{"id":19680,"date":"2022-11-20T01:03:47","date_gmt":"2022-11-19T22:03:47","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19680"},"modified":"2022-11-20T01:03:47","modified_gmt":"2022-11-19T22:03:47","slug":"spatii-culturale-nr-27-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19680","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 27 (6)"},"content":{"rendered":"

Camelia Manuela SAVA<\/strong>
\n\"\"

apocalipsa<\/strong><\/p>\n

aveam o singur\u0103 iubire ascuns\u0103:
\no singur\u0103 spaim\u0103 de apocalipsa sentimentelor pe care luna tr\u0103g\u00e2ndu-le pe orbita
\nei \u00een fiecare sear\u0103
\nle \u00een\u015fir\u0103 ca pe m\u0103rgelele de sticl\u0103 din poveste\u2026
\na\u015f fi putut s\u0103 strig: sf\u00e2r\u015fitul nu-i aici,
\n dar m\u0103 \u00eempiedicam \u00eentotdeauna de stelele ce l\u0103sau \u00een urm\u0103 o d\u00e2r\u0103 lipicioas\u0103.
\nVisam s\u0103 te ajung din urm\u0103,
\nVisam c\u0103 \u00een privirea ta \u00eemi voi reg\u0103si speran\u0163ele de\u015farte
\n\u015ei at\u00e2rn\u00e2ndu-le \u00een genele tale
\nSperam c\u0103 numai palmele mele \u00ee\u0163i vor strivi z\u00e2mbetul
\n\u00cen zorii zilei.
\n\u00cen visul meu c\u0103lcam peste frunzele palide, \u00eenc\u0103lzindu-\u0163i cu ele s\u00e2ngele,
\nC\u0103lcam pe asfalt
\nToate frunzele albastre oglindite \u00een pupila ta.
\nTablouri apocaliptice purtau
\n principalele semne ale iubirii mele:
\nNu te g\u0103seam, nu te \u015ftiam p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu am aflat c\u0103 din cenu\u015f\u0103
\nse va ivi o alt\u0103 femeie
\nCe \u00ee\u0163i va strivi \u00eentre g\u00e2nduri
\nIubirea!
\nNu e de ajuns apocalipsa
\n ca s\u0103 m\u0103 opreasc\u0103 din drumul meu p\u00e2n\u0103 la tine,
\n Nu e de ajuns o iubire
\n ca s\u0103 te fac\u0103 s\u0103 ui\u0163i numele meu \u00eenflorit a doua oar\u0103
\nr\u0103sp\u00e2ndit \u00een patru col\u0163uri cu petale organice!
\nclorofila r\u0103sfr\u00e2nt\u0103 \u00een oglind\u0103 va d\u0103inui
\n chiar \u015fi dup\u0103 ce apocaliptice idei vor fi adormit \u00een t\u00e2mpla mea obosit\u0103.
\nNu po\u0163i s\u0103 veghezi la nesf\u00e2r\u015fit!
\nIubirea e aici la cap\u0103tul apocalipsei ca o arm\u0103 ce se descarc\u0103 periodic
\n\u00cenc\u0103rc\u00e2ndu-ne con\u015ftiin\u0163a \u00een van!<\/p>\n


\nSimion DIMA<\/strong>
\n\"\"

PENELOPA<\/strong><\/p>\n

Cu p\u00e2nza ei nev\u0103zut\u0103,
\n\u0163esut\u0103 ziua \u015fi noaptea,
\nea \u0163ine casa,
\no \u0163ine cu veghea ochilor ei frumo\u015fi,
\no \u0163ine cu trestia
\ng\u00e2ndului ei neistovit,
\ncare se face floare \u015fi fruct,
\n\u015fi ne men\u0163ine
\n\u00een dulce via\u0163\u0103,
\nai ei suntem,
\nai Penelopei,
\n\u00eenl\u0103n\u0163ui\u0163i
\nde-a pururi!
\n\u015ei ea, z\u00e2mbind,
\n\u015ftie
\n\u015fi \u0163ese
\nneostenit\u0103
\nmai departe:
\ne de m\u0103tase p\u00e2nza
\n\u015fi e de ml\u0103dios o\u0163el.<\/p>\n

3 august 1987<\/p>\n


\n[C\u0102RARE DE FLORI]<\/strong><\/p>\n

Mi-i fric\u0103
\np\u00e2n\u0103 \u015fi de mica
\ninofensiva furnic\u0103:
\ns\u0103 nu-\u0163i fac\u0103 r\u0103u.
\nMi-i team\u0103 de-o pal\u0103 de aer,
\ns\u0103 nu te r\u0103neasc\u0103,
\nm\u0103 p\u0103trunde zilnic,
\nde la trezire, urarea vie, treaz\u0103
\ntem\u0103toare
\natotprezent\u0103 \u2013
\ns\u0103 te \u015ftiu
\n\u00een inima casei
\ntreb\u0103luind
\ncum numai tu \u015ftii
\nori cuprins\u0103 de reverie,
\nvis\u00e2nd la o nou\u0103 carte,
\n\u00eentr-un spa\u0163iu
\nal lini\u015ftii noastre casnice,
\ncare prin tine
\nse face
\ncald ca o inim\u0103.<\/p>\n

N-ai v\u0103zut?
\nPe locul unde treci
\ncre\u015fte c\u0103rare de flori!<\/p>\n


\n[CINE]<\/strong><\/p>\n

Cine \u015ftie s\u0103 sufere ca tine
\ncu-at\u00e2ta sf\u00e2nt\u0103 demnitate
\ncine din privire
\n\u00eendreapt\u0103 un discret repro\u015f
\ncine trece peste
\ncine iart\u0103
\ncine face s\u0103 c\u00e2nte
\np\u00e2n\u0103 \u015fi indiferentele
\npietre
\ncine adun\u0103 \u00een sine
\nt\u0103rie \u015fi sl\u0103biciune
\nat\u00e2t de omene\u015fti am\u00e2ndou\u0103
\n\u015fi aluat de p\u00e2ine
\naromitoare
\nhr\u0103nindu-ne sufletul,
\ntu,
\ncare mereu ai dat
\nneprimind
\nnea\u015ftept\u00e2nd<\/p>\n


\n[ZILNIC SUR\u00c2SUL]<\/strong><\/p>\n

Nu-mi spune nimic
\nci las\u0103-m\u0103 s\u0103-\u0163i contemplu
\nzilnic
\nsur\u00e2sul
\nochii ce spun c\u0103
\ne acolo un suflet
\n\u015fi o con\u015ftiin\u0163\u0103
\nunic\u0103 \u00een ast\u0103 lume
\nf\u0103ptura ta \u00eentreag\u0103
\nde neasemuit\u0103 frumuse\u0163e
\n\u00een fa\u0163a c\u0103reia cedeaz\u0103
\nputerea s\u0103lb\u0103ticiunilor<\/p>\n

bun\u0103tatea \u015fi frumuse\u0163ea
\nt\u0103ria de a vrea \u015fi a spera
\nsunt armele tale
\nce nu dau gre\u015f<\/p>\n


\n[STEA]<\/strong><\/p>\n

S\u0103n\u0103tatea ta e
\naerul meu
\ncel mai pur,
\nnumai atunci
\no lini\u015fte ad\u00e2nc\u0103
\n\u015fi dulce
\nse strecoar\u0103
\n\u00een vinele mele,
\n\u00een pofida a tot ce e greu
\n\u00een lume,
\n\u015fi-o putere m\u0103-nv\u0103luie:
\ncertitudinea c\u0103
\ne bine \u015fi c\u0103
\nundeva arde o
\ncald\u0103 stea a bun\u0103t\u0103\u0163ii \u2013
\nsingura, vai, pe-acest p\u0103m\u00e2nt;
\nprin ea numai
\nm\u0103 reg\u0103sesc
\noriunde m\u0103 aflu,
\noricum
\n\u015fi-oric\u00e2t de departe,
\nexist\u0103 acolo,
\npe-al certitudinilor
\nfirmament,
\nstea bun\u0103
\nstea pur\u0103
\nstea a luminii
\nce m\u0103 p\u0103trunde
\ncu raze de aur
\ntu,
\ndulce, prea bun\u0103 stea
\na minunilor
\nmele cele mai durabile,
\nmagie tainic\u0103
\n\u015fi-at\u00e2t de omeneasc\u0103.<\/p>\n


\n[FEBRUARIE]<\/strong><\/p>\n

Clipa asta este \u015fi nu va mai fi \u2013
\n\u015fi-afar\u0103-i frig \u015fi e alb \u2013
\ndar cu tine clipa dureaz\u0103
\n\u015fi se face via\u0163\u0103, se face
\nbucurie,
\nse face eternitate:
\ntu e\u015fti via\u0163a!
\nE cinci \u015fi lumina se-aprinde,
\ndar nu e cinci, e de 5X5X5,
\nde c\u00e2nd trup\u015forul t\u0103u tresare,
\n\u00een zori, treb\u0103luie\u015fte dincolo,
\nlu\u00e2nd-o \u00eenaintea ceasornicului,
\nmereu \u00eenainte, tu, \u00eenainte-ne:
\ninim\u0103
\ncuget
\nvrere
\ncon\u015ftiin\u0163\u0103,
\na casei \u015fi-a lumii,
\npe m\u00e2na ta, lumea s-ar face dreapt\u0103,
\njudecat\u0103 limpede,
\nsuflet c\u00e2t cerul, \u00eenaltul,
\ntu,
\nsf\u00e2nt\u0103 credin\u0163\u0103,
\nnou\u0103 \u00eenchinat\u0103,
\ninim\u0103 \u00een\u0163eleapt\u0103
\no floare pe frigul de-afar\u0103;
\ne, ca atunci, o zi
\ncenu\u015fie de februarie \u015fi eu
\nveneam spre tine,
\ncuget curat,
\nspre a-\u0163i sta mereu
\naproape, \u00een preajm\u0103,
\no suflare s\u0103-\u0163i \u0163in\u0103 de cald,
\nb\u0103taie de inim\u0103
\nl\u00e2ng\u0103 inima
\nviteaz\u0103,
\nl\u00e2ng\u0103 judecata ca o sabie,
\nscump\u0103 iubire
\nad\u0103 m\u00e2nu\u0163ele s\u0103-\u0162i
\nsuflu de cald,
\n\u00eentinde
\nlocul unde te doare
\ns\u0103-l acop\u0103r cu
\nbalsamul ce vindec\u0103
\n\u015fi d\u0103 putere!<\/p>\n

Joi, 4 februarie 1993<\/p>\n


\nTU<\/strong><\/p>\n

Bucurie de s\u00e2nge \u015fi soare,
\nfiin\u0163\u0103 bun\u0103 ca izvorul, prieten\u0103
\naprig\u0103 ca o cascad\u0103-nvolburat\u0103,
\nte voi putea cunoa\u015fte, \u0163ine ad\u00e2nc \u00een suflet?<\/p>\n

Poezii \u00eengrijite de<\/em> SIMONA-GRAZIA DIMA<\/strong><\/p>\n


\n Artemiza AS\u0102NACHE<\/strong>
\n\"\"

Drogurile \u00een proza feminin\u0103 interbelic\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00cen perioada interbelic\u0103, o problem\u0103 deosebit de serioas\u0103 cu care se confrunt\u0103 societatea rom\u00e2neasc\u0103 este cre\u0219terea consumului de droguri. Andrei Oi\u0219teanu identific\u0103 \u00een cartea sa, Narcotice \u00een cultura rom\u00e2n\u0103. Istorie, religie \u0219i literatur\u0103, mai multe motive ale acestui fenomen: pe de o parte, ar fi dependen\u021ba de stupefiante dob\u00e2ndit\u0103 \u00een spitalele rom\u00e2ne\u0219ti din timpul primului r\u0103zboi mondial, prelungit\u0103 \u0219i dup\u0103 externare (\u201emorfina \u0219i alte narcotice au fost masiv folosite \u0219i \u00een spitalele rom\u00e2ne\u0219ti, at\u00e2t pentru alinarea durerilor suportate de r\u0103ni\u021bi, c\u00e2t \u0219i pentru anestezierea celor opera\u021bi\u201d ), iar, pe de alt\u0103 parte, copierea \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirea unor \u201en\u0103ravuri mai mult sau mai pu\u021bin noi (inclusiv consumul de narcotice)\u201d aduse la noi de ofi\u021berii str\u0103ini (francezi, germani, ru\u0219i etc.). O poart\u0103 de intrare \u00een \u021bar\u0103 a drogurilor o reprezentau ora\u0219ele-port (Constan\u021ba, Br\u0103ila etc.), unde contrabanda cu opium \u0219i ha\u0219i\u0219 era o activitate obi\u0219nuit\u0103. Fenomenul este descris \u00een prozele lui Panait Istrati, Pavel Chihaia \u0219i al\u021bii. Potrivit aceluia\u0219i cercet\u0103tor, drogurile cele mai utilizate la noi \u00een perioada interbelic\u0103 au fost morfina, opiumul, eterul, heroina \u0219i cocaina.
\nEvenimentele acestea nu trec neobservate de scriitoarele momentului. \u00cen operele Ioanei Postelnicu, Sandei Movil\u0103, Soranei Gurian sau ale lui Henriette Yvonne Stahl apar personaje care sunt prezentate ca dependente de droguri, dar \u0219i personaje care tr\u0103iesc o stare de narcoz\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fi consumat vreo substan\u021b\u0103 halucinogen\u0103. Ar fi vorba de o \u201enarcotizare fictiv\u0103\u201d . De obicei, cauza acestei st\u0103ri este dragostea, o dragoste intens\u0103, mistuitoare, sim\u021bit\u0103 de protagoni\u0219ti ca un drog. Este acela\u0219i sentiment descris de Camil Petrescu \u00een Ultima noapte de dragoste, \u00eent\u00e2ia noapte de r\u0103zboi \u0219i \u00een Patul lui Procust. Dep\u0103rtarea de femeia iubit\u0103 (Ela, Emilia) le creeaz\u0103 eroilor (\u0218tefan Gheorghidiu, George Ladima) o stare de sevraj care nu poate fi potolit\u0103 dec\u00e2t prin \/ \u00een prezen\u021ba persoanei iubite.
\nHenriette Yvonne Stahl este singura prozatoare a epocii care dezvolt\u0103 pe larg tema narcoticelor. Ea plaseaz\u0103 \u00een centrul romanului s\u0103u, \u00centre zi \u0219i noapte, (1942) figura unei narcomane, Zoe Mihalcea Vr\u00e2nceanu, o imagine impresionant\u0103, zguduitoare, care se contureaz\u0103 ca atare abia spre finalul operei. Descriind eforturile pe care prietena sa, Ana Stavri, le face pentru a-i procura morfin\u0103, naratorul aminte\u0219te \u00een roman de articolele din presa central\u0103 a timpului, precum \u0219i de m\u0103surile luate de poli\u021bie \u00eempotriva trafican\u021bilor de droguri: \u201eZ\u0103ri imediat, ostentativ larg desf\u0103cut pe pat, pe pern\u0103 chiar, un jurnal. Ana, ma\u0219inal, lu\u0103 foaia. Titlul unui articol era subliniat gros cu ro\u0219u. Ana, \u00een picioare, citi mai \u00eent\u00e2i titlul, apoi, f\u0103r\u0103 s\u0103 lase foaia din m\u00e2n\u0103, continu\u0103 s\u0103 citeasc\u0103, se a\u0219ez\u0103 \u00eencet pe marginea patului. Era un vehement articol \u00eempotriva trafican\u021bilor de morfin\u0103 \u0219i a morfinomanilor. O doamn\u0103, morfinoman\u0103, se azv\u00e2rlise de la etajul patru \u00een strad\u0103. Motivul: lipsa de morfin\u0103\u201d.
\nP\u0103rin\u021bii Anei \u00eencearc\u0103 astfel s\u0103 o pun\u0103 la curent cu primejdiile la care se expune continu\u00e2nd s\u0103-i procure droguri prietenei sale, Zoe. Cu toate acestea, Ana nu renun\u021b\u0103, ajung\u00e2nd s\u0103 se comporte \u0219i ea ca o toxicoman\u0103. Pentru Ana, Zoe este un narcotic, o fiin\u021b\u0103 ce exercit\u0103 asupra ei o putere neobi\u0219nuit\u0103 care o face, \u00een mod paradoxal, prin contraexemplu, mult mai responsabil\u0103 \u0219i mai con\u0219tient\u0103 de soarta ei pe acest p\u0103m\u00e2nt: \u201eAna umbla cu spaima \u00een suflet c\u0103 va fi prins\u0103, \u00eenchis\u0103, cercetat\u0103. \u0218i totu\u0219i, cu toat\u0103 spaima, Ana continua s\u0103 caute morfin\u0103, adic\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i ri\u0219te via\u021ba pentru o cauz\u0103 pierdut\u0103. Mila \u0219i sim\u021bul de a duce p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t acest angajament luat erau mai mari dec\u00e2t spaima\u201d.
\nAda Udrescu, \u00een schimb, eroina Sandei Movil\u0103 din romanul Desfigura\u021bii (1935), nu are curajul Anei. C\u00e2nd afl\u0103 c\u0103 prietena ei din copil\u0103rie, Millya Br\u00e2ncu\u0219i, ia morfin\u0103, Ada \u00eei fur\u0103 fiolele \u0219i seringa, anun\u021b\u00e2ndu-i familia. Gestul vine prea t\u00e2rziu \u00eens\u0103, \u00eentruc\u00e2t poli\u021bia nu o mai g\u0103se\u0219te. Povestea celor dou\u0103 prietene, Ada \u0219i Millya, descris\u0103 destul de succint de naratorul din Desfigura\u021bii, pare s\u0103 fie preluat\u0103 \u0219i dezvoltat\u0103 pe larg \u00een romanul \u00centre zi \u0219i noapte. Millya reprezint\u0103 pentru Ada o figur\u0103 matern\u0103, ocrotitoare, o prieten\u0103 bun\u0103 c\u0103reia \u00eei poate spune orice secret. \u201e\u00cenalt\u0103 \u0219i ml\u0103dioas\u0103 ca un \u0219arpe\u201d, \u201emare, alb\u0103, ca o zei\u021b\u0103 a \u00een\u021belepciunii\u201d, cu o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are de \u201eWalkirie generoas\u0103 \u0219i franc\u0103\u201d, cu pleoape cu gene lungi, \u201ede un blond argintiu peste ochii viole\u021bi\u201d, cu \u201eumerii obrajilor pietro\u0219i, cu puf u\u0219or, ca dou\u0103 piersici palide\u201d, Millya se va schimba treptat, odat\u0103 cu logodna.
\nDestinul le rezerv\u0103 \u00eens\u0103 un prim e\u0219ec amoros celor dou\u0103 prietene: cei doi logodnici ai lor, \u0218tefan Manu \u0219i Barbu Lerescu, mor \u00een luptele din primul r\u0103zboi mondial. Vestea le zguduie profund pe am\u00e2ndou\u0103, dar Millya pare s\u0103 treac\u0103 mai repede peste acest \u0219oc. Este doar o impresie, c\u0103ci aceast\u0103 dragoste ne\u00eemplinit\u0103 \u00eei va marca definitiv via\u021ba, duc\u00e2nd-o la pierzanie. Venit\u0103 \u00een Bucure\u0219ti, la facultate, Millya se schimb\u0103. Semnele unei existen\u021be precare, fragile, se citesc, balzacian, din mediul \u00een care locuie\u0219te t\u00e2n\u0103ra student\u0103. Cl\u0103direa-pensiune este veche, cenu\u0219ie, camera jalnic\u0103: \u201eEra o atmosfer\u0103 de mizerie \u0219i dezordine, ca \u00eentr-o camer\u0103 de hotel de provincie \u00eendep\u0103rtat\u0103, ocupat\u0103 de o c\u0103l\u0103toare gr\u0103bit\u0103 \u0219i suspect\u0103 (s. n.). Ada se mir\u0103. Cuno\u0219tea spiritul de ordine \u0219i bunul gust al Millyei, care preschimbase cu c\u00e2teva lucruri de nimic \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area sinistr\u0103 a dormitorului internatului, \u00eentr-un peisagiu familiar. Pierderea lui Barbu s-o fi descump\u0103nit pe Millya \u00eentr-at\u00e2t?\u201d.
\nDe\u0219i nu afl\u0103m c\u00e2nd \u0219i cum a \u00eenceput dependen\u021ba de morfin\u0103 a fetei, putem b\u0103nui cu u\u0219urin\u021b\u0103 motivele sale, oarecum similare celor care o \u00eemping pe Zoe Mihalcea Vr\u00e2nceanu \u00een bra\u021bele aceleia\u0219i substan\u021be otr\u0103vitoare \u2013 un eveniment \u0219ocant petrecut \u00een via\u021ba lor personal\u0103, intim\u0103. Desigur, nu judec\u0103m aici gravitatea faptelor (abuzarea sexual\u0103 repetat\u0103, incestuoas\u0103, \u00een cazul eroinei lui Henriette Yvonne Stahl versus pierderea logodnicului \u00eenainte de nunt\u0103 \u0219i alte decep\u021bii amoroase, \u00een cazul din Desfigura\u021bii), ci vorbim despre un fapt care le zguduie psihic \u0219i fizic profund, pe fondul unor sensibilit\u0103\u021bi aparte \u0219i al unor tare ereditare. Tat\u0103l lui Zoe, Dumitru Mihalcea Vr\u00e2nceanu, este dement, fratele ei, Traian, este retardat, Ana Br\u00e2ncu\u0219i, sora Millyei, este nebun\u0103 etc.
\nSemnele unei mari tulbur\u0103ri se cunosc \u0219i pe chipul Millyei. Ada observ\u0103 c\u0103 prietena ei nu este atent\u0103, devine nervoas\u0103 din nimic, nu se poate concentra, av\u00e2nd o privire de om pierdut: \u201e\u00centreaga ei \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are de Valkirie modern\u0103, \u00eenalt\u0103, dar cu \u00eencheieturile fine \u0219i vocea grav\u0103 de violoncel, r\u0103sp\u00e2ndea o armonie regeasc\u0103. Dar \u00een aceast\u0103 des\u0103v\u00e2r\u0219ire trupeasc\u0103 se strecurase ceva ciudat, ceva nepotrivit. O nelini\u0219te, o enervare cu tres\u0103riri \u0219i pierderi de fiecare minut, urca din ad\u00e2nc, sp\u0103rg\u00e2ndu-se \u00een umbre palide peste chipul ei lunar\u201d. Pe l\u00e2ng\u0103 aceste schimb\u0103ri fizice (drogurile las\u0103 urme ad\u00e2nci pe corpul uman, desfigur\u00e2ndu-l \u00een fazele ultime), Millya \u00ee\u0219i schimb\u0103 total \u0219i principiile. Inocen\u021ba fetei de la internat se perverte\u0219te \u00eentr-o capital\u0103 ame\u021bitoare, plin\u0103 de zgomot, de iure\u0219, de str\u0103lucire. Bucure\u0219tiul func\u021bioneaz\u0103, \u00een cazul Millyei, ca un ora\u0219 al pierzaniei, al dec\u0103derii \u0219i al bolii, a\u0219a cum este imaginat la simboli\u0219ti sau \u00een Calea Victoriei de Cezar Petrescu. T\u00e2n\u0103ra \u00eencepe s\u0103-\u0219i petreac\u0103 timpul \u00een grupuri g\u0103l\u0103gioase de studen\u021bi prin baruri \u0219i restaurante, \u00een compania multor b\u0103rba\u021bi, \u201efreneziile trupe\u0219ti\u201d ale Millyei speriind-o de-a binelea pe Ada. Rela\u021bia e\u0219uat\u0103 cu un olandez \u00eensurat, tat\u0103 a cinci copii, de care se \u00eendr\u0103goste\u0219te nebune\u0219te, precum \u0219i dependen\u021ba de morfin\u0103 o arunc\u0103 pe Millya \u00een cea mai neagr\u0103 mizerie sufleteasc\u0103 \u0219i trupeasc\u0103. Ea devine de nerecunoscut, o umbr\u0103 desfigurat\u0103, \u201ecu dou\u0103 umbre \u0219i mai negre, mai ad\u00e2nci, \u00een loc de ochi\u201d, \u201ecrin v\u00e2n\u0103t, bolnav de o maladie tragic\u0103, venit\u0103 din ad\u00e2nc, c\u0103reia i se spune iubire\u201d. Protagonista va muri de o supradoz\u0103, singur\u0103, s\u0103rac\u0103, necunoscut\u0103 de nimeni, iar trupul ei anonim, asemeni trupului lui Zoe Mihalcea Vr\u00e2nceanu, va servi drept corp de disec\u021bie pentru studen\u021bii de la Medicin\u0103.
\nDragostea v\u0103zut\u0103 ca boal\u0103, ca o febr\u0103 mistuitoare, ca drog puternic care nu te las\u0103 viu \u0219i \u00eentreg f\u0103r\u0103 persoana iubit\u0103 o contamineaz\u0103 \u0219i pe Ada. Sup\u0103rat\u0103 de e\u0219ecul primului s\u0103u concert de pian de la Ateneu, Ada \u00ee\u0219i \u00eendreapt\u0103 din nou toat\u0103 aten\u021bia asupra lui Colea (Nicolae Lazu), un iubit de care se desp\u0103r\u021bise \u00een urma unui avort. Fata \u00eel ademene\u0219te la ea, \u00eel desparte de actuala iubit\u0103 \u0219i intr\u0103 \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 trans\u0103 hipnotic\u0103, a sim\u021burilor, a c\u0103rnii: \u201eDin acel ceas, r\u0103zvr\u0103tirea ei nu mai cunoscu nicio margine. La laborator, la el acas\u0103, la ea acas\u0103, la teatru, \u00een cofet\u0103rii, prin cinematografe, numai cu el, \u00een fiecare zi, de dou\u0103 ori pe zi, \u0219i mai mult, str\u00e2ns\u0103, lipit\u0103 de el, ca \u00een alt\u0103 fiin\u021b\u0103 a ei. Colea se l\u0103sa dus, uluit de frenezia fetii. (…) Dar Ada nu \u021binea dec\u00e2t la \u00eemplinirea propriei hipnoze\u201d.
\nHipnoza este o stare care o cuprinde pe Ada \u0219i \u00een fa\u021ba pianului. Muzica este ca un drog. Clapele pianului o vr\u0103jesc pe t\u00e2n\u0103ra student\u0103 la Conservator at\u00e2t de tare, \u00eenc\u00e2t nu mai cunoa\u0219te nicio limit\u0103: \u201emuzic\u0103 diminea\u021ba, muzic\u0103 la pr\u00e2nz, muzic\u0103 dup\u0103 pr\u00e2nz, muzic\u0103 seara \u0219i noaptea iar muzic\u0103\u201d. Fetei i se pare c\u0103 \u201edegetele \u00eenc\u0103 nu cedau \u00eendeajuns, c\u0103 n-aveau destul exerci\u021biu \u0219i cu frenezie m\u00e2inile ei supuse goneau pe clape, aceea\u0219i dorin\u021b\u0103 unic\u0103, obsedant\u0103, ore \u00eentregi, f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere\u201d. Pasiunea pentru muzic\u0103, frenezia de a pune pe portativ melodii noi, originale, care s\u0103-i exprime personalitatea, durerile, suferin\u021bele \u0219i fericirile o determin\u0103 pe Ada s\u0103 se mute singur\u0103, \u00eentr-o cas\u0103 izolat\u0103, unde poate s\u0103 \u00ee\u0219i exerseze \u00een voie talentul, uit\u00e2nd de ea: \u201eNu se mai ocupa de ve\u0219minte sau de \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area ei \u0219i ajunsese tot at\u00e2t de desc\u0103rnat\u0103 ca la maici. Numai ochii crescuser\u0103 imen\u0219i \u0219i \u00een ad\u00e2ncul lor lic\u0103rea o flac\u0103r\u0103 nestins\u0103. C\u00e2nd se privea \u00een oglind\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i lipea fruntea de cristalul rece, cercet\u00e2ndu-se cu aten\u021bie \u0219i luciditate, \u00eent\u00e2lnea ceilal\u021bi ochi cari o priveau tot at\u00e2t de mari, cu un fior de demen\u021b\u0103\u201d. Actul creator devine mistuitor, devorator, obsesiv, aduc\u00e2ndu-o \u00een pragul nebuniei. Ada creeaz\u0103 \u00eentr-o stare de narcoz\u0103, asemeni lui Vivian, eroina din Zilele nu se \u00eentorc niciodat\u0103 (1945) de Sorana Gurian.
\nTransa muzical\u0103 func\u021bioneaz\u0103 la fel de bine \u0219i \u00een situa\u021bia ascult\u0103torului, nu numai \u00een cazul celui care o produce. Explor\u00e2nd \u0219i exploat\u00e2nd repeti\u021bia, mai mul\u021bi arti\u0219ti americani din anii \u201960 – \u201970 dezvolt\u0103 un nou stil muzical: muzica minimalist\u0103, cu influen\u021be indoneziene, africane \u0219i indiene. \u201eUna din ideile de baz\u0103 ale minimali\u0219tilor americani r\u0103m\u00e2ne investigarea psihic\u0103 a percep\u021biei muzicale: muzica circular\u0103, monoton\u0103 nu treze\u0219te aten\u021bia ascult\u0103torului prin micile (aproape imperceptibilele) schimb\u0103ri graduale. Dimpotriv\u0103, fiecare participare activ\u0103 se transform\u0103 \u00eentr-una pasiv\u0103, \u00eentr-o adormire a concentr\u0103rii, l\u0103s\u00e2nd loc unor asocia\u021bii \u0219i imagini disparate, st\u0103ri vagi. Muzica minimal\u0103 devine mediu pentru \u00een\u0103l\u021barea spiritual\u0103, dez-individualizare, medita\u021bie\u201d . Speciali\u0219tii vorbesc chiar de trance-music, caracterizat\u0103 prin \u201estaticism, periodicitate, form\u0103 de val\u201d .
\nSub trans\u0103 muzical\u0103 pare c\u0103 se afl\u0103 \u0219i Sanda Movil\u0103 c\u00e2nd scrie romanul Desfigura\u021bii. Autoarea m\u0103rturise\u0219te \u00eentr-un interviu acordat chiar \u00een anul apari\u021biei operei c\u0103 a scris-o \u00eentr-un timp record, pun\u00e2nd aceast\u0103 performan\u021b\u0103 \u0219i pe seama muzicii: \u201eAm lucrat la acest roman \u0219apte s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, contrariu felului meu de a scrie, o singur\u0103 nuvel\u0103 solicit\u00e2ndu-mi cel pu\u021bin o lun\u0103 de zile. Nu \u0219tiu precis c\u0103rui fapt se datoreaz\u0103 timpul at\u00e2t de scurt \u00een care am reu\u0219it s\u0103-l ispr\u0103vesc. Poate, fie unei l\u0103untrice febre, care a pus st\u0103p\u00e2nire pe mine \u0219i nu mi-a dat r\u0103gaz p\u00e2n\u0103 ce nu am \u00eencheiat ultimul capitol, fie faptului c\u0103 la noi \u00een cas\u0103 cineva (este vorba de so\u021bul autoarei, Felix Aderca \u2013 n.n.) lucra tocmai \u00een acel timp la un studiu asupra lui Wagner. De diminea\u021b\u0103 p\u00e2n\u0103 seara casa era inundat\u0103 de armoniile f\u0103r\u0103 pereche, care creau \u00eentr-adev\u0103r o atmosfer\u0103 de nelini\u0219te \u0219i un ritm de via\u021b\u0103 interioar\u0103 at\u00e2t de bogat\u0103, \u00eenc\u00e2t condeiul alerga singur \u0219i se \u00eencadra f\u0103r\u0103 vrerea lui \u00een aceast\u0103 orchestra\u021bie fantastic\u0103\u201d .
\nDac\u0103 scriitoarea pare s\u0103 fi scris romanul \u00een trans\u0103 muzical\u0103, \u0218tefan Manu poate fi b\u0103nuit c\u0103 se folose\u0219te de eter pentru a-\u0219i spori \u0219i \u00eembog\u0103\u021bi creativitatea. Este o simpl\u0103 specula\u021bie, desigur, dar faptul c\u0103 are \u00een valiz\u0103 o sticlu\u021b\u0103 cu eter ne poate \u00eendrepta \u00een aceast\u0103 direc\u021bie. Despre romancierul \u0218tefan Manu nu afl\u0103m mai nimic. Personaj episodic, r\u0103m\u00e2ne o figur\u0103 destul de \u0219tears\u0103. Burlac cu t\u00e2mple albe, el se \u00eendr\u0103goste\u0219te de Ada, vrea s\u0103 o ia de so\u021bie, dar moare pe front. Imaginea lui va mai reveni, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, \u00een roman, in absentia, \u00een unele momente \u00een care Ada, derutat\u0103 existen\u021bial, se g\u00e2nde\u0219te la el. Scena \u00eent\u00e2lnirii lor r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 foarte pregnant\u0103. \u00centr-un decor romantic, gotic, la castelul de la \u021bar\u0103 al familiei Br\u00e2ncu\u0219i, \u0218tefan fumeaz\u0103 \u00een toiul nop\u021bii o \u021bigar\u0103 pe teras\u0103. Ada iese afar\u0103 atras\u0103 de r\u0103coare \u0219i de peisaj, dar i se pare c\u0103 asupra ei sunt a\u021bintite, din turn, privirile unei gorgone fioroase (este Ana, sora nebun\u0103 a Millyei). Imagina\u021bia ei amplific\u0103 teroarea, aduc\u00e2ndu-o aproape \u00een zona fantastic\u0103. Fata le\u0219in\u0103 c\u00e2nd vede \u021bigara aprins\u0103 \u00een noapte \u0219i se treze\u0219te \u00een miros de eter \u0219i colonie la ea \u00een camer\u0103, vegheat\u0103 de \u0218tefan.
\nVedem din aceast\u0103 scen\u0103 modul diferit \u00een care puteau fi utilizate stupefiantele \u00een perioada interbelic\u0103: remedii benigne, de uz curent, \u0219i \/ sau droguri periculoase . Drogurile puteau fi prescrise \u00een scop terapeutic, pentru calmarea unor dureri fizice, \u00eempotriva insomniei sau a nervozit\u0103\u021bii (echivalente cu anti-depresivele \u0219i sedativele din ziua de azi), dar puteau, \u00een acela\u0219i timp, crea dependen\u021b\u0103, da halucina\u021bii etc. Frecven\u021ba cu care apar aceste substan\u021be \u00een operele interbelice, u\u0219urin\u021ba cu care se g\u0103sesc la \u00eendem\u00e2na personajelor, pe masa de toalet\u0103 sau \u00een cutia cu medicamente, procurarea lor simpl\u0103 de la farmacie sus\u021bin ideea c\u0103, \u00een epoc\u0103, drogurile se vindeau pentru efectele lor benefice, efectele negative fiind, \u00een general, neglijate.
\nO descriere mai ampl\u0103 a efectelor eterului asupra psihicului \u0219i fizicului uman \u00eent\u00e2lnim la Ioana Postelnicu, \u00een Bogdana. Dintre prozatoarele interbelice, doar Ioana Postelnicu \u0219i Sorana Gurian sondeaz\u0103 mintea personajului drogat, detaliind senza\u021biile tr\u0103ite \u00een trans\u0103. Henriette Yvonne Stahl, Sanda Movil\u0103 etc. r\u0103m\u00e2n la suprafa\u021ba problemei, prezent\u00e2nd cumva fenomenul din exterior, cu multe date, ce-i drept (mai ales \u00een romanul \u00centre zi \u0219i noapte), dar f\u0103r\u0103 a descrie viziunile induse de droguri, \u201eparadisurile artificiale\u201d (Charles Baudelaire) vizitate. O posibil\u0103 explica\u021bie ar fi aceea c\u0103 personajele narcomane (Zoe Mihalcea Vr\u00e2nceanu, Millya Br\u00e2ncu\u0219i) sunt menite s\u0103 le poten\u021beze pe celelalte (Ana Stavri, Ada Udrescu).
\nChiar dac\u0103 \u00eent\u00e2lnim \u00een romanul \u00centre zi \u0219i noapte o prezentare complet\u0103 a tuturor problemelor \u0219i implica\u021biilor pe care le presupune consumul \u0219i dependen\u021ba de droguri (administrarea morfinei ca form\u0103 de \u201eajutor\u201d \u00een dep\u0103\u0219irea unei traume psihice, (auto)izolarea narcomanului, criza financiar\u0103 cauzat\u0103 de nevoia procur\u0103rii morfinei, iluzia reintr\u0103rii \u00een normal odat\u0103 cu administrarea drogului, suferin\u021bele sevrajului, mizeriile fizice, g\u00e2nduri de sinucidere etc.), analiza autoarei \u201eare ca obiect, \u00een permanen\u021b\u0103, con\u0219tiin\u021ba torturat\u0103 a Anei, \u0219i foarte pu\u021bin drama interioar\u0103 a Zoei, ca \u0219i c\u00e2nd cele dou\u0103 suflete zbuciumate s-ar uni \u00eentr-unul singur, al Anei. Romanul urm\u0103re\u0219te \u00eenstr\u0103inarea treptat\u0103 a Anei de tot ce se afl\u0103 \u00een afara afec\u021biunii pentru Zoe, \u00eendep\u0103rtarea de familie, de prieteni, de via\u021ba normal\u0103 de mai \u00eenainte. Desprins\u0103 parc\u0103 de propria-i materialitate, ajunge s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 numai la nivelul spiritului ei invadat de Zoe, \u00eemprumut\u00e2nd uneori chiar emo\u021biile \u0219i sentimentele acesteia. C\u00e2nd, de pild\u0103, Zoe se \u00eendr\u0103goste\u0219te de un frumos ofi\u021ber francez \u0219i este la r\u00e2ndu-i iubit\u0103 de acesta, Ana tr\u0103ie\u0219te al\u0103turi de ei clipe de mare intensitate emotiv\u0103\u201d .
\nAccentul cade pe Ana, iar Zoe pare s\u0103 fie dublul ei negativ, latura ei malefic\u0103, exagerat\u0103, desigur, pentru un efect mai mare, ca \u00een romanul Straniul caz al doctorului Jekyll \u0219i al domnului Hyde de Robert Louis Stevenson. Confruntate cu R\u0103ul, cu Ur\u00e2tul, \u00eentruchipate perfid \u00een fiole de morfin\u0103 distrug\u0103toare, personajele albe, luminoase, pozitive, \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103-i \u00een\u021beleag\u0103 pe cei din jur \u0219i ajung s\u0103 se cunoasc\u0103 \u0219i pe sine. Descoper\u0103 lumea, cu tot ce are ea bun sau r\u0103u, frumos ori ur\u00e2t, dar se descoper\u0103 \u0219i pe sine. \u00cen cazul Anei Stavri, se poate vorbi chiar de o ini\u021biere metafizic\u0103, \u00eentru suferin\u021b\u0103, cunoa\u0219tere, art\u0103, iubire absolut\u0103, experien\u021be care o preocupau, de altfel, \u0219i pe Henriette Yvonne Stahl.
\nViziunea extatic\u0103 pe care o tr\u0103ie\u0219te Ana \u00een finalul romanului este, dup\u0103 cum recunoa\u0219te Henriette Yvonne Stahl, o transcriere a unei st\u0103ri sim\u021bit\u0103 chiar de autoare, \u201eo stare (…) de supracon\u0219tien\u021b\u0103, (…) de a\u0219a-zis\u0103 \u00abr\u0103pire\u00bb, de extaz deci, \u00een sanscrit\u0103 \u00absamadhi\u00bb\u201d : \u201eI se p\u0103rea c\u0103 alearg\u0103 acum \u00een spa\u021bii necunoscute, cosmice, c\u0103 pa\u0219ii o \u00eenal\u021b\u0103, o u\u0219ureaz\u0103, o duc \u00eentr-o lume supranatural\u0103 \u0219i totu\u0219i material\u0103, real\u0103. Alerga. Atunci, \u00een clipa aceea, se trezi. Ana nu deschise ochii. R\u0103mase nemi\u0219cat\u0103, aten\u021bia \u00eencordat\u0103 \u00een\u0103untrul ei. Nu-\u0219i mai sim\u021bea trupul. Respira\u021bia \u00eei era oprit\u0103. O clip\u0103 crezu c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r murise, dar, deodat\u0103, ca \u00eentr-o c\u0103dere \u00eentr-o dimensiune nou\u0103, Ana cunoscu fericirea, adev\u0103rata fericire, fericirea esen\u021bial\u0103\u201d.
\nDaca Ana ajunge s\u0103 cunoasc\u0103 fericirea absolut\u0103, Bogdana, eroina din romanul cu acela\u0219i nume de Ioana Postelnicu, este adus\u0103 de narator doar p\u00e2n\u0103 \u00een pragul ei. Bogdana nu are nici for\u021ba \u0219i nici curajul Anei de a lupta cu via\u021ba, cu moartea, de a merge mai departe c\u0103ut\u00e2nd s\u0103-\u0219i \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i iubeasc\u0103 aproapele. Ochiul ei este \u00eentors spre interior, dar, chiar \u0219i a\u0219a, protagonista nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 se \u00eempace cu sine. Fire \u00eenchis\u0103, necomunicativ\u0103, lipsit\u0103 de dragostea familiei, ajuns\u0103 \u00eentr-o \u00eemprejurare nefericit\u0103, ea \u00eencearc\u0103 s\u0103 se sinucid\u0103 inhal\u00e2nd eter. Neput\u00e2nd suporta g\u00e2ndul \u0219i ru\u0219inea c\u0103 a fost exmatriculat\u0103 de la \u0219coal\u0103, dup\u0103 ce stric\u0103 o serbare \u0219i o sup\u0103r\u0103 pe profesoara de gimnastic\u0103, pierz\u00e2nd pe deasupra \u0219i galo\u0219ii surorii sale, Bogdana este tentat\u0103 s\u0103-\u0219i \u00eenfig\u0103 o foarfec\u0103 \u00een inim\u0103. \u00cen a\u0219teptarea deciziei directoarei, \u201eo ame\u021beal\u0103 dulce \u0219i un nesf\u00e2r\u0219it dor de somn o cuprinse\u201d, a\u0219a cum personajul lui Max Blecher din \u00cent\u00e2mpl\u0103ri \u00een irealitatea imediat\u0103 este cuprins de un le\u0219in pl\u0103cut \u0219i de ame\u021beal\u0103 \u00een anumite locuri de pe strad\u0103, din cas\u0103 ori din gr\u0103din\u0103.
\nRevenind totu\u0219i acas\u0103, fata decide rapid s\u0103 mearg\u0103 \u00een camera mamei \u0219i s\u0103 caute printre sticlu\u021bele ei recipientul cu eter. De\u0219i nu \u0219tie cum ar trebui s\u0103 foloseasc\u0103 substan\u021ba, Bogdana \u201esim\u021bea c\u0103 trebuie introdus \u00een trup mirosul acela puternic\u201d. Odat\u0103 inhalat, \u201eurechile \u00eencepur\u0103 s\u0103-i v\u00e2j\u00e2ie, nasul o ustur\u0103 la \u00eenceput, pe urm\u0103 nu-l mai sim\u021bi deloc. Toate lucrurile se dep\u0103rtar\u0103 de d\u00e2nsa, se estompar\u0103, intrau unul \u00eentr-altul, r\u0103sturn\u00e2ndu-se \u00een planuri bizare\u201d. De aici \u00eencolo vom asista la o descriere minu\u021bioas\u0103 a st\u0103rilor halucinante tr\u0103ite de Bogdana sub influen\u021ba drogului. Ea aude mai \u00eent\u00e2i ni\u0219te zgomote puternice, vede apoi o lumin\u0103, alunec\u0103 \u00een abis \u0219i simte o prezen\u021b\u0103 care \u00eencepe s\u0103-i vorbeasc\u0103: \u201eUn zgomot regulat, ca o uruitur\u0103 monoton\u0103, \u021b\u00e2\u0219ni din dosul urechii, se \u00eentinse \u00een arc la cealalt\u0103 ureche \u0219i pe urm\u0103 cuprinse \u00eentreg creierul. Se f\u0103cu parc\u0103 lumin\u0103 \u00een el, o lumin\u0103 ro\u0219ie, aprins\u0103 care se \u00eenv\u00e2rtea tot mai repede, tot mai repede. \u00cei venea s\u0103 r\u00e2d\u0103; un hohot puternic izvor\u00e2t dintr-o superioritate con\u0219tient\u0103 asupra celor care r\u0103m\u00e2neau. Numai ea putea vedea ce se petrece \u00een trupul ei, \u00een capul ei\u201d.
\nStudiile \u0219i cercet\u0103rile din domeniu au descoperit motivele medicale care stau \u00een spatele acestor senza\u021bii: zgomotele \u0219i imaginile halucinante la care se refer\u0103 pacien\u021bii ce \u0219i-au revenit din moarte clinic\u0103 sunt datorate lipsei de oxigen sau apari\u021biei unor fluxuri anormale \u00een sistemul cerebral. Odat\u0103 resuscita\u021bi, bolnavii \u00eencep s\u0103 \u00ee\u0219i revin\u0103 din com\u0103, sistemele circulator \u0219i respirator \u00ee\u0219i reiau func\u021bionarea, iar pacientul intr\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 de convalescen\u021b\u0103, de recuperare.
\n\u00cen timpul narcozei, Bogdana simte \u201ec\u0103 o singur\u0103 \u00abcheie\u00bb, o singur\u0103 parol\u0103 o poate propulsa \u00eentr-o alt\u0103 paradigm\u0103 a \u00een\u021belegerii, o poate trimite \u00eentr-o alt\u0103 lume, \u00eentr-o alt\u0103 dimensiune, cea a cunoa\u0219terii superioare\u201d : \u201eMintea i se pref\u0103cu \u00eentr-un ac ascu\u021bit, \u00eentr-o anten\u0103 sensibil\u0103, care c\u0103uta printre circumvolu\u021biunile creierului, cheia acestei eliber\u0103ri, odihna fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor. \u00cei venea s\u0103 urle \u0219i o bucurie stranie o invad\u0103. Iat\u0103, se g\u0103sea \u00een fa\u021ba enigmei, pe care peste o clip\u0103 o va dezlega. (…) odat\u0103 cortina tras\u0103, va z\u0103ri infinitul\u201d.
\nSentimentul pe care Bogdana ar fi trebuit s\u0103-l tr\u0103iasc\u0103 odat\u0103 descifrat\u0103 enigma cunoa\u0219terii, care a preocupat mintea uman\u0103 de secole, ar fi fost, poate, asem\u0103n\u0103tor cu cel sim\u021bit de Ana Stavri. Naratorul nu merge \u00eens\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t cu aceast\u0103 scen\u0103, ce poate fi, de ce nu, baza scenariului unui film cu oameni r\u0103pi\u021bi de entit\u0103\u021bi necunoscute, de fiin\u021be extraterestre ce \u00ee\u021bi pot ar\u0103ta calea spre \u00een\u021belegerea misterelor omenirii. Bogdana, de\u0219i simte c\u0103 r\u0103spunsul s\u0103u este corect (cheia, num\u0103rul magic spus de ea fiind cifra \u201etrei\u201d \u2013 cifr\u0103 simbolic\u0103), este p\u0103c\u0103lit\u0103 \u0219i trimis\u0103 \u00eenapoi pe p\u0103m\u00e2nt. Chiar dac\u0103 nu este nimeni drag \u00een preajm\u0103 (nici nu ar avea cine, de altfel, c\u0103ci Bogdana nu este un copil iubit de familie) care s\u0103 o \u00eentoarc\u0103 de pe acest drum fatal, a\u0219a cum ne spune credin\u021ba popular\u0103 (sufletul mortului nu se poate rupe de aceast\u0103 lume dac\u0103 l\u00e2ng\u0103 el se afl\u0103 persoanele iubite), Bogdana totu\u0219i se treze\u0219te. Este ca \u0219i cum s-ar fi \u00eentors din moarte, din lumea de dincolo, mai ales c\u0103 are un moment de cump\u0103n\u0103, \u00een care crede c\u0103 e moart\u0103. Bogdana \u00ee\u0219i va reveni dup\u0103 aceast\u0103 experien\u021b\u0103 limit\u0103, dar ea \u00eei va marca toat\u0103 existen\u021ba, c\u0103ci va tr\u0103i tot restul vie\u021bii \u00eentr-o stare de trans\u0103 din care nu mai poate ie\u0219i.
\nAbordarea de c\u0103tre scriitoarele interbelice (putem s\u0103 mai includem aici, printre altele, \u0219i pe Jeni Acterian sau Alice Voinescu) a unor teme at\u00e2t de profunde dovede\u0219te faptul c\u0103 \u201epe ne\u0219tiute, \u00een spa\u021biul culturii noastre au tr\u0103it femei care au contrazis teza marilor b\u0103rba\u021bi despre inaptitudinea femeii pentru metafizic\u0103\u201d. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Camelia Manuela SAVA apocalipsa aveam o singur\u0103 iubire ascuns\u0103: o singur\u0103 spaim\u0103 de apocalipsa sentimentelor pe care luna tr\u0103g\u00e2ndu-le pe<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19680"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19680"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19680\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19681,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19680\/revisions\/19681"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19680"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19680"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19680"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}