anumite zone ale P\u0103m\u00e2ntului, pandemiile. Drept urm\u0103ri ale acestor dezastre sunt inventariate: dispari\u021bia dinozaurilor, dispari\u021bia unor civiliza\u021bii istorice, pierderi umane, s\u0103r\u0103cirea unor popula\u021biei \u00eentregi.
\nStatistica \u00eenregistreaz\u0103 valoarea consecin\u021belor dezastrelor: \u00een 2011 pagubele materiale se ridicau la 380 de miliarde de dolari \u00een compara\u021bie cu 75 de miliarde de dolari, media anual\u0103 de p\u00e2n\u0103 atunci. 75 de miliarde de dolari fiind o medie anual\u0103 \u0219i lu\u00e2nd ca referin\u021b\u0103 anul respectiv (2011), merg\u00e2nd \u00eenapoi pe firul timpului, am putea sesiza sc\u0103derea acestei valori pe m\u0103sur\u0103 ce ne ducem mai \u00een trecutul civiliza\u021biei umane. Explica\u021bia este destul de u\u0219or de g\u0103sit, dac\u0103 punem \u00een raport direct influen\u021ba consecin\u021belor unui dezastru asupra unei comunit\u0103\u021bi umane. Acolo unde exist\u0103 o comunitate uman\u0103 numeroas\u0103, un dezastru natural creeaz\u0103 distrugeri majore pentru c\u0103 are \u00een cine s\u0103 loveasc\u0103 \u0219i ce s\u0103 distrug\u0103. \u00centr-o zon\u0103 lipsit\u0103 de oameni \u0219i de bunuri materiale create de ace\u0219tia \u0219i distrugerile sunt nule din perspectiva civiliza\u021biei. Desigur c\u0103 exist\u0103 un alt aspect legat de interdependen\u021bele care exist\u0103 \u00eentre diferite fenomene \u0219i regiuni la nivel planetar. Astfel un vulcan puternic poate determina schimb\u0103ri climatice drastice, ceea ce afecteaz\u0103 \u00eentreaga biosfer\u0103, cu consecin\u021be \u0219i asupra oamenilor (dac\u0103 ei exist\u0103 \u00een perioada respectiv\u0103). Pe seama dezastrelor naturale (fie c\u0103 este vorba de un vulcan, fie de un asteroid) este pus\u0103 de exemplu, dispari\u021bia dinozaurilor cu consecin\u021be majore \u00een timpul care a urmat prin posibilit\u0103\u021bile care au ap\u0103rut pentru dezvoltarea mamiferelor, implicit a primatelor \u0219i apoi a omului.
\nObserv\u0103m c\u0103 \u00een aprecierea consecin\u021belor dezastrelor exist\u0103 o anumit\u0103 dialectic\u0103, iar aceasta este posibil\u0103 dac\u0103 introducem \u00een discu\u021bie factorul uman. Poate c\u0103 acel dezastru care a dus la dispari\u021bia dinozaurilor \u00een negura timpului, ca s\u0103 m\u0103 \u00eentorc la exemplul anterior, a permis apari\u021bia omului. Sau unul mai apropiat, pandemia care a r\u0103v\u0103\u0219it planeta din 2019 \u00eencoace, impun\u00e2nd izolarea oamenilor la domiciliu, a dus la \u00eencetarea fluxurilor industriale cauzatoare de factori poluan\u021bi, deci la un respiro pentru mediu.
\nO enumerare a celor mai mari dezastre naturale din evolu\u021bia P\u0103m\u00e2ntului \u0219i a civiliza\u021biei umane va cuprinde neap\u0103rat: seceta cr\u00e2ncen\u0103 din sec. al XXII-a \u00ee.Hr. despre se presupune c\u0103 a fost peste tot \u0219i a durat un secol, duc\u00e2nd la destr\u0103marea Vechiul Regat Egiptean \u0219i a Regatului Akkadian \u00een Mesopotamia, erup\u021bia puternic\u0103 a unui vulcan pe insula Thera (Santorini) \u00een sec. al XVII-a \u00ee.Hr.\/sec. al XV-a I \u00ee.Hr. din Grecia, care a dus, se presupune, la dispari\u021bia culturii Minoice, \u00een 464 \u00ee.Hr., cutremur puternic \u00een Messenia (Peloponez), Sparta este distrus\u0103, \u00eenregistr\u00e2ndu-se circa 20.000 de mor\u021bi, \u00een 373 \u00ee.Hr., cutremur \u00een Golful Corint, ora\u0219ul de pe coast\u0103, Helike fiind distrus de invazia m\u0103rii. La 24 august 79, se produce erup\u021bia Vezuviului, ora\u0219ele Pompei \u0219i Herculaneum fiind distruse, 2.000 de mor\u021bi, la 20 mai 526, cutremur \u00een Syrien (Siria de azi) care duce la distrugerea ora\u0219ului Antiohia, azi Antakya (Turcia de sud), 250.000 mor\u021bi, la 17 februarie 1164, inunda\u021bie la Marea Nordului (Julianenflut), care a \u00eensemnat \u00eenceputul form\u0103rii golfului Jade, aproximativ 20.000 de mor\u021bi, la 16 ianuarie 1219, inunda\u021bia Marcel-I la Marea Nordului \u00een jur de 36.000 de mor\u021bi, \u00een 1556, cutremurul din Shaanxi distruge regiuni \u00eentinse din China circa 830.000 de mor\u021bi, \u00een 1887, inunda\u021bia cauzat\u0103 de fluviul Hwango, produce peste 900.000 de mor\u021bi, \u00een august 1931, inunda\u021bia lui Jangtse \u00een China, circa 1,4 milioane de mor\u021bi, la 7 septembrie 1955, inunda\u021bii \u00een India, peste 45 milioane de oameni r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 ad\u0103post, la 28 august 2005, uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexicului. Se rupe digul ora\u0219ului New Orleans, acesta fiind inundat \u00een propor\u021bie de 80 % din ora\u0219 \u0219i peste 1.800 de mor\u021bi, la 1 decembrie\u20135 decembrie 2006, un taifun provoac\u0103 alunec\u0103ri de p\u0103m\u00e2nt pe insulele Filipine, sunt \u00eenregistra\u021bi peste 6.969 de mor\u021bi \u0219i peste 200 r\u0103ni\u021bi. Este desigur o list\u0103 sumar\u0103 a celor mai cunoscute dezastre din istorie, care au afectat zeci de milioane de oameni \u0219i probabil c\u0103 adev\u0103ratele propor\u021bii ale tuturor dezastrelor nu se pot evalua corespunz\u0103tor.
\nDiscu\u021bia p\u00e2n\u0103 \u00een acest punct este una \u00een general tehnic\u0103, f\u0103r\u0103 nici un fel de trimiteri filozofice, sociologice sau de alt\u0103 natur\u0103. Deocamdat\u0103 nicio concluzie, niciun comentariu, ci doar o prezentare a unor aspecte legate de ideea de \u201edezastru\u201d.
\nDefini\u021bia de dic\u021bionar a dezastrului, are \u00eens\u0103 mai multe diferen\u021be specifice \u00een afara genului proxim: \u201edez\u00e1stru sn [At: HELIADE, O. II, 340 \/ S \u0219i: (\u00eenv.) des\u00e1~ \/ Pl.: ~re, (\u00eenv.) ~uri \/ E: fr d\u00e9sastre] 1 Situa\u021bie anormal\u0103 deosebit de grav\u0103 (cauzat\u0103 de un eveniment tragic, natural sau provocat) Si: catastrof\u0103, nenorocire, calamitate, cataclism. 2 (Rar) Pierdere. 3 (Fig.) Stare de mare nemul\u021bumire sufleteasc\u0103 sau durere fizic\u0103 ori psihic\u0103 a cuiva Si: nefericire, suferin\u021b\u0103. 4 Nenorocire. 5 (Pan) Stare de dec\u0103dere, de degradare a firii umane \u00een raport cu celelalte elemente ale universului. 6 (Fig.) R\u0103u care afecteaz\u0103 via\u021ba economic\u0103 \u0219i social\u0103 Si: dezorganizare, distrugere, ruin\u0103\u201d. Observ c\u0103 defini\u021bia are o plaj\u0103 mare de semnificare, merg\u00e2nd de la sensul pe care l-am ilustrat \u00een prima parte a articolului \u0219i p\u00e2n\u0103 la ideea de dezorganizare, distrugere, ruin\u0103.
\nDesigur titlul articolului trebuie \u00een\u021beles \u00eentr-un anumit mod, \u00eembin\u00e2ndu-se aici aspecte de istoria religiilor, o aparent\u0103 paronimie \u0219i un joc de cuvinte, cuplarea unui \u201esilogism\u201d cioranian \u0219i, \u00een subtext, o referire la acel \u201eNoi\u201d, dar pentru ca groz\u0103via ideii de dezastru s\u0103 se men\u021bin\u0103 permanent aproape de cititor, i-am oferit acea \u201ec\u00e2rj\u0103\u201d a poliloghiei despre dezastre \u00een istoria umanit\u0103\u021bii. C\u0103ci, iat\u0103: sunt dezastre pe care deocamdat\u0103 nu le putem preveni\/evita, dar \u0219i \u201edezastre\u201d asupra c\u0103rora ar trebui s\u0103 avem controlul.
\nCare este opinia lui Emil Cioran \u00een leg\u0103tur\u0103 cu dezastrele, filozoful aleg\u00e2nd un anumit tip de dezastru cu rezonan\u021b\u0103 biblic\u0103, care le poate cuprinde ideatic pe toate?
\nAvertizez, ca de fiecare dat\u0103, c\u0103 ne g\u0103sim \u00een logica cioranian\u0103.
\nMotto-ul din capul articolului clameaz\u0103: \u201eDac\u0103 Noe ar fi avut darul de a prevedea viitorul, e ne\u00eendoios c\u0103 \u015fi-ar fi scufundat corabia cu m\u00eena lui\u201d. Pentru a oferi forma de silogism trebuie s\u0103 procedez la identificarea premiselor \u0219i a concluziei:
\n\u201eDac\u0103 Noe ar fi avut darul de a prevedea viitorul\u2026\u201d
\n– viitorul lui Noe (trecutul nostru, prezentul nostru, viitorul nostru)
\n\u201e\u2026 e ne\u00eendoios c\u0103 \u015fi-ar fi scufundat corabia cu m\u00eena lui\u201d.
\nDup\u0103 cum se poate vedea lipse\u0219te una dintre premise, pe care eu \u2013 mi-am permis \u2013, am \u00eenlocuit-o cu referirea direct\u0103 la trecutul nostru, p\u00e2n\u0103 la Noe \u0219i cu viitorul nostru, incert din multiple perspective. Se pare c\u0103 Noe, cel biblic, nu avea darul profe\u021biei, dar a tr\u0103it suficient dup\u0103 potop ca s\u0103 vad\u0103 cum lumea s-a dedat din nou p\u0103c\u0103tuirii, motivul care determinase pedeapsa potopului. \u0218i nu \u0219tim dac\u0103 s-a c\u0103it c\u0103 nu a scufundat Arca. Cioran consider\u0103 c\u0103 Noe trebuia s\u0103-\u0219i scufunde nava, \u201ecu m\u00e2na lui\u201d \u0219i ne las\u0103 pe noi s\u0103 sub\u00een\u021belegem motivele acestui act, motive pe care eu le-am ascuns sub forma celei de-a doua premise, viitorul lui Noe cu tot ceea am precizat \u00een parantez\u0103. Dar nu timpul \u00een sine este problema la care se refer\u0103 Cioran, ci la cum arat\u0103 \u201etimpurile\u201d de dup\u0103 Noe. Am \u00een\u021belege aici de la Cioran, c\u0103 dac\u0103 Dumnezeu a provocat un dezastru, pentru a pedepsi omenirea, distrug\u00e2nd-o printr-o inunda\u021bie apocaliptic\u0103, la fel trebuia s\u0103 procedeze \u0219i Noe, asum\u00e2ndu-\u0219i rolul de instrument al pedepsei divine pentru cum va ar\u0103ta viitorul. Este vorba aici despre o pedeaps\u0103 \u00eenainte de s\u0103v\u00e2r\u0219irea p\u0103catului. Ce \u00eel face pe Cioran s\u0103 devin\u0103, \u0219i el, un alt instrument care clameaz\u0103 necesitatea distrugerii lumii? S\u0103 fie doar pesimismul s\u0103u intrinsec sau s\u0103 existe motive mult mai puternice care \u00eel fac pe filozoful rom\u00e2n, exilat la Paris, s\u0103 doreasc\u0103 extinc\u021bia umanit\u0103\u021bii \u0219i care nu \u00eei ofer\u0103 nici chiar posibilitatea de a exista dup\u0103 patriarhul Noe?
\nF\u0103r\u0103 a fi un adept al Apocalipsei sau al teoriilor conspira\u021bioniste, f\u0103r\u0103 a fi un pesimist \u0219i un cinic de anvergura lui Emil Cioran, fiind chiar un optimist incurabil \u0219i un naiv \u00een arta de a trece cu vederea peste nerecuno\u0219tin\u021ba oamenilor \u0219i peste alte numeroase \u201ep\u0103cate\u201d, nu m\u0103 pot opri s\u0103 nu-i dau dreptate filozofului. Lumea devine pe zi ce trece o cloac\u0103, un loc din ce \u00een ce mai ur\u00e2t mirositor, o hazna, o pu\u0219c\u0103rie \u00een care mai marii lumii au convingerea nu numai c\u0103 pot da dezlegare, precum Dumnezeu dup\u0103 potop, lui Noe \u0219i familiei sale, s\u0103 m\u0103n\u00e2nce carne \u0219i chiar stabile\u0219te care sunt animalele curate \u0219i necurate, ci oblig\u0103 pe fiecare om s\u0103-\u0219i schimbe via\u021ba \u00een conformitate cu dorin\u021bele lor care uneori \u00eemi par perverse. Vor s\u0103 vad\u0103 p\u00e2n\u0103 unde pot accepta oamenii dispozi\u021biile aberante referitoare la via\u021ba lor, p\u00e2n\u0103 la un moment dat, normal\u0103.
\nSuspectez chiar \u0219i r\u0103zboiul lui Putin din Ucraina c\u0103 este pe placul acestor mai mari ai lumii actuale, pentru a abate aten\u021bia cet\u0103\u021beanului supus de la viitorul care i se preg\u0103te\u0219te. C\u0103ci este clar c\u0103 se preg\u0103te\u0219te ceva. Dezastrele \u00eencep s\u0103 nu mai fie naturale, devin \u201epreparate\u201d potrivit \u201egusturilor\u201d adev\u0103ra\u021bilor st\u0103p\u00e2ni ai lumii.
\nDezastrele naturale, precum inunda\u021biile din 1975 sau cutremurul din 1977, nu au ocolit Rom\u00e2nia, dar cel mai mare dezastru este clasa noastr\u0103 politic\u0103 de dup\u0103 1989. \u0218i nu pentru faptul c\u0103 a r\u0103sturnat un regim, la care referirile actuale nu sunt \u00eentotdeauna nefavorabile, ba din contra. Clasa noastr\u0103 politic\u0103, f\u0103r\u0103 deosebire de ideologie, de orient\u0103ri aparent diferite, de interese aparent diferite, este un dezastru politic major care distruge Rom\u00e2nia, care o scufund\u0103 cu propria m\u00e2n\u0103, dar nu pentru \u201ep\u0103catele\u201d cet\u0103\u021benilor ei, ci datorit\u0103 celui mai mare p\u0103cat pe care poate s\u0103-l manifeste un astfel de grup, incapacitatea de a conduce, de a oferi cet\u0103\u021benilor m\u0103car speran\u021ba unui Ararat.
\nCorabia noastr\u0103 a \u00eenceput, nu numai s\u0103 ia ap\u0103, ci de-a dreptul s\u0103 se scufunde \u0219i nu exist\u0103 nici un porumbel cu o crengu\u021b\u0103 de m\u0103slin \u00een cioc!<\/p>\n


\nCenaclul poe\u021bilor uita\u021bi <\/strong><\/p>\n

George ALBOIU <\/strong>
\n (n. 6 iulie 1944, Roseti, Ialomi\u021ba)
\n\"\"

Dincolo<\/strong><\/p>\n

\u00cencorda\u021bi t\u00e2rau n\u0103vodul
\nprin apa \u00een\u021besat\u0103 de pe\u0219te sc\u00e2nteiat.
\nTreceau din r\u00e2u \u00een r\u00e2u,
\ndin lac \u00een lac, mugind
\ncu lotcile s\u0103pate \u00een um\u0103r la edec,
\nseara cu ciorbe mari acrite cu stele
\nb\u0103l\u021bi pe de-a-ntregul fierte
\npentru oboseala lor uria\u0219\u0103.
\nP\u0103stori \u00eencr\u00e2ncena\u021bi ai t\u0103cerii
\ncu picioarele goale lip\u0103ind prin n\u0103mol,
\n\u00eenc\u0103rca\u021bi de dragostea neagr\u0103
\na lipitorilor,
\nhalucina\u021bi \u00een umblet dup\u0103
\nfructele umbl\u0103toare
\nale \u00eenecatului pom al apelor.
\nAdunau \u0219i trupuri
\nde oameni r\u0103t\u0103ci\u021bi de lume
\n\u0219i atunci d\u0103deau tot pe\u0219tele
\nde poman\u0103 mor\u021bilor.
\nPescuind, treceau din r\u00e2u \u00een r\u00e2u,
\ndin c\u00e2mp \u00een c\u00e2mp,
\nt\u00e2r\u00e2nd n\u0103voadele prin ierburi,
\nprin salc\u00e2mii drumurilor lungi,
\nprin miri\u0219ti abrupte
\ndup\u0103 convoaiele de pe\u0219ti
\nurca\u021bi din putrede saline.
\nNumai satul de unde plecaser\u0103
\n\u00eei mai putea aduce \u00eenapoi
\nei \u00een\u0219i\u0219i pescui\u021bi
\nzb\u0103t\u00e2ndu-se \u00een fuga de sear\u0103 a femeilor.<\/p>\n


\n Vindecare<\/strong><\/p>\n

Ie\u0219iser\u0103 din Dun\u0103re \u0219i din p\u0103dure
\ncontaminate de pe\u0219ti \u0219i frunze
\n\u0219i c\u0103lcau pe c\u00e2mpul jupuit
\nvara colind\u00e2nd-o de la un cap la altul
\ncu dansul \u00een frunze, \u00een bra\u021be, \u00een piept
\npaparude brune ca sufletul satelor.
\nSmulgeau cerul de deasupra salc\u00e2milor
\n\u00een r\u0103sucirea lor, \u00eel storceau \u00een m\u00e2ini
\n\u00eens\u0103 numai nisip c\u0103dea pe p\u0103m\u00e2nt
\nnisip p\u00e2n\u0103 la glezne, p\u00e2n\u0103 la genunchi,
\nnisip fin, nisip c\u00e2t pietrele de moar\u0103
\nsorbit apoi de soare invizibil.
\nIe\u0219iser\u0103 din Dun\u0103re \u0219i din p\u0103dure
\nf\u0103r\u0103 s\u0103 le poat\u0103 t\u00e2r\u00ee dup\u0103 ele.
\nOamenilor le cre\u0219teau buzele mari
\nde at\u00e2ta arsur\u0103 \u0219i paparudele
\njucau pe ele tropotind ame\u021bit, de aceea
\noamenii ar fi vrut s\u0103 le toarne \u00een p\u0103r
\ncu du\u0219m\u0103nie toate f\u00e2nt\u00e2nile.
\nSe a\u021b\u00e2\u021ba \u00een c\u00e2ntec \u00eens\u0103 unul din ei
\navea dou\u0103 bolnave lebede crestate pe bra\u021be
\nspre cerul lep\u0103dat l\u0103ud\u00e2ndu-le.
\n\u0218i to\u021bi au f\u0103cut la fel
\nzile \u0219i nop\u021bi p\u00e2n\u0103 au c\u0103zut
\ncu fa\u021ba \u00een \u021b\u0103r\u00e2n\u0103 obosi\u021bi.
\nTrezi\u021bi, aveau gurile pline de p\u0103m\u00e2nt,
\np\u0103m\u00e2nt dulce, dulce
\n\u0219i-au \u00eenceput s\u0103 m\u0103n\u00e2nce frem\u0103t\u00e2nd.<\/p>\n


\nElegie de noapte <\/strong><\/p>\n

Oameni lega\u021bi la ochi
\ncu un trup de femeie fosforescent\u0103.
\nCei care fug noaptea de la casele lor
\nc\u00e2nd au fost mici s-au jucat cu p\u0103pu\u0219i de p\u0103m\u00e2nt
\nle-au \u00eengropat \u00eentr-un secret cimitir
\n\u0219i bat la por\u021bile lui \u00een fiecare noapte,
\ns\u0103 le scoat\u0103 afar\u0103, s\u0103 se uite la ele
\n\u0219i s\u0103 vad\u0103 c\u00e2t de mult seam\u0103n\u0103 cu ei.<\/p>\n

Se-mbr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 Gemenii t\u0103c\u00e2nd
\nc\u00e2nd inima fuge de la unul la altul
\n\u0219i-i \u021bese tot mai ad\u00e2nc, mai dureros
\n\u00eenc\u00e2t la \u00eenapoiere doar unul
\nstr\u00e2ng\u00e2ndu-se singur \u00een bra\u021be, mai calc\u0103.<\/p>\n

Gemenii noaptea colind\u0103
\nde la un cap la altul al p\u0103m\u00e2ntului.
\n\u00cei vezi \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u00e2ndu-se str\u00e2ns, chinuit
\np\u00e2n\u0103 se consum\u0103 unul din ei
\ncare pleac\u0103 pu\u021bin g\u00e2rbovit \u00eenapoi
\nc\u0103r\u00e2nd pietre de lun\u0103-n spinare.
\nB\u0103rci sf\u0103r\u00e2mate \u00een zori
\ns\u0103lcii scoase, developate.<\/p>\n


\nChemarea insulelor<\/strong><\/p>\n

Cineva a c\u0103zut pe strad\u0103 cu trupul r\u0103gu\u0219it de noapte
\n\u0219i a-nceput s\u0103 c\u00e2nte \u00een mijlocul ora\u0219ului.
\n\u00censp\u0103im\u00e2nta\u021bii oameni \u00een case se ascund,
\nastup\u0103 ferestrele \u0219i u\u0219ile
\n\u0219i-n locul unde se lipesc de ziduri
\ntremur\u0103tori s-asculte
\npete de s\u00e2nge ruginos r\u0103m\u00e2n.
\nAfar\u0103 nu se va auzi nimic,
\nnici \u021bipete, nici respira\u021bia
\ncelui terorizat de palmele
\npe care \u0219i le desprinde de pe obraji
\nuna c\u00e2te una
\n\u0219i le a\u0219az\u0103 meticulos \u00een straturi
\n\u00eentr-un cuf\u0103r vechi
\n\u021binut \u00een din\u021bi de molii.
\nDar un om \u00een noaptea pustie
\ns-a pr\u0103bu\u0219it pe strad\u0103 \u00een mijlocul ora\u0219ului
\n\u0219i a-nceput s\u0103 c\u00e2nte c\u0103\u021b\u0103r\u00e2ndu-se
\npe propriu-i trup crescut \u00een sus.<\/p>\n


\nT\u00e2nguire de noapte<\/strong><\/p>\n

\u0218i noaptea golit\u0103 de iubire
\nt\u0103iat\u0103-n buc\u0103\u021bi s-o-mp\u0103r\u021bi\u021bi \u00eentre voi.
\nIar mai t\u00e2rziu \u00een ziua f\u0103r\u0103 s\u00e2nge
\ntrupul s\u0103 mi-l sui\u021bi
\n\u00eentr-un pom c\u0103l\u0103tor
\npe C\u00e2mpia Etern\u0103.
\nS\u0103 se clatine sun\u00e2nd
\nnu ca un clopot de r\u00e2nd.
\n\u00cen umbra lui
\ns\u0103 mearg\u0103
\nduhul c\u00e2inelui.
\nC\u00e2te un bra\u021b, c\u00e2te un os
\ns\u0103 pice pe p\u0103m\u00e2ntul r\u0103coros
\nla un an
\nla un veac
\ns\u0103 se caute
\nunul pe altul
\n\u0219i s\u0103 nu se g\u0103seasc\u0103.
\nRisipit morm\u00e2nt
\ns\u0103 fie oase umbl\u0103toare
\npe c\u00e2mpia mare
\nnumele meu strig\u00e2nd
\nnumele meu murmur\u00e2nd.
\n\u0218i pomul c\u0103l\u0103tor
\ns\u0103 se opreasc\u0103 t\u00e2nguind
\n\u0219tiutul colind.
\n\u0218i s\u0103 a\u0219tepte \u00eempotmolit
\n\u00eentre r\u0103s\u0103rit \u0219i asfin\u021bit
\n\u00eentre \u00eennorat \u0219i luminat
\nc\u00e2ntecul meu de \u00eemp\u0103rat.<\/p>\n


\nAmintiri din vremea lui Orfeu<\/strong><\/p>\n

\u00cen jurul focului ad\u0103posti\u021bi
\np\u0103zim trecerea nop\u021bii.
\nCu un cu\u021bit la fiecare ceas
\ntat\u0103l spintec\u0103 fl\u0103c\u0103rile \u2013
\nrana trebuie s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 \u0219i mai tare.
\nC\u00e2nd s\u00e2nger\u0103 focul
\ncapetele noastre dogor\u0103sc la mari dep\u0103rt\u0103ri.
\nAd\u0103posti\u021bi \u00een c\u00e2mpie
\nst\u0103m str\u00e2n\u0219i lipi\u021bi de j\u0103ratic
\numbrele noastre ating v\u00e2rfurile
\nabia \u00eencol\u021bite ale mun\u021bilor.
\n\u00cen jurul focului ad\u0103posti\u021bi
\np\u0103zim trecerea \u0219i a acestei nop\u021bi.
\nSpatele nostru pe vecie
\ne-al \u00eentunericului
\ncum st\u0103m
\ncu fa\u021ba lipit\u0103 de fl\u0103c\u0103ri.
\nCine \u00eentoarce capul
\na\u0219a r\u0103m\u00e2ne
\ncu ceafa-n v\u0103paie
\n\u0219i ochii scurg\u00e2ndu-se \u00een frigul negru.<\/p>\n


\nTriste\u021bea lui Narcis<\/strong><\/p>\n

Deasupra m\u0103rii pas\u0103rea zbura
\ndar niciodat\u0103 nu se uita \u00een abis.
\nDin cer privindu-se \u00een ape antice
\niat-o ame\u021bita cade c\u00e2nt\u00e2nd
\n\u0219i \u021b\u0103nd\u0103ri se face marea
\nc\u00e2nd izbe\u0219te ea
\niar \u021b\u0103nd\u0103rile zboar\u0103 prin eter
\nc\u0103derea mum\u0103 c\u0103ut\u00e2nd.
\n\u0218i tu, pas\u0103re, \u0219i tu, g\u00e2ndule
\nprivind din cer
\nbucuro\u0219i v\u0103 pr\u0103v\u0103li\u021bi
\njos, \u00een oglinzile lumii.
\nAt\u00e2t am zis \u0219i am c\u0103zut
\ndar \u0219i acum alunec
\nf\u0103r\u0103 oprire c\u0103ci \u0219i marea
\nse pr\u0103bu\u0219e\u0219te sub mine.<\/p>\n


\nZiser\u0103 poe\u021bii<\/strong><\/p>\n

Era ziu\u0103 de-a binelea
\nba chiar miezul zilei
\nc\u00e2nd au sosit l\u0103mpa\u0219ii
\ndin ad\u00e2ncul bibliotecilor
\ncu fa\u021ba strepezit\u0103 de praful cel mai cult
\nc\u00e2nd au sosit poe\u021bii
\ncu felinarele la cing\u0103toare.
\nEra ziu\u0103 de-a binelea \u2013
\ncea\u021ba pentru care veniser\u0103
\ndisp\u0103ruse \u00eentr-o alt\u0103 istorie.
\nCe mai putem face? ziser\u0103 ei.
\nS\u0103 lumin\u0103m \u00een lumina cea mai puternic\u0103.<\/p>\n


\nLucian ALECSA<\/strong>
\n(13 ian. 1954, Mih\u0103ileni\/ Boto\u0219ani \u2013 2 febr. 2016)
\n\"\"

Facerea \u0219i des-facerea<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 noaptea aceasta tr\u0103snit\u0103 \u0219i alb\u0103
\nca un semn de carte \u00een tomul destinului
\nnu mai urmeaz\u0103 dec\u00e2t un zbor angelic
\nde la lutul mam\u0103
\np\u00e2n\u0103-n straturile ad\u00e2nci ale firii
\nnimic imposibil
\nat\u00e2ta timp c\u00e2t omul a ajuns pe lun\u0103
\nscena-i deschis\u0103 de \u00censu\u0219i Dumnezeu
\nrecuzita a ales-o chiar prin\u021bul M\u00e2\u0219kin
\nafi\u0219ele sunt atr\u0103g\u0103toare \u0219i pline de ochi foarte ageri
\ndiavolul \u00eens\u0103 are o vag\u0103 stare de grea\u021b\u0103
\ndar nu se las\u0103 cu vom\u0103
\ndoar cu ceva fum pe n\u0103ri
\n\/ se insist\u0103 mult pe un scenariu
\nprecum c\u0103 evolu\u021bia ni s-ar trage de la urangutan
\n\/ starea de gra\u021bie \u00een care se afl\u0103 Eva
\nd\u0103 multe speran\u021be
\ntotu\u0219i se merge pe improviza\u021bie
\n\u0219i pe liberul arbitru
\nse consum\u0103 dr\u0103gu\u021bele de cuvinte
\ncu coaj\u0103 cu tot
\nse scuip\u0103 doar instinctele
\n\u0219i alea pe ascuns
\nfumez f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 deranjez sufletul
\ncare de emo\u021bie
\nmi s-a ad\u0103postit chiar sub cerul gurii
\nm\u0103 desfac la piept \u0219i-mi ar\u0103t pectoralii
\nport inima \u00een afar\u0103
\npompez cu ajutorul ei s\u00e2nge prin stele, prin plante
\nde multe ori o folosesc drept stetoscop
\niau pulsul \u0219i tensiunea soarelui
\nnu-i dec\u00e2t o p\u0103l\u0103rie de paie
\ndeasupra cortinei
\n\/ spectatorii \u0219i-au \u00eentors fe\u021bele spre mine
\nstr\u00e2ng din pumni, e semnul victoriei
\nrepovestesc copil\u0103ria cu de-am\u0103nuntul
\nto\u021bi stau cu gurile c\u0103scate \u0219i pocnesc din degete
\ncrap\u0103 cuvintele \u00een mine de pl\u0103cere
\nle trag cu v\u00e2rful limbii \u00een g\u00e2t
\n\u0219i le \u00eembl\u00e2nzesc cu saliv\u0103
\nla un moment dat \u00eemi vine s\u0103 delirez
\niau o bil\u0103 de foc \u0219i scuip peste ea
\nse tope\u0219te \u00eentr-o form\u0103 de robot
\nnervii intr\u0103 \u00een panic\u0103
\npe mica ar\u0103tare o burdu\u0219esc \u00eentr-o c\u0103ma\u0219\u0103 de for\u021b\u0103
\norbitele reci m\u0103 str\u00e2ng de spinare
\nmai-mai s\u0103 intru \u00eentr-un colaps metalic
\nnu mai pot s\u0103-mi \u00eenc\u0103lzesc dimensiunea normal\u0103
\nf\u0103ptura mi s-a mic\u0219orat c\u00e2t un glon\u021b
\nmii de umbre sunt presate sub o turel\u0103
\nc\u00e2r\u00e2ie precum greierii prim\u0103vara
\nnimeni nu le elibereaz\u0103
\nlumea r\u00e2de \u0219i aplaud\u0103
\nse \u0219tie c\u0103 se poate conduce lumea
\nprin vr\u0103ji \u0219i instincte
\n\/ pielea era permeabil\u0103 emo\u021biilor
\nmetalul este cu mult mai obraznic.<\/p>\n


\nZ\u0103log unei dame de companie<\/strong><\/p>\n

Tata m-a l\u0103sat z\u0103log unei dame de companie
\n\u00eenc\u0103 din adolescen\u021b\u0103
\ntipa a venit \u00eembr\u0103cat\u0103 complet \u00een ro\u0219u
\n\u00een m\u00e2na dreapt\u0103 avea o les\u0103 vesel\u0103
\nmirosea a fel de fel de parfumuri
\nde \u00eendat\u0103 \u00eemi veni s\u0103 str\u0103nut
\nm-am aplecat p\u00e2n\u0103 la nivelul genunchilor ei
\nam \u00eentins capul
\ni-am lins laba unui picior
\n\u0219i-am a\u0219tepta s\u0103-mi pun\u0103 la\u021bul
\nnu s-a sfiit s-o fac\u0103
\nmi-a articulat o scatoalc\u0103 peste inim\u0103
\nde-mi strivi toate sentimentele
\n\u00een momentul c\u00e2nd \u0219i-a dezvelit din\u021bii
\nmi-am zis: \u201eaici e de mine
\npot suporta cu gra\u021bie resemnarea\u201d
\na trecut s\u0103-mi fac\u0103 masaj
\nde-a lungul spin\u0103rii
\ninsista la omopla\u021bi
\nparc\u0103 ar fi \u00eencercat t\u0103m\u0103duirea unor r\u0103ni
\nm-a plimbat prin gr\u0103dina
\n\u00eenc\u0103rcat\u0103 cu flori \u0219i cu fluturi
\nfredon\u00e2nd o roman\u021b\u0103 pervers\u0103
\nam intuit c\u0103 vrea s\u0103 m\u0103 \u021bin\u0103 aproape
\ns-a a\u0219ezat pe-o buturug\u0103 umed\u0103
\ndesf\u0103c\u00e2ndu-\u0219i buzunarul secret de sub s\u00e2nul st\u00e2ng
\n\u00eendemn\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103 caut \u00een preajm\u0103 cu limba
\nam dat peste un sentiment frivol f\u0103r\u0103 fermoar
\nm\u0103 tenta era un mic dumnezeu
\n\u00eemi f\u0103cea semne disperate s\u0103-l descop\u0103r
\nm-am f\u00e2st\u00e2cit
\nam dat din urechi, gest de docilitate
\n\u0219i-am continuat s\u0103-i umezesc porii
\nla prima vedere am crezut c\u0103-i o piatr\u0103 pre\u021bioas\u0103
\nsau o stea c\u0103z\u0103toare
\n\u00een scurt timp \u00eens\u0103 m-am l\u0103murit
\nera chiar inima ei
\nmolf\u0103it\u0103 de-o gur\u0103 n\u0103t\u00e2ng\u0103 \u0219i \u0219tirb\u0103
\nstropi de gelozie
\nm\u0103 \u00eempro\u0219car\u0103 din cap p\u00e2n\u0103-n picioare
\nbuc\u0103\u021bele de zgomote i se desprindeau
\nde sub coaste
\n\u0219i mi se \u00eenfigeau \u00een subsolul memoriei
\nam a\u021bipit \u00een c\u00e2teva secunde
\n\u00eemi flutur\u0103 pe la nas pu\u021bin parfum de melancolie
\naprinz\u00e2ndu-mi ochii ca pe ni\u0219te reflectoare
\npielea secreta mii de bobi\u021be de rou\u0103
\n\u00eendrept\u00e2ndu-mi de-a binelea coloana vertebral\u0103
\ndintr-odat\u0103 un sentiment a sc\u0103p\u0103rat de sufletul meu
\nca de un amnar
\ninstinctele s-au aprins ca ni\u0219te paie uscate
\nera un prilej bun s\u0103-i dau foc p\u0103rului
\ntot era ro\u0219u ca para focului
\nnumai c\u0103 \u00eentre timp
\nvenise o ploaie m\u0103runt\u0103 \u0219i deas\u0103
\n\u0219i-i \u00eendoi inima ca pe un lujer pl\u0103p\u00e2nd
\nam tras-o sub pielea mea t\u0103b\u0103cit\u0103
\ns-a chircit de-a lungul jugularei
\ncu picioarele direct \u00een aort\u0103
\no simt \u00een continuare ca pe un junghi
\nsuspin\u0103 ori de c\u00e2te ori m\u0103 \u00eendr\u0103gostesc de o alta.<\/p>\n


\nSe \u00eentunec\u0103 de ziu\u0103<\/strong><\/p>\n

Moartea st\u0103 pro\u021b\u0103pit\u0103 pe co\u0219ul pieptului meu
\nchiar \u00een dreptul inimii
\n\u0219tiu, e o matroan\u0103 ce-\u0219i a\u0219teapt\u0103 clien\u021bii
\n\u00eeng\u00e2n\u0103 un desc\u00e2ntec de leag\u0103n
\n\u0219i-mi reteaz\u0103 aten\u021bia
\nnum\u0103r\u0103 to\u021bi fl\u0103c\u0103ii pe care i-a sedus
\ncu luciul min\u021bii o\u021belite
\n\/ sub lumina lunii
\ncuvinte vr\u0103jite fac hora demen\u021bei
\ndans\u00e2nd haotic din buric
\n\/ t\u00e2rfa \u00ee\u0219i \u00eentinde fardurile p\u00e2n\u0103 h\u0103t \u00een lumea cealalt\u0103
\ns\u0103-i trag\u0103 pe sfoar\u0103 \u0219i pe bie\u021bii \u00eengera\u0219i
\nce sar coarda peste orizont
\nla apus de soare
\n\/ din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u00ee\u0219i unduie\u0219te corpul
\nprecum o mrean\u0103 secre\u021biile sexului ei
\nrumenesc de-a binelea soarele
\nd\u00e2ndu-i alura unui fagure de miere
\ndin care sug pe r\u00e2nd
\nto\u021bi \u00eendr\u0103gosti\u021bii lumii
\n\/ Cerul st\u0103 \u00eentr-o r\u00e2n\u0103
\nca un \u00eemp\u0103rat plin de griji
\n\u0219i alung\u0103 cu nori\u0219orii lui purpurii
\ndr\u0103cu\u0219orii ce-i dau t\u00e2rcoale
\n\/ sub \u021b\u00e2\u021ba ei dreapt\u0103 respir\u0103 o moar\u0103 de v\u00e2nt
\nde-o frumuse\u021be astral\u0103
\nc\u00e2nd e gata s\u0103-\u0219i dea duhul
\nun strop de transpira\u021bie
\nde pe barba lui Don Quijote o excit\u0103
\nochii acestuia
\ndevin un \u0219irag de m\u0103rgele lucioase
\nla g\u00e2tul lui Sancho Panza
\n-interesant blestem! \u2013
\n\/ \u00eentr-un b\u00e2z\u00e2it sup\u0103r\u0103tor de elice
\ns\u00e2nu-i st\u00e2ng este \u00een delir
\nal\u0103pteaz\u0103 \u00een draci o irezistibil\u0103 \u0219i nes\u0103tul\u0103 Juliet\u0103
\nplin\u0103 de pistrui \u0219i co\u0219uri pubertine
\nst\u0103 la r\u00e2nd \u0219i neast\u00e2mp\u0103ratul Romeo
\ncare o s\u0103rut\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd pe glezne
\ncic\u0103 acolo ar fi zona ei erogen\u0103
\nlumea \u00ee\u0219i poate imagina \u00eens\u0103 orice
\nbuzele lui devin tot mai cleioase \u0219i \u00eembujorate
\n\/ aplaud cu frenezie spectacolul
\npare decupat dintr-o tragi-comedie
\ncu actori profesioni\u0219ti
\neduca\u021bi prin spitale de psihiatrie
\n\/ se \u00eentunec\u0103 de ziu\u0103
\naud un oftat agitat ce seam\u0103n\u0103
\ncu respira\u021bia unei sticle de \u0219ampanie
\no privesc fix \u00een ochi
\nare naivitatea unui \u021b\u00e2nc prins cu m\u00e2\u021ba-n sac
\n\/ a\u0219chii de lun\u0103 \u00eemi atac\u0103 imediat
\nzona m\u00e2loas\u0103 a nervilor
\nsar ca ars direct pe burta \u00eentunericului
\n\u021beap\u0103n\u0103 \u0219i catifelat\u0103
\n\/ o apuc de plete
\n\u0219i-o balansez ca pe-o p\u0103pu\u0219\u0103 gonflabil\u0103
\nnici \u021bipenie de coas\u0103 prin jur
\nasta m\u0103 \u00eenfurie \u0219i mai r\u0103u
\no trag spre mine
\no \u00eenal\u021b un pic peste un nor obez
\n\u0219i-o proptesc cu spatele de rai
\n\u00eentr-o pozi\u021bie care s\u0103-mi convin\u0103
\n\u00eei rup chilo\u021bii fragezi \u0219i transparen\u021bi
\no penetrez cu mult\u0103 ciud\u0103 \u0219i cruzime
\n\/ unghiile ei \u00eemi joac\u0103 prin m\u0103runtaie
\nca ni\u0219te cu\u021bite de silex
\nlimba e gata s\u0103 mi-o \u00eenghit\u0103 cu primul vaiet
\npl\u0103cerea ne \u00eembrac\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 epiderm\u0103
\nce miroase tot mai mult a fructe de mare<\/p>\n

Iart\u0103-l Doamne pe Lucic\u0103
\n e nebun \u0219i nu \u0219tie ce face!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU De ce, pentru ce, pentru cine scriem? De cur\u00e2nd, sub semnul lui Bacovia \u0219i al lui Alecsandri,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19744"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19744"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19744\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19748,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19744\/revisions\/19748"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19744"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19744"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19744"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}