{"id":19652,"date":"2022-11-15T16:50:22","date_gmt":"2022-11-15T13:50:22","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19652"},"modified":"2022-11-15T16:50:22","modified_gmt":"2022-11-15T13:50:22","slug":"spatii-culturale-nr-27-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19652","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 27 (2)"},"content":{"rendered":"<p><strong>Doina CERNICA<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/08\/20-1-e1598112009940.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/08\/20-1-268x300.jpg\" alt=\"\" width=\"268\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-10214 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 268px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 268\/300;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/08\/20-1-268x300.jpg\" alt=\"\" width=\"268\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-10214\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p>         <strong>Maria z\u0103pezilor \u00een floare<\/strong><\/p>\n<p>       Cu Roma \u015fi lumea \u00eentreag\u0103 aduse s\u0103 parcurg\u0103 \u00eempreun\u0103 cu mari pictori ,,Il cammino di Pietro\u201d, (Drumul lui Petru), s\u0103 mediteze la aventura uman\u0103 \u015fi spiritual\u0103 a lui Simon Petru prin expozi\u0163ia deschis\u0103 aici din februarie 2013 sub semnul convingerii c\u0103, dar al lui Dumnezeu, credin\u0163a, dac\u0103 este tr\u0103it\u0103 \u00een plin\u0103tate, nu las\u0103 omul \u00een condi\u0163ia nefericit\u0103 a mediocrit\u0103\u0163ii, cum spunea la vernisaj cardinalul Tarcisio Bertone, secretar de stat, Castelul Sant\u2019Angelo \u00ee\u015fi \u00eent\u0103re\u015fte \u00een aceast\u0103 prim\u0103var\u0103 puternica sa leg\u0103tur\u0103 cu Bazilica San Pietro \u015fi cu valorile artistice ale Vaticanului. \u00cen ce m\u0103 prive\u015fte, urm\u00e2nd calea tr\u0103surilor pontificale \u015fi a c\u0103ru\u0163elor care \u00eel aprovizionau, m\u0103 simt \u00een ceea ce a fost ini\u0163ial mausoleul lui Hadrian \u015fi apoi, vreme de un mileniu, re\u015fedin\u0163\u0103 papal\u0103, ca \u00eentr-o uria\u015f\u0103 cochilie de melc, \u00eentr-un labirint \u00een spiral\u0103, \u00eentr-o noapte cald\u0103, ad\u00e2ncit\u0103 de v\u0103paia generatoare de umbre \u00een\u015fel\u0103toare a tor\u0163elor, construit\u0103 nu subp\u0103m\u00e2ntean, ci \u00een chiar materia luminoas\u0103 a zilei. De umbre \u015fi de \u015foapte despre viaductul care lega Sant\u2019Angelo de Vatican. Dar n-am crescut \u00eenconjurat\u0103 de legende \u015fi pove\u015fti? Nu ascund Pietrele Doamnei de pe Rar\u0103u o comoar\u0103 voievodal\u0103? \u015ei nu \u015ferpuie\u015fte \u00een ad\u00e2ncimi un tunel, dup\u0103 ce a fost pod aerian, \u00eentre Curtea Domneasc\u0103 \u015fi Cetatea de Scaun a Sucevei? \u00cenaintez, oare? Urc, oare? Nu \u015ftiu, dar cu siguran\u0163\u0103 merg spre viziunea lui Grigore cel Mare, spre Arhanghelul Mihail ca spre un liman: de pe teras\u0103 pot s\u0103 v\u0103d Roma \u00een toat\u0103 splendoarea sa. Drumul lui Petru \u00ee\u015fi are cap\u0103tul, ca un copac r\u0103d\u0103cinile, \u00een morm\u00e2ntul  de la temelia uria\u015fului altar al Bazilicii, dar dac\u0103 \u00ee\u0163i \u00eeng\u0103dui s\u0103 visezi, atunci sentimentul nu este al alegerilor \u015fi renun\u0163\u0103rilor, ci al alegerilor \u015fi al am\u00e2n\u0103rilor.<br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/1-1-e1668520167162.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-1\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/1-1-300x225.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"225\" class=\"alignnone size-medium wp-image-19653 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 300px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 300\/225;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/1-1-300x225.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"225\" class=\"alignnone size-medium wp-image-19653\" \/><\/noscript><\/a><br \/>\nValentina Bu\u015fil\u0103, arheolog \u015fi muzeograf cunoscut \u015fi mai ales un suflet roman, la Roma, pentru c\u0103 prin cunoa\u015ftere \u015fi dragoste apar\u0163ine \u015fi altor ora\u015fe ale lumii, ne propune  Maria del Popolo, una din cele 15 biserici (cel pu\u0163in dup\u0103 num\u0103r\u0103toarea noastr\u0103) care \u00eei sunt dedicate aici Madonnei. A\u015fa c\u0103 pornim \u00eenfrunt\u00e2nd cu ochii miji\u0163i soarele crud, p\u00e2n\u0103 ce printre franjurele genelor se insinueaz\u0103 nea\u015fteptat o bezn\u0103 fo\u015fnitoare. Miriade de ciori de un negru des\u0103v\u00e2r\u015fit, metalic, acoper\u0103 totul, cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt deopotriv\u0103. Nu ne ating, ne \u00eenso\u0163esc doar o vreme mersul precaut, c\u00e2t \u0163ine \u015fi povestea lui Nero strigoi \u015fi a copacului s\u0103u malefic \u00een care \u00ee\u015fi f\u0103cuser\u0103 cuib. Ar fi pustiit poate Roma cu teroarea lor, dac\u0103 spre anul 1100, papa Pascal II nu ar fi construit, cu banii del popolo, o capel\u0103 pe trunchiul copacului retezat, s\u00e2mburele bisericii de azi. Pia\u0163a larg\u0103 \u00een care putem privi \u00een sf\u00e2r\u015fit p\u00e2n\u0103 departe, cu ciorile satanice re\u00eentoarse \u00een legend\u0103, ne prive\u015fte la r\u00e2ndu-i cu ochii \u00eenal\u0163i al celor dou\u0103 biserici surori, Maria dei Miracoli \u015fi Maria in Montesanto  sau Biserica Arti\u015ftilor de exact 60 de ani, de c\u00e2nd, duminic\u0103 de duminic\u0103, este celebrat\u0103 aici ,,Messa degli artisti\u201d, cu participarea a numero\u015fi oameni de cultur\u0103 \u015fi art\u0103, spa\u0163iu preferat de altminteri \u015fi pentru funeraliile personalit\u0103\u0163ilor din domeniu. Mul\u0163imea de turi\u015fti nu izbute\u015fte dec\u00e2t s\u0103-i accentueze amploarea de cer rotitor \u00een jurul axei obeliscului a\u015fezat de Domenico Fontana \u00een fa\u0163a a ceea ce a fost c\u00e2ndva poarta de intrare \u00een Roma dinspre nord, Porta Flaminia, decupat\u0103 \u00een zidirile lui Aurelian. O plac\u0103 sobr\u0103 ni se adreseaz\u0103, ,,Pia\u0163a Poporului. Acest loc este patrimoniu artistic al Romei \u015fi al lumii. Ajuta\u0163i-ne s\u0103-l p\u0103str\u0103m \u00een frumuse\u0163ea \u015fi cur\u0103\u0163enia sa. Sanc\u0163iuni severe pentru cei care \u00eei aduc prejudicii\u201d, ced\u00e2nd mai degrab\u0103 obiceiului formulei dec\u00e2t unei necesit\u0103\u0163i: nicio h\u00e2rtie, niciun pahar de plastic \u00een imensitatea sa, nici m\u0103car \u00een zona \u00een care, \u00een fa\u0163a unor panouri, c\u00e2\u0163iva pictori amatori lucreaz\u0103 \u015fi un grup de dansatori \u2013 to\u0163i rom\u00e2ni, evolueaz\u0103  pentru un grup de trec\u0103tori curio\u015fi. Intr\u0103m \u00een Maria del Popolo \u00eenchiz\u00e2nd ochii, trecerea de la lumina puternic\u0103 din pia\u0163\u0103 \u00een umbra cald\u0103 din interiorul loca\u015fului ne-o cere, dar \u015fi c\u00e2nd \u00eei deschidem spa\u0163ii ale semi\u00eentunericului r\u0103m\u00e2n. Cel mai ad\u00e2nc \u015fi cel mai c\u0103utat de cei care trec pragul acestei biserici a comorilor artistice este cel care ocrote\u015fte picturile lui Caravaggio. Ating\u00e2nd apogeul dramatismului drumului lui Petru &#8211; crucificarea sa cu capul \u00een jos, astfel cerut\u0103 de el \u00eensu\u015fi ca mai prejos de M\u00e2ntuitor, tabloul primului din cei doi st\u00e2lpi ai Bisericii ni-l \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe apostol b\u0103tr\u00e2n, \u00eendurerat \u015fi g\u00e2nditor, \u00een vreme ce me\u015fterii \u00ee\u015fi fac con\u015ftiincios meseria. Lucrarea dedicat\u0103 celuilalt, ,,Convertirea Sf\u00e2ntului Pavel\u201d, \u015fi aceasta capodoper\u0103 a clarobscurului, este un impresionant omagiu adus luminii, luminii divine, care ating\u00e2nd fulger\u0103tor trupul calului deschide bra\u0163ele apostolului c\u0103zut \u00een drum \u015fi-l \u0163intuie\u015fte cu for\u0163a sa inegalabil\u0103.<br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/2-1-e1668520182676.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-2\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/2-1-300x225.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"225\" class=\"alignnone size-medium wp-image-19654 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 300px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 300\/225;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/2-1-300x225.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"225\" class=\"alignnone size-medium wp-image-19654\" \/><\/noscript><\/a><br \/>\n,,Habemus Papam\u201d a scris fumul de z\u0103pad\u0103 deasupra Capelei Sixtine, deasupra Vaticanului, a Romei, pe cerul lui martie 2013, deasupra unui p\u0103m\u00e2nt cu petece de iarn\u0103 \u015fi pomi \u00eenviora\u0163i de promisiunea mugurilor. O alt\u0103 z\u0103pad\u0103 \u015fi o alt\u0103 bolt\u0103, a lui august 358, s\u0103l\u0103\u015fluiesc \u00een pictura lui Jacopo Zucchi \u00een fa\u0163a c\u0103reia am \u00eent\u00e2rziat \u00een maximum de timp \u00eeng\u0103duit de tumultul vizitatorilor din Muzeele Vaticanului. Ceea ce m\u0103 \u0163inea pe loc era \u015fi ceea ce avea s\u0103-mi \u00eendrepte pa\u015fii spre Santa Maria Maggiore, biserica papal\u0103 \u00een care, abia ales, Francisc a venit s\u0103 se \u00eenchine \u00een ajunul echinoc\u0163iului de prim\u0103var\u0103: povestea Miracolului Z\u0103pezii. Ea \u00eencepe cu hot\u0103r\u00e2rea unui bogat patrician roman \u015fi a so\u0163iei sale, urc\u00e2nd spre apusul vie\u0163ii lor f\u0103r\u0103 urma\u015fi, de a-\u015fi \u00eenchina averea Bisericii. \u00cen noaptea de 4 spre 5 august 358, cei doi, dar \u015fi papa Liberiu, au avut acela\u015fi vis, cu Fecioara cer\u00e2ndu-le un loca\u015f pe locul indicat de o bogat\u0103 ninsoare. \u00cen zori, to\u0163i trei l-au descoperit pe Esquilin \u015fi, a\u015fa cum ne arat\u0103 Jacopo Zucchi, papa a desenat \u00een diafana z\u0103pad\u0103 a legendei forma viitorului sanctuar, cel mai mare din Roma \u015fi din Italia \u00eenchinat Fecioarei, cu patricianul \u015fi so\u0163ia lui rug\u00e2ndu-se intens \u00een prim-plan. A\u015f fi vrut s\u0103 mai stau, s\u0103-i v\u0103d mai \u00eendeaproape \u015fi pe romanii transfigura\u0163i de puterea minunii, dar un val puternic de vizitatori ne-a smuls pe toate, dep\u0103rt\u00e2ndu-ne de lucrarea lui Zucchi, ca s\u0103 ne apropie, desigur, de altele. L\u0103s\u00e2ndu-m\u0103 purtat\u0103 de mul\u0163ime \u2013 ce altceva a\u015f fi putut face? \u2013, mi-am adus aminte brusc de o sear\u0103 geroas\u0103 de noiembrie, ascult\u00e2nd-o, \u00eempreun\u0103 cu un grup de invita\u0163i la \u00eemplinirea a 70 de ani de la \u00eenfiin\u0163area Societ\u0103\u0163ii Scriitorilor Bucovineni, pe monahia Elena Simionovici \u00een fa\u0163a faimoasei Judec\u0103\u0163i de Apoi de la M\u0103n\u0103stirea Vorone\u0163. Nu-mi puteam desprinde privirea de lupii care la \u00eenvierea mor\u0163ilor aveau s\u0103 redea \u00eentregi trupurile devorate de ei. Atunci m-am g\u00e2ndit c\u0103 noi, turi\u015ftii, vizitatorii, de bun\u0103 voie prizonieri ai unor astfel fluvii umane cu vitez\u0103 \u015fi curgere proprii \u00eentre \u0163\u0103rmurile programului unor remarcabile edificii ale culturii europene, mondiale, avem ceva din \u00eend\u00e2rjirea, din foamea h\u0103mesit\u0103 a acelor lupi, \u00eenghi\u0163ind cu l\u0103comie, pe nemestecate, picturi, sculpturi, arhitecturi, istorisiri, istorie, cultur\u0103. \u00cens\u0103, cine \u015ftie, poate c\u0103 dincolo de piscul acestui veac, ori al acestui mileniu, ori al timpului de dincolo de cuprinderile noastre, \u00een aceea\u015fi form\u0103 sau poate cu alta, va veni \u015fi \u00eenvierea lor\u2026<br \/>\nAnotimpul t\u00e2n\u0103r se insinua \u00een tot ceea ce peste var\u0103 devine gr\u0103din\u0103, zon\u0103 verde, parc al Romei, dar \u015fi \u00een f\u0103ptura bisericii Santa Maria Maggiore, str\u0103juit\u0103 ca de un uria\u015f copac nemuritor de coloana de granit provenit\u0103 din vechea Bazilic\u0103 Sf. Petru construit\u0103 de Constantin cel Mare. De aici \u015fi str\u0103lucirea intensificat\u0103 a culorilor din minunatele sale mozaicuri bizantine, a aurului din casete, ofrand\u0103 a Lumii Noi, d\u0103ruit de regii Spaniei, a cristalului \u015fi argintului din l\u0103cri\u0163a relicvei de la ieslea M\u00e2ntuitorului, de aici, amplificat\u0103 parc\u0103 \u015fi de energia \u00een cre\u015ftere a soarelui de afar\u0103, lumina \u00eenc\u0103 \u015fi mai vie \u00eendreptat\u0103 perpetuu de Ioan Paul II spre chipul Mariei din icoana menind s\u0103n\u0103tate, ,,Salus Populi Romani\u201d, pictat\u0103, se spune, de \u00eensu\u015fi Luca Evanghelistul. \u00cen capela ei a fost \u00een\u0103l\u0163at \u015fi altarul \u00een care papa oficiaz\u0103 liturghia de s\u0103rb\u0103toarea ce \u00eei este consacrat\u0103, a Sfintei Marii &#8211; Santa Maria Maggiore, Sf\u00e2nta Maria Mare, \u00een vreme ce din bolta bisericii coboar\u0103 \u015fi din m\u00e2inile credincio\u015filor se ridic\u0103 nesf\u00e2r\u015fite ninsori de petale, \u00eencrust\u00e2nd iar \u015fi iar \u00een suflete emo\u0163ia \u015fi sfiala fa\u0163\u0103 de Miracolul Z\u0103pezilor. La ceasul perind\u0103rii noastre prin imensitatea bisericii, aceste ninsori de petale erau doar amintire \u015fi a\u015fteptare, dar obrazul \u00eentors le-a sim\u0163it atingerea ca o boare celest\u0103. Va fi fost generat\u0103 de visarea lor sau de mi\u015fcarea de aripi a \u00eengerilor pictorului Camillo Mariani?<br \/>\nLa ie\u015fire, \u00eenfrunt\u00e2nd ziua printre gene, am mers alene, prin n\u0103voade nesf\u00e2r\u015fite de funigei, prin scame de soare, spre Tibru, \u00eenaint\u00e2nd cu pasul \u015fi \u00eentorc\u00e2ndu-ne cu g\u00e2ndul, \u00eenc\u0103 nedesprinse de Maria Maggiore \u015fi de splendorile ei. De aceea, ochii nu i-am deschis cu adev\u0103rat dec\u00e2t pe Podul \u00cengerilor, Sant\u2019Angelo. Acolo, \u00eentr-o secund\u0103 dilatat\u0103 peste orice \u00eenchipuire, cu respira\u0163ia t\u0103iat\u0103, am v\u0103zut ceea ce p\u00e2n\u0103 atunci doar privisem: Roma alb\u0103-alb\u0103, nins\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een zare, cu to\u0163i pomii \u00eentr-o unic\u0103, general\u0103 \u015fi biruitoare explozie floral\u0103. O apocalips\u0103 cu semnul schimbat, o des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u00eennoire a lumii sub cerul prim\u0103verii. <\/p>\n<p><strong><br \/>\nConcursul Na\u0163ional de Literatur\u0103 \u00abGeo Bogza\u00bb,<br \/>\n edi\u0163ia a III-a<\/strong><\/p>\n<p>Casa Municipal\u0103 de Cultur\u0103 \u00abGeo Bogza\u00bb C\u00e2mpina, \u00een conformitate cu programul manifest\u0103rilor culturale aprobate de Consiliul Local C\u00e2mpina, organizeaz\u0103:<br \/>\nConcursul Na\u0163ional de Literatur\u0103 \u00abGeo Bogza\u00bb,  edi\u0163ia a III-a<br \/>\nPot participa scriitori nedebuta\u0163i \u00een volum, indiferent de v\u00e2rst\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 restric\u0163ii de apartenen\u0163\u0103 la uniuni de crea\u0163ie sau alte organiza\u0163ii.<br \/>\nSe accept\u0103 grupaje de minim 5 \u015fi maxim 10 poezii, editate la un r\u00e2nd, cu Arial 14, obligatoriu cu diacritice (textele f\u0103r\u0103 diacritice sunt eliminate din concurs), \u00een 3 exemplare imprimate pe h\u00e2rtie A4, trimise \u00een plic A4 \u00eenchis, pe adresa Casa Municipal\u0103 de Cultur\u0103 \u201eGeo Bogza\u201d, Str. Grivi\u0163ei, nr. 95, 105600 C\u00e2mpina, jud. Prahova cu men\u0163iunea \u201ePentru Concursul Na\u0163ional de Poezie \u00abGeo Bogza\u00bb\u201d p\u00e2n\u0103 la 15 mai 2013. \u00cen loc de semn\u0103tur\u0103, va ap\u0103rea un moto ales de autor. \u00cen plicul cel mare, va fi introdus un plic mic \u00eenchis (av\u00e2nd acela\u015fi moto), care va con\u0163ine un curriculum vitae al autorului: numele \u015fi prenumele; locul \u015fi data na\u015fterii; studii; activitate literar\u0103; adresa complet\u0103; num\u0103rul de telefon \u015fi, eventual, adresa de e-mail;  motoul de pe plicul mic \u015fi de pe filele grupajului de poezii;<br \/>\nLucr\u0103rile nu se returneaz\u0103, ele urm\u00e2nd a intra \u00een patrimoniul Concursului. Laurea\u0163ii vor fi anun\u0163a\u0163i p\u00e2n\u0103 cel t\u00e2rziu la 30 mai 2013, pentru a fi prezen\u0163i la festivitatea de premiere, care va avea loc la Casa Municipal\u0103 de Cultur\u0103 \u201eGeo Bogza\u201d C\u00e2mpina.<br \/>\nJuriul concursului va fi alc\u0103tuit din scriitori, membri ai Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia.<br \/>\nSe vor acorda urm\u0103toarele premii: Marele premiu (600 lei) \u015fi Trofeul \u00abGeo Bogza\u00bb, Premiul I (500 lei), Premiul  II (400 lei), Premiul III (300 lei), Premiul special \u00abJulia Hasdeu\u00bb, Premiul special \u00abAl. Tudor Miu\u00bb, Premiul Bibliotecii Municipale \u00abC.I. Istrati\u00bb (fiecare \u00een valoare de 200 lei), premii ale unor reviste literare \u015fi ale altor publica\u0163ii.<br \/>\nJuriul \u00ee\u015fi rezerv\u0103 dreptul de a propune redistribuirea anumitor premii \u015fi acordarea altor premii speciale.<br \/>\nLucr\u0103rile premiate vor fi publicate \u00een \u00abRevista Nou\u0103\u00bb \u015fi \u00eentr-o culegere.<\/p>\n<p><strong><br \/>\n          Festivalul<br \/>\nPrim\u0103vara poe\u0163ilor la Buz\u0103u<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen prezen\u0163a a numero\u015fi iubitori de poezie, Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 V. Voiculescu Buz\u0103u a organizat \u00een data de 12 aprilie 2013 Festivalul \u201ePrim\u0103vara poe\u0163ilor\u201d, edi\u0163ia a VII-a.<br \/>\n\u00cen deschiderea manifest\u0103rii, ca un omagiu adus poeziei, despre c\u00e2teva aspecte ale personalit\u0103\u0163ii lui Nichita St\u0103nescu au vorbit Sorin Burlacu \u015fi Lucian M\u0103n\u0103ilescu, iar despre Ion Caraion au \u0163inut alocu\u0163iuni Emil Niculescu \u015fi Marius R\u00e2peanu.<br \/>\n\u00cen a doua parte au citit din crea\u0163ia lor o parte din poe\u0163ii buzoieni prezen\u0163i, iar \u00een final, juriul format din scriitorii Lucian M\u0103n\u0103ilescu, Emil Niculescu \u015fi Viorel Fr\u00eencu a premiat trei dintre c\u0103r\u0163ile de poezie ale buzoienilor, ap\u0103rute la editurile din jude\u0163 \u00een anul 2012, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<br \/>\n&#8211;\tsec\u0163iunea Debutan\u0163i: Picuri de rou\u0103 de Genovel-Florentin Fr\u0103\u0163il\u0103;<br \/>\n&#8211;\t sec\u0163iunea Nemembri U.S.R.: Onirograme de Lauren\u0163iu Belizan;<br \/>\n&#8211;\tsec\u0163iunea Membri U.S.R.: Poema r\u00e2mnicean\u0103 de Nicolai T\u0103icu\u0163u.  <\/p>\n<p><strong><br \/>\n    Magda URSACHE<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/1.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-3\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/1.jpg\" alt=\"\" width=\"193\" height=\"205\" class=\"alignnone size-full wp-image-10523 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 193px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 193\/205;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/1.jpg\" alt=\"\" width=\"193\" height=\"205\" class=\"alignnone size-full wp-image-10523\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>         Surprizele posterit\u0103\u0163ii sau<br \/>\n               Lista de marmor\u0103<\/strong><\/p>\n<p>Hot\u0103r\u00eet lucru, spre osebire de cei ce v\u0103d doar suboameni \u00een rom\u00e2ni \u015fi-n scriitori doar hahalere, p\u0103c\u0103to\u015fi paten\u0163i, \u201epragmatii\u201d, caractere deformate de comunism (nu c\u0103 n-ar fi destui \u015fi din \u0103\u015ftia), Ion Lazu, spirit independent, dar \u015fi idealist, nu sufer\u0103 de depresie na\u0163ional\u0103, nici de indiferen\u0163\u0103 la martiriu, ba chiar taxeaz\u0103 ap\u0103sat aceste maladii, vr\u00eend s\u0103 le vindece. Cum? Lupt\u00eend pentru aducere aminte corect\u0103, rememor\u00eend eliticidul (Virgil Nemoianu \u00eei spune astfel) din vremi de co\u015fmar social-politic.<br \/>\nLazu are \u201eo p\u0103rere \u00eenalt\u0103\u201d (sintagma sa) despre scris \u015fi scriitori. \u015ei nu se \u00eentreab\u0103, ca at\u00ee\u0163ia al\u0163ii, cum e posibil s\u0103 ai o satisfac\u0163ie etic\u0103 atunci c\u00eend e\u015fti scriitor rom\u00e2n. Conu Ionu face parte din categoria condeierului modest-orgolios (ca Mircea Iv\u0103nescu, neezit\u00eend s\u0103 spun\u0103 despre un cobresla\u015f, Marin Sorescu: \u201eOricum, era un poet mai bun dec\u00eet mine\u201d). Deloc lipsit de ceea ce s-ar putea numi gust afectiv, are voca\u0163ia rar\u0103 a prieteniei (ca Breban, Alec Ivasiuc \u015fi Nini St\u0103nescu, Ioan L\u0103cust\u0103 \u015fi Costi Stan, Adrian Alui Gheorghe \u015fi Aurel Dumitra\u015fcu&#8230;). Recomand Himera literaturii, scris\u0103 la dou\u0103 m\u00eeini de c\u0103r\u0163arii parteneri de dialog, Ion Murgeanu \u015fi Ion Lazu, ce-\u015fi \u0163in himera aproape, ca pe un animal de cas\u0103.<br \/>\nPoetul Ion Lazu nu este \u201eun fel de spirit pedepsitor \u00een lumea scriitorilor\u201d ca poetul Cezar Iv\u0103nescu; \u00eei vede pe ceilal\u0163i cum trebuie s\u0103-i vad\u0103 \u015fi ne ajut\u0103 \u015fi pe noi s-o facem: cu \u00een\u0163elegere, stim\u0103, respect, cu pre\u0163uire colegial\u0103. Recunoa\u015fte harul \u00eenainta\u015filor de scen\u0103 na\u0163ional\u0103 ca Arghezi, dar \u0163ine cu victimizan\u0163ii de soart\u0103; pune accent, \u00een jurnale, pe cei care n-au cedat doctrinei ro\u015fii, nu pe frico\u015fi, la\u015fi, adapta\u0163i, oportuni\u015fti.<br \/>\nV\u0103 avertizez: Odiseea pl\u0103cilor memoriale (Ed. Biblioteca Bucure\u015ftilor, 2012), a\u015fezat\u0103 sub un motto din Mircea Vulc\u0103nescu: \u201eVreau s\u0103 m\u0103 devotez, nu s\u0103 poruncesc\u201d, nu-i carte reconfortant\u0103. Gib Mih\u0103escu, mort la 41 de ani, a fost dus pe umeri la groap\u0103 de \u201egreii\u201d Cezar Petrescu, \u015eeicaru, Crainic, Ovidiu Papadima, fapt ce-l provoac\u0103 pe Lazu s\u0103 \u00eentrebe: \u201esolidaritate de breasl\u0103. Unde mai \u00eent\u00eelne\u015fti a\u015fa ceva?\u201d La \u00eenmorm\u00eentarea Hortensiei Papadat-Bengescu, stins\u0103 \u00een mizerie, n-au ajuns dec\u00eet N. Balot\u0103 \u015fi Ion Negoi\u0163escu. Iar placa \u00een memoria marii doamne a prozei e nefinalizat\u0103: zon\u0103 \u00een renovare. Nefericitul N. Caradino a tr\u0103it (alt\u0103 \u00eenchisoare dec\u00eet cea politic\u0103) sechestrat \u00een apartament cam trei ani, p\u00een\u0103-n moarte, de \u201eo nebun\u0103\u201d. Postum, e nedrept\u0103\u0163it, ca \u015fi-n via\u0163\u0103. M\u0103car Victor Kernbach a fost d\u0103ruit cu un subit: a murit \u00een seara c\u00eend a \u00eencheiat cea de-a \u015faptea corectur\u0103 la Dic\u0163ionar mitologic; a mers la fereastr\u0103, a respirat ad\u00eenc de dou\u0103 ori \u015fi s-a stins. Subitul dorit de \u015eerban Cioculescu. V. Nicorovici, \u00eens\u0103, a f\u0103cut atac de cord \u00een baie; op\u0103rit, l-au scos \u00eentr-un sac&#8230; Ioan L\u0103cust\u0103 n-a apucat s\u0103 ofere ultima carte cu dedica\u0163ie. Exemplarele din Luminare au r\u0103mas pe rafturile ticsite, \u00een apartamentul pustiu.<br \/>\n\u015ei c\u00eete surprize nu face posteritatea! Placa \u015ftiut\u0103 a lui Perpessicius de pe strada M. Eminescu (sublinierea \u00eemi apar\u0163ine) a fost dat\u0103 jos \u00een schimb\u0103torul april 2007. Doamna Gopo  a v\u00eendut casa lui Fane Spoitoru, care a \u00eenl\u0103turat iute placa lui Ioan Popescu Gopo. Ce-i p\u0103sa lui de premiul de la Cannes? Al\u0163i ghinioni\u015fti: bunul Al. Vlahu\u0163\u0103 (cas\u0103 demolat\u0103, plac\u0103 disp\u0103rut\u0103); nici vechea cas\u0103 a lui Ioan Alexandru nu mai exist\u0103. La Teatrul \u201eVictor Ion Popa\u201d din B\u00eerlad nu se \u015ftie c\u00eend a murit patronul spiritual. Proprietarii actuali ai casei lui Mihail Sorbul se r\u0103zg\u00eendesc dup\u0103 ce aprobaser\u0103 \u015fi neag\u0103 c\u0103 ar fi aprobat. Medicul care a cump\u0103rat casa lui Sorin Titel \u201ezice de la \u00eenceput NU\u201d. Tot doctori, dar deloc f\u0103r\u0103 de argin\u0163i, sunt \u015fi cei care se opun s\u0103 se fixeze dreptunghiul de marmor\u0103 pe casa unde a locuit 44 de ani Mircea \u015etef\u0103nescu, fiu de erou \u00een primul R\u0103zboi Mondial. Nepoata nu putuse recupera locuin\u0163a, devenit\u0103 policlinic\u0103, desigur, cu plat\u0103. Placa Cellei Delavrancea se afl\u0103 pe peretele unui restaurant chinezesc. Proprietarul casei lui P\u0103storel e un turc; \u201evine din SUA la sf\u00eer\u015fitul lunii\u201d. Ce epigram\u0103 ar fi compus Teodoreanul! Nici Banu R\u0103dulescu (1924-&#8217;98), fondatorul revistei \u201eMemoria\u201d, n-are parte de plac\u0103: locuin\u0163\u0103  \u00een renovare.<br \/>\nIon Lazu d\u0103 sam\u0103 despre o adev\u0103rat\u0103 campanie de front pentru realizarea proiectului aprobat de USR. \u00c0 rebours, pune pl\u0103ci comemorative c\u00eend se demoleaz\u0103 valori, c\u00eend unii viseaz\u0103 la placa tombal\u0103 a \u00eentregii literaturi rom\u00e2ne. Lazu lupt\u0103 cu reaua credin\u0163\u0103 \u015fi voin\u0163\u0103, cu ingratitudinea cobresla\u015filor. Poate din pricina asta Al. Kiri\u0163escu, mult timp func\u0163ionar SSR, nu s-a vrut \u015fi membru, s\u0103tul de \u201egai\u0163ele\u201d din bestiarul scriitoricesc. Vasile Nicolescu, paralizat dup\u0103 un accident cerebral, 7 ani \u00een scaun cu rotile,   \u00eentr-o cas\u0103 revendicat\u0103, a fost p\u0103r\u0103sit de cei pe care-i ajutase. C\u0103zuse \u00een strad\u0103 dup\u0103 ce se topise romanul lui Romulus Zaharia, cu B.T.-ul s\u0103u; \u00een alt\u0103 variant\u0103, dup\u0103 ce i se imputase costul unui film (7 mil., c\u00eend o ma\u015fin\u0103 Dacia era 70.000 de lei). Propriet\u0103reasa refuz\u0103 placa, a\u015fa cum refuz\u0103 \u015fi \u201ecriptocomuni\u015ftii \u015fi securi\u015ftii\u201d din cartierul Prim\u0103verii s\u0103 aprobe placa pentru Nae Ionescu.   N-au dat ei accept nici pentru George Macovescu, de altfel, care i-a \u00eenchis gura disidentului C. P\u00e2rvulescu la congres. \u201ePutem s\u0103 vorbim?, \u00eentreab\u0103 Lazu la interfon. R\u0103spuns sec: Nu putem!\u201d.<br \/>\nPricep invidia lui M.R.P. pe Tudor Arghezi, pica lui Marino pe C\u0103linescu, ciuda lui Beniuc pe Blaga, dar de-a dreptul incriminant\u0103 e nep\u0103sarea urma\u015filor. So\u0163ia supravie\u0163uitoare se ocup\u0103 de ale ei, la fel fiul, fiica&#8230;;  sunt chiar plictisi\u0163i ori agasa\u0163i de proiectul USR. Soarta bibliotecilor e \u015fi ea tragic\u0103: volumele c\u0103rturarului Eugeniu Speran\u0163ia, refuzate de biblioteca universit\u0103\u0163ii din Cluj, au ajuns \u00een saci (ah, doamn\u0103 Speran\u0163ia!), la gunoi; Leontina Ni\u0163elea vrea s\u0103 scape de biblioteca lui Beniuc; postdecembrist, pre\u0163ioasa bibliotec\u0103-dona\u0163ie a lui Traian Chelariu din Casa cu Absid\u0103 s-a risipit.<br \/>\nIon Lazu nu se vait\u0103 din cauza piedicilor enorme \u00eent\u00eempinate. Efortul s\u0103u cotidian \u00een folosul ob\u015ftei, neremunerat, i se pare \u201esemn al normalit\u0103\u0163ii\u201d. Normalitate? C\u00eend Asocia\u0163ia din Bucure\u015fti nu de\u0163ine nici adresa fostului pre\u015fedinte, Zaharia Stancu, \u201eceea ce pare incredibil\u201d? Nu se \u015ftie la USR unde a stat Lucian Raicu; lipsesc adresele lui A.E. Baconsky, Ivasiuc, Velea, Al. Dima \u015fi c\u00eete altele. Nu se cunoa\u015fte la Uniune unde au vie\u0163uit, m\u0103car dup\u0103 \u00eenchisoare, D. Caracostea sau Romulus Dianu. Dosarele au disp\u0103rut la Revolu\u0163ie (majuscula apar\u0163ine lui Ion Lazu, eu prefer sintagma lui Mircea Iorgulescu: \u201elovitur\u0103 de stat revolu\u0163ionar\u0103\u201d).<br \/>\n\u201eNici USR, nici Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne\u201d, ne aduce la cuno\u015ftin\u0163\u0103 I. Lazu, \u201enu au un control asupra a ceea ce s-a f\u0103cut deja pentru memoria scriitorilor disp\u0103ru\u0163i\u201d. C\u00eet despre exila\u0163i, ei r\u0103m\u00een exila\u0163i. \u00c0 propos: ICR, c\u0103 nu \u015ftiu, o fi realizat pl\u0103cile pentru diaspor\u0103?<br \/>\nCum secretara n-are agend\u0103, necum electronic\u0103, Ion Lazu depisteaz\u0103 adresele nu la Uniune, cum ar fi fost firesc (nici la Copyro lista nu-i complet\u0103), ci \u00een ghidul Paginilor aurii; le v\u00eeneaz\u0103 prin c\u0103r\u0163i vechi de telefon, la Biblioteca Academiei, pe Internet&#8230; Cooperan\u0163i sunt tot c\u0103r\u0163arii ca editoarea Elis Bu\u015fneag, ca Pan Izverna ori ca Nicolae \u0162one. Nestorul \u201eSc\u00eenteii\u201d, Ignat, nu \u015ftie nici o adres\u0103. R\u00eede de victima sa, Ben Corlaciu, pe care l-a \u00eent\u00eelnit la Paris, \u00een ras\u0103 de c\u0103lug\u0103r. A\u015fa i-l \u201epicteaz\u0103\u201d lui Lazu, \u00een uitarea vinei proprii.<br \/>\nUSR n-are nici bani, nici oameni pentru proiectul \u00eenceput \u00een 2007. La fel, Asocia\u0163ia Bucure\u015fti, la fel Muzeul Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne. De\u015fi o plac\u0103 (dup\u0103 calculul Lazu) ar costa mai pu\u0163in dec\u00eet o coroan\u0103 de flori; \u015fi c\u00eete nu se risipesc, cu sutele.<br \/>\nPatetic spus de prozatorul Lazu, \u00een lupt\u0103 cu boala uit\u0103rii: \u201efila de piatr\u0103 marmoreean\u0103 pe t\u00eempla casei \u00een care a trudit ne\u015ftiut, nesper\u00eend nimic de la nimeni\u201d. Ba sper\u00eend \u00een cernerea sitei istoriei literaturii, care s\u0103-i aduc\u0103 postum \u015fi aceast\u0103 lumin\u0103 \u2013 lum\u00eenare: placa in memoriam.<br \/>\nConfra\u0163ii se fofileaz\u0103 s\u0103 dea o adres\u0103, din invidie, dispre\u0163, ur\u0103, dar \u015fi din indiferen\u0163\u0103. Pe Viola Vancea, din Apolodor, o deranjeaz\u0103 zgomotul; Lazu a\u015fteapt\u0103 \u201ep\u00een\u0103 ce va da col\u0163ul la bloc cu \u00eentreaga ei p\u0103l\u0103rie\u201d, s\u0103tul de \u201ediscu\u0163ii agasante \u015fi sclifosite cu ea\u201d. Amara constatare a autismului generalizat o face \u00een \u201es\u0103pt\u0103m\u00eena patimilor\u201d pl\u0103cilor memoriale. \u00cen fapt, anul patimilor, 2007. Maladia scriitorului, trudind  solitar asupra h\u00eertiei, c\u00eend ar trebui s\u0103 fie solidar, s\u0103-\u015fi cultive spiritul de comuniune, comunitarul. De-asta au \u015fi ajuns (unii) precum c\u00eeinii comunitari. Vorba lui Tudor Mu\u015fatescu r\u0103m\u00eene actual\u0103: \u201econfra\u0163ii se cunosc, dar nu se recunosc\u201d.<br \/>\nDificult\u0103\u0163i enorme \u00eent\u00eempin\u0103 \u201epe teren\u201d. Geologul prospector, antrenat s\u0103 citeasc\u0103 h\u0103r\u0163i \u015fi s\u0103 uzeze de busol\u0103, caut\u0103 \u015fi caut\u0103 adrese. Munc\u0103 titanic\u0103. Gestul nobil de a umple cu dreptunghiul alb \u201egolul ce se casc\u0103 \u00een urma celor pleca\u0163i\u201d se izbe\u015fte de spaima de \u201erecuperatori\u201d a locatarilor prea pruden\u0163i. Discu\u0163ii, pertract\u0103ri prin u\u015fi \u00eentredeschise sau \u00eenchise. Modestul omagiu nu prime\u015fte aprobarea pre\u015fedin\u0163ilor de scar\u0103 inep\u0163i, de o ignoran\u0163\u0103 vast\u0103.<br \/>\nCa s\u0103 \u015ftim cum st\u0103m: pe strada lui N. Cartojan nu s-a auzit de Cartojan. De Paul Zarifopol locatarii n-au auzit \u015fi refuz\u0103. Habar n-au cei din C\u00eempia Turzii c\u0103 ar fi locuit acolo Noica. \u00cen Schitu M\u0103gureanu, greu g\u0103se\u015fti pe cineva \u015ftiutor de Brunea-Fox. De Iorgu Iordan, \u201eamic URSS\u201d, posesor a trei apartamente la etajul II, s-a auzit, cum s\u0103 nu?<br \/>\nUn colocatar \u201el-a cunoscut pe Sorin Titel, dar n-a citit. De ce s\u0103 exager\u0103m?\u201d Iosif Naghiu? Nu cunoa\u015ftem. Habar n-are nimeni de Iordan Chimet \u00een blocul lui. Eugen Botez (Jean Bart) e nume de strad\u0103 \u015fi de parc, dar un colocatar crede c\u0103 era actor \u015fi \u201ei-o tr\u0103gea Lic\u0103i Gheorghiu\u201d. Placa lui Bart, comandorul, a fost pus\u0103 nu de USR, ci de Liga naval\u0103 rom\u00e2n\u0103, \u00een 2003. Proprietarii na\u0163ionaliza\u0163i nu vor placa mateinului Radu Albala pe fa\u0163ada casei lor, spre mirarea doamnei Albala: veniser\u0103 prin schimb de locuin\u0163\u0103.<br \/>\nCu unii posteritatea e ne\u00eendur\u0103toare, nu destul c\u0103 au fost ar\u015fi de vii ca Nessus. Cei ce stau \u00een casa de unde Pandrea a fost scos \u00een strad\u0103, \u00een &#8217;48 \u015fi condamnat la 10 ani de \u00eenchisoare spun nu. Refuzat, noteaz\u0103 Lazu \u00een jurnal, \u201ef\u0103r\u0103 explica\u0163ii\u201d. O soacr\u0103 a cuiva dintr-un bloc n-a auzit de poetul Dumitru Alexandru, mort la 62 de ani, care a f\u0103cut \u015fi pu\u015fc\u0103rie pentru omisiune de denun\u0163. Se repede s\u0103 \u00een\u0163epe ca o musc\u0103 tze-tze \u015fi amenin\u0163\u0103 s\u0103 arunce placa \u201e\u00een b\u0103l\u0103rii\u201d. \u015ei pe Ion Lazu \u00eel desconsider\u0103. Cic\u0103 nu-l cite\u015fte nimeni, nici ea! \u00centr-o mar\u0163i, Ion Lazu prime\u015fte vestea c\u0103 s-a dat jos placa lui Vasile B\u0103ncil\u0103. Sancta simplicitas!<br \/>\nIstoricului literar (de Veche) \u015etefan Ciobanu (1883-1960), nepotul Ion Lazu i-a fixat, pios, o plac\u0103 \u00een B-dul Ghica Tei. \u015ei pentru c\u0103 se trage din marele unionist, care s-a opus, al\u0103turi de Iorga, Incule\u0163, Pelivan, semn\u0103rii Ultimatumului, fost ministru al Culturii \u015fi Cultelor, Lazu l-a mo\u015ftenit stofa de debateur. Se zbate, insist\u0103, nu cedeaz\u0103 neam. \u201eM\u0103 credeau geamgiu ambulant\u201d, mi-a spus odat\u0103 bonomul, cu autoironie fin\u0103.<br \/>\nPe vreme \u00eenchis\u0103 sau pe ar\u015fi\u0163\u0103, conu Ionu sare \u00een 135, coboar\u0103 \u00een metrou, urc\u0103 \u00een troleu; exasperat de RATB \u015fi de autobuzele arhipline, de traficul imposibil, face pe jos drumuri nesf\u00eer\u015fite; traverseaz\u0103, d\u0103 ocoale, merge \u00eenainte \u015fi \u00eenapoi, se r\u0103t\u0103ce\u015fte printre blocuri numerotate fantezist, b\u00eejb\u00eeie dup\u0103 vreo scar\u0103 intruver\u0103&#8230; Nedumerit de o indica\u0163ie gre\u015fit\u0103, se dumire\u015fte \u015fi g\u0103se\u015fte. Dup\u0103 5-6 ore de alerg\u0103tur\u0103, identific\u0103, dac\u0103 are noroc de zi bun\u0103, 5-6 adrese. Serile? Este retezat. El spune \u201edesnodat\u201d. O nota\u0163ie a diaristului m-a cutremurat: vede ini\u0163ialele R.A.R. pe sonerie \u015fi pe cutia de tabl\u0103, dar nimeni nu r\u0103spunde. Dus prea devreme, Radu Anton Roman; ca \u015fi George Pruteanu, ca \u015fi Mircea Dinutz.<br \/>\nCu obstina\u0163ie, Ion  Lazu exploreaz\u0103 ganguri, intr\u0103 \u00een pasaje subterane infecte, \u00een cur\u0163i sordide, cu c\u00eeini neprieteno\u015fi \u015fi cu locatari mai agresivi dec\u00eet z\u0103vozii, isterici, senili, pro\u015fti. \u201eCine e acest Ion Iuga? Nu l-am g\u0103sit \u00een C\u0103linescu\u201d, face reprezentan\u0163a comitetului de bloc, prof\u0103 de rom\u00e2n\u0103. Ce s\u0103-i mai explici c\u0103 Istoria&#8230; s-a oprit la 1941? O cucoan\u0103 opineaz\u0103 c\u0103 \u201eUniunea ar face mai bine s\u0103-i ajute pe scriitorii \u00een via\u0163\u0103 [&#8230;] S\u0103-l ajute pe C\u0103rt\u0103rescu, care de 20 de ani tr\u0103ie\u015fte numai din burse \u00een Europa \u015fi America  \u015fi s-a tradus \u00een nenum\u0103rate limbi str\u0103ine\u201d. \u201ePoate c\u0103 dimpotriv\u0103, el ar trebui s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103-i ajute pe colegii s\u0103i din Uniune\u201d, se enerveaz\u0103 cumsecadele domn Lazu.<br \/>\n\u00cen cartierul Prim\u0103verii, \u201ehigh-life-ul comunist\u201d, e mai u\u015for s\u0103 descoperi vilele \u00een care au stat Beniuc, Stancu, Iva\u015fcu (acum, instalat senatorul Tri\u0163\u0103 F\u0103ni\u0163\u0103), Jebeleanu: \u201ealtfel \u00ee\u0163i vin ideile ro\u015fii sub condei, dup\u0103 ce te-ai \u00eencuibat \u00een ditamai violul\u201d, ofteaz\u0103 Lazu, dup\u0103 ce s-a r\u0103t\u0103cit pe Calea Socialismului ca s\u0103 afle adresa lui Labi\u015f, pe o strad\u0103 am\u0103r\u00eet\u0103, Miletin, nr. 14. S\u0103 locuie\u015fti la vil\u0103, bine hr\u0103nit de Gospod\u0103ria de Partid, bine p\u0103zit (de clasa muncitoare?) \u015fi s\u0103 militezi pentru crezul egalitarist! Elita conduc\u0103toare? Ba elita condus\u0103, oportun staliniza(n)t\u0103. C\u00eend cucul din ceas n-a mai strigat, ca-n celebrul banc anticomunist, Le-nin, a strigat Gor-ba-ciov; c\u00eend nu mai striga Dej, striga Ceau-\u015fes-cu \u015fi strig\u0103 acum B\u0103ses-cu-cu. \u201eIntelectualii publici\u201d (cu termenul lui Richard Postner) n-au r\u0103mas independen\u0163i \u00eenregiment\u0103rii \u00een partide; s-au supus comenzii politice contra cost(uri): pozi\u0163ie social\u0103, profit b\u0103nesc, celebritate, m\u0103car gloriol\u0103&#8230; \u015ei ce spirit critic tacit are Radu F. Alexandru, de-o pild\u0103, c\u00eend e vorba de pre\u015fedintele-juc\u0103tor! \u00cemi aduc aminte cum comb\u0103tea pe vremea cealalt\u0103: \u00een Iubiri, activistul-personaj era ros, m\u00eencat de \u00eendoiala dac\u0103 ac\u0163ionase conform normelor \u201edemocra\u0163iei muncitore\u015fti\u201d. Doar trebuia intensificat\u0103 activitatea politico-educativ\u0103, iar literatura, ridicat\u0103 \u201ela o calitate superioar\u0103\u201d.<br \/>\nNu m-a\u015f omor\u00ee s\u0103 pun pl\u0103ci pentru Violeta Zamfirescu, care a tot oglindit realitatea \u201enoastr\u0103\u201d socialist\u0103 f\u0103r\u0103 a fi o clipit\u0103 refractar\u0103 \u201eindica\u0163iilor\u201d, pentru Veronica Porumbacu (turn\u0103tor e vocabul\u0103 introdus\u0103 \u00een poezia de tip nou de fosta \u201em\u0103iastr\u0103\u201d a \u015ecolii de literatur\u0103) ori pentru Nic. \u0162ic, prozatorul ilegali\u015ftilor, mereu \u00een\/pe linie. Un Ignea bucure\u015ftean. Nu l-a\u015f omagia postum pe durul sc\u00eenteist Ion C\u0103lug\u0103ru. Nici pe \u201eblondu\u0163ul\u201d de Oscar Lemnaru, deloc bl\u00eendu\u0163: condamna la moarte literar\u0103 \u00een rubrica Perna cu ace. C\u00eet timp Traian Chelariu are parte de o plac\u0103 pe cas\u0103 nelocuit\u0103 (Casa pe nisip e titlul \u201eiconarului\u201d, volum publicat \u00een Ed. Glasul Bucovinei, Cern\u0103u\u0163i, 1940) \u015fi-n Pitar Mo\u015f, \u00een casa marelui exilat care ar face cinste oric\u0103rei literaturi, Vintil\u0103 Horia, nu este muzeul meritat, ci reprezentan\u0163a firmei Renault, atunci \u015fi lista lapidar\u0103 a lui Ion Lazu s\u0103 fie mai selectiv\u0103 cu \u201etobo\u015farii timpurilor noi\u201d; nu m\u0103 pot ag\u0103\u0163a de poala poeziei Mariei Banu\u015f, dup\u0103 ce, \u00een \u015fcoal\u0103, am fost obligat\u0103 s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 pe de rost \u0162ie-\u0163i vorbesc, Americ\u0103!, pamfletul anticapitalist versificat simplist. Z\u0103u, Conu Ionu, doar \u015fti\u0163i ce i-a f\u0103cut lui Arghezi, care o debutase. \u015ei dac\u0103 sunte\u0163i dispus  s\u0103-i elimina\u0163i din Muzeul figurilor de cear\u0103 pe to\u0163i dictatorii bruni ori ro\u015fii, de ce nu i-a\u0163i elimina dintr-o istorie literar\u0103 \u00een piatr\u0103 pe to\u0163i proletculti\u015ftii, f\u0103r\u0103 menajamente, f\u0103r\u0103 indulgen\u0163e? Cum merg lucrurile, o s\u0103 ne trezim cu plac\u0103-martor pentru \u201ememorialistul\u201d \u015etefan Voicu, pentru \u201eactan\u0163ii culturalizatori\u201d Valter Roman, Leonte R\u0103utu, \u015eelmaru, Vitner, Niculescu-Mizil&#8230; Cenzura moral\u0103 e mai necesar\u0103 dec\u00eet oric\u00eend. Altfel, dup\u0103 at\u00eetea mistific\u0103ri \u015fi re-mistific\u0103ri, o s\u0103 d\u0103m numele Sorin Toma unei str\u0103zi de pe l\u00eeng\u0103 M\u0103r\u0163i\u015for, o s\u0103 s\u0103rb\u0103torim centenarul lui Nikalai Moraru, iepurator al ielitei (\u00een pronun\u0163ie proprie) \u00een cumpli\u0163ii ani cincizeci. Ne vom plimba \u00een continuare pe Nikos Beloiannis \u015fi pe Dimitrov (\u00een Paris, mai este strada Stalin). Oare acad. C.I. Gulian, poreclit Nulian, du\u015fman declarat al filosofilor \u201edecaden\u0163i\u201d Ion Petrovici, Blaga, Mircea Florian, P.P. Negulescu are plac\u0103? \u015ei-o fi f\u0103cut, postsocialist, mea culpa? \u015ei dac\u0103 \u015fi-o fi f\u0103cut nu-i aceea\u015fi  nimicarni\u0163\u0103? Ca \u015fi Paul Georgescu, \u015fef de \u201eGazeta literar\u0103\u201d, \u201etr\u0103g\u00eend al lui picior\u201d spre disiden\u0163\u0103 c\u00eend ceau\u015fismul n-a mai fost at\u00eet de profitabil ca dejismul.<br \/>\n\u201eUitarea e sora mai mic\u0103 a mor\u0163ii \u00eens\u0103\u015fi\u201d, avertizeaz\u0103 diaristul Ion Lazu, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015findu-ne odiseea rom\u00e2neasc\u0103 a pl\u0103cilor memoriale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Doina CERNICA Maria z\u0103pezilor \u00een floare Cu Roma \u015fi lumea \u00eentreag\u0103 aduse s\u0103 parcurg\u0103 \u00eempreun\u0103 cu mari pictori ,,Il cammino<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19652"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19652"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19652\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19655,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19652\/revisions\/19655"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19652"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19652"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19652"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}