{"id":19645,"date":"2022-11-14T16:45:17","date_gmt":"2022-11-14T13:45:17","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19645"},"modified":"2022-11-14T16:46:37","modified_gmt":"2022-11-14T13:46:37","slug":"spatii-culturale-nr-27-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19645","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 27 (1)"},"content":{"rendered":"

EDITORIAL<\/strong><\/p>\n

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

Timpul, pururi trist…<\/strong><\/p>\n

De la o vreme, au \u00eenceput s\u0103 se aud\u0103 tot mai distinct vocile filosofilor, sociologilor, psihologilor care cer \u00eentoarcerea spre ceea ce am fost, adic\u0103 oameni tr\u0103ind \u00een timp sacru, \u00een spa\u0163iu sacralizat, cu deprinderea de a \u00een\u0163elege prin filtru mitic universul \u00eenconjur\u0103tor. F\u0103r\u0103 \u00eentoarcerea la r\u0103d\u0103cini, la mituri, la nevoia de a transforma \u00een sacrament rutina cotidian\u0103, \u015fansele de supravie\u0163uire spiritual\u0103 se reduc; r\u0103m\u00e2n\u00e2nd fiii unui Cronos profan, vom fi \u00eenghi\u0163i\u0163i de propriul nostru tat\u0103, ner\u0103m\u00e2n\u00e2ndu-ne nici m\u0103car speran\u0163a cople\u015fitor-salvatoare c\u0103 ne vom putea re\u00eentoarce, c\u0103 moartea nu-i dec\u00e2t un nou \u00eenceput. Cum bine observa Cioran, suntem lipsi\u0163i de estetica mor\u0163ii, \u00een\u0163elegem moartea ca pe o cufundare \u00een haos \u015fi neant, de aici ag\u0103\u0163area disperat\u0103 de clip\u0103, de timpul limitativ-profan \u015fi slut pe care ni l-am h\u0103r\u0103zit noi, nu Dumnezeu, de aici criza \u015fi disperarea, de aici sentimentul tragic al ireversibilit\u0103\u0163ii \u015fi al inutilit\u0103\u0163ii.
\nUit\u00e2ndu-ne originile, am uitat concomitent \u015fi miturile care d\u0103deau semnifica\u0163ie \u015fi sens planului ontologic. Afirma\u0163ia c\u0103 suntem \u201eoameni istorici\u201d vine din pur\u0103 vanitate, e ca \u015fi cum n-ai vedea p\u0103durea din cauza copacilor; c\u0103ut\u00e2nd \u00een ad\u00e2ncurile insondabile ale fiin\u0163ei noastre, ar trebui s\u0103 g\u0103sim acolo lipsa de importan\u0163\u0103 pe care \u201eomul arhaic\u201d o acorda istoriei, \u015fi, dac\u0103 n-am putea-o retr\u0103i, dac\u0103 n-am putea-o ridica la rang de principiu organizator al existen\u0163ei, m\u0103car s\u0103 ne asigur\u0103m un minimum de perspectiv\u0103\/deta\u015fare. Aceasta ne-ar putea salva, a\u015fa cum, \u00een eseul lui Camus, Sisif este \u00een final salvat\/fericit, pentru simplul motiv c\u0103 tinderea spre ideal – a\u015fezarea pietrei pe creasta muntelui – este mai important\u0103 uneori dec\u00e2t realizarea, \u00een termeni cuantificabili, a idealului.
\nOmul modern – \u00een\u0163eleg\u00e2nd prin \u201emodern\u201d pe tr\u0103itorul \u00eentr-o societate civilizat\u0103, evoluat\u0103 tehnic, computerizat\u0103 etc. – se folose\u015fte tot mai frecvent \u015fi din abunden\u0163\u0103 de cli\u015fee \u00een comunicarea \/ pseudocomunicarea cu ceilal\u0163i. Unul dintre cli\u015fee se dezvolt\u0103 \u00een jurul no\u0163iunii de timp ca durat\u0103 limitativ\u0103 a ac\u0163iunilor \u015fi a existen\u0163ei \u00een sine, de\u015fi proiec\u0163ia limitei \u015fi asumarea ei tragic\u0103 lipsesc aparent din orizontul cotidian. De c\u00e2te ori nu auzim \u015fi nu spunem: \u201en-am timp\u201d, \u201enu \u015ftiu cum trece timpul\u201d sau, mai sofisticat, \u201eeu cump\u0103r timp, nu v\u00e2nd\u201d? Prima semnifica\u0163ie a acestor cli\u015fee este scuza, justificarea, fie \u00een cazul nonac\u0163iunii \u015fi al noncomunic\u0103rii, fie al am\u00e2n\u0103rii unor gesturi preponderent sociale; \u00een definitiv, fiecare tr\u0103ie\u015fte pe cont propriu o criz\u0103 de timp, a\u015fa c\u0103 sistemul de referin\u0163\u0103 coinciz\u00e2nd, exist\u0103 \u015fi garan\u0163ia credibilit\u0103\u0163ii \u015fi a speran\u0163ei c\u0103 ceea ce nu se face ori se am\u00e2n\u0103 numai, p\u00e2n\u0103 la un moment dat, poate fi reluat f\u0103r\u0103 probleme. Lipse\u015fte aici, evident, con\u015ftiin\u0163a degrad\u0103rii oric\u0103rui element mundan sub ac\u0163iunea erodant\u0103 a timpului, pentru c\u0103 timpul nostru este unul istoric, profan, nicidecum sacru, cosmic, ciclic repetabil. Auto\u00een\u015felarea vine din confuzia de planuri \u015fi din lipsa de reflexivitate; fiin\u0163\u00e2nd \u00eentr-un timp liniar – deci ireversibil – \u015fi nu \u00eentr-un timp ciclic, nimic din ce-am l\u0103sat \u00een urm\u0103 nu mai poate fi reg\u0103sit calitativ intact, descoperirea \u2013 tardiv\u0103 \u2013 conduc\u00e2nd, evident, la o ad\u00e2ncire a crizei existen\u0163iale.
\nTr\u0103irea \u201ecu ochii pe ceas\u201d este absurd\u0103, nefireasc\u0103 \u015fi, \u00een final, surs\u0103 de tragic, \u00eemboln\u0103ve\u015fte fiin\u0163a uman\u0103 prin ac\u0163iune insidioas\u0103 \u015fi are rol restrictiv asupra libert\u0103\u0163ii de ac\u0163iune \u015fi de exprimare. Oblig\u0103 la stabilirea de ierarhii, de \u201ebugete temporale\u201d, la eliminarea radical\u0103 a ceea ce pare nesemnificativ pentru moment, \u00eenl\u0103tur\u00e2nd, de fapt, privirea \u00een perspectiv\u0103 \u015fi, ceea ce este mai grav, z\u0103bava asupra scopului acestor zbateri \u00een cu\u015fca timpului. Bolnav \u015fi prizonier al propriului ritm temporal, am\u0103gindu-se c\u0103 este \u201eom istoric\u201d \u015fi \u201ecreator de istorie\u201d, omul contemporan este. de fapt. un sclav al timpului profan, al unei conven\u0163ii pe care o tr\u0103ie\u015fte cu cea mai mare seriozitate, uit\u00e2nd cu des\u0103v\u00e2r\u015fire c\u0103 a ajuns robul propriului monstru fabricat pentru a-\u015fi ordona cumva haosul ontologic. <\/p>\n


\nRadu C\u00c2RNECI<\/strong>
\n\"\"

\u201ePro amicitia\u201c<\/strong><\/p>\n

Un cavaler al c\u0103r\u0163ii: Henri Zalis<\/strong>
\n\"\"

Adev\u0103ra\u021bii, bunii oameni de cultur\u0103 au ceva numai al lor: iubirea de frumos. Sintagma trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een ideea anticului concept platonician despre adev\u0103r, la care se accede pe calea binelui \u015fi a frumosului. A\u015fadar, se poate pune un \u201eaproximativ\u201d semn de egalitate \u00eentre adev\u0103r \u015fi frumos. Dac\u0103 la aceste tainice valen\u0163e suflete\u015fti, Creatorul mai adaug\u0103, din inepuizabila-i bog\u0103\u0163ie, stropul divin al talentului, vom avea de-a face cu personalit\u0103\u0163i complexe ale literaturii, artei sau \u015ftiin\u0163ei care vor contribui la permanenta \u00eemplinire \u015fi \u00eennoire a culturii \u015fi civiliza\u0163iei unui popor, a umanit\u0103\u0163ii, deci. \u00cen\u0163eleg\u00e2ndu-\u015fi chemarea, cultiv\u00e2ndu-\u015fi-o printr-o str\u0103danie ad\u00e2nc\u0103, harul va \u00eenflori \u015fi va rodi, d\u0103ruindu-se semenilor cu statornicia luminii.
\nHenri Zalis face, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, parte din binecuv\u00e2ntata tagm\u0103 a acestora, iar genera\u0163ia sa (care-i \u015fi a noastr\u0103!) a dat literelor rom\u00e2ne o nou\u0103 deschidere a crea\u0163iei \u00een anii \u201960 \u2013\u201970, faptele artistice ale acesteia egal\u00e2nd str\u0103lucirea celei dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale.
\nN\u0103scut \u00een Bucure\u015fti, la 21 mai 1932*), din p\u0103rin\u0163i veni\u0163i din Moldova, a absolvit Facultatea de Filologie \u00een 1955 \u015fi, tot aici, \u00een 1972 ob\u0163ine titlul de doctor \u00een \u201eliteratura comparat\u0103\u201d.
\nLiric \u00een fiin\u0163a sa, Henri Zalis scrie poezie, proz\u0103 eseistic\u0103, traduce din literatura francofon\u0103 \u015fi nu numai, risipindu-se cu h\u0103rnicie \u00een permanente activit\u0103\u0163i culturale \u00een \u0163ar\u0103 dar \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate. Astfel, \u0163ine prelegeri \u00een Fran\u0163a (\u00eentre 1976-1986) la universit\u0103\u0163ile din Limoge, Nantes, Poitiers, Rouen, Montpellier; \u00een Elve\u0163ia, la Lausanne ( 1979, 1980, 1990); \u00een Germania (\u00eentre 1981-19839 la universit\u0103\u0163ile din Marburg \u015fi Freiburg; \u00een Italia (burs\u0103 Vega) la universit\u0103\u0163ile din Padova \u015fi Catania (1986).
\nCultura temeinic\u0103, harul vorbirii alese, originalitatea ideilor expuse au f\u0103cut din periplurile sale literare adev\u0103rate servicii de ambasador al culturii rom\u00e2ne. De altfel, guvernul francez, apreciindu-i spiritul doct \u015fi ata\u015famentul fa\u0163\u0103 de mi\u015fcarea francofon\u0103, l-a distins cu \u201eLes Palmes Acad\u00e9miques\u201d \u00een rang de Cavaler ( 1985). La r\u00e2ndu-i, Academia Rom\u00e2n\u0103 – sec\u0163ia Filosofie-Estetic\u0103 – i-a acordat, zece ani mai t\u00e2rziu, premiul \u201eIon Petrovici\u201d pentru volumul \u201eTudor Vianu\u201d, eseu monografic – semn de ad\u00e2nc\u0103 pre\u0163uire \u015fi admira\u0163ie pentru marele s\u0103u profesor. Se cuvine s\u0103 mai not\u0103m c\u00e2teva titluri ale acestui excelent scriitor-c\u0103rturar, valoroasa contribu\u0163ie \u00een genurile respective: \u201eGustave Flaubert\u201d, studiu monografic-1968 (reeditat \u00een 1979); \u201eAspecte \u015fi structuri neoromantice\u201d 1971; \u201eSub semnul realului\u201d, eseu despre naturalismul european (recenzat \u015fi \u00een Fran\u0163a, \u00een \u201eLes cahiers naturalistes\u201d \u015fi \u00een \u201eLa revue de litt\u00e9rature compar\u00e9e\u201d, \u00een anul 1980 \u015fi, respectiv, 1982), \u201eEstetica imperfec\u0163iei\u201d- 1979; \u201eValori de referin\u0163\u0103 \u00een critica \u015fi istoria literaturii rom\u00e2neasc\u0103\u201d- 1991. Mai amintim cu pl\u0103cere c\u00e2te ceva din crea\u0163ia-i literar\u0103 propriu zis\u0103, astfel: \u201eAcolad\u0103\u201d, versuri -1980; \u201eMai aproape de amiaz\u0103\u201d, nuvele – 1981; \u201eP\u00e2n\u0103 la cap\u0103t\u201d, roman \u2013 1982; \u201eStr\u0103lucirea cristalului\u201d, roman – 1994. \u015ei, \u00een sf\u00e2r\u015fit, ca o preocupare special\u0103, traducerile sale din marele scriitor elve\u0163ian Ch. Ferdinand Ramuz : \u201eAime Pache, pictor din Vand\u201d (1980); \u201eVia\u0163a lui Samuel Belet\u201d (1987); \u201eAline\u201d \u015fi \u201eJean Luc persecutatul\u201d (1991); toate romane de mare frumuse\u0163e, ap\u0103rute la Editura Univers.
\nSigur, \u00een cazul lui Henri Zalis (ca \u015fi al altor scriitori, desigur!) pe l\u00e2ng\u0103 talentul, f\u0103r\u0103 de care nimic nu se poate \u00een arte, este vorba de o munc\u0103 \u00eend\u00e2rjit\u0103, de un program cultural ferm, urm\u0103rit \u015fi \u00eenf\u0103ptuit zi de zi. Nezgomotos, dar de o demnitate de neclintit a demersurilor sale literare, viz\u00e2nd, \u00een final, \u00eembog\u0103\u0163irea patrimoniului nostru cultural \u015fi impunerea \u00een fa\u0163a lumii a spiritului rom\u00e2nesc. Biblioteca, oaza lui de frumos \u015fi bine, este, \u00een acela\u015fi timp, cetatea \u00een care guverneaz\u0103 adev\u0103rul, \u015fi unde acest Cavaler al scrisului se autodefine\u015fte exemplar.
\nLa toate acestea trebuie ad\u0103ugat\u0103 exemplara-i calitate de prieten, fapt pentru care micul poem ce urmeaz\u0103 i se dedic\u0103. <\/p>\n

Despre prietenie<\/strong><\/p>\n

Prietenia-i ca durerea:
\nde s-a topit, nu mai exi\u015fti!
\ndar de-o p\u0103strezi, mai dulce-i mierea,
\n\u015fi se-nsenin\u0103 ochii tri\u015fti!<\/p>\n

Ea e mai mult dec\u00e2t iubirea,
\ne nobil sentiment \u00een sus,
\ne pre\u0163uire d\u00e2nd putere
\n\u015fi-nving\u0103tor, \u00eei e\u015fti supus!<\/p>\n

Prietenia-i drept oglind\u0103:
\nprivindu-te, prive\u015fti la cel
\nce-n suflet tainic te colind\u0103:
\nel e \u00een tine, tu \u00een el!…<\/p>\n

O flac\u0103r\u0103-i Prietenia
\nt\u0103cut arz\u00e2nd, purific\u00e2nd,
\n\u00eembog\u0103\u0163indu-\u0163i armonia
\nde care cugetu-i fl\u0103m\u00e2nd.<\/p>\n

P\u0103streaz\u0103, dar, ca o comoar\u0103
\nPrietenia \u2013 chip divin! \u2013
\n\u015fi inima-\u0163i va fi u\u015foar\u0103
\niar traiul \u00ee\u0163i va fi deplin.<\/p>\n

Buc. feb. 2013<\/p>\n


\n Valeriu SOFRONIE<\/strong>
\n\"\"

\u201eUN ACT GLOBAL DE NEDREPTATE\u201d.
\nProcesele lui Nae Ionescu \u0219i Mihail Sebastian<\/strong><\/p>\n

Motto: De acord cu Marta Petreu, nu trebuie s\u0103-l (mai) privim pe Sebastian ca pe un ,,model”, dar nu trebuie s\u0103 d\u0103m o semnifica\u021bie de-a dreptul cosmic\u0103, inexorabil\u0103 celor ,,\u0219apte ani din casa Cuv\u00eentului\u201d, cei \u0219apte ani de ,,noroc nemeritat\u201d \u0219i de ucenicie pe l\u00e2ng\u0103 ,,st\u0103p\u00e2nul\u201d s\u0103u, Nae Ionescu.<\/em><\/p>\n

Pozi\u021bia metodologic\u0103. Tot ceea ce se afirm\u0103 sau se dore\u0219te afirmat despre viziunea politic\u0103 a lui Mihail Sebastian trebuie s\u0103 fie limitat de o constr\u00e2ngere factual\u0103: pozi\u021bia sa nu a fost a unuia angajat \u00een vreo b\u0103t\u0103lie politic\u0103. A\u015fa cum declar\u0103 la pagina 202 a Jurnalului s\u0103u indirect, nu voia \u201ds\u0103 fie un lupt\u0103tor social, ci numai un om care g\u00e2nde\u015fte – \u015fi poate un scriitor\u201d . Eu cred c\u0103 scriitorul a r\u0103mas fidel \u00eentreaga via\u021b\u0103 acestui ideal. Dac\u0103 a luat atitudine, a f\u0103cut-o numai \u00een calitate de fiu al epocii sale, de om care g\u00e2nde\u0219te \u0219i \u00ee\u0219i traduce \u00een cuvinte aceste g\u00e2nduri. Vorbind de atitudinea sa fa\u021b\u0103 de scena politic\u0103 a momentului, nu pot s\u0103 nu adaug c\u0103 Mihail Sebastian a fost o fiin\u021b\u0103 autonom\u0103 \u0219i nu \u201esclavul\u201d opiniei cuiva, oric\u00e2t de dialectic-hegelian ar fi sensul \u00een care este f\u0103cut\u0103 afirma\u021bia. \u00cen temeiul acesta, afirma\u021bia Martei Petreu, dac\u0103 nu ciudat\u0103, atunci \u00een mod sigur \u00eemi pare jignitoare la adresa unei persoane care, la numai 20 de ani, se dovedea a fi nu numai deplin lucid\u0103, dar \u0219i st\u0103p\u00e2n\u0103 pe judec\u0103\u021bile sale: \u201eMi se pare limpede c\u0103, atunci c\u00e2nd admir\u0103m un articol de-al lui Sebastian, exist\u0103 riscul ca ideea, alteori chiar \u0219i formularea, s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 \u00eent\u00e2i \u00een publicistica lui Nae Ionescu \u201d.
\nPe de alt\u0103 parte, teza hermeneutic\u0103 conform c\u0103reia \u201econtextul creeaz\u0103 textul\u201d, m\u0103 oblig\u0103 s\u0103 mai spun ceva: nu-l putem judeca (critic, nu juridic) dincolo de epoca al c\u0103rei fiu (\u201ecopil\u201d) a fost. \u00cenainte sau deopotriv\u0103 cu g\u00e2ndurile-i proprii, Mihail Sebastian a fost \u0219i un rezonator al Zeitgeit-ului s\u0103u. Evident, asta nu-l disculp\u0103 \u00een cazul \u00een care ac\u021biunile sale l-ar \u00eencrimina, dar ni-l explic\u0103 mai bine \u0219i mai firesc, f\u0103r\u0103 ca noi s\u0103-i atribuim ceva ce nu i-ar apar\u021bine de fel. \u00cen felul acesta, una este s\u0103 \u021bi se spun\u0103 c\u0103 e\u0219ti \u201eantidemocrat\u201d la 1930, \u0219i cu totul alta \u00een 2012. Mi se pare destul de limpede c\u0103, de\u0219i cuvinte identice, ele nu acoper\u0103 \u0219i no\u021biuni identice. Democra\u021bia de azi nu este cea de acum aproape un secol, iar op\u021biunea de a fi antidemocrat la vremea aceea este, dac\u0103 nu mai pu\u021bin condamnabil\u0103, atunci cu siguran\u021b\u0103 mai u\u0219or de riscat.
\n\tFaptul. Mihail Sebastian a fost un evreu care s-a vrut rom\u00e2n, con\u0219tient fiind c\u0103, oric\u00e2t de asimilat cultural s-ar dori, nu va \u00eenceta s\u0103 fie \u0219i purt\u0103tor al tradi\u021biei iudaice. Pentru c\u0103 a \u00eendr\u0103znit s\u0103 doreasc\u0103 aceasta \u0219i \u0219i-a \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at sincer \u00een De dou\u0103 mii de ani… drama c\u0103ut\u0103rii de sine, a ajuns s\u0103 fie \u021binta unor atacuri venite din toate p\u0103r\u021bile spectrului politic \u0219i etnic interbelic: de la extrema st\u00e2ng\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 la extrema dreapt\u0103, de la rom\u00e2ni la coetnicii s\u0103i iudei. Pentru c\u0103 a scris \u00een paginile unui ziar, considerat de extrem\u0103 dreapt\u0103 \u0219i antisemit, articole polemice la adresa unei societ\u0103\u021bi neputincioase \u0219i a reprezentan\u021bilor s\u0103i incapabili s\u0103 fie purt\u0103torii mesajului de schimbare al noii genera\u021bii, Sebastian a devenit \u021binta unor atacuri pornite din anii recen\u021bi \u0219i venite din partea unor critici care i-au adus acuza de antidemocrat. Prezentul nu l-a iertat, viitorul nu l-a uitat.
\n\tAcuza\u021biile. Dincolo de orice preten\u021bie de infailibilitate, r\u0103m\u00e2ne totu\u0219i problema: Care a fost vina lui Mihail Sebastian? Atacul la adresa lui Mihail Sebastian, venit din partea contemporanilor s\u0103i (anul 1935) a fost declan\u0219at de apari\u021bia romanului De dou\u0103 mii de ani.., roman prefa\u021bat de Nae Ionescu la insisten\u021ba autorului. At\u00e2t de promi\u021b\u0103toare sub aspectul poten\u021bialului de supunere la critic\u0103 a devenit al\u0103turarea roman-prefa\u021b\u0103, \u00eenc\u00e2t nici \u00een ziua de ast\u0103zi nu putem concepe romanul f\u0103r\u0103 prefa\u021ba naeionescian\u0103 sau invers, f\u0103r\u0103 a prejudicia semnifica\u021bia dob\u00e2ndit\u0103 de fiecare membru al binomului. Dac\u0103 lucrurile stau a\u0219a, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 cele dou\u0103 \u00eentreprinderi culturale, luate \u00eempreun\u0103, au devenit expresia unei anumite caracteristici esen\u021biale a acelei epoci. Dac\u0103 nu ar fi exprimat dec\u00e2t un accident, cortegiul lu\u0103rilor de pozi\u021bie n-ar fi fost dec\u00e2t un semn al relei-voin\u021be a protagoni\u0219tilor. Dar luate \u00eempreun\u0103, ele au reprezentat mult mai mult dec\u00e2t un fapt cultural. Au reprezentat un fapt istoric. Momentul Sebastian a fost cel al unei clarific\u0103ri. Iar dac\u0103 nu al unei clarific\u0103ri, atunci \u00een mod cert al unei lu\u0103ri la cuno\u0219tin\u021b\u0103 de c\u0103tre societatea rom\u00e2neasc\u0103 interbelic\u0103 a unei anomalii anatomice.
\n\tCum spuneam, ini\u021biativa atacului i-a apar\u021binut lui Nae Ionescu. E esen\u021bial s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m de pe ce pozi\u021bie a f\u0103cut el asta. De pe pozi\u021bia unui antisemit, cum f\u0103r\u0103 prea mult efort \u00eei descoperim \u00een epoc\u0103? De pe pozi\u021bia unui na\u021bionalist? A unui pro-fascist? Sau pur \u0219i simplu a fost vorba de un context istoric care cerea o jertf\u0103 de potolire a m\u00e2niei zeului urii? Mai mult de at\u00e2t, a fost aceast\u0103 luare de atitudine critic\u0103 un produs individual autonom, circumscris la g\u00e2ndurile \u0219i sentimentele unui singur om, sau a reprezentat o voce colectiv\u0103?
\n\tNae Ionescu afirm\u0103 \u00een repetate r\u00e2nduri c\u0103 atitudinea sa nu este una antisemit\u0103, ba mai mult, se delimiteaz\u0103 textual, cu subiect \u0219i predicat, de antisemi\u021bii epocii. Recunoa\u0219te deci c\u0103 exist\u0103 antisemi\u021bi rom\u00e2ni, dar c\u0103 el nu se reg\u0103se\u0219te \u00een niciun fel printre ace\u0219tia. Voi \u00eencerca s\u0103 \u00eei probez afirma\u021bia, identific\u00e2nd \u00een Prefa\u021ba lui De dou\u0103 mii de ani distan\u021b\u0103rile sale fa\u021b\u0103 de antisemitism. Proced\u00e2nd astfel, am recunoscut cinci astfel de momente:
\n–\tCritica metodologiei \u0219i a premisei perspectivei antisemitiste: \u201eAntisemi\u021bii procedeaz\u0103 tocmai pe dos, \u00een chip empiric. Eu stabilesc anume c\u0103 exist\u0103 un conflict statornic \u00eentre evrei \u015fi celelalte neamuri, conflict care la anumite momente caut\u0103 dezleg\u0103ri tari. De pe urma acestor dezleg\u0103ri evreii sufer\u0103, desigur. Dar vina e numai a lor, pentru c\u0103 de c\u00e2nd exist\u0103 ei nu au f\u0103cut dec\u00e2t blestem\u0103\u021bii (teza antisemit\u0103, nu naeionescian\u0103 \u2013 nn). E inutil s\u0103 st\u0103rui prea mult asupra lipsei de valoare a acestei metode… Deci, dac\u0103 antisemi\u021bii spun: e drept s\u0103 suferi\u021bi, pentru c\u0103 sunte\u021bi r\u0103i, evreii pot r\u0103spunde: nu e drept s\u0103 ne chinui\u021bi, pentru c\u0103 suntem buni. Cine are dreptate? \u0218i unii, \u0219i al\u021bii. Asta \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103: nici unii, nici al\u021bii. Cum asta? Pentru c\u0103 metoda lor de dovad\u0103 prin enumerare nu poate fi concludent\u0103\u201d. A\u0219adar, pentru un antisemit, a\u0219a cum Nae Ionescu nu se recunoa\u0219te a fi, aplicarea metodei inductive a enumer\u0103rii cazurilor istorice conduce la concluzia c\u0103, datorit\u0103 r\u0103ut\u0103\u021bii lor funciare, evreii vor determina din partea celorlalte popoare o reac\u021bie violent\u0103, de pe urma c\u0103rora vor suferi. Premisa antisemitului estre c\u0103 evreul este r\u0103u. \u00centr-adev\u0103r, nu \u00eent\u00e2lnim nic\u0103ieri o asemenea afirma\u021bie \u00een textul n\u0103ist. Deci, din punctul de vedere al Profesorului, el nu poate fi catalogat drept antisemit.
\n–\t\u00cen al doilea r\u00e2nd, un antisemit consecvent instig\u0103 la ur\u0103 \u00eempotriva evreilor: \u201eDe ce oare agitatorii ace\u015ftia nu ridicau lumea \u00eempotriva t\u0103tarilor, a ungurilor sau a francezilor? De ce, presupun\u00e2nd c\u0103 premisa evreilor (evreii, cal de b\u0103taie pentru to\u0163i agitatorii) este adev\u0103rat\u0103, de ce toate instig\u0103rile acestea au ca obiect evreimea? E simplu, se va spune: pentru c\u0103 asemenea instig\u0103ri prind \u00eentotdeauna, iar agitatorii \u0219tiu asta. O \u0219tiu agitatorii antisemi\u021bi ast\u0103zi, a\u0219a cum o \u0219tiau, acum vreo 18 veacuri, \u0219i agitatorii anticre\u0219tini.\u201d Nic\u0103ieri \u00een cuprinsul textului nu \u00eent\u00e2lnim nici m\u0103car o palid\u0103 urm\u0103 de instigare naeionescian\u0103 la ur\u0103 \u0219i violen\u021b\u0103 \u00eempotriva evreilor. Deci nici din acest unghi, Nae Ionescu nu poate fi catalogat astfel.
\n–\t\u00cen al treilea r\u00e2nd, Ionescu afirm\u0103 c\u0103 toate elementele pe care le-a adus \u00een sprijinul tezei sale nu se reg\u0103sesc \u00een literatura antisemit\u0103, ci \u00een arsenalul ra\u021bional al oric\u0103rui iudeu \u201eobiectiv \u0219i lucid\u201d. Altfel spus, \u00eei demonstreaz\u0103 iudeului, cu propriile sale argumente, (\u0219i ar fi absurd s\u0103 spunem c\u0103 evreii ar fi antisemi\u021bi) care este cauza suferin\u021bei sale: \u201eIosef Hechter simte c\u0103 Iuda sufer\u0103 \u0219i c\u0103 nu se poate altfel. Dar Iosef Hechter nu \u00een\u021belege de ce. Am \u00eencercat s\u0103 i-o l\u0103murim noi, \u00een forma cea mai str\u00e2ns\u0103 \u0219i mai didactic\u0103 de care dispunem; cu elemente luate nu din literatura \u0219i orientarea antisemit\u0103, ci cu ceea ce ar avea la \u00eendem\u00e2n\u0103 ca repere de judecat\u0103 un evreu; un evreu obiectiv \u0219i lucid\u201d . Deta\u0219at de aceast\u0103 literatur\u0103 antisemit\u0103, Nae Ionescu pare a\u0219adar deta\u0219at \u0219i de valorile promovate \u00een cadrul ei.
\n–\tNu \u00een ultimul r\u00e2nd, antisemi\u021bii au \u00een argumentele lor trimiteri permanente la problema spinoas\u0103 a \u201edrept\u0103\u021bii\u201d. Un antisemit consecvent nu poate s\u0103 nu se \u00eentrebe mereu – Cine are dreptate? Evreii sau antisemi\u021bii? \u0219i s\u0103 caute r\u0103spunsuri \u0219i metode de ac\u021biune pe linia deschis\u0103 de aceast\u0103 \u00eentrebare. Nae Ionescu, dimpotriv\u0103, pare a privi din alt unghi: \u201eIstoria evreilor e pentru ei un lung \u0219ir de suferin\u021be nejustificate. Pentru \u201eceilal\u021bi\u201d, suferin\u021bele evreilor nu sunt dec\u00e2t rezultatul unei reac\u021bii \u00eendrept\u0103\u021bite la tot r\u0103ul pe care evreii \u00eel aduc \u00een mijlocul neamurilor cu care tr\u0103iesc. Fiecare dintre p\u0103r\u021bi socote\u0219te deci c\u0103 dreptatea e de partea ei. Ce e de f\u0103cut? Eu cred c\u0103 cel mai simplu e s\u0103 l\u0103s\u0103m deocamdat\u0103 afar\u0103 din preocup\u0103rile noastre chestiunea drept\u0103\u021bii. S\u0103 nu mai vorbim deci de suferin\u021be \u201enejustificate\u201d \u0219i reac\u021bii \u201e\u00eendrept\u0103\u021bite\u201d; s\u0103 vorbim numai de suferin\u021be, de suferin\u021bele evreilor\u201d . Odat\u0103 stabilit cine are dreptate, nu r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t ac\u021biunea care s\u0103 fac\u0103 dreptatea triumf\u0103toare sau nedreptatea \u00eenl\u0103turat\u0103. Antisemitismul nu este o concep\u021bie consumat\u0103 numai la nivel intelectual \u0219i pasional. Este mai ales un program de ac\u021biune din care nu lipsesc pogromurile, deport\u0103rile, cuptoarele…Toate duse \u00een numele drept\u0103\u021bii. Trebuie s\u0103 te convingi mai \u00eent\u00e2i c\u0103 ai dreptate, pentru ca apoi s\u0103 \u00eencarci marfarul. Nae Ionescu nu numai c\u0103 nu d\u0103 semnalul luptei de igienizare social\u0103, dar nici nu caut\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 de partea cui se afl\u0103 dreptatea. Prin aceasta, el rateaz\u0103 \u00eenc\u0103 o ocazie bun\u0103 de a primi carnetul de lupt\u0103tor antisemit. Inferez eu, cel pu\u021bin din unghiul n\u0103ist de vedere.
\n\tAceste elemente, toate luate din textul devenit celebru (unul dintre foarte pu\u021binele texte publicate sub semn\u0103tura filosofului) conduc cel pu\u021bin c\u0103tre o prim\u0103 concluzie: Nae Ionescu nu se recunoa\u0219te pe sine drept antisemit. Tot ceea ce constituie procedur\u0103 \u0219i orientare antisemitist\u0103 (metodologie inductiv\u0103, instigarea la ur\u0103 \u0219i violen\u021b\u0103, invocarea elementelor de literatur\u0103 antisemit\u0103, punerea problemei lui \u201eCine are dreptate?\u201d etc), este respins cu fermitate. Dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri se nasc de aici: Ce realitate ascunde aceast\u0103 lips\u0103 de recunoa\u0219tere, \u0219tiut fiind c\u0103 Nae Ionescu nu pare s\u0103 fi fost tipul fricosului sau tri\u0219orului. Cealalt\u0103 \u00eentrebare pare mai interesant\u0103: Indiferent dac\u0103 este sau nu antisemit, de unde aceast\u0103 dispropor\u021bie \u00eentre actul cultural consumat (apari\u021bia unei c\u0103r\u021bi) \u0219i valul uria\u0219 de reac\u021bii acuzatoare care i-au urmat , \u00eentre acestea c\u0103z\u00e2nd victim\u0103 Mihail Sebastian?
\n\tPrima \u00eentrebare – Ce realitate ascunde aceast\u0103 lips\u0103 de recunoa\u0219tere a apartenen\u021bei lui Nae Ionescu la mi\u0219carea antisemit\u0103? Prima \u201erealitate\u201d este tocmai aceea descris\u0103 de \u00eensu\u0219i Mihail Sebastian, \u201ebeneficiarul\u201d imensului scandal iscat \u00een jurul persoanei sale (de carte nu mai vorbim. Nu cartea era problema, ci semnatarul ei). Autorul nu are cuno\u0219tin\u021b\u0103 de preocup\u0103rile antisemite anterioare ale lui Nae Ionescu, afirm\u00e2nd sus\u021binut c\u0103 publica\u021bia la care au lucrat \u00eempreun\u0103 (el, 7 ani) nu a cochetat cu o asemenea orientare, ba dimpotriv\u0103:
\n\u201eCuv\u00e2ntul” s-a ridicat hot\u0103r\u00eet, refuz\u00eend orice demagogie, – dar, mai ales, demagogia antisemit\u0103… Ar trebui poate s\u0103 schi\u0163ez \u00eentreaga sa politic\u0103 fa\u0163\u0103 de problema minorit\u0103\u0163ilor, politic\u0103 liber\u0103 \u015fi curajoas\u0103, reclam\u00e2nd cele mai largi drepturi pentru evrei, maghiari sau ucraineni \u015fi neg\u00eend cu vehemen\u0163\u0103 \u201eteoria statului na\u0163ional \u00een absurdit\u0103\u0163ile ei poli\u0163iste” … \u201eCuv\u00eentul” a cerut \u00een decursul anilor de nenum\u0103rate ori pentru evrei \u015fi pentru minoritari, \u00een genere, drepturi \u015fi libert\u0103\u0163i pe care poate ei \u00een\u015fi\u015fi ar fi ezitat s\u0103 le cear\u0103\u201d .
\nCiudat e ca tocmai victima s\u0103 fie aceea care ia ap\u0103rarea \u201ec\u0103l\u0103ului\u201d. Mai mult de-at\u00e2t, Sebastian recunoa\u0219te c\u0103 Profesorul manifestase o \u201esimpatie pentru problemele iudaice\u201d, drept care i-a \u0219i solicitat scrierea prefe\u021bei. Dac\u0103 l-ar fi b\u0103nuit de cea mai mic\u0103 urm\u0103 de antisemitism, ar mai fi f\u0103cut-o oare? Sau era Sebastian un sadomasochist \u00een ascuns? Nu. Nae Ionescu era cre\u0219tin. Iar cre\u0219tinii iubesc oamenii, indiferent de culoarea lor politic\u0103 sau religioas\u0103, adun\u0103 samarinenii de pe drumuri, le dau peste m\u00e2n\u0103 celor care str\u00e2ng pietre. Mai degrab\u0103 \u00eenclin s\u0103 cred altceva: f\u0103r\u0103 a fi devenit antisemit, Nae Ionescu a trebuit s\u0103-l sacrifice pe Sebastian. Noul context politic creat i-o cerea:
\n\u201eCe s-a \u00eent\u00eemplat din iulie 1931, c\u00eend aceast\u0103 prefa\u0163\u0103 a fost cerut\u0103 \u015fi promis\u0103, p\u00een\u0103 \u00een iunie 1934, c\u00eend ea a fost scris\u0103 \u015fi tip\u0103rit\u0103? O total\u0103 alunecare a Europei spre dreapta. \u00cen mai pu\u0163in de trei ani, toate iluziile ce sprijineau continentul s-au destr\u0103mat, toate rezervele \u015fi formulele democra\u0163iei au c\u0103zut…Dac\u0103 1931 fusese un an neantisemit, 1934 se preg\u0103tea s\u0103 fie un an huliganic… Noiembrie 1933! Aici se despart drumurile \u0219i aici se afl\u0103 nodul tristei \u00eent\u00eempl\u0103ri de care vorbim. Veneau liberalii la guvern. Era o grea lovitur\u0103. Nu cumva ace\u0219ti liberali care au fost statornic, de la 1848, for\u021ba antisemit\u0103 cea mai tenace, la guvern prin \u201eei \u00een\u0219i\u0219i\u201d \u0219i \u00een opozi\u021bie prin cuzi\u0219ti?\u201d .
\n\tProfesorul era un om de onoare. A promis c\u0103 va scrie o prefa\u021b\u0103 \u0219i trebuia s\u0103 o scrie. O prefa\u021b\u0103 la ce? La o carte despre evrei, adic\u0103 exact despre ceea ce avea s\u0103 fie transformat de c\u0103tre Europa \u00een general, Rom\u00e2nia \u00een particular, \u00een carne de tun. S\u0103-\u0219i fi ar\u0103tat pe fa\u021b\u0103 vechea simpatie (fa\u021b\u0103 de neamul evreiesc \u0219i, implicit, de Sebastian), nu ar fi dat bine pentru el, liderul unei genera\u021bii care credea \u00een el, \u0219i pentru proiectul na\u021bionalist \u00een care se angajase cu toat\u0103 fiin\u021ba lui. S\u0103 fi luat calea antisemi\u021bilor fa\u021b\u0103 de care nutrise dispre\u021b, trec\u00e2nd cu arme \u0219i bagaje \u00een tab\u0103ra pe care o detestase, iar\u0103\u0219i nu se potrivea felului s\u0103u moral, ortodox, de a valorifica existen\u021ba. A\u0219a c\u0103 a ales calea de mijloc a \u201eimponderabilelor\u201d, unde interpret\u0103rile \u00eel puteau duce pe lector \u00eentr-o tab\u0103r\u0103 sau \u00een alta a semnifica\u021biilor, dup\u0103 cum \u00eei era felul. De aceea nici nu a condamnat brutal antisemitismul \u00een aceast\u0103 lucrare, dar nici nu l-a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at. Singurul care a pierdut a fost Sebastian, prea t\u00e2n\u0103r pentru a avea multe de pierdut, prea evreu \u0219i prea potrivit pentru sacrificiu cu timpul care ridica peste tot ruguri. Dar dac\u0103, evreu fiind, tot era destinat suferin\u021bei ve\u0219nice (acesta e de fapt \u0219i mesajul tare al Prefe\u021bei), ce mai strica o suferin\u021b\u0103 \u00een plus? Culmea e c\u0103 profesorul lui, cel care i-a f\u0103cut asta, cel care \u00eel aprecia sincer \u0219i care nu a \u00eencetat s\u0103 o fac\u0103, dovad\u0103 invita\u021bia de la Balcic de mai t\u00e2rziu, ce p\u0103rea a ar\u0103ta c\u0103 nimic nu intervenise \u00eentre ei, l-a tr\u0103dat exact \u00een felul \u00een care Iuda l-a tr\u0103dat pe Iisus \u2013 cu un s\u0103rut. Ce paradox! Nae Ionescu g\u0103sise \u00een prefa\u021ba sa motivul adev\u0103rat al suferin\u021bei lui Iuda: faptul ca Iuda este… Iuda. C\u0103 \u0219i-a tr\u0103dat Dumnezeul pentru care trebuia s\u0103 vegheze. Dar, ironia sor\u021bii, cel care vorbea despre un neam tr\u0103d\u0103tor avea s\u0103 devin\u0103 el \u00eensu\u0219i un cet\u0103\u021bean de vaz\u0103 al acestuia, iar locul lui Iuda s\u0103-l ia de data asta cre\u0219tinul.
\nO alt\u0103 \u201erealitate\u201d ascuns\u0103 \u00een spatele pozi\u021biei naeionesciene este cea identificat\u0103 de Mircea Eliade, str\u0103lucitul elev al Profesorului, el \u00eensu\u0219i acuzat de simpatii antisemite. \u00cen articolul \u201eIudaism \u0219i antisemitism \u2013 preliminarii la o discu\u021bie\u201d, ap\u0103rut \u00een ziarul Vremea, num\u0103rul din 22 iulie 1934, Mircea Eliade \u00ee\u0219i prezint\u0103 dintru incipit inten\u021bia studiului:
\n\u201eCartea d-lui Mihail Sebastian, De dou\u0103 mii de ani, a izbutit p\u00e2n\u0103 acum s\u0103 fac\u0103 pe antisemi\u021bi s\u0103 urle de bucurie, pe evrei s\u0103 se lamenteze \u0219i pe gazetarii de\u0219tep\u021bi s\u0103 scrie articole cu haz. S\u0103 vedem dac\u0103 ea poate face \u0219i altceva; dac\u0103 ne poate face s\u0103 g\u00e2ndim \u201d.
\nStr\u0103in fa\u021b\u0103 de orice atitudine de obedien\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de mentorul s\u0103u (a\u0219a cum s-a spus despre to\u021bi tinerii care au stat \u00een cercul s\u0103u, inclusiv despre Sebastian), motivat numai de imboldul \u00een\u021belegerii, Eliade se \u00eentreab\u0103 neretoric: \u201eEste prefa\u021ba d-lui Nae Ionescu antisemit\u0103?\u201d. El recunoa\u0219te c\u0103 \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 au existat \u201eantisemi\u021bi teoretici\u201d: Ha\u0219deu, Eminescu, Vasile Conta. Antisemitismul lor a fost un antisemitism \u201eperiferic\u201d – economic \u0219i moral. At\u00e2t de periferic, spune Eliade, \u00eenc\u00e2t po\u021bi face foarte bine abstrac\u021bie de el f\u0103r\u0103 ca personalitatea celor trei s\u0103 fie alterat\u0103. C\u00e2t \u00eel prive\u0219te pe Nae Ionescu, viitorul istoric al religiilor afirm\u0103:
\n\u201e\u00cen filosofia istoriei, dl. Nae Ionescu ar fi putut fi antisemit. C\u0103ci exist\u0103 o anumit\u0103 filosofie a istoriei, antisemit\u0103. \u00cens\u0103 pe planul teologiei cre\u0219tine, dl. Nae Ionescu nu poate fi antisemit chiar dac\u0103 ar vrea… Ca un g\u00e2nditor ortodox, d-sa nu putea sub nici o form\u0103 fi antisemit. \u0218i, de fapt, nici nu este\u2026 (El) introduce elemente de soteriologie: M\u00e2ntuirea, P\u0103catul, Mesia, nem\u0103rturisirea lui Israel. Elemente, a\u0219adar, de ordin teologic. Care sunt supra-istorice\u2026(El afirm\u0103) c\u0103 Iuda trebuie s\u0103 sufere la infinit pentru c\u0103 a t\u0103g\u0103duit pe Mesia\u2026\u201d .
\n\tFaptul neapartenen\u021bei lui Nae Ionescu la antisemitism este pentru Eliade dincolo de orice \u00eendoial\u0103:
\n\u201eA fi antisemit \u00eenseamn\u0103 a lua atitudine decisiv\u0103 contra evreilor, a-i socoti inferiori, \u0219napani, primejdio\u0219i etc. Din prefa\u021ba d-lui prof. Nae Ionescu nu descifr\u0103m aceast\u0103 atitudine intransigent\u0103 fat\u0103 de evreime. Dac\u0103 domnia sa va lua c\u00e2ndva o asemenea atitudine, va trebui s\u0103 scrie altceva\u201d .
\n\tA\u0219adar, \u201erealitatea\u201d ce se ascunde \u00een spatele textului naeionescian este non-antisemit\u0103. Ceea ce o face s\u0103 fie astfel, a\u0219a cum am citit \u00een opinia lui Eliade, este perspectiva privirii problemei suferin\u021bei evreilor \u2013 una de tip teologic. Din acest punct de vedere, cred \u0219i eu, un cre\u0219tin este tot at\u00e2t de antisemit, ap\u0103r\u00e2ndu-\u0219i credin\u021ba \u00een Mesia \u00eentrupat, pe c\u00e2t este un budist, un musulman sau un \u0219aman, ap\u0103r\u00e2ndu-\u0219i-le pe ale lor. Antisemitismul are sens numai \u00eenso\u021bit de argumente politice. Este exact ceea ce nu a f\u0103cut Nae Ionescu, proced\u00e2nd teologic.
\n\tZigu Ornea descifreaz\u0103 o alt\u0103 \u201erealitate\u201d, dezonorant\u0103 \u0219i \u00eencriminatoare pentru filosoful ortodox: Ionescu exprim\u0103 un caz de \u201eantisemitism fundamentalist\u201d, sprijinit pe argumente teologale. \u00cen contrast v\u0103dit cu argumentul lui Eliade, Ornea declar\u0103 c\u0103: \u201eaceast\u0103 abordare fundamentalist teologal\u0103 a antisemitismului se demonstra \u0219i mai agresiv\u0103 chiar dec\u00e2t o abordare a lui politic\u0103 sau social\u0103. \u0218i, oricum, furniza justific\u0103ri de ordin doctrinar teologic, s\u0103 spunem metafizic, antisemitismului politico-social, al tuturor grup\u0103rilor de extrem\u0103 dreapt\u0103\u201d .
\nPe scurt, e mai grav s\u0103 faci filosofia antisemitismului dec\u00e2t s\u0103 pui m\u00e2na pe b\u00e2t\u0103 deoarece, cel care o face, sensibil la subtilele argumente filosofice, poate \u00eenv\u0103\u021ba din filosofia b\u00e2tei c\u0103 ideea de b\u00e2t\u0103 e mult mai amenin\u021b\u0103toare dec\u00e2t orice b\u00e2t\u0103. \u0218i mai eficient\u0103 dec\u00e2t orice tehnic\u0103 a huiduielii \u0219i a r\u0103fuielii.
\nConcluzia lui Zigu Ornea: \u201ea socoti aceast\u0103 nefericit\u0103 prefa\u021b\u0103 drept un text care n-ar atesta antisemitism e o judecat\u0103 fals\u0103, care ar avea \u00een inten\u021bie curmarea unei controverse\u201d .
\nA\u0219adar, contemporanul nostru nu dore\u0219te s\u0103 se \u201ecurme\u201d controversa pentru a putea trece mai departe de neferici\u021bii ani 30, ci ne invit\u0103 indirect la reluarea ei, la punerea problemei vinov\u0103\u021biei, la g\u0103sirea \u0219i pedepsirea vinova\u021bilor. Ceea ce s-a \u0219i f\u0103cut.
\n \tA doua \u00eentrebare pe care o puneam era: Indiferent dac\u0103 este sau nu antisemit, de unde aceast\u0103 dispropor\u021bie \u00eentre actul cultural consumat (apari\u021bia unei c\u0103r\u021bi) \u0219i valul uria\u0219 de reac\u021bii acuzatoare care i-au urmat , \u00eentre acestea c\u0103z\u00e2nd victim\u0103 Mihail Sebastian?
\nCartea lui Sebastian a fost doar un pretext pentru tot ce a urmat. Nici romanul \u00een sine \u0219i nici prefa\u021ba nu au constituit motive suficiente. Virulen\u021ba reac\u021biilor care au \u00eentre\u021binut intelectualitatea rom\u00e2neasc\u0103 timp de aproape o jum\u0103tate de an se datoreaz\u0103 dominantelor momentului: a\u0219a cum va scrie autorul \u00een r\u0103spunsul lui la critica cu care a fost \u00eent\u00e2mpinat (Cum am devenit huligan), dou\u0103 erau ideile momentului \u0219i \u00eentre care De dou\u0103 mii de ani a picat ca un bun r\u0103sad: antisemitismul \u0219i dictatura . Context intelectual total neprietenos. Cartea nu avea dec\u00e2t s\u0103 r\u0103scoleasc\u0103 acest mediu \u0219i s\u0103 scoat\u0103 la suprafa\u021b\u0103 mult\u0103 mizerie ideologic\u0103 \u0219i mai ales moral\u0103. Imaginea acestei r\u0103fuieli intelectuale este, \u00een mic, o imagine a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti de la acel moment. Dincolo de articolele polemice din pres\u0103, a existat o \u00eentreag\u0103 serie de manifest\u0103ri integrate \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 campanie verbal\u0103, purtat\u0103 pe str\u0103zi, prin cafenele, prin redac\u0163ii, prin libr\u0103rii, prin cinematografe, prin case particulare, prin institu\u0163ii publice. S\u0103 spicuim doar c\u00eeteva asemenea reac\u021bii:
\n–\t\u201eDar \u00ee\u021bi voi dovedi, Mihail Sebastian, c\u0103 tu nu ai voie s\u0103-\u021bi asumi nici m\u0103car dreptul la respira\u021bie, nicidecum acela de-a scrie… c\u0103ci trebuie cur\u0103\u021bit\u0103 literatura de oameni ca tine, Mihail Sebastian” .
\n–\t\u201eCartea cuprinde puternice accente antisemite. \u00cen g\u00eendire, \u00een metoda filozofic\u0103 \u00een nota\u021bii psihologice – g\u0103sim cele mai autentice documente rasiste. S\u00eent fragmente parc\u0103 luate direct din Alfred Kosersberg. Ne afl\u0103m, deci, \u00een fa\u021ba unui caz de evreu devenit antisemit. Cazul este, orice s-ar spune, senza\u021bional\u201d .
\n–\t\u015eerban Cioculescu vorbe\u015fte despre \u201esetea de asimilare ce animeaz\u0103 romanul” iar Pompiliu Constantinescu spune c\u0103: ,,Dl. Sebastian este ce se cheam\u0103 un asimilist „.
\n\t\u0218i literatura continu\u0103… Ce trebuie s\u0103 semnal\u0103m noi, \u0219i am spus-o mai sus, e faptul c\u0103 ar fi o grav\u0103 eroare s\u0103 privim scandalul \u00een sine, desprins de contextul intelectual \u0219i politico-social, intern \u0219i interna\u021bional, din care a crescut. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, vom spune, vina o poart\u0103 oamenii care au g\u00e2ndit \u0219i f\u0103ptuit, gra\u021bie a ceea ce numim liber arbitru. Are dreptate Sartre c\u00e2nd crede c\u0103 \u201eesen\u021bial pentru un om nu este ceea ce se face din el, ci ceea ce face el din ceea ce se face din el\u201d. Dar are dreptate \u0219i istoricul aplicat care, zg\u00e2riat de concrete\u021bea documentului cu care lucreaz\u0103, \u0219tie c\u0103 variabila temporal\u0103 face ca uneori oamenii s\u0103 conteze fa\u021b\u0103 de ei \u00een\u0219i\u0219i mai pu\u021bin dec\u00e2t o fac epocile lor. C\u0103 e foarte rar, dac\u0103 nu chiar de neg\u0103sit, cazul celor care nu stau \u201esub vremi\u201d. Asta ar trebui s\u0103 ne dea o mai mare \u00een\u021belegere \u0219i toleran\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de ceea ce numim gre\u0219elile trecutului. \u0218i cu aceasta trecem la partea a doua a temei.
\n\tAnimat\u0103 de acela\u0219i imbold al g\u0103sirii vinova\u021bilor, Marta Petreu deschide un alt dosar \u0219i instrumenteaz\u0103 un nou proces, intim legat de cel anterior, \u2013 Antidemocratul Mihail Sebastian. Cum sesizeaz\u0103 \u0219i Vladimir Tism\u0103neanu, cartea acesteia, Diavolul \u0219i ucenicul s\u0103u: Nae Ionescu-Mihail Sebastian, \u00ee\u0219i propune s\u0103 aduc\u0103 \u00een prim plan \u0219i s\u0103 deconstruiasc\u0103 dou\u0103 ipostaze mihailsebastiene: atacul fascizant-mussolinian \u00eempotriva institu\u021biilor burgheze din Rom\u00e2nia (atrac\u021bia lui Sebastian pentru ideile fascismului italian, atacul la adresa partidelor politice ale vremii, \u00een primul r\u00e2nd liberal, participarea, al\u0103turi de profesorul s\u0103u, la atacul general-european \u00eempotriva spiritului democratic, parlamentar, pluralist) , respectiv deconspirarea abord\u0103rii demistificatoare care l-a transformat pe Sebastian dintr-un antidemocrat cu acte \u00een regul\u0103 \u00eentr-un bastion al democra\u021biei: \u201eMarta Petreu schimb\u0103 paradigma interpret\u0103rii lui Sebastian: citind sute de articole ale acestuia, ale lui Nae Ionescu, ale altor membri ai Genera\u021biei, a ajuns la concluzia c\u0103 Sebastian a fost \u00een fapt principalul megafon al atitudinilor de extrem\u0103 dreapt\u0103 care au constituit viziunea n\u0103ist\u0103 despre stat, colectivitate, tradi\u021bie\u201d .
\n\tCe i-a imputat lui Sebastian criticul contemporan? \u00cen primul r\u00e2nd, viziunea antidemocratic\u0103. Baz\u00e2ndu-se pe semn\u0103turile scriitorului din Cuv\u00e2ntul (\u00eencep\u00e2nd cu anul 1931), autoarea observ\u0103 c\u0103 Sebastian scrie constant articole despre criza democra\u0163iei, despre necesitatea unei \u201erevolu\u0163iei sociale”, despre \u201ecl\u0103tinarea ordinii capitaliste\u201d. Democra\u021bia, identic\u0103 cu capitalismul, nu este altceva dec\u00e2t \u201eun refugiu al lumii vechi, care \u00een disperata ei at\u00eernare de valorile r\u0103posate, accept\u0103 orice alian\u0163\u0103, orice compromis, orice confuzie „. De\u0219i nu afirm\u0103 explicit, autoarea trage din cele spuse o concluzie abrupt\u0103: \u201eca \u015fi lui Nae Ionescu, lui Sebastian i se pare c\u0103 parlamentul este o institu\u0163ie desuet\u0103 \u201d. Privit\u0103 \u00een ansamblu, via\u021ba politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 inautentic\u0103 \u00eel determin\u0103 pe Sebastian s\u0103 formuleze o tez\u0103 \u0219i o solu\u021bie: \u201eE o pr\u0103pastie \u00eentre politica rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi via\u0163a rom\u00e2neasc\u0103”. Ie\u0219irea, citeaz\u0103 autoarea, nu se poate face dec\u00e2t printr-o revolu\u021bie \u2013 nu una liberal-democrat\u0103, ci social\u0103, dup\u0103 modelul fascist italian \u0219i spaniol.
\n\tAsum\u00e2ndu-mi punctul de vedere metodologic amintit, dar \u0219i c\u00e2teva texte mihailsebastiene, asupra c\u0103rora Marta Petreu nu prea pare s\u0103 insiste, afirm c\u0103 actului de nedrept\u0103\u021bire la care a fost supus \u00een epoca \u00een care a tr\u0103it Mihail Sebastian, i se adaug\u0103 cel contemporan al Martei Petreu.
\n\u00centr-adev\u0103r, Sebastian era nemul\u021bumit de configurarea politic\u0103 a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. Ceea ce repro\u0219eaz\u0103 acesteia ni se pare nu doar de bun sim\u021b, dar \u0219i extrem de actual. C\u00e2teva citate din Jurnalul indirect:
\n–\tAm avut noi vreodat\u0103 partide politice deosebite structural? Am avut la \u00eenceputurile vie\u0163ii noastre de stat moderne, c\u00e2nd revolu\u0163ia pa\u015foptist\u0103 grupase, dup\u0103 temperament, dup\u0103 cultur\u0103, tradi\u0163ie, clas\u0103, dup\u0103 instinct, \u00een fine, dou\u0103 tabere profund distincte – liberali \u015fi conservatori. Dar de atunci lucrul se redusese la o evident\u0103 caricatur\u0103. \u00cenainte de r\u0103zboi am avut rotativa celor dou\u0103 \u201epartide”, care se succedau f\u0103r\u0103 s\u0103 schimbe nimic… Partidele noastre…s-au n\u0103scut \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, dintr-o conjunctur\u0103 parlamentar\u0103, dintr-o ceart\u0103, dintr-o \u00eenvoial\u0103, dintr-un capriciu… Sunt cadre de activitate politic\u0103, sunt asocia\u0163ii de interese mutuale, sunt firme comerciale, uneori vii, uneori puternice, dar \u00een nici un caz nu organisme spirituale. La asemenea pr\u0103v\u0103lii, noi nu cump\u0103r\u0103m idei .
\n–\tLa bursa valorilor politice, \u021b\u00e2fna, incon\u0219tien\u021ba \u0219i platitudinea se plaseaz\u0103 mai u\u0219or dec\u00e2t decen\u021ba, luciditatea \u0219i personalitatea… Iat\u0103 de ce galeria demnitarilor no\u0219tri politici e, de cele mai multe ori, un muzeu de caraghio\u0219i sini\u0219tri .
\n\u00cen concluzie, \u00een via\u021ba politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 domnea confuzia de termeni \u015fi valori . Domneau corup\u021bia, caricatura politic\u0103, \u201efripturismul\u201d, dezm\u0103\u021bul politic, \u201eplatitudinea\u201d, \u201emediocritatea\u201d, \u201eidealul mic\u201d \u0219i lipsea cel mai important element \u2013 omul politic autentic. Lipsesc \u201epartidele de idei\u201d, vizionarii, eroii, \u201epunctele de orientare politic\u0103\u201d. Via\u021ba politic\u0103 era o ruin\u0103. Ce era de f\u0103cut? S\u0103 vin\u0103 la putere tot partidele care au mai guvernat? Ironia lui Sebastian este maxim\u0103:
\n\u201eProbabil c\u0103 mai avem nevoie de un nou Vintil\u0103 Br\u0103tianu, de o nou\u0103 legiuire economic\u0103 absurd\u0103… Probabil c\u0103 ne mai trebuie alegeri averescane profund sc\u0103ldate \u00een s\u00e2nge, ne mai trebuie un mic complot fascist ca cel visat de generalul cu cioc alb \u00een prim\u0103vara lui 1927. Probabil c\u0103 ne este absolut necesar din nou Virgil Madgearu, ne sunt necesari al\u0163i 20 de muncitori \u00eempu\u015fca\u0163i la un nou Lupeni \u015fi murim de dorul altui \u00eemprumut Mihai Popovici, care s\u0103 ne \u00eengroape nu pe 30 de ani, ci pe 300 de ast\u0103 dat\u0103, ca s\u0103 \u021binem minte bine. S\u0103 vie deci \u201epartidele care au mai guvernat”, c\u0103ci cu ele o surpriz\u0103 nu e posibil\u0103: barem \u015ftim ce ne a\u015fteapt\u0103\u201d .
\nNu cere desfiin\u021barea parlamentarismului, alegerilor libere sau vreo instaurare a unui regim de for\u021b\u0103. Intelectualul Mihail Sebastian este un om de idei, nu unul politic. Din acest punct de vedere, toat\u0103 critica sa se face \u00een numele unui idealism care vedea asanarea vie\u021bii politice rom\u00e2ne\u0219ti \u00een termeni culturali \u0219i ideologici. A\u0219tepta omul politic nou, capabil s\u0103 trezeasc\u0103 la via\u021b\u0103 energiile na\u021bionale adormite. A\u0219tepta eroul, vizionarul. Dar, \u00een forul s\u0103u cel mai ad\u00e2nc, ca un evreu rom\u00e2n autentic ce era, \u00eel a\u0219tepta \u00een ascuns, poate chiar f\u0103r\u0103 s\u0103 o \u0219tie, pe Mesia s\u0103 s\u0103-\u0219i \u201ealeag\u0103\u201d poporul. Poporul rom\u00e2n. Evident c\u0103, ori de c\u00e2te ori elementul sau sentimentul religios se suprapune peste o realitate politic\u0103, nu poate s\u0103 nu se creeze impresia invita\u021biei la extremism. G\u00e2ndirea teologic\u0103 opereaz\u0103 cu dogme, cu imponderabile, cu tr\u0103iri absolute. \u00centr-o lume \u00een care eroismului revolu\u021bionar i se prefer\u0103 pa\u0219ii m\u0103run\u021bi \u0219i cump\u0103ta\u021bi ai ra\u021bionalismului democratic, \u00eens\u0103m\u00e2n\u021bate \u00een ogorul politic, aceste ira\u021bionale nu-l pot scuti pe cutez\u0103tor de acuza de extremism (nici nu mai conteaz\u0103 dac\u0103 este de st\u00e2nga sau de dreapta). Cine interpreteaz\u0103 aceste puncte de vedere \u00een termenii unui atentat la democra\u021bie, este, dac\u0103 nu r\u0103u inten\u021bionat, atunci \u00een mod sigur neinspirat, refractar la profundele semnifica\u021bii pe care scriitura mihailsebastian\u0103 le degaj\u0103.
\n\tSebastian, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 se apere de avalan\u0219a declan\u0219at\u0103 de prefa\u021ba n\u0103ist\u0103, s-a declarat un g\u00e2nditor laic. A fost o reac\u021bie de moment, o reac\u021bie de ap\u0103rare. Credea el, lan\u021bul de inferen\u021be ionesciene s-ar rupe instantaneu, eliber\u00e2ndu-l de furia mul\u021bimii dezl\u0103n\u021buite, dac\u0103 ar scoate din ele premisa apartenen\u021bei sale la \u201etradi\u021bia iudaic\u0103\u201d. Totu\u0219i, chiar \u00eenainte ca aceast\u0103 fug\u0103 de sine (iluzorie, desigur) s\u0103 aib\u0103 loc, Nae Ionescu l-a \u00een\u021beles pe Sebastian mai bine dec\u00e2t s-a dorit a se \u00een\u021belege el \u00eensu\u0219i. A \u00een\u021beles, \u0219i poate de aceea l-a \u0219i apreciat at\u00e2t de mult, c\u0103 este un c\u0103ut\u0103tor de Mesia. \u0218i el \u00eel c\u0103uta, dar nu pentru c\u0103 nu venise, ci pentru c\u0103 trecuse pe l\u00e2ng\u0103 el, \u00een somn fiind. Dar nu contau motivele pentru care o f\u0103cea fiecare. Important era drumul pe care \u00eel str\u0103b\u0103teau \u00eempreun\u0103. Drumul acesta i-a legat, chiar dac\u0103 la un moment, \u00eei va \u0219i desp\u0103r\u021bi.
\n\tCea mai puternic\u0103 leg\u0103tur\u0103 dintre profesor \u0219i elev, dincolo de afinit\u0103\u021bile elective, a fost modul acesta comun de valorificare a existen\u021bei \u00een termenii absolu\u021bi pe care \u00eei presupune orientarea teologic\u0103 fa\u021b\u0103 de lume. Aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103, cred eu, la \u00eent\u00e2lnirea cu o epoc\u0103 istoric\u0103 confuz\u0103, \u00eei face pe unii s\u0103 par\u0103 sau s\u0103 devin\u0103 inamicii cei mai periculo\u0219i ai societ\u0103\u021bii. Dac\u0103 au gre\u0219it \u2013 cine este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 aprecieze cum \u0219i c\u00e2t? \u2013 au gre\u0219it datorit\u0103 acestui strop de dumnezeire pe care Absolutul l-a picurat \u00een om \u0219i care ne-a legat g\u00e2ndurile de \u201eimponderabilele\u201d care te fac s\u0103 cau\u021bi solu\u021bii periculos de indeterminate la probleme at\u00e2t de determinate.
\n\t\u00cen concluzie, subscriem vederii lui Vladimir Tism\u0103neanu, vedere pe care o extind \u0219i asupra lui Nae Ionescu \u2013 \u201eDe acord cu Marta Petreu, nu trebuie s\u0103-l (mai) privim pe Sebastian ca pe un model, dar nu trebuie s\u0103 d\u0103m o semnifica\u021bie de-a dreptul cosmic\u0103, inexorabil\u0103…\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

EDITORIAL Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU Timpul, pururi trist… De la o vreme, au \u00eenceput s\u0103 se aud\u0103 tot mai distinct vocile<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19645"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19645"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19645\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19649,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19645\/revisions\/19649"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19645"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19645"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19645"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}