{"id":19685,"date":"2022-11-20T14:57:01","date_gmt":"2022-11-20T11:57:01","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19685"},"modified":"2022-11-21T14:57:24","modified_gmt":"2022-11-21T11:57:24","slug":"spatii-culturale-nr-27-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19685","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 27 (7)"},"content":{"rendered":"

Camelia Manuela SAVA<\/strong>
\n\"\"

Fenomenul Pite\u0219ti \u00eentre demoniacal \u0219i neuitare<\/strong><\/p>\n

Paul Goma se num\u0103r\u0103 printre cei care au scris despre un fenomen marcant din istoria noastr\u0103 postbelic\u0103, \u0219i anume despre diabolicul fenomen al re-educ\u0103rii de la \u00eenchisoarea Pite\u0219ti dintre anii 1949-1951. De\u0219i a p\u0103timit el \u00eensu\u0219i prin tenebrele de la Gherla sau Jilava, nu a cunoscut patimile din \u00eentunecata \u00eenchisoare a Pite\u0219tiului, de aceea opera sa care descrie o experien\u021b\u0103 aflat\u0103 la limita imposibilului, a inumanului, se nume\u0219te simbolic \u0219i recuperator Patimile dup\u0103 Pite\u0219ti.
\nScopul de a scrie despre cei care au trecut prin experimentul satanic este c\u00e2t se poate de motivant pentru autor dup\u0103 cum \u00eensu\u0219i m\u0103rturisea: \u201eDe cum am aflat despre Pite\u0219ti, mi-am zis \u2013 f\u0103r\u0103 promisiune ferm\u0103, f\u0103r\u0103 jur\u0103m\u00e2nt, ci a\u0219a, ca de ceva de la sine \u00een\u021beles \u2013 c\u0103 trebuie scris\u0103 cartea Pite\u0219tiului. Ca s\u0103 nu se uite\u2026\u201d. Astfel, scriitorul se intereseaz\u0103 de fo\u0219tii pite\u0219teni ca s\u0103 le afle povestea, \u201ese bag\u0103 \u00een sufletul lor, \u00een trecutul \u0219i prezentul (\u0219i viitorul) lor\u201d (p.251). P\u00e2n\u0103 s\u0103 se apuce de scris, ideea se n\u0103scuse cu mult \u00eenainte: \u201e\u00abCartea dup\u0103 Pite\u0219ti\u00bb (varianta ini\u021bial\u0103 a titlului, n.n.) a \u00eenceput s\u0103 se scrie singur\u0103 (spuneam eu, acum\u2026) \u00een vara anului 1957, pe \u00abreduitul\u00bb Jilavei, \u00een celula 36\u201d (p.250). \u201ePovestea pove\u0219tii\u201d, adic\u0103 romanul lui Goma, pleac\u0103 de la materialul documentar oferit de Virgil Ierunca (el \u00eensu\u0219i autor al unei c\u0103r\u021bi despre Pite\u0219ti: Fenomenul Pite\u0219ti) \u0219i Monica Lovinescu (Gheorghe Calciu refuzase s\u0103 \u00eei ofere vreo informa\u021bie \u00een acest sens) \u0219i \u00een 1977 se apuc\u0103 de pus cap la cap cele aflate, adunate \u00een vreo mie de pagini. Singura care \u00eei d\u0103 un imbold real este so\u021bia sa, sf\u0103tuindu-l s\u0103 fac\u0103 ceea ce \u0219tie mai bine: s\u0103 scrie un roman! Cite\u0219te Demascarea lui Grigore Dumitrescu, publicat\u0103 la M\u00fcnchen \u00een 1978 (c\u0103r\u021bi despre \u00eenchisoarea \u0219i fenomenul Pite\u0219ti mai scriseser\u0103 \u0219i D. Bacu sau I. C\u00eerje, care nu fuseser\u0103 pite\u0219teni), mul\u021bumindu-le pite\u0219tenilor \u0218tefan Davidescu, Puiu Neam\u021bu, Mircea Soltuz, Romulus Pop, ca \u0219i ne-pite\u0219tenilor Horia Florian Popescu, Radu Surdulescu, Gheroghe P\u0103curariu, Constantin Iliescu, Mircea Stancu, Marcel Petri\u0219or, care \u0219tiau despre experien\u021bele altor \u201ere-educa\u021bi\u201d.
\nPatimile dup\u0103 Pite\u0219ti este povestea a doi fra\u021bi gemeni, Vasile Pop \u0219i Elisav Pop (anagrama primului nume), studen\u021bi \u00een Bucure\u0219ti, care primesc o telegram\u0103 de acas\u0103 din Albota \u0219i pornesc spre locurile natale, g\u00eendindu-se c\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat ceva r\u0103u cu bunicul lor Pamfil (preot), \u00eens\u0103 afl\u0103 c\u0103 sora lor Seliva, adolescent\u0103, este moart\u0103 (fusese violat\u0103, apoi ucis\u0103 de un ofi\u021ber rus). Nu apuc\u0103 s\u0103 o vad\u0103 \u00een co\u0219ciug, fiind \u00eenchis ermetic cu interdic\u021bia de a-l deschide, \u00eens\u0103 li se \u00eenm\u00e2neaz\u0103 actele conform c\u0103rora pot face o mic\u0103 ceremonie de \u00eenhumare \u00een cadru restr\u00e2ns, \u00een familie.
\nDurerea este mare \u0219i cel mai puternic o resimt cei doi fra\u021bi: \u201eUrl\u00e2nd, m\u0103 r\u0103sucisem spre fratele meu \u0219i fusese de parc\u0103 m-a\u0219 fi privit \u00eentr-o oglind\u0103. Urlam ca urletul, eram numai gur\u0103 col\u021bat\u0103 \u0219i p\u0103r zb\u00e2rlit pe greab\u0103n, st\u0103p\u00e2nul \u0219i reazemul se smulsese de-aici \u0219i plecase dincolo, unde nu se mai afl\u0103 \u00eentoarcere, a\u0219a c\u0103 ne \u00eentoarcem noi, \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a\u021bi \u0219i url\u00eend, cu capetele fr\u00e2nte pe spate, precum c\u00e2inii alunga\u021bi de moartea st\u0103p\u00e2nului \u00eenapoi, \u00een lupie.\u201d (p.57).
\nFra\u021bii sunt datori con\u0219tiin\u021bei lor s\u0103 afle adev\u0103rul: cauza mor\u021bii Selivei. Pornesc \u00een c\u0103utarea celor care au fost martorii scenei uciderii Selivei \u2013 elevi de liceu ca \u0219i ea ce se str\u00e2nseser\u0103 s\u0103 petreac\u0103 de Sf. Nicolae \u0219i unul dintre ei le red\u0103 cu am\u0103nunte momentul nefericit al sosirii unui ofi\u021ber rus \u00eenso\u021bit de al\u021bi ofi\u021beri rom\u00e2ni care pretind c\u0103 vor s\u0103 se distreze cu fetele, sunt refuza\u021bi \u0219i Seliva, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 fug\u0103, este prins\u0103, violat\u0103 \u0219i ucis\u0103. B\u0103ie\u021bii, colegi cu Seliva, se ascund, se \u00eempr\u0103\u0219tie pentru a nu avea de-a face cu Securitatea, \u00eens\u0103 gemenii Pop ajung la adresa unde se petrecuse tragedia \u0219i sunt atra\u0219i \u00eentr-o capcan\u0103, Elisav \u00eel \u00eempu\u0219c\u0103 pe Hariton, cel responsabil de moartea Selivei, iar Vasile este \u0219i el \u00eempu\u0219cat \u00een genunchi ca s\u0103 nu poat\u0103 fugi. Vasile este singurul arestat \u0219i condamnat, \u00een timp ce Elisav scap\u0103 (fie se refugiaz\u0103 \u00een mun\u021bi, fie peste grani\u021b\u0103, fie se zide\u0219te). Vasile Pop este re\u021binut, anchetat, judecat, transferat de la \u00eenchisoarea Codlea la Pite\u0219ti, b\u0103gat \u00een renumita celul\u0103 4 Spital, bolgia renumit\u0103 pentru metodele de tortur\u0103 ale diabolicului Eugen \u021aurcanu \u0219i ale echipei sale de b\u0103t\u0103u\u0219i.
\nDurerea pierderii premature \u0219i tragice a Selivei, durerea din genunchi (r\u0103nile i se suprainfecteaz\u0103 \u0219i delireaz\u0103) nu se compar\u0103 cu cea pe care o va tr\u0103i aici la 4 Spital, mai \u00eent\u00e2i ca martor, apoi ca victim\u0103 sigur\u0103, fiindc\u0103 \u021aurcanu \u0219i ciom\u0103ga\u0219ii lui, \u00eenfrico\u0219a\u021bi de vocea tunet a lui Jenu, nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 se transforme \u00een bestii, r\u0103sp\u00e2ndind teroare \u0219i durere, anihil\u00e2nd fiin\u021ba, descompus\u0103 cu fiecare lovitur\u0103, dezintegrat\u0103 cu orice nou\u0103 metod\u0103 de tortur\u0103. Inimaginabila durere, imposibila durere este cea care aneantizeaz\u0103.
\nDac\u0103 la \u00eenceput, olog fiind (nu poate merge, se sprijin\u0103 \u00een c\u00e2rje, nu coboar\u0103 din patul de sus), este luat sub aripa protectoare a lui \u021aurcanu ca s\u0103 \u00eel foloseasc\u0103 pe post de spectator: \u201eDe-aici ai videre frumoas\u0103, aleas\u0103, ca dintr-o loj\u0103 de orchestr\u0103\u201d, Vasile Pop va deveni \u0219i el o victim\u0103, asist\u00e2nd \u00eengrozit la atrocit\u0103\u021bile comise de oamenii lui \u021aurcanu care \u00eei lovesc p\u00e2n\u0103 \u00eei las\u0103 f\u0103r\u0103 suflare pe cei care nu s-au lep\u0103dat de \u201eputrigai\u201d \u0219i nu s-au re-educat \u00eenc\u0103. Amalgamul acesta al mor\u021bii \u00eei cuprinde pe to\u021bi deopotriv\u0103: legionarii \u00eei lovesc pe \u021b\u0103r\u0103ni\u0219ti, \u021b\u0103r\u0103ni\u0219tii pe evrei; nici sinuciderea nu este o solu\u021bie sau o cale de sc\u0103pare de chinuri, deoarece \u00een viziunea lui \u021aurcanu nu trebuie s\u0103 apar\u0103 martiri, iar oamenii vor fi transforma\u021bi \u00een \u201eou\u0103 cubice\u201d. Printre victimele lui se num\u0103r\u0103 Alexandru Bogdanovici, \u0218ura, coleg cu \u021aurcanu \u00eenc\u0103 de la Suceava, de unde fuseser\u0103 transfera\u021bi, care \u00eens\u0103 nu \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ase doctrina \u021burcan\u0103 a reeduc\u0103rii, apoi Cristian Voluntaru, care \u00ee\u0219i smulge venele cu din\u021bii ca s\u0103 se sinucid\u0103, evreul Fuhrmann, ca \u0219i Tolea Verhovinski care cedeaz\u0103 b\u0103t\u0103ilor \u0219i torturii.
\nPrin ochii eroului-narator, Pop Vasile, vedem un tablou al infernului \u00een care oamenii nu sunt oameni, ci gr\u0103mezi de carne amorfe tocmai bune de torturat: b\u0103tu\u021bi cu ciomegele, b\u0103tu\u021bi cu bocancii, treiera\u021bi la \u201eplimb\u0103ric\u0103\u201d prin culoarul de ciom\u0103ga\u0219i, b\u0103tu\u021bi \u00een miez de noapte, b\u0103tu\u021bi \u00eenainte de a se da de\u0219teptarea, pu\u0219i s\u0103 fac\u0103 genuflexiuni cu m\u00e2inile sus, s\u0103 \u00ee\u0219i dea palme pe perechi fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, \u201eb\u0103tu\u021bi, intra\u021bi \u0219i ie\u0219i\u021bi de sub prici \u00een dou\u0103zeci, \u00een cincisprezece, zece, cinci secunde, b\u0103tu\u021bi, sco\u0219i la program cu m\u00e2inile sus, \u00eentor\u0219i sub b\u00e2te, neu\u0219ura\u021bi, nesp\u0103la\u021bi, noaptea obliga\u021bi s\u0103 se culce pe o coast\u0103, f\u0103r\u0103 c\u0103p\u0103t\u00e2i, b\u0103tu\u021bi, dac\u0103 \u00een somn alunec\u0103 pe spate ori pe burt\u0103, dac\u0103 nu \u021bin m\u00e2inile peste p\u0103tur\u0103, diminea\u021ba du\u0219i la extern\u0103, pentru Eu-subsemnatul-bandit-cutare-declar, o dat\u0103, de dou\u0103, de nou\u0103 ori, b\u0103tu\u021bi pentru c\u0103 uit\u0103 (vreun am\u0103nunt important pentru anchet\u0103, n.n.), demasca\u021bi aici \u00een patruspital, de c\u0103tre \u021aurcanu, b\u0103tu\u021bi, sili\u021bi la autodemascare, b\u0103tu\u021bi, sili\u021bi la demascarea altora, b\u0103tu\u021bi, b\u0103tu\u021bi, b\u0103tu\u021bi.\u201d (p.111). Scene de un sadism nemai\u00eent\u00e2lnit sunt redate aici ca \u00eentr-un co\u0219mar, fiindc\u0103 de\u021binu\u021bii sunt schingiui\u021bi p\u00e2n\u0103 la moarte, pu\u021bini sunt cei care rezist\u0103 b\u0103t\u0103ilor, umilin\u021belor de tot felul. Culmea ororilor nu se opre\u0219te numai la suferin\u021ba fizic\u0103, la ordinea zilei, ci la blasfemierea sufletelor chinuite de \u00eendoial\u0103 \u0219i teroare, care trebuie s\u0103 se lepede de mam\u0103, de tat\u0103, de fra\u021bi \u0219i de surori, trec\u00e2nd de partea satanic\u0103 a reeduca\u021bilor-reeducatori; mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, s\u0103rb\u0103toarea Pa\u0219tilor este regizat\u0103 la modul blasfemiator de c\u0103tre \u021aurcanu \u0219i ai lui, fiecare primind c\u00e2te un \u201erol\u201d blasfemic \u00eentr-o pies\u0103 de teatru halucinant\u0103, demoniac\u0103, \u00eenfior\u0103toare, excrementele fiind mirul sau sf\u00e2nta \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219anie.
\nSe remarc\u0103 portretul fizic \u0219i moral al lui \u021aurcanu, care e \u00een jur de treizeci de ani, brutal \u0219i apucat, violent \u0219i agitat, amenin\u021b\u0103tor, puternic, influent fa\u021b\u0103 de gardieni, comand\u0103 b\u0103t\u0103i, bate el \u00eensu\u0219i, demasc\u0103, iese din celul\u0103 c\u00e2nd are el chef, inventeaz\u0103 \u00een permanen\u021b\u0103 mijloace noi de tortur\u0103 ca s\u0103 se amuze, ca s\u0103 fac\u0103 un om nou, reeducat sub form\u0103 de ou \u201ep\u0103trat\u201d.
\n El e cel care hot\u0103r\u0103\u0219te cine moare \u0219i cum moare; de aceea Vasile Pop se hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 \u00eel omoare pe \u021aurcanu, lovindu-l cu o c\u00e2rj\u0103 \u00een cap, dar tentativa e\u0219ueaz\u0103. Dezam\u0103git c\u0103 fusese tr\u0103dat (\u201eS\u0103-mi faci tu mie una ca asta\u2026 Mie, care te-am \u021binut at\u00e2ta amar de timp pe l\u00e2ng\u0103 mine, \u021bi-am dat pat, de unde s\u0103 vezi ca dintr-o loj\u0103 de orchestr\u0103 \u0219i \u021bi-am acordat \u0219i drept la lingur\u0103\u2026\u201d, p.175), \u021aurcanu \u00eel va tortura, pun\u00e2ndu-l s\u0103 m\u0103n\u00e2nce excremente dintr-o gamel\u0103, Pop va fi lovit apoi cu b\u00e2ta, \u201ecu spinarea arat\u0103, cu burta gr\u0103pat\u0103, cu fesele pr\u0103\u0219ite, cu t\u0103lpile-mbl\u0103tite, cu m\u00e2inile f\u0103cute zob, cu scrotul f\u0103cut scrob, cu g\u00e2ndul \u0219i inima la genunchii numai buni de \u00eengenuncheat atunci c\u00e2nd va veni ceasul.\u201d (p.179).
\nPartea a treia a c\u0103r\u021bii const\u0103 \u00een declara\u021biile lui Vasile Pop \u00een spiritul reeduc\u0103rii (trei variante), care cedeaz\u0103 \u00een final, mai ales c\u0103 este adus \u0219i fratele s\u0103u Elisav, pe care \u00eel crezuse sc\u0103pat; pornind de la originile sale \u0219i lep\u0103d\u00e2ndu-se de tot ceea ce au f\u0103cut sau nu bunicii lui, p\u0103rin\u021bii lui, el, fratele s\u0103u, sora sa: Vasile Pop este un caz clasic de reeducat. Sunt fragmente care amintesc de autocaracterizarea pe care erau pu\u0219i s\u0103 o fac\u0103 to\u021bi cei care treceau prin sistemul penitenciar ale tristelor vremuri de la mijlocul secolului al XX-lea, apoi de autodenun\u021barea obligatorie; sunt fragmente ce \u021bin de anchet\u0103, de proces, sunt amintite numele unor figuri emblematice ale sistemului carceral: directorul Gherlei, Goiciu, ofi\u021berii politici Marina, Av\u0103danei, generalul Nicolski, gardienii Ciobanu, Cucu, M\u00e2ndru\u021b\u0103 \u0219i colonelul de securitate Sepeanu. Apar \u0219i c\u00e2teva ecouri din metodele \u021burc\u0103ne\u0219ti, fiindc\u0103 s-a dorit implementarea lor \u0219i la Tg. Ocna, Gherla sau la Canal, dar f\u0103r\u0103 reu\u0219it\u0103, fenomenul Pite\u0219ti r\u0103m\u00e2n\u00e2nd astfel unic.
\nDup\u0103 mul\u021bi ani, personajul-narator are \u00eenc\u0103 o experien\u021b\u0103 nefericit\u0103: m\u00e2na lung\u0103 a securit\u0103\u021bii \u00eel g\u0103se\u0219te \u0219i, fiindc\u0103 se zice c\u0103 \u0219i-ar fi scris memoriile, i se cer manuscrisele, av\u00e2nd ocazia s\u0103 revad\u0103 un anchetator (Spelbul). Totodat\u0103 are o \u00eent\u00e2lnire cu unul dintre reeduca\u021bii-reeducatori, \u0218aptefra\u021bi, care \u00eei repro\u0219eaz\u0103 unele mici \u201esc\u0103p\u0103ri\u201d, \u0219i anume c\u0103 \u021aurcanu fusese instruit la Moscova sau la Suceava (nu se \u0219tie exact) de \u00eensu\u0219i Nicolski. Tot el se refer\u0103 la faptul c\u0103 cei implica\u021bi \u00een procesul de reeducare de la Pite\u0219ti nu vor s\u0103 vorbeasc\u0103, fiindc\u0103 se tem pentru vie\u021bile lor: \u201eJudec\u00e2nd dup\u0103 mine, n-o s\u0103 deschidem gura, at\u00e2ta vreme c\u00e2t o s\u0103 ni se par\u0103 c\u0103 mai avem ceva de pierdut (\u2026). Deci, cei care au trecut pe acolo, tac; cei care nu au trecut, vor fi fiind ei obiectivi, dar la ce sluje\u0219te, aici, obiectivitatea? Reeducarea, \u00een ciuda caracterului ei de mas\u0103, a fost o problem\u0103 individual\u0103, personal\u0103\u2026\u201d (p.245).
\nConcluzia la care ajunge scriitorul, prin intermediul personajelor sale, este c\u0103 istoria exist\u0103 pe baza documentelor: \u201e Apoi eventualii istorici vor avea nevoie de documente – a\u0219a se face istoria lor: dac\u0103 exist\u0103 documente, probe scrise, atunci, da, au existat \u0219i faptele, altfel, ba! Tot ce \u0219tim noi nu s-a petrecut, nu a fost, nu are drept de existen\u021b\u0103 – dac\u0103 lipsesc documentele\u2026\u201d (p.246).
\nCa s\u0103 legitimeze \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 aceast\u0103 afirma\u021bie \u00eendrept\u0103\u021bit\u0103 a existen\u021bei documentelor, istoricii mai tineri, obiectivi, ambi\u021bio\u0219i \u0219i cu o aplecare asupra fenomenului au dat la iveal\u0103 lucrurile; este cazul lui Alin Mure\u0219an, care ne-a l\u0103sat, ca m\u0103sur\u0103 a cercet\u0103rii sale asidue, studiul intitulat Pite\u0219ti. Cronica unei sinucideri asistate (Editura Polirom, Ia\u0219i, 2007), considerat de c\u0103tre Ruxandra Cesereanu \u201eo lec\u021bie de anatomie minu\u021bioas\u0103, detaliat\u0103, pe \u00eendelete, f\u0103r\u00e2m\u0103 cu f\u0103r\u00e2m\u0103, pas cu pas, astfel \u00eenc\u00e2t toat\u0103 lumea s\u0103 afle \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 – nu \u0219i s\u0103 accepte! – ceea ce s-a petrecut la Pite\u0219ti \u00eentre 1949 \u0219i 1951, \u0219i nu doar acolo, ci \u0219i \u00een alte spa\u021bii carcerale \u00eenrudite.\u201d (Lec\u021bia de anatomie, prefa\u021b\u0103 la volumul mai sus-men\u021bionat, p.11).
\nFenomenul carceral \u00een perioada comunist\u0103 a fost la noi o pat\u0103 pe care nu o va \u0219terge nimeni niciodat\u0103 din sufletul celor care au trecut prin \u00eentunericul \u0219i demoniacul celulei, ca atare nu trebuie t\u0103cut\u2026<\/p>\n


\n Dumitru Pan\u0103<\/strong>
\n\"\"

Sfera (poveste)<\/strong><\/p>\n

s-a retras \u00een c\u0103m\u0103ru\u0163a lui din lemn
\n\u015fi p\u0103m\u00e2nt lipit\u0103 de spatele casei.
\n\u00ee\u015fi a\u015ftepta moartea.
\n\u015fi-a pus toate \u00een ordine.
\na l\u0103sat vorb\u0103 ce trebuie.
\n\u015fi acum prive\u015fte la televizor.
\nmai cite\u015fte din C\u0103r\u0163ile Sfinte
\nmai \u00eeng\u00e2n\u0103 c\u00e2te un c\u00e2ntecel ost\u0103\u015fesc.
\ndar mai mult prive\u015fte la televizor
\ncare \u00eel plictise\u015fte de moarte.
\n,,a\u015fa nu-i chip s\u0103 tr\u0103iesc. a\u015fa nu-i chip
\ns\u0103 mor\u201d. a\u015fa c\u0103
\ns-a ridicat din pat \u015fi a ie\u015fit pe la treburi.
\na construit chiar \u015fi o sfer\u0103 (cum spune
\nDiogene Laertios despre Anaximandru).
\ndar acum oricine poate construe o sfer\u0103.
\nla un timp a-i lui nu l-au mai g\u0103sit \u00een c\u0103m\u0103ru\u0163\u0103
\nnici pe afar\u0103. televizorul mergea f\u0103r\u0103 el. sfera
\ns-o rostogoli \u015fi acum pe undeva
\nprin cele patru z\u0103ri.<\/p>\n


\n\u00cen haiku<\/strong><\/p>\n

trec\u00e2nd unul pe
\nl\u00e2ng\u0103 altul umbrele
\nni s-au \u00eent\u00e2lnit<\/p>\n


\nAntiecou la Ungaretti<\/strong><\/p>\n

\u00eentre floarea culeas\u0103 de mine
\n\u015fi aceea\u015fi floare d\u0103ruit\u0103 \u0163ie
\neu imens-intens <\/p>\n


\n Ion MURGEANU<\/strong>
\n\"\"

MAGDA URSACHE -\u201eVIE\u0162ILE C\u0102R\u0162ARILOR CONTIMPORANI\u201d <\/strong><\/p>\n

Citit\u0103 mai atent (\u201eS\u0103 citi\u0163i bine!\u201d – o alt\u0103 provocare a autoarei) cea mai recent\u0103 carte a doamnei Magda Ursache \u2013 \u201eVie\u0163ile c\u0103r\u0163arilor contimporani dup\u0103 Magda U\u201d – pare s\u0103 fi fost scris\u0103 pe imperativul Pie\u0163ei Universit\u0103\u0163ii: \u201eVinova\u0163ii f\u0103r\u0103 vin\u0103\/vor s\u0103 se fac\u0103 lumin\u0103\u201d; \u201edetabuiz\u00e2nd, detabuiz\u00e2nd\u201d\u2026amintind \u00een final de avertismentul lui Vladimir Bukovki, cunoscutul disident rus din Englitera, care ne-a vizitat \u0163ara de repetate ori: \u201eUE este vechiul URSS, prezentat \u00een culori occidentale. Eu am tr\u0103it \u00een viitorul vostru \u015fi pot s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 nu func\u0163ioneaz\u0103 – Vladimir Bukovski\u201d. \u00cen ansamblu este un roman critic atac\u00e2nd fire\u015fte \u015fi tr\u00e2mbi\u0163ata \u201eglobalizare\u201d, noua fa\u0163\u0103 a \u201ecomunismului planetar de tip capitalist\u201d (conf. expertul citat mai sus)\u2026 Este o carte fierbinte care oblig\u0103 la o lectur\u0103 fierbinte.
\n Dispus \u00een X (10) capitole (era s\u0103 zicem \u201eC\u00e2nturi\u201d, ca \u00eentr-un nou Infern dantesc) romanul critic se dovede\u015fte a fi (\u015fi) \u201esimfonic\u201d, atac\u00e2nd, din prima, tema central\u0103 a compozi\u0163iei: \u201eGolgota Poetului\u201d, dac\u0103 cetim cuv\u00e2ntul poet pe generic, cu \u00een\u0163elesul originar de slujitor al cuv\u00e2ntului inspirat; debut\u00e2nd cu un eseu despre poetul Vasile Voiculescu originar ca \u015fi autoarea din \u0163ara fabuloaselor plaiuri – \u201eo \u0163ar\u0103 a magiei\u201d; o reveren\u0163\u0103 datoare, dar \u015fi bine plasat\u0103, pentru a nu uita cine suntem \u015fi de unde pornim \u00een lume\u2026 De altfel, doamna Magda Ursache se dovede\u015fte \u015fi prin scrisul ei a fi munteanc\u0103, acces la expresia colorat\u0103, vie, dar \u015fi prin sagacitatea discursului, prin apel la repedea vorbire, \u00een fine, folosind la rigoare \u201escrisoarea\u201d ca gen de comunicare public, prin alte at\u00e2tea colori \u015fi v\u00e2ltori ale stilului, at\u00e2t de personal, personalizat, mai ales, de o energie intelectual\u0103 ie\u015fit\u0103 din comun\u2026
\n \u015ei totu\u015fi includerea lui V. Voiculescu drept introducere la \u201eVie\u0163ile\u2026\u201d sale trece de orice reveren\u0163\u0103, anun\u0163\u00e2nd din start \u00eenc\u0103 dimensiunile \u201eGolgotei Poetului\u201d- \u201e(\u00een)fr\u00e2nt dar nu nimicit\u201d\u2026 \u201eC\u0103ma\u015fa lui V. Voiculescu\u201d fiind o alt\u0103 C\u0103ma\u015f\u0103 a lui Nessus\u2026 \u00een care nu doar el, dar toat\u0103 genera\u0163ia lui avea s\u0103 ard\u0103 de vie f\u0103r\u0103 a ceda. \u201e\u00cenainte de a muri, a apucat s\u0103-i spun\u0103 fiului: Ionic\u0103, eu mor! M-au omor\u00e2t. Nu le dau nimic. Se g\u00e2ndea la manuscrise. A refuzat c\u00e2t a tr\u0103it – 79 de ani \u2013 orice compromis cu regimul.\u201d \u015ei adaug\u0103 scriitoarea: \u201eRectitudinea e floare rar\u0103, e drept, dar au cultivat-o \u015fi Voiculescu, \u015fi Blaga, \u015fi Radu Gyr, \u015fi Mircea Vulc\u0103nescu, \u015fi N. Steinhardt. Judeci un popor dup\u0103 reliefurile lui (\u00eenalte, n-n)\u201d. \u00cen aceast\u0103 not\u0103 e scris\u0103 \u00eentreaga carte, pe acest e\u015fafodaj se plaseaz\u0103 \u015fi rechizitoriul (c\u0103ci este \u015fi un neiert\u0103tor rechizitoriu anticomunist) care urmeaz\u0103\u2026 Iar Golgota Poetului \u00eei va cuprinde mai ales pe doi dintre marii ie\u015feni contimporani scriitoarei. devenit\u0103 prin destin \u201eia\u015fiot\u0103\u201d (sic!), dac\u0103 nu doar \u201eie\u015feanc\u0103\u201d precum alt\u0103dat\u0103 Top\u00e2rceanu, s\u0103 zicem.
\n Sunt evocate \u00een continuare destinele lui Mihai Ursachi \u015fi Cezar Iv\u0103nescu \u2013 jertfe, \u00een final, ale unui hibris: un regim re\u015fapat din vechiul. \u201e- Veni\u0163i s\u0103 cl\u0103dim acea nou\u0103 Cetate\/pe zgura ru\u015finii \u015fi-a umilin\u0163ei\/ \u00een pustietate!\/ \u015fi tot eu r\u0103spund pe o mie de glasuri:\/- Cetatea Putreziciune, Putreziciune\u201d avea s\u0103 scrie MU – \u201ecavalerul marilor pierderi, \u00eenarmat cu o tij\u0103 de crin\u201d\u2026\u00een timp ce, de la cel\u0103lalt cap\u0103t al destinului propriu, CI – anticip\u00e2ndu-\u015fi sinistrul sf\u00e2r\u015fit, prin asasinat, avea s\u0103 scrie: \u201e!neam bun \u015fi bl\u00e2nd,\/ de tr\u0103d\u0103tori, \/cuminte neam, \/frumoas\u0103 cruce, \/pe Fiii lui Dumnezeie\u015fti\/ neamul cu drag\/ pe cruce-i duce!\u201d…
\n \u201eInfractorii g\u00e2ndului\u201d (expresia ne apar\u0163ine) deja porniser\u0103 atacul antiidentitar\u2026 cei mai mul\u0163i fiind fii dar \u015fi\u2026 \u201eNepo\u0163ii gornistului\u201d\u2026, spre a folosi una din cele mai bine plasate ironii auctoriale. Dovad\u0103 c\u0103 n\u0103ravul din n\u0103scare lecuire n-are\u2026 \u201eUn tsunami de revizuiri s-a pr\u0103v\u0103lit peste istoria literaturii, \u00eencep\u00e2nd cu Doina lui Eminescu. Poeme ca Hora Unirii, Noi vrem p\u0103m\u00e2nt, Oltul au fost declarate cu bulin\u0103 ro\u015fie, ca imobilele cu grad seismic ridicat, numai bune s\u0103 fie demolate. Citi\u0163i: scoase din manuale. Mesajul a fost \u00een\u0163eles ad litteram: batjocorirea capodoperelor li s-a p\u0103rut unora obligatorie. \u00cent\u00e2i, oaia (Miori\u0163a), pe urm\u0103, c\u0103prioara (Labi\u015f), ca s\u0103 nu fim acuza\u0163i, ca popor, de zoorastie\u201d… \u201eMass media au s\u0103rit \u015fi ele la b\u0103t\u0103lia pentru noul canon, confec\u0163ion\u00e2nd nume\/valori false, ca s\u0103 instaureze, \u00een loc de dictatura pseudo-cultului realist-socialist, dictatura fun. N-am aflat de pe varii canale c\u0103 Miha scrie, c\u0103 Ferenz scrie, c\u0103 Andreea scrie, c\u0103 Loredana are de g\u00e2nd s\u0103 scrie? Doar nu-i mare scofal\u0103 s\u0103 scrii. Suntem liberi s\u0103 tip\u0103rim orice \u015fi o facem. Multele, prea multele reviste au renun\u0163at la sit\u0103 selectiv\u0103 \u015fi public\u0103 te miri ce declasa\u0163i; la fel editurile. Dar c\u0103 astfel de c\u0103r\u0163i imorale estetic sunt \u015fi premiate de Uniunea Scriitorilor, asta-i \u00eentrebarea!\u201d.
\n Romanul critic (un poem \u00een accep\u0163iune gogolian\u0103!) \u00eel are \u00cen Epicentru, pe Tudor Arghezi. \u201ePoetul, ca un c\u00e2mp de lupt\u0103\u201d; \u201eB\u0103t\u0103lia de pe Dealul M\u0103r\u0163i\u015for\u201d. Autoarea particip\u0103, mijlocit aici, la portretul celui mai mare poet sub dictatur\u0103\u2026Comentariile la c\u0103r\u0163ile ce-l au ca obiect (de studiu, cum altfel?) pe marele poet vor fi savuroase; \u00een\u0163elegem din nou \u015fi \u00eenc\u0103 o dat\u0103 cum \u015fi de unde s-a exersat gena valah\u0103 a Magdei U. Nu vom urm\u0103ri punctual excelenta ei carte, (\u201eCarte frumoas\u0103, cinste cui te-a scris\u201d ar spune \u00eensu\u015fi Arghezi)\u2026 totu\u015fi suntem incita\u0163i st\u0103ruitor s\u0103\u2026 st\u0103ruim pe numele \u015fi autorii prefera\u0163i \u015fi selecta\u0163i prin scrisori (rapel stilistic la Ion Ghica) – un Paul Goma, un N. Breban; sau prin laudatio – Gh. Grigurcu \u015fcl; de unde vedem ce \u201ebine g\u00e2ndit\u0103\u201d este cartea autoarei dezl\u0103n\u0163uite\u2026 f\u0103r\u0103 \u201eging\u0103\u015fii\u201d totu\u015fi; subiectul ei este mai cur\u00e2nd cumplit, atroce, ne\u00eemp\u0103cat cu realit\u0103\u0163ile scrise \u015fi des-scrise, spre a uza \u015fi noi de arta calamburului, at\u00e2t de frecvent \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een \u201eVie\u0163ile \u2026\u201d. Un Scurt cuv\u00e2nt de prevenire pe coperta a patra exterioar\u0103, avertizeaz\u0103: \u201eCartea de fa\u0163\u0103 este o \u00eencercare asupra mentalit\u0103\u0163ilor scriitorice\u015fti. S-ar fi putut numi Scriitor: fi\u015fa postului, dar \u015fi Cititor: fi\u015fa postului\u2026\u201d. Paul Goma, Nicolae Breban, ambii autori nobeliabili, dar ignora\u0163i de mersul lucrurilor \u00een \u0163\u0103ri\u015foar\u0103\u2026 ambii \u00een comunicare amiabil\u0103 cu scriitoarea critic\u0103 \u015fi nu numai\u2026 \u00een timp ce Gh. Grigurcu e selectat pentru decalogul moral – \u201eun decalog al intelectualului, decupat din multele confesiuni-document\u201d\u2026 Interesant, totodat\u0103 l\u0103udabil la Magda Ursache, c\u0103 nu se las\u0103 \u00eenvins\u0103 de subiectivitate, asum\u00e2ndu-\u015fi rolul de ap\u0103r\u0103toare avizat\u0103 (\u015fi din oficiu) a celor \u00eenvin\u015fi sau convin\u015fi de regim s\u0103\u2026 colaboreze; temper\u00e2nd la un moment dat \u201eironiile din rastel\u201d ale lui Gh. Grigurcu \u00eensu\u015fi\u2026 atunci c\u00e2nd e vorba de Marin Preda sau Nichita St\u0103nescu \u015fcl\u2026 In honorem Gheorghe Grigurcu din Mic tratat de incorectitudine politic\u0103 doamna M. Ursache scrie: \u201eDar slugarnic e prea mult spus despre Preda care, dup\u0103 tezele f\u0103r\u0103 antiteze, a amenin\u0163at v\u00e2rful Puterii: \u201eDac\u0103 introduce\u0163i realismul socialist, m\u0103 sinucid\u201d. Convingeri comuniste la autorul personajului Petrini? C\u00e2t despre Nichita St\u0103nescu, da, a fost excesiv pre\u0163uit \u00een scop propagandistic, dar nu cred c\u0103 majoritatea poemelor sunt caduce. Oricum, felul cum a ie\u015fit din literatura proletcult\u0103, din imageria sapei \u015fi mistriei, zilierului \u015fi cosa\u015fului e un miracol \u015fi o enigm\u0103. De un portret \u00een ap\u0103 (cam) tare beneficiaz\u0103 \u015fi Marin Sorescu. \u015ei-l prefer pe Gh. Grigurcu spun\u00e2ndu-i lui Noica \u201emonomaniacul sublim \u00eentru idee\u201d dec\u00e2t \u201eg\u00e2nditorul cu basc\u0103\u201d. Pe alocuri incizia e prea ad\u00e2nc\u0103. Dar omul Grigurcu e, \u00een realitate, foarte afabil, chiar prea politicos, prea \u00eendatoritor. Inelegan\u0163a nu-i \u015fade, cum nu-i \u015fade \u015fapca proletar\u0103 ori jiletca prea str\u00e2ns\u0103 a propagandei\u201d. \u00cen acela\u015fi sens e admirabil\u0103 \u201eap\u0103rarea lui C\u0103linescu\u201d din Agresori, Vicitime, Martori-Certoteca, (cap. VII), \u00een care agresorul, Adrian Marino, iese cu p\u0103l\u0103ria turtit\u0103 r\u0103u. \u201eHot\u0103r\u00eet, Marino l-a \u00eentrecut \u00een resentimente pe Pandrea \u015fi \u00een falsuri pe Zaciu. Nu sinceritatea (Zaciu nu o are) e de respins, ci reducerea la neant a tuturor. \u201eAutorl\u00e2cul\u201d lui Steinhardt pe tema pu\u015fc\u0103riei \u00eel dezgust\u0103. De altfel, contest\u0103 \u00eentreaga literatur\u0103 de \u00eenchisoare, gen pentru care g\u0103se\u015fte etichete ca fals\u0103, afecta\u0103, artificial\u0103. Gyr, Voiculescu au fost indecen\u0163i \u00een suferin\u0163\u0103? Teoreticianul literar \u015ftie c\u0103 nu numai indignarea, dar \u015fi suferin\u0163a imens\u0103 face versul. Vers care \u00eel las\u0103 rece, cum \u00eel las\u0103 rece \u015fi martirajul din \u00eenchisori. \u015ei declar\u0103 ritos c\u0103 pe el nu l-a vizitat Iisus \u00een celul\u0103. A\u015fa este, jertfa nu l-a \u00eent\u0103rit pe Marino; i-a \u00eent\u0103rit \u00eens\u0103 pe Valeriu Gafencu, sf\u00eentul \u00eenchisorilor, pe Mircea Vulc\u0103nescu, pe Steinhardt, pe Teohar Mihada\u015f, pe Andrei Ciurunga, pe\u2026\u201d
\n \u2026\u201eCu rea credin\u0163\u0103 i-a contestat totul lui C\u0103linescu: mintea str\u0103lucit\u0103, erudi\u0163ia critic\u0103, viziunea \u015fi gustul, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la calificative ca autodidact \u015fi amatoristic. C\u0103linescu era un \u201eperimat\u201d, \u00een afara sistemului vestic de referin\u0163\u0103. Gelozie profesional\u0103? Cred c\u0103 da: Marino a sim\u0163it dispre\u0163ul c\u0103 nu era \u201escriitor\u201d. R\u0103zboiul \u201efr\u0103\u0163esc\u201d \u00eentre discipol \u015fi maestru a dat din p\u0103cate rod spinos\u2026 o \u00eentreag\u0103 pletur\u0103 contestatar\u0103\u2026 de la Monica Spiridon la Ileana Vrancea au tot continuat s\u0103-l \u201econteste\u201d… pe G. C\u0103linescu. Concluzia autoarei: \u201eC\u0103linescu r\u0103m\u00e2ne irepetabil.\u201d
\n Mai departe, ie\u015find din infern, precum altc\u00e2ndva Dante la altre stele, \u00ee\u015fi va \u00eeng\u0103dui \u015fi un respiro amiabil, scriind \/atac\u00e2nd bun\u0103oar\u0103 Cazu\/Lazu: \u201eEu vreau s\u0103 fiu un om cumsecade\u201d: \u201e\u2026dup\u0103 ce am alunecat, citind cele peste 500 de pagini de memorii Marino, \u00eentr-un h\u0103u de orgoliu \u015fi de r\u0103utate, am c\u0103utat o lectur\u0103 reconfortant\u0103 \u015fi am g\u0103sit-o: Scene din via\u0163a literar\u0103, 1979-1989, Ideea European\u0103, 2007, de unde am decupat notula din titlu, an optzeci. Ion Lazu e cu adev\u0103rat \u201eom de p\u00e2ine\u201d, cum \u00eei spune Const. Virgil Gheorghiu basarabeanului. Onest, cuviincios, echilibrat, cu sim\u0163ul m\u0103surii, devotat.\u201d Sunt \u00een fond \u201ea lumii (literare) dou\u0103 fe\u0163e\u201d cercetate de doamna Ursache \u00een acute, dar \u015fi IN HONOREM acolo unde e cazul\u2026O carte care se cite\u015fte, cum e scris\u0103, cu pasiune, cu implicare, cu mare folos: un manual estet, dar mai ales de etic\u0103, despre contimporani\u2026 biciuind moravuri, punct\u00e2nd \u201ecazuri\u201d\u2026 ridic\u00e2nd pavazuri, pentru mai dreapta cinstire a literaturii rom\u00e2ne moderne \u015fi contimporane.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Camelia Manuela SAVA Fenomenul Pite\u0219ti \u00eentre demoniacal \u0219i neuitare Paul Goma se num\u0103r\u0103 printre cei care au scris despre un<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19685"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19685"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19685\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19687,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19685\/revisions\/19687"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19685"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19685"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19685"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}