{"id":19658,"date":"2022-11-16T23:43:08","date_gmt":"2022-11-16T20:43:08","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19658"},"modified":"2022-11-16T23:43:08","modified_gmt":"2022-11-16T20:43:08","slug":"spatii-culturale-nr-27-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19658","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 27 (3)"},"content":{"rendered":"

Ionel POPA<\/strong>
\n\"\"

Vintil\u0103 Horia: \u00eentoarcerea acas\u0103<\/strong><\/p>\n

Critica literar\u0103 \u015fi-a focalizat aten\u0163ia asupra \u201etrilogiei exilului\u201d (DSE-1960; CR-1962; PB-1983) neglij\u00eend \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare sau mai mic\u0103 alte romane, cum ar fi: Scrisoarea a \u015faptea (1962); Un morm\u00eent \u00een cer (1987); Mai sus de miaz\u0103noapte 1992). Aceste romane sunt pentru trilogia exilului adev\u0103ra\u0163i contrafor\u0163i. \u00cen cadrul operei lui VH, Mai sus de miaz\u0103noapte ocup\u0103 un loc aparte: este prima \u015fi ultima crea\u0163ie a scriitorului scris\u0103 \u00een exil direct \u00een limba matern\u0103, iar, pe de alt\u0103 parte este o sintez\u0103 a ideilor definitorii pentru \u00eentreaga oper\u0103. Pentru aceste considerente romanul poate fi considerat testamentul scriitorului.
\n Fabula romanului este scoas\u0103 din ultimele ore din via\u0163a domnitorului \u015etefan cel Mare. Acesta, pe patul de suferin\u0163\u0103, suport\u00eend cu stoicism durerea bolii, \u00een stare de veghe \u00ee\u015fi interogheaz\u0103 existen\u0163a \u015fi domnia. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, MSM pare un roman istoric. Doar p\u00een\u0103 la primul nivel al textului\/lecturii, \u015fi numai \u00een parte, pot accepta o afirma\u0163ie de genul acesta: \u201e[\u2026] inspir\u00eendu-se din amurgul domniei lui \u015etefan cel Mare, Vintil\u0103 Horia realizeaz\u0103 o replic\u0103 modern\u0103 la crea\u0163iile unor predecesori ilu\u015ftri precum B.\u015et.Delavrancea (Apus de soare) \u015fi Mihail Sadoveanu Fra\u0163ii Jderi) [\u2026] Mai sus de miaz\u0103noapte este un roman ce se \u00eentoarce \u00eenspre trecut, \u00eenspre vremurile eroice de odinioar\u0103, trecutul justific\u00eend prezentul. Cu toate acestea, Vintil\u0103 Horia nu realizeaz\u0103 un roman-cronic\u0103. \u00cen romanul s\u0103u, istoria este umanizat\u0103, fiind \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 prin intermediul polifoniei vocilor narative, a\u015fa cum a fost scris\u0103 \u015fi tr\u0103it\u0103 de c\u0103tre ni\u015fte personaje exemplare din r\u00eendul c\u0103rora se deta\u015feaz\u0103 figura mitic\u0103 a lui \u015etefan cel Mare.\u201d (Gh. Glodean Redescoperirea romanului mitic \u00een \u201eNord literar\u201d nr. 10\/2005, apud Georgeta Orian, Vintil\u0103 Horia, Ed. Limes, 2008, p.117). Fraza criticului b\u0103im\u0103rean necesit\u0103 o serie de observa\u0163ii. M\u0103 opresc doar la c\u00eeteva: cartea lui VH nu este un roman istoric \u015fi nici prea mitic; lista \u00eenainta\u015filor este grav incomplet\u0103 \u2013 lista trebuie, obligatoriu, completat\u0103 cu Mihai Eminescu, Nicolae Iorga (Istoria lui \u015etefan cel Mare), la Sadoveanu trebuie ad\u0103ugate Zodia cancerului \u015fi Creanga de aur; Lucian Blaga; un alt \u201e\u00eenainta\u015f\u201d uitat este Vasile Lovinescu cu Dacia hiperboreal\u0103, lucrare tip\u0103rit\u0103 \u00een volum la Paris abia \u00een 1987, fa\u0163\u0103 de care VH s-a exprimat \u00een termeni elogio\u015fi; oric\u00eet de esoteric\u0103 ar fi propozi\u0163ia \u201evremurile eroice justific\u0103 prezentul\u201d nu o pot accepta \u00een contextul romanului: cum vremurile eroice pot justifica un prezent care \u00een viziunea scriitorului este unul dec\u0103zut?
\n Scoas\u0103 din determinismul de tip realist, povestea cu pre-text istoric din romanul lui VH este, dup\u0103 cum am mai spus, o parabol\u0103 cu \u00een\u0163elesuri existen\u0163iale \u015fi filosofice, istorice \u015fi politice, care vizeaz\u0103 o contemporaneitate permanent\u0103, nu numai pe cea a autorului. Spre astfel de \u00een\u0163elesuri ne orienteaz\u0103 de la \u00eenceput motoul construit din cele trei fraze scoase din cronicarii no\u015ftri clasici. Pentru \u00eenc\u0103rc\u0103tura lor de \u00een\u0163elepciune \u015fi frumuse\u0163ea limbii arhaice, cele trei fraze merite citate: \u201e\u2026c\u0103 Dumnezeu nu \u00een mul\u0163i, ci \u00een pu\u0163ini arat\u0103 puterea sa\u2026\u201d (Gr. Ureche); \u201eDeci, fra\u0163i cetitori, cu c\u00eet ve\u0163i \u00eendemna a ceti pre acest letopise\u0163u mai mult, cu at\u00eeta ve\u0163i \u015fti a v\u0103 feri de primejdii \u015fi ve\u0163i fi mai \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i a dare r\u0103spunsuri la sfaturi ori la tain\u0103\u2026\u201d (Ion Neculce); \u201eCe sosir\u0103 asupra noastr\u0103 cumplite aceste vremuri de acum, de nu \u015ftim de scrisori, ce de griji \u015fi suspinuri. \u015ei la acestu fel de scrisoare g\u00eendu slobod \u015fi f\u0103r\u0103 valuri trebuie\u015fte. Iar\u0103 noi privim cumplite vremi \u015fi cump\u0103n\u0103 mare p\u0103m\u00eentului nostru \u015fi nou\u0103.\u201d (Miron Costin)
\n Arm\u0103tura ideologic\u0103 (\u00een sensul curat al cuv\u00eentului) a povestirii este dat\u0103 de c\u00eeteva idei perene \u00een etosul rom\u00e2nesc \u015fi \u00een cultura rom\u00e2n\u0103: originea comun\u0103 \u015fi permanen\u0163a rom\u00e2nilor \u00een spa\u0163iul dacic, c\u0103rora VH le insufl\u0103 o via\u0163\u0103 nou\u0103; credin\u0163a, lipsa poftei pentru ce este dincolo de p\u0103m\u00eentul lor, poten\u0163ialul jertfei; oamenii de la Carpa\u0163i \u015fi Dun\u0103re sunt \u00een\u0163elep\u0163i, drep\u0163i, simpli (naturali, apropia\u0163i de natur\u0103). Miturile \u015fi simbolurile la care apeleaz\u0103 romancierul au tot r\u0103d\u0103cini dacice. Dacismul lui VH nu \u00eenseamn\u0103 nostalgie dup\u0103 un trecut \u015fi nici c\u0103utarea unui pitoresc. VH, ca mul\u0163i al\u0163i rom\u00e2ni din exil, av\u00eend \u201er\u0103d\u0103cinile t\u0103iate\u201c, are nostalgia patriei \u015fi a originilor pe care le exprim\u0103 recurg\u00eend la trecut, la mit, legend\u0103, etnografie, la idealizarea unui spa\u0163iu. El \u00ee\u015fi creeaz\u0103 o patrie imaginar\u0103, numai a lui. Trecutul din roman este abordat din perspectiva unei con\u015ftiin\u0163e contemporane.
\n Nu dup\u0103 mult\u0103 vreme petrecut\u0103 al\u0103turi de domnitor \u015fi de moldovenii lui, Matteo Mariano, medicul vene\u0163ian, descoper\u0103 adev\u0103ruri (ca cele enumerate mai sus) pe care merit\u0103 s\u0103 le \u0163in\u0103 minte: oamenii ace\u015ftia tr\u0103iesc \u015fi lupt\u0103 \u00een lumina unor legi mo\u015ftenite din foarte vechi timpuri, iar \u015etefan voievod viseaz\u0103 la o \u201e\u00eent\u00eelnire\u201d cu Matei Corvin \u015fi cu Vlad \u0162epe\u015f. Domnitorul nu dest\u0103inuie nim\u0103nui visul s\u0103u de \u201e\u00eemp\u0103care\u201d \u015fi unire a rom\u00e2nilor din cele trei \u0163\u0103ri rom\u00e2ne\u015fti, deoarece era con\u015ftient c\u0103 nu erau timpuri pentru asemenea vise. Dar o dat\u0103 tot se m\u0103rturisi Mariei din H\u00eerl\u0103u, ca s\u0103 o fac\u0103 \u201es\u0103 r\u00eed\u0103\u201d. De asemenea, vene\u0163ianul renascentist este uimit de frumuse\u0163ea picturilor de pe zidurile m\u0103n\u0103stirilor \u015fi de profunzimea lor filosofic\u0103 \u015fi teologic\u0103. Deci alt\u0103 descoperire a str\u0103inului: \u015fi la Carpa\u0163i exist\u0103 o cultur\u0103, e drept c\u0103 una \u201eminor\u0103\u201d, dar tot at\u00eet de frumoas\u0103 ca \u015fi cea \u201emajor\u0103\u201d a Apusului renascentist, m\u0103re\u0163 \u015fi orgolios. Devenind \u201edoftor\u201d, Matteo m\u0103rturise\u015fte: \u201e[\u2026] am \u00eenceput s\u0103 m\u0103 dezmeticesc \u015fi s\u0103 pricep ce se \u00eent\u00eempl\u0103 pe aceste \u0163inuturi de hotar. Europa se termin\u0103 la Nistru \u015fi gurile Dun\u0103rii, acolo unde se termin\u0103 Moldova [\u2026] Cred c\u0103 to\u0163i apusenii, r\u00eend pe r\u00eend, ar trebui s\u0103 vin\u0103 aici \u015fi s\u0103 petreac\u0103 un timp ca s\u0103 vad\u0103 cum arat\u0103 lumea de la margine spre centru \u015fi nu invers. Moldova e un proces ini\u0163iatic, f\u0103r\u0103 de care nicio aproximatio veritas nu e posibil\u0103. \u0162ara asta ar trebui transformat\u0103 de umani\u015fti \u00een autocunoa\u015ftere.\u201d Apuseanul Matteo are, la 1500, un vis eminescian! Toat\u0103 istoria noastr\u0103, mediteaz\u0103 Duma, v\u0103rul domnitorului, a fost o permanent\u0103 veghe \u015fi lupt\u0103 cu \u201eamenin\u0163\u0103rile ne\u00eencetate, care se \u00eembulzeau asupra noastr\u0103 din toate p\u0103r\u0163ile. C\u00eend r\u0103suflam la apus, trebuia s\u0103 d\u0103m buzna c\u0103tre r\u0103s\u0103rit.\u201d
\n Anumi\u0163i istorici postmoderni, de la noi, consider\u0103 toate astea mituri r\u0103suflate. Dac\u0103 ar fi cunoscut opera lui VH, l-ar fi taxat drept un romantic na\u0163ional(ist) r\u0103t\u0103cit \u00een secolul al XX-lea. Ace\u015fti eroici desfiin\u0163\u0103tori de mituri (m\u0103 refer la mitul autentic, nu de kitsch, mit fabricat ideologic), cam \u00eencurc\u0103 planurile: realul cu imaginarul colectiv, \u015fi uit\u0103 c\u0103 existen\u0163a omului\/comunit\u0103\u0163ii \u2013 mic\u0103 sau mare \u2013 se desf\u0103\u015foar\u0103 pe dou\u0103 dimensiuni, una profan\u0103 (material\u0103, pragmatic\u0103) \u015fi una spiritual\u0103 (sacr\u0103), care are o component\u0103 de mit. Pentru ca aceast\u0103 existen\u0163\u0103 s\u0103 fie una pe c\u00eet posibil fericit\u0103 \u015fi \u00eenscris\u0103 pe o ax\u0103 ascendent\u0103, trebuie ca cele dou\u0103 dimensiuni s\u0103 fie \u00eentr-o permanent\u0103 rela\u0163ie de conlucrare armonioas\u0103. Ce s-ar \u00eent\u00eempla cu un popor aflat sub t\u0103v\u0103lugul istoriei dac\u0103 ar renun\u0163a total la miturile sale \u015fi la credin\u0163\u0103? Nu altceva dec\u00eet un suicid care ar tulbura \u201ecorola de minuni a lumii\u201d.
\n Scriitorul este inspirat c\u00eend pune un str\u0103in s\u0103 rosteasc\u0103 ni\u015fte adev\u0103ruri despre lumea \u00een care a ajuns. Una din constat\u0103rile str\u0103inului este urm\u0103toarea: \u201eFire\u015fte, \u00een mod natural, ar fi c\u0103zut \u00een sarcina Polonilor \u015fi Ungurilor ajutorul zilnic, \u00een oameni \u015fi arme, \u00eens\u0103 zavistiile locale \u015fi certurile \u00eentre principi pentru o cetate sau [\u2026] pentru o ambi\u0163ie [\u2026] erau, a\u015f zice, tot at\u00eet de \u00eenfrico\u015f\u0103toare ca \u015fi cele de pe \u00eentinsul Italiei. Ceea ce d\u0103dea Turcilor prilej \u015fi putin\u0163\u0103 de a \u00eengloba \u00een s\u00eenger\u00eendul lor imperiu tot mai multe neamuri cre\u015ftine, f\u0103r\u0103 ca nimeni s\u0103 poat\u0103 imagina un sf\u00eer\u015fit acestei \u00eenaint\u0103ri pustiitoare. Deosebirea dintre noi st\u0103tea \u00een faptul c\u0103 Vene\u0163ia sau Milanul vedem \u00een r\u0103s\u0103rit numai \u00eenvr\u0103jbiri \u00eentre fra\u0163i [\u2026] f\u0103r\u0103 s\u0103 ne d\u0103m seama, \u00een superba noastr\u0103 f\u0103\u0163\u0103rnicie, c\u0103 nici la noi lucrurile nu sunau mai pe cre\u015ftine\u015fte.\u201d Concluzia: Apusul \u00ee\u015fi are partea lui de vin\u0103 pentru expansiunea\u2026 semilunii. Cititorul este invitat s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 toposurile geo-politice din roman cu cele ale contemporaneit\u0103\u0163ii postbelice. Romanul MSM este o ampl\u0103 \u015fi profund\u0103 \u201einteroga\u0163ie existen\u0163ial\u0103\u201d care \u201ese suprapune peste interoga\u0163ia istoriei\u201d (Monica Nedelcu). Din acela\u015fi exeget spaniol al operei lui VH citez: \u201eNe afl\u0103m \u00een fa\u0163a semantiz\u0103rii iconice a unei idei fundamentale [\u2026] str\u00eensa leg\u0103tur\u0103 dintre identitatea personal\u0103 care [\u2026] coincide cu identitatea na\u0163ional\u0103[\u2026]\u201d (Postfa\u0163\u0103 la Dumnezeu s-a n\u0103scut \u00een exil, Ed.Craiova, 1992, p.187). Nu surprinde deloc c\u0103 \u00een \u201epovestea parabol\u0103\u201d VH preia sugestii de la \u00eenainta\u015fi pentru a ridica dezbaterea ideatic\u0103 de la nivelul analizei conjuncturii istorice la dimensiuni simbolice. (cf. Nicolae Florescu, \u00centoarcerea proscri\u015filor, 1998,p.116) Concret, VH continu\u0103 romanul de acolo unde s-a oprit Delavrancea \u00een Apus de soare. Creatorul noului \u015etefan cel Mare \u201emizeaz\u0103 acum pe valoarea ini\u0163iatic\u0103 a st\u0103rii de veghe, ca prag al trecerii, ca examen \u015fi judecat\u0103 ultim\u0103 a faptelor existen\u0163ei \u00eenaintea marii c\u0103l\u0103torii.\u201d (cf. N. Florescu)
\n Fiind roman modern, roman de idei, scos de sub tutela realismului clasic, \u015fi nefiind nici roman de evocare istoric\u0103, proza MSM este fragil\u0103 sub raport epic. Pentru a asigura epicul ideilor, autorul nu mai imagineaz\u0103 aventuri \u015fi eroi, ci apeleaz\u0103 la alte mijloace: acord\u0103 aten\u0163ie m\u0103rit\u0103 acelui complex numit structur\u0103 compozi\u0163ional\u0103 \u015fi crea\u0163iei de personaje-idei.
\n Romanul \u00eencepe \u00eentr-un mod foarte profan, cu executarea celor doi uneltitori. \u00cenchiz\u00eend ochii pentru a nu vedea cum cad cele dou\u0103 capete, \u015etefan vede cu ochii min\u0163ii anii de domnie. \u00cen incipitul c\u0103r\u0163ii, scriitorul unific\u0103 dou\u0103 secven\u0163e din piesa lui Delavrancea: pedepsirea uneltitorilor (scene din actul II) \u015fi invocarea celor care s-au jertfit sau stau gata s\u0103 se jertfeasc\u0103 \u00een luptele cu du\u015fmanii (scena III, actul III \u2013 capodoper\u0103 de oratorie poetic\u0103). Romanul se \u00eencheie cu visul (element sacru) lui Petru Rare\u015f, autenticul urma\u015f al marelui domnitor. Imaginii tensionate de la \u00eenceput \u00eei corespunde \u00een final o imagine poetic\u0103 plin\u0103 de \u00een\u0163elesuri. \u201ePovestea\u201d \u00eencepe cu o veghe \u015fi se termin\u0103 cu o trezire. \u00centre acest \u00eenceput \u015fi sf\u00eer\u015fit se desf\u0103\u015foar\u0103 parabola despre biruin\u0163a prin \u015fi peste suferin\u0163\u0103, prin jertf\u0103.
\n Epica ideilor e structurat\u0103 \u00een 27 de capitole av\u00eend drept titluri (men\u0163ionate doar la sumar) numele celor 4 personaje. Textul e construit ca o partitur\u0103 muzical\u0103 pe 4+1 voci \u2013 instrumente solist. \u00cen ordinea intr\u0103rii pentru executarea partiturii, vocile sunt: \u015etefan, care \u00ee\u015fi execut\u0103 partitura la persoana a trei singular, Duma, Matteo Mariano, Maria din H\u00eerl\u0103u, to\u0163i execut\u00eendu-\u015fi partitura la persoana \u00eent\u00eei singular \u015fi Petru Rare\u015f care, la fel cu \u015etefan, \u00ee\u015fi execut\u0103 partitura la persoana a treia singular. \u00cen structura de ad\u00eencime, subtil mascat\u0103, cele 27 de capitole sunt organizate \u00een 3 p\u0103r\u0163i de c\u00eete 9 succesiuni de replici. Vocile depun depozi\u0163ie pentru: jertf\u0103 (\u015etefan), iubirea ve\u015fnic\u0103 (Maria din H\u00eerl\u0103u), prietenie (Duma), schimbarea la fa\u0163\u0103 (Matteo). Trama romanului se deruleaz\u0103 \u00een dou\u0103 registre temporale. Pe de o parte, exist\u0103 un timp prezent, momentul de veghe al personajelor, iar de pe alt\u0103 parte, exist\u0103 timpul trecut al rememor\u0103rii . Peste aceste dou\u0103 registre temporale se suprapune axa exterioar\u0103 a faptelor \u015fi axa interioar\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei.
\n Multe \u015fi semnificative sunt locurile (spa\u0163iile literare). Exist\u0103, mereu \u00een contrapunct, un aici (Moldova) \u015fi un acolo (Vene\u0163ia=Apusul). Locurile apar\u0163in\u0103toare lui aici trimit spre \u201espa\u0163iul mioritic\u201d, fie paradisiac, fie al jertfei. \u00cen opozi\u0163ie, adunate, imaginile Vene\u0163iei se constituie \u00eentr-o incrementa et decrementa Cet\u0103\u0163ii Dogilor. Vene\u0163ia ( Italia) nu mai este spa\u0163iul monumentelor, al spiritului, ci spa\u0163iul viciilor care duc la c\u0103derea liber\u0103 a Serenissimei Republici. Semnificativ\u0103 este \u015fi rela\u0163ia dintre \u00eenchis \u015fi deschis. Aici, spa\u0163iu \u00eenchis (cetate, m\u0103n\u0103stire, p\u0103dure, pe\u015fter\u0103, chilie) \u00eenseamn\u0103 ad\u0103post, securitate, iar spa\u0163iu deschis (stepa) \u00eenseamn\u0103 primejdie (ilustrativ este spa\u0163iul str\u0103b\u0103tut de Duma la \u00eentoarcerea sa de la Moscova). Acolo raportul \u00eenchis-deschis se inverseaz\u0103. Imaginile spa\u0163iale au rol \u00een semantica de parabol\u0103 a textului. Aici, muntele, p\u0103durea, pe\u015ftera, m\u0103n\u0103stirea cu picturile ei sunt simboluri cu deschidere spre transcendent. Entit\u0103\u0163ile geografice devin entit\u0103\u0163i spirituale (Georgeta Orian, Vintil\u0103 Horia, Ed. Limes, 2010, p.150).
\n Personajele romanului au un dublu statut, pe de o parte sunt personaje reale ale fic\u0163iunii literare, iar pe de alt\u0103 parte, sunt \u201eentit\u0103\u0163i spirituale ale Marelui Mu\u015fatin\u201d (cf. N. Florescu). V\u0103rul Duma este dublul p\u0103m\u00eentesc al marelui voievod; medicul vene\u0163ian, Matteo, este \u201eruda de spirit\u201d (N.Florescu). Celelalte personaje care formeaz\u0103 figura\u0163ia, precum Constantin Iacob \u015fi fiul s\u0103u, Arbore, \u0163\u0103ranii-o\u015fteni sunt creiona\u0163i dup\u0103 chipul eroilor din baladele populare. Imaginea marelui domnitor este creat\u0103 pe tiparul arhetipului. Drumurile la Munte \u015fi \u00eent\u00eelnirile cu pustnicul Daniil sunt drumuri de ini\u0163iere, iar cobor\u00eerea \u00een pe\u015fter\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u015fi \u00eennoire a leg\u0103turilor cu originile. \u00cen pe\u015fter\u0103, \u015etefan descoper\u0103 pe \u00eentemeietorul \u015fi pe str\u0103mo\u015fi \u2013 sabirii \u0163\u0103rii. C\u0103l\u0103toria la Insula Alb\u0103 (Leuke), insula lui Apollo, \u00eenseamn\u0103 consultarea oracolului, care \u00eei va vorbi prin gura pustnicului, o re\u00eencarnare a lui Zamolxe \u015fi frate cu Daniil: \u201eAi mul\u0163i ani \u015fi grei \u00een fa\u0163a ta. \u00cengerul t\u0103u e tot at\u00eet de \u00eentins \u00een aripi c\u00eet \u015fi cel al \u0163\u0103rii. \u015ei demonul t\u0103u [\u2026] cel ce st\u0103 de paz\u0103 l\u00eeng\u0103 \u00eenger \u015fi-l s\u00eec\u00eeie f\u0103r\u0103 \u00eencetare, \u015fi el e tot at\u00eet de mare c\u00eet \u015fi \u00eendoiala din sufletul neamului oropsit mereu, viteaz \u015fi \u00eendur\u0103tor, sortit c\u0103derii sub viclenii \u015fi socoteli str\u0103ine de grea p\u0103c\u0103to\u015fenie, \u00eens\u0103 sortit \u00een \u00eencercarea \u00een a fi pild\u0103 at\u00eet pentru el c\u00eet \u015fi pentru al\u0163ii.\u201d. La desp\u0103r\u0163ire, pustnicul \u201e\u00cei puse m\u00eeinile pe frunte, apoi palmele pe cre\u015ftet \u015fi-l binecuv\u00eentase, \u00een timp ce ai lui, minuna\u0163i de ceea ce vedeau, c\u0103zur\u0103 \u00een genunchi \u015fi i se \u00eenchinaser\u0103 socotindu-l drept viitorul lor domn\u201d. \u015etefan prime\u015fte ungerea cea de sus \u015fi pe cea de jos.
\n Matteo, medicul vene\u0163ian trimis de Serenissima Republic\u0103 la Suceava pentru tratarea r\u0103nii domnitorului, este construit pe tiparul motivului str\u0103inului. \u00cen felul acesta, ceea ce v\u0103d ochii lui \u015fi ce gl\u0103suie\u015fte gura lui primesc credibilitate. Dup\u0103 acomodarea cu locul \u015fi oamenii lui, Matteo are de trecut proba acomod\u0103rii cu sine. Vene\u0163ianul m\u0103rturise\u015fte c\u0103 aici, \u00een Moldova, a cunoscut o nou\u0103 na\u015ftere. De schimbarea la fa\u0163\u0103 \u00ee\u015fi d\u0103 seama \u00een urma unei urc\u0103ri la munte, la Vorone\u0163, unde se re\u00eent\u00eelne\u015fte cu pustnicul Daniil \u015fi unde admir\u0103 pictura m\u0103n\u0103stirii. Acest cvasiexilat parcurge o ini\u0163iere la cap\u0103tul c\u0103reia a dob\u00eendit speran\u0163a de a urma, c\u00eendva, \u015fi el, pe \u015etefan cel Mare \u201emai sus de miaz\u0103noapte\u201d, unde se afl\u0103 poarta Capriconului prin care se urc\u0103 la stele doar zeii.
\n Dup\u0103 \u015etefan cel mare, cel mai complex personaj \u00een semnifica\u0163iile lui simbolice este Maria din H\u00eerl\u0103u: \u201efemeia p\u0103m\u00eentului, iubita real\u0103 \u015fi logodnica poten\u0163ial\u0103, mirajul atrac\u0163iei telurice, dar \u015fi simbol noetic al aspira\u0163iei spre lumina suprem\u0103, sensul ultim al vie\u0163ii.\u201d (N. Florescu). \u015etefan a avut multe iubite, dar singura ca prag spre iubirea sacr\u0103 este aceea pentru Maria din H\u00eerl\u0103u. Acesteia, \u015etefan \u00eei spune \u201eTu ai fost singura mea ve\u015fnicie.\u201d Aceast\u0103 ve\u015fnicie o caut\u0103 \u015fi Duma, dublul p\u0103m\u00eentean al lui \u015etefan. Femeia iubit\u0103 de Duma, Vidra, dispare \u015fi reapare sub diferite chipuri, el r\u0103m\u00een\u00eend cu un dor. Pentru \u015etefan, Maria din H\u00eerl\u0103u este trup \u015fi spirit. Ea este P\u0103m\u00eentul \u2013 \u0162ara, iar el este Anteu: \u201eM\u0103 \u00eendoia de mijloc sub greutatea lui, [\u2026] \u015fi ofta ad\u00eenc \u00een timp ce sorbea din mine lini\u015ftea de care avea nevoie [\u2026] pitit\u0103 cum m\u0103 aflam \u00een umbra mea \u015fi a lui, gata s\u0103-i sar \u00eentr\u2019ajutor.\u201d. Maria din H\u00eerl\u0103u nu i-a fost \u201enici mam\u0103, nici sor\u0103, nici so\u0163ie, ci toate \u00eempreun\u0103\u201d. Aceast\u0103 iubire ridicat\u0103 la nivel de simbol \u00eei prilejuie\u015fte scriitorului realizarea imaginii poetice a \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103rii, imagine imortalizat\u0103 \u00een piatr\u0103 de un alt mare artist rom\u00e2n.
\n \u00cen roman sunt destule pagini str\u0103b\u0103tute de fiorul poeziei. Descrierile de natur\u0103 ne amintesc de cele ale lui Sadoveanu, cu deosebirea c\u0103 cele ale lui VH nu mai sunt integrate \u00eentr-o cosmogonie ca cele sadoveniene, ci \u00eentr-o parabol\u0103.
\n Roman de idei, MSM nu este totu\u015fi un text uscat. Fraza lui are o caden\u0163\u0103 interioar\u0103 reflexiv-poetic\u0103. Figurile de stil senzorial-plastice stau al\u0103turi, \u00een armonie, de cele cultural-intelectuale. Bine \u00eencastrate \u00een sintaxa \u015fi semantica frazelor, ele trec aproape neobservate. Simbolul \u015fi metafora nu sunt simple figuri de stil menite s\u0103 orneze fraza, ci imagini: \u201eFiecare cu raiul \u015fi cu iadul legate la obl\u00eenc, \u00eentr-o parte \u015fi alta, c\u00eend cu dreptul, c\u00eend cu st\u00eengul \u00eendemn\u00eend arm\u0103sarul soartei c\u0103tre ce e bine sau c\u0103tre ce e r\u0103u, a\u015fa cum [\u2026] ne-a fost sortit. Numai celui de pe cal, v\u0103z\u00eend mai departe dec\u00eet pedestra\u015fii, \u00eei era dat s\u0103 citeasc\u0103 peste clipe.\u201d
\n Dac\u0103 accept\u0103m cu mult\u0103 \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103 aspectul de roman istoric, atunci va trebui s\u0103 facem o observa\u0163ie asupra lexicului: scriitorul este parcimonios cu arhaismele. Acestea sunt foarte pu\u0163ine, dar foarte pertinente \u015fi stau \u00een mod firesc l\u00eeng\u0103 neologisme. VH scrie \u00eentr-o rom\u00e2n\u0103 modern\u0103 capabil\u0103 s\u0103 exprime cele mai ad\u00eenci g\u00eenduri, nuan\u0163e neb\u0103nuite, sond\u0103rile de con\u015ftiin\u0163\u0103. Fraza este reflexiv\u0103 \u015fi de multe ori se \u00eencheie cu aforisme, ziceri: \u201enumai de moarte nu ne punem vindeca\u201d; \u201eoamenilor le e mai u\u015for s\u0103 cad\u0103 dec\u00eet s\u0103 se ridice\u201d; \u201eoricum ne-om \u00eentoarce, suntem sorti\u0163i a \u00een\u0163elege numai o parte\u201d.
\n Indiferent de subiect \u015fi de cronotop, \u00eent\u00eempl\u0103rile, personajele sunt simboluri \u015fi viziuni ale unei con\u015ftiin\u0163e asupra contemporaneit\u0103\u0163ii sale. Cititorul are sarcina de a le recunoa\u015fte \u015fi de a le conjuga la timpul prezent.
\n Pornindu-se de la sugestiile scriitorului, s-au propus diferite etape pentru crea\u0163ie \u015fi diferite grup\u0103ri ale romanelor. \u00cen urma acestor opera\u0163ii, s-a convenit c\u0103 nucleul tare \u015fi definitoriu al prozei lui VH este trilogia exilului. Cred c\u0103 putem delimita \u00een interiorul operei scriitorului \u015fi o trilogie rom\u00e2neasc\u0103 format\u0103 din: Cavalerul resemn\u0103rii (1961), Salva\u0163i-l de ostrogo\u0163i (prigoni\u0163i-l pe Boetius \u2013 1983), Mai sus de miaz\u0103noapte (1991).
\n Omul poate avea mai multe \u0163\u0103ri, dar numai o patrie. Vintil\u0103 Horia a avut mai multe \u0163\u0103ri (Italia, Fran\u0163a, Argentina, Spania), dar o singur\u0103 patrie, Rom\u00e2nia. El a fost bogat \u00een exilul s\u0103u \u015fi din bog\u0103\u0163ia lui nou\u0103 ne-a d\u0103ruit c\u0103r\u0163ile lui.
\n Prin problematica \u015fi realizarea literar-estetic\u0103 a romanelor sale, VH este un prozator de o puternic\u0103 originalitate care st\u0103, de la egal la egal, al\u0103turi de marii scriitori universali din a doua jum\u0103tate a sec. al XX-lea, pe care, ca s\u0103-i nume\u015fti, \u00ee\u0163i ajung cele zece degete de la m\u00eeini. <\/p>\n


\n Vasile GHICA<\/strong>
\n\"\"

La balamuc, birjar! <\/strong> <\/p>\n

Lucian Boia: \u201eDe ce nu este Rom\u00e2nia altfel”:
\n\u201eRom\u00e2nia are o \u00eent\u00e2rziere de un mileniu. S-a trezit abia \u00een secolul al XIX-lea\u201d.
\n Am fost chiar at\u00e2t de somnoro\u015fi? Se tot vorbea de o \u00eent\u00e2rziere de 50-100 de ani. Cum de a dospit at\u00e2t de repede?
\n \u201eEminescu este lipsit de originalitate\u201d.
\n Serios? Nu mai avem chiar nimic sf\u00e2nt? Se impune, maestre, o relectur\u0103 \u015fi \u00eentoarcerea, cel pu\u0163in, la manualele de liceu.<\/p>\n

\u201eA fi antirom\u00e2n este ast\u0103zi de bonton\u201d.
\n Ave\u0163i dreptate. Gre\u015feala recunoscut\u0103 e pe jum\u0103tate iertat\u0103.<\/p>\n

\u201eRom\u00e2nia este defect\u0103\u201d.
\n \u015ei o repar\u0103m dispre\u0163uindu-i reperele?<\/p>\n

\u201ePasivitatea rom\u00e2nilor \u00eenainte de 1989 a fost exasperant\u0103\u201d.
\n Oare? \u201eD-le judec\u0103tor\u201d \u00eencruntat, a\u0163i \u00eencercat atunci pu\u0163in\u0103 disiden\u0163\u0103? C\u0103 al\u0163ii au f\u0103cut-o.<\/p>\n

\u201eAnii 1859 \u015fi 1918 \u0163in de domeniul norocului\u201d.
\n S\u0103 fi fost chiar a\u015fa par\u0103 m\u0103l\u0103ia\u0163\u0103? S-avem pardon! \u00cenapoi la documente!<\/p>\n

\u201eLumea a fost dus\u0103 \u00eenainte doar de Occident.\u201d
\n Dar nu cumva \u015fi relele (colonialismul, comunismul, fascismul, genocidul, crizele) au… curs tot de acolo?<\/p>\n

\u201ePerioada interbelic\u0103 a fost \u00een Rom\u00e2nia un e\u015fec total\u201d.
\n Noi ne \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2n\u0103m s\u0103 credem c\u0103 a fost mai degrab\u0103 o rena\u015ftere economic\u0103 \u015fi cultural\u0103.<\/p>\n

\u201eRezisten\u0163a noastr\u0103 \u00een mun\u0163i (\u015fi nu a fost deloc o bagatel\u0103) \u015fi revolu\u0163ia maghiar\u0103 din 1956 au fost c\u0103ciuli diferite. S-ar cuveni ca m\u0103car istoricii s\u0103 nu adune mere cu pere\u201d.
\n Da, mentalul rom\u00e2nesc este marcat de multe n\u0103c\u0103fale. Ne-a lipsit o administra\u0163ie profesionist\u0103 \u015fi ferm\u0103 pe termen lung. Dar nu suntem chiar recent scutura\u0163i din copaci, cum se str\u0103duiesc bursierii Soros s\u0103 ne demonstreze.
\n Niciodat\u0103 grea\u0163a nu a \u0163inut loc de solu\u0163ii. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ionel POPA Vintil\u0103 Horia: \u00eentoarcerea acas\u0103 Critica literar\u0103 \u015fi-a focalizat aten\u0163ia asupra \u201etrilogiei exilului\u201d (DSE-1960; CR-1962; PB-1983) neglij\u00eend \u00eentr-o m\u0103sur\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19658"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19658"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19658\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19659,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19658\/revisions\/19659"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19658"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19658"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19658"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}