{"id":19628,"date":"2022-11-11T22:58:37","date_gmt":"2022-11-11T19:58:37","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19628"},"modified":"2022-11-11T22:58:37","modified_gmt":"2022-11-11T19:58:37","slug":"spatii-culturale-nr-28-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19628","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 28 (12)"},"content":{"rendered":"

Valeriu SOFRONIE<\/strong>
\n\"\"

FEMINISMUL ROM\u00c2NESC<\/strong><\/p>\n

Exist\u0103 o mi\u015fcare feminist\u0103 vizibil\u0103 \u00een Rom\u00e2nia? Mihaela Miroiu , creatoarea feminismului academic rom\u00e2nesc, declar\u0103 tran\u0219ant c\u0103 o mi\u0219care feminist\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 semnificativ\u0103, con\u0219tient\u0103 de sine, nu exist\u0103 dec\u00e2t \u00een interiorul grani\u021belor produc\u021biei \u0219i educa\u021biei intelectuale, dar \u0219i aici cu un corp destul de firav . Feminismul rom\u00e2nesc, at\u00e2t c\u00e2t a existat \u0219i exist\u0103, este doar unul cultural – o mi\u0219care f\u0103cut\u0103 de o elit\u0103 de femei \u0219i b\u0103rba\u021bi foarte educa\u021bi . Dintre toate formele de feminism (cultural, civic \u0219i politic), singura care \u0219i-ar putea asocia titulatura de \u201emi\u0219care\u201d este cea politic\u0103. Dar tocmai aceasta, spune autoarea, nu s-a produs practic \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc. Ceea ce s-a \u00eencercat la noi \u00een zona activist\u0103 este feminismul civic, f\u0103r\u0103 relevan\u021b\u0103 politic\u0103. Cit\u00e2nd studii ce provin din zona rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i occidental\u0103, Mihaela Miroiu consider\u0103 \u0219i ea c\u0103 feminismul s-a
\ndezvoltat \u00een zon\u0103 societ\u0103\u021bii civile, influen\u021b\u00e2nd rar \u0219i foarte punctual agenda politic\u0103.
\nFaptul c\u0103 a penetrat \u201ezona societ\u0103\u021bii civile\u201d, nu este ceva r\u0103u, \u0219tiut fiind c\u0103 aceasta a fost una dintre marile cuceriri ale tranzi\u021biei postcomuniste, dar, continu\u0103 autoarea, \u201eea nu genereaz\u0103 angajamente organiza\u021bionale, forme ideologice \u0219i nu mobilizeaz\u0103 puterea politic\u0103. F\u0103r\u0103 ie\u0219irea feminismului din ceea ce pentru putere este un ghetou confortabil (gineceul politic), nu este posibil\u0103 o strategie politic-coerent\u0103, o autoritate \u00een alocarea valorilor \u0219i resurselor la scar\u0103 na\u021bional\u0103. Ac\u021biunile societ\u0103\u021bii civile, fie ele \u0219i foarte bune, nu produc politici la scar\u0103 larg\u0103 \u0219i nici reforma social\u0103\u201d .
\n\u00cen concluzie, conform Mihaelei Miroiu, avem un feminism academic conturat, bine cunoscut \u0219i apreciat \u00een mediile culturale interna\u021bionale, un activism civic mai pu\u021bin pronun\u021bat (dar chiar \u0219i unul puternic, conform celor spuse, ar fi fost insuficient s\u0103 produc\u0103 mi\u0219carea feminist\u0103) \u0219i un feminism politic inexistent.
\n Laura Grunberg vede \u00een feminismul rom\u00e2nesc un produs \u201eelitist, victimist, pu\u021bin cam puritanist, uneori carierist, mai cur\u00eend insidios \u0219i destul de precaut, monolitic (pu\u021bin\u0103 diversitate ca reprezentare \u0219i ca tematic\u0103 \u00een interiorul lui)\u201d al spa\u021biului autohton, \u0219i tocmai de aceea doar tolerat \u0219i nu tratat cu respect. Pentru motive pe care le voi prezenta mai jos, feminismul nostru, \u00een loc s\u0103-\u0219i asocieze existen\u021bial predicate precum militantismul, angajarea \u0219i implicarea, pare \u201emai cur\u00e2nd obosit \u00eenainte de a fi purtat efectiv vreo lupt\u0103 major\u0103\u201d .
\nLiliana Popescu , definind feminismul \u00een sensul lui tare de mi\u0219care politic\u0103, cu scop de influen\u021bare a deciziilor politice \u00een vederea respect\u0103rii drepturilor femeilor \u0219i egalit\u0103\u021bii de \u0219anse \u00eentre cele doua sexe , de activism al for\u021belor civice \u00een vederea sanc\u021bion\u0103rii diverselor cazuri de discriminare, se arat\u0103 la fel de sceptic\u0103 \u00een privin\u021ba identific\u0103rii unui asemenea fenomen \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc: \u201eE mult prea mult spus \u201emi\u0219care\u201c, pentru c\u0103 nu exist\u0103 o concertare a diferitelor grup\u0103ri interesate de problematica schimb\u0103rii statutului femeilor \u00een societate… Exist\u0103 asemenea grup\u0103ri, iar unele au acumulat o experien\u021b\u0103 considerabil\u0103 pe anumite sectoare de activitate \u2013 cum ar fi protec\u021bia femeilor abuzate \u00een familie sau chiar \u00een domeniul cre\u0219terii reprezent\u0103rii femeilor \u00een politic\u0103. Dar o mi\u0219care feminist\u0103 nu exist\u0103… \u201d. Nu numai c\u0103 acum nu exist\u0103 un feminism efervescent, dar nici m\u0103car o posibilitate a acestuia nu se contureaz\u0103, ceea ce va urma \u00een perioada urm\u0103toare nefiind dec\u00e2t o continuare la scar\u0103 redus\u0103 a acestei st\u0103ri de fapt.
\nSingura form\u0103 de feminism pe care o practic\u0103m noi, continu\u0103 autoarea, este aceea care vine pe filier\u0103 occidental\u0103, prin influen\u021b\u0103 \u0219i transfer dinspre Vest. \u00cen loc ca decizia s\u0103 vin\u0103 de jos \u00een sus, dinspre noi c\u0103tre noi, ea vine, ca \u00een multe alte cazuri, \u00een sens invers: de sus \u00een jos.
\nDac\u0103 nu exist\u0103 un feminism rom\u00e2nesc de esen\u021b\u0103 tare, asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 m\u0103car unul secund, rezultat al mai multor \u00eent\u00e2lniri: sus\u021binerea unor cursuri de feminism \u00een universit\u0103\u021bi, existen\u021ba unor persoane preg\u0103tite s\u0103 fac\u0103 asta, masterate de studii de gen, dialog \u00eentre universitarii din \u0163ar\u0103 interesa\u021bi \u00een studii de gen, conferin\u021be cu participare interna\u021bional\u0103, atitudini \u0219i ac\u021biuni feministe la nivelul sindicatelor \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, o con\u0219tiin\u021b\u0103 feminist\u0103 la nivelul partidelor politice.
\nPuncte de vedere similare au \u015fi persoanele direct implicate \u00een activismul civic feminist: nu se poate vorbi de o mi\u0219care feminist\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.
\nAcestea recunosc c\u0103 exist\u0103 foarte pu\u021bine organiza\u021bii neguvernamentale care, nici m\u0103car acestea, nu au reu\u0219it s\u0103 se constituie \u00eentr-o mi\u0219care articulat\u0103, cu larg\u0103 reprezentativitate (Roxana Te\u0219iu, fost lider al organiza\u021biei \u201eParteneriat pentru educa\u021bie\u201d), sau care s\u0103 ating\u0103 dimensiunea acelui val de organiza\u021bii \u0219i persoane, capabil s\u0103 produc\u0103 schimbarea ideilor (Cristina Ilinca \u2013 fost lider al Societ\u0103\u021bii \u201dAnA\u201d).
\nCitindu-l pe Vladimir Pasti , nu putem s\u0103 nu l\u0103s\u0103m s\u0103 ne scape g\u00e2ndul c\u0103 feminismul rom\u00e2nesc nu a dep\u0103\u0219it \u00eenc\u0103 stadiul dezideratului . Cu toate eforturile care se fac de c\u0103tre personalit\u0103\u021bi ale vie\u021bii publice \u0219i academice, dar \u0219i de c\u0103tre organiza\u021bii de profil, \u00eencep\u00e2nd cu cercetarea fundamental\u0103 \u0219i termin\u00e2nd cu politicile de gen, dreptul la fiin\u021b\u0103 al feminismului mioritic nu ar primi din partea unui \u00een\u021belept hinduist mai mult dec\u00e2t calificativul \u201eneti, neti\u201d. Cred c\u0103 sunt \u00een spiritul ideilor autorului dac\u0103 afirm c\u0103 falanga feminist\u0103 a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti a dat dovad\u0103 de un prea mare optimism – credin\u021ba idealist\u0103 c\u0103 problema inegalit\u0103\u021bilor dintre sexe se poate rezolva \u00een aceea\u0219i manier\u0103 \u00een care sociali\u0219tii utopici credeau c\u0103 pot rezolva problema inegalit\u0103\u021bilor sociale: prin bun\u0103voin\u021ba claselor posedante sau ale guvernan\u021bilor de a renun\u021ba la privilegiile de clas\u0103. Rezum\u00e2ndu-l, punctul de vedere al lui Vladimir Pasti este tulbur\u0103tor: de\u0219i la ora actual\u0103 exist\u0103 o agend\u0103 feminist\u0103 \u0219i au fost puse bazele institu\u021bionale pentru crearea de curente de g\u00e2ndire feminist\u0103 autohton\u0103 (ONG-uri dedicate cercet\u0103rii \u00een domeniu, studii de gen integrate \u00een forme de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt universitar \u0219i postuniversitar, reviste de studii feministe ), nu se poate vorbi cu adev\u0103rat de existen\u021ba unei mi\u0219c\u0103ri feministe rom\u00e2ne\u0219ti.
\nCauzele nonvizibilit\u0103\u021bii mi\u0219c\u0103rii feministe rom\u00e2ne\u0219ti. Pentru Mihaela Miroiu, motivele submanifest\u0103rii poten\u021bialului activist al feminismului rom\u00e2nesc s-ar datora mai multor cauze, dintre care amintim: feminismul cultural s-a cantonat prea mult \u00een zon\u0103 \u0219tiin\u021belor sociale \u0219i politice, \u0219i prea pu\u021bin \u00een \u0219tiin\u021bele juridice \u0219i literatur\u0103; prezen\u021ba pe pia\u021b\u0103 a unor du\u0219mani mediatici: televiziunile nu fac politic\u0103 feminist\u0103 (fac emisiuni despre doamne, vedete, fi\u021be) iar presa scris\u0103, pur \u0219i simplu, ignor\u0103 acest subiect, declar\u00e2ndu-l neinteresant; practicarea unui academism rece, f\u0103r\u0103 priz\u0103 la public: \u201eNu avem \u00eenc\u0103 un feminism cultural \u201epicant\u201d, un feminism cu text-appeal, care s\u0103 provoace controverse, s\u0103 supere, s\u0103 scoat\u0103 din s\u0103rite, s\u0103 atrag\u0103, s\u0103 aib\u0103 fani pe care \u00eei cucere\u0219te cu panseuri \u0219i lozinci populare\u201d ; absen\u021ba unor activi\u0219ti sociali: practicarea feminismului civic de c\u0103tre acelea\u0219i persoane care \u00eel practic\u0103 \u0219i pe cel cultural; \u00een locul formul\u0103rii unei agende feministe proprii, sunt luate de-a gata cele \u00eemprumutate de la omoloagele lor europene (cu motiva\u021bie cu tot: \u201eA\u0219a ne cere UE\u201d, \u201eA\u0219a ne cer normativele europene, impuse prin aquis-ul comunitar\u201d) ; absen\u021ba unei solidarit\u0103\u021bi a politicienelor \u00een privin\u021ba politicilor pentru femei; inexisten\u021ba unui schimb eficient \u00eentre genera\u021bii (cei mai \u00een v\u00e2rst\u0103 s\u0103 se ocupe cu \u201elucruri ceva mai soft\u201d, de concep\u021bie, iar cei mai tineri cu activit\u0103\u021bile curente) .
\nToate aceste invoc\u0103ri sunt rezonabile, dar nu se pot substitui unei explica\u021bii cu adev\u0103rat teoretice. Din fericire, Mihaela Miroiu ofer\u0103 dou\u0103 sugestii, dintre care una va fi exploatat\u0103 \u00eentr-un context teoretic mai amplu: domina\u021bia patriarhatului, \u201el\u0103\u021bit c\u0103 o pecingine \u00een cultur\u0103 \u0219i politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201d ; a\u0219teptarea unui lider puternic, carismatic, care s\u0103 coaguleze voin\u021bele individuale \u0219i a\u0219teptarea ca una \u0219i aceea\u0219i persoan\u0103 (sau un mic grup de persoane) s\u0103 le fac\u0103 pe toate. Ideea, \u00een aparent\u0103 banal\u0103, este u\u0219or dezvoltat\u0103 de autoare \u00een formula aceast\u0103: \u201eEste \u0219i greu s\u0103 le ceri unor oameni care au deja o educa\u021bie centrat\u0103 pe autointeres s\u0103 mai fie fraierii de ant\u0103r\u021b, care s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 \u00eentotdeauna la cauzele generale \u0219i nu la interesele proprii. \u0218i, de altfel, e complet respectabil din punct de vedere moral, utilitarist vorbind, s\u0103 te g\u00e2nde\u0219ti la interesele proprii, dac\u0103, d\u00e2ndu-le curs, afectezi \u00een bine \u0219i via\u021ba altora\u201d .
\nCuvintele din text (\u201eautointeres\u201d \/ \u201einteres propriu\u201d, \u201efraier\u201d, \u201ecauze generale\u201d, \u201epunct de vedere moral\u201d, \u201eafectarea vie\u021bii altora\u201d) mi se par indicatorii cei mai sugestivi pentru ca explica\u021bia formulat\u0103 privind lipsa de vizibilitate a mi\u0219c\u0103rii feministe rom\u00e2ne\u0219ti s\u0103 capete suficient\u0103 greutate teoretic\u0103.
\n \u201eOboseala\u201d de care Laura Grunberg vede atins feminismul rom\u00e2nesc, \u00eenainte ca acesta s\u0103 declare vreo lupt\u0103, se datoreaz\u0103 mai multor cauze: birocratizarea mi\u0219c\u0103rii, cerut\u0103 de institu\u021bionalizarea componentelor societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti aflate \u00een tranzi\u021bie. \u00cen locul manifest\u0103rii unei explozii de entuziasm, precum aceea din anul 2000 (c\u00e2nd s-a ie\u0219it \u00een strad\u0103 ca reac\u021bie de protest la un articol ap\u0103rut \u00eentr-o revist\u0103 de scandal, despre cum s\u0103 \u00ee\u021bi ba\u021bi nevasta f\u0103r\u0103 s\u0103 la\u0219i urme), feministele au pornit \u00eentr-o v\u00e2n\u0103toare nebuneasc\u0103 dup\u0103 fonduri, \u00eenso\u021bit\u0103 de toate implicatele administr\u0103rii acestora (chirii, telefoane, cablu, lumin\u0103, \u00eentre\u021binere, personal minimal). Toate acestea nu au f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 consume uria\u0219ele energii \u00een ac\u021biuni de supravie\u021buire administrativ\u0103, \u00een locul dinamiz\u0103rii cu ele a unei societ\u0103\u021bi suferinde cronic de un patriarhalism feroce. E adev\u0103rat, ar spune unii, f\u0103r\u0103 stabilitate institu\u021bional\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 bani nu se poate construi nimic. Adev\u0103rat! Dar nici numai cu ele; mediul fiscal intern ostil (la nivelul tuturor ONG-urilor) \u0219i sprijinul haotic al finan\u021batorilor externi , acesta fiind condi\u021bionat \u0219i de impunerea unei agende \u0219i a unor termene de \u201eimplementarea, de cele mai multe ori, f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu nevoile \u0219i ritmul de evolu\u021bie a ac\u021biunilor sociale \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc; lipsa activi\u0219tilor cu carte de munc\u0103 \u0219i suprautilizarea voluntariatului ; decalajul existent \u00eentre feminismul academic \u0219i cel civic, paralelismul celor dou\u0103 forme de \u201ediscurs\u201d. Dac\u0103 Mihaela Miroiu semnala aspectul negativ c\u0103 acelea\u0219i persoane deservesc ambele forme de manifestare, Laura Grunberg sesizeaz\u0103 efectul negativ pe care \u00eel are lucrul insular: \u201epia\u021ba\u201d nu \u00eei caut\u0103 pe speciali\u0219tii \u00een studii de gen, empiriciz\u00e2ndu-se, \u00een timp ce speciali\u0219tii \u00een domeniu, foarte bine pozi\u021biona\u021bi \u00een activit\u0103\u021bile lor intelectuale, pierd contactul cu realitatea imediat\u0103 a fenomenului. Se ajunge la realitatea trist\u0103 c\u0103 \u201enu exist\u0103 o agend\u0103 comun\u0103 a teoreticienilor \u0219i practicienilor din domeniu\u201d ; lipsa \u201eprizei la public\u201d a mesajului feminist (nu sunt tentante, contemporane, actualizate, adaptate, localizate etc) precum \u0219i a semnelor creativit\u0103\u021bii \u0219i chiar umorului ; \u201efeminizarea feminismului\u201d: practicarea acestuia \u00een majoritate de c\u0103tre femei, acestea av\u00e2nd multiple roluri \u0219i responsabilit\u0103\u021bi \u00een via\u021ba privat\u0103 \u0219i public\u0103, face s\u0103 \u00eei sl\u0103beasc\u0103 for\u021ba de impact. Una este s\u0103 activezi cu persoane care au timp s\u0103 se dedice acestui crez \u0219i alta s\u0103 implici persoane cu activitate zilnic\u0103 dubl\u0103.
\n Liliana Popescu identific\u0103 \u0219i ea c\u00e2teva motive esen\u021biale r\u0103spunz\u0103toare de practicarea de c\u0103tre femei a unui feminism prea pu\u021bin vizibil: capitalul social feminin deficitar: \u201e\u00eencrederea femeilor unele \u00een altele, a organiza\u021biilor pentru femei \u00eentre ele, \u00een ce prive\u0219te posibilitatea de a schimba \u00eempreun\u0103 \u0219i conjugat legile \u0219i practicile care vizeaz\u0103 egalitatea dintre sexe. La fel de important\u0103 este lipsa de \u00eencredere a femeilor \u00een reu\u0219ita unei astfel de ac\u021biuni comune: lipsa de \u00eencredere \u00een posibilitatea de a influen\u021ba politicile publice \u201d; insuficien\u021ba sumelor atrase din sponsorizare \u0219i inexisten\u021ba unei finan\u021b\u0103ri guvernamentale; acceptarea cu prea mult\u0103 u\u0219urin\u021b\u0103 de c\u0103tre femei a condi\u021biei de \u201epersoan\u0103 \u00eentre\u021binut\u0103\u201d \u0219i a \u201elocului\u201d \u00een cadrul patriarhatului consolidat; teama de ridicol, de oprobiul public (\u201eCum, s\u0103 ie\u0219im \u00een strad\u0103?! S\u0103 se spun\u0103 despre noi c\u0103 s\u00eentem isterice?! \u201c) ; existen\u021ba unui redus respect de sine \u0219i a unei nesigure con\u0219tiin\u021be de sine a femeilor; acordarea de c\u0103tre clasa de mijloc feminin\u0103 emancipat\u0103 a unei mari importan\u021be activit\u0103\u021bii de men\u021binere a propriului status, l\u0103s\u00e2nd deoparte nevoia de implicare \u00een mi\u0219c\u0103ri politice care s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 interesul mai multor femei (\u00een logica argumentului meu, acesta ar fi motivul cel mai important).
\n Liderele organiza\u021biilor civice sus-amintite reitereaz\u0103 unele dintre motivele enumerate, cum ar fi absen\u021ba fondurilor necesare derul\u0103rii proiectelor, \u00een condi\u021biile \u00een care \u201echestiunile de marketing social, de lobby \u0219i advocacy sunt extrem de costisitoare, greu de \u00eentre\u021binut, plata oamenilor care s\u0103 evolueze \u00een astfel de proiecte este destul de scump\u0103, onorariile exper\u021bilor \u00een domeniu sunt destul de mari \u201d sau absen\u021ba unei clase de mijloc-liant consolidate. Lucr\u00e2nd direct cu oamenii, ele mai invoc\u0103 \u0219i o deficien\u021b\u0103 observabil\u0103 \u00een comportamentul asocia\u021biilor pe care le-au condus: at\u00e2ta timp c\u00e2t necesit\u0103\u021bile curente sunt tot mai greu de satisf\u0103cut, \u201eomului de r\u00e2nd nu-i pas\u0103 de parteneriatul de gen \u201d, efectul fiind lipsirea organiza\u021biilor de necesarul de resurse umane. La acestea mai adaug\u0103 \u0219i divergen\u021ba existent\u0103 \u00eentre interesele femeilor \u0219i cele ale femini\u0219tilor \u0219i chiar misoginismul femeilor, adeziunea lor, f\u0103\u021bi\u0219\u0103 sau nem\u0103rturisit\u0103, la patriarhat .
\nR\u0103spunsul lui Vladimir Pasti la \u00eentrebarea \u201eDe ce feminismul rom\u00e2nesc nu este unul efervescent?\u201d este, nu doar mai nuan\u021bat, dar \u0219i mai teoretizat, originat \u00een ceea ce se nume\u0219te patriarhatul rom\u00e2nesc. O tr\u0103s\u0103tur\u0103 caracteristic\u0103 a acestuia este idealismul s\u0103u. Idealismul afirmat este legat, de fapt, de o insuficient\u0103 \u00een\u021belegere a sursei primordiale a inegalit\u0103\u021bilor de gen. Nu pu\u021bine sunt locurile \u00een care Vladimir Pasti acuz\u0103 cercet\u0103torii de gen de precarit\u0103\u021bi epistemologice: \u201ecercetarea \u00een domeniul realit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne\u0219ti este departe de a reprezenta un program de cercetare. Ea este mai degrab\u0103 o colec\u021bie de cercet\u0103ri punctuale\u2026\u201d ; \u201elipsit\u0103 de o perspectiv\u0103 a viitorului care s\u0103-i ofere criteriile de analiz\u0103, cercetarea… face simple inventare ale diferen\u021belor, acolo unde le g\u0103se\u0219te…\u201d ; iar ceea ce ar justifica cel mai mult aceast\u0103 stare descris\u0103 de autor este faptul c\u0103 studiile cu caracter \u015ftiin\u0163ific privind femeile din Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u201e\u00eentr-o etap\u0103 incipient\u0103\u201d .
\nPentru sociologul Vladimir Pasti, cauza prim\u0103 a inegalit\u0103\u0163ilor de gen se g\u0103se\u015fte \u00een tipul de organizare patriarhal\u0103 a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, patriarhatul fiind \u00een esen\u0163a sa \u201eo rela\u0163ie de putere \u00eentre b\u0103rba\u0163i \u015fi femei, dezechilibrat\u0103 \u00een favoarea b\u0103rba\u0163ilor\u201d . Lu\u00e2nd ca punct de plecare defini\u0163ia extins\u0103 a lui Heidi Hartmann dat\u0103 patriarhatului, V. Pasti formuleaz\u0103 ideea c\u0103 diferen\u0163ele consacrate social \u00eentre sexe nu sunt dec\u00e2t \u201eun produs \u015fi o form\u0103 de existen\u0163\u0103 a patriarhatului\u201d . A\u0219adar, nu se poate afirma c\u0103 societatea rom\u00e2neasc\u0103, echilibrat\u0103 \u00een toate celelalte privin\u021be, mai prezint\u0103 aceast\u0103 ultim\u0103 racil\u0103 social-moral-politic\u0103, corectibil\u0103, vorba lui Caragiale, pe ici pe colo, \u0219i anume \u00een punctele…esen\u021biale. Patriarhatul, ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat \u00een structurile \u0219i mentalul social, reu\u0219ind s\u0103-\u0219i creeze formule de reproducere l\u0103rgit\u0103 la toate nivelele (g\u00e2ndire, cultur\u0103, educa\u021bie, religie, ideologie) a f\u0103cut \u00een a\u0219a fel, \u00eenc\u00e2t p\u00e2n\u0103 \u0219i femeile, ajung\u00e2nd \u00een politic\u0103, vor participa la elaborarea politicilor de tip masculin. Patriarhatul, ca rela\u021bie primitiv\u0103 de putere, a transformat cele dou\u0103 grupuri sexuale \u00een grupuri sociale, astfel c\u0103, \u00eenc\u0103 de la na\u0219tere, se pecetluie\u0219te cutumiar \u0219i juridic o distribuire univoc\u0103 a rolurilor sociale \u0219i o predeterminare a accesului la resursele acesteia \u00een favoarea unuia dintre ele.
\n \u00cen aceast\u0103 nou\u0103 perspectiv\u0103, mi\u0219carea feminist\u0103 nu mai reprezint\u0103 o simpl\u0103 coagulare mai mult sau mai pu\u021bin structurat\u0103 de persoane \u0219i grupuri care militeaz\u0103 pentru egalizarea raporturilor dintre cele dou\u0103 sexe, ci \u201ev\u00e2rful politic \u0219i ideologic al unui mare grup social – grupul social al femeilor, aflat \u00een inferioritate \u00een raport cu grupul politic al b\u0103rba\u021bilor\u201d, propun\u00e2ndu-\u015fi ca \u0163el fundamental crearea unei mi\u015fc\u0103ri a femeilor pentru echilibrarea rela\u0163iei de putere cu b\u0103rba\u0163ii.<\/p>\n

11 Mihaela Miroiu, teoretician\u0103 \u0219i militant\u0103 feminist\u0103 din Rom\u00e2nia, profesor universitar la SNSPA. A analizat societatea politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 postdecembrist\u0103, conservatorismul de st\u00e2nga \u0219i politicile de gen. \u00cen privin\u021ba studiilor de gen, Mihaela Miroiu a ini\u021biat cercet\u0103rile \u0219i studiile de gen din Rom\u00e2nia, a introdus primele cursuri universitare de teorie feminist\u0103 la Facultatea de Filosofie a Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti, a publicat prima lucrare rom\u00e2neasc\u0103 de filosofie feminist\u0103 (G\u00e2ndul Umbrei. Abord\u0103ri feministe \u00een filosofia contemporan\u0103, 1995), prima lucrare de etic\u0103 feminist\u0103 (Convenio, despre natur\u0103, femei \u0219i moral\u0103, 1996), prima lucrare de teorie politic\u0103 feminist\u0103 (Drumul c\u0103tre autonomie, 2004), a editat primul dic\u021bionar feminist (Lexicon Feminist, 2002), a ini\u021biat primul masterat de Studii de gen din Rom\u00e2nia (1998), a introdus \u0219i coordonat prima colec\u021bie de Studii de gen (Editura Polirom, din 1999), a elaborat primul ghid de politici de promovare a echit\u0103\u021bii de gen \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior din Europa de est, a afiliat Studiile de gen la re\u021beaua european\u0103 de profil (ATHENA European Network for Gender Studies, 2002), a elaborat proiecte de politici de gen \u00een educa\u021bie pentru MECT.
\n12 Mihaela Miroiu, C\u00e2nd sex-appeal-ul \u00eentunec\u0103 text-appeal-ul sau Despre societatea \u00een care mintea femeilor nu conteaz\u0103, \u00een Observator cultural, 2004, Nr. 240.
\n13 Idem.
\n14 Grunberg, Laura, 2000: \u201eWomen’s NGO’s in Romania”, in Gal, Susan, Kligman, Gail, (eds.), Reproducing Gender. Politics, Publics and Everyday Life after Socialism, Princeton University Press, Princeton, New Jersey; Johnson, Janet Elise si Robinson, Jean C. (eds.), 2003: Living with Gender in Post-communism in Central and Eastern Europe, unpublished.)
\n15 Mihaela Miroiu, Drumul c\u0103tre autonomie: teorii politice feministe, Ia\u015fi, Polirom, 2004, p.277.
\n16 Laura Gr\u00fcnberg, profesoar\u0103 asociat\u0103 la Universitatea Bucure\u0219ti, Facultatea de Sociologie \u0219i Asisten\u021b\u0103 Social\u0103 \u0219i la Facultatea de \u0218tiin\u021be Politice din cadrul SNSPA. Al\u0103turi de interesul acordat domeniilor precum societatea civil\u0103, sociologia corpului, globalizarea \u0219i studiile despre supraveghere, Laura Gr\u00fcnberg s-a manifestat deplin \u0219i \u00een domenii de cercetare axate pe problematica genului: sociologia genului, dimensiunea de gen a institu\u021biilor sociale, discriminarea multipl\u0103. \u00cen acest sens a publicat lucr\u0103ri precum: (R)evolu\u021bia \u00een sociologia feminist\u0103. Repere teoretice, contexte rom\u00e2ne\u0219ti, Polirom, Ia\u0219i, 2002; Mass media despre sexe (coord.), Tritonic, Bucure\u0219ti, 2005; biONGrafie. Istoria tr\u0103it\u0103 a unui ONG de femei, Polirom, Ia\u0219i, 2008.
\n17 Laura Grunberg, Critic\u00e2nd empatic, cu drag, din\u0103untru, feminismul rom\u00e2nesc, \u00een Observator cultural, 2004, Nr. 240.
\n18 Idem.
\n19 Liliana Popescu, conferen\u021biar universitar \u00een cadrul SNSPA Bucure\u0219ti, fondatoare a Funda\u0163iei \u201dProiectul de Educa\u0163ie Civic\u0103 \u015fi Dezvoltare Academic\u0103\u201d, fondatoare \u0219i co-editoare a \u201dRomanian Journal of Society and Politics\u201d (din 2001) \u0219i co-fondatoare a Societ\u0103\u021bii Rom\u00e2ne de \u0218tiin\u021be Politice (ianuarie 2000). Dintre lucr\u0103rile publicate, ca autor \u0219i\/sau editor, dedicate studiilor de gen, amintim \u201dPolitica sexelor\u201d, Bucure\u0219ti, Maiko, 2004, \u201dGuvernare pentru \u0218anse Egale\u201d, Bucure\u0219ti, Tritonic, 2006.
\n20 Liliana Popescu, 2004: Politica sexelor, Maiko, Bucure\u015fti, p.112.
\n21 Liliana Popescu, Exist\u0103 un feminism rom\u00e2nesc?, \u00een Observator cultural, 2004, Nr. 240.
\n22 Vladimir Pasti, profesor universitar doctor la Facultatea de \u015etiin\u0163e Politice din cadrul SNSPA. Este titularul cursurilor de \u201cSociologie politic\u0103\u201d, ,,Sociologia tranzi\u0163iei\u201d, ,,Analiz\u0103 politic\u0103\u201d, ,,Sociologie general\u201d, ,,Metode de cercetare\u201d din cadrul acestei facult\u0103\u021bi. \u201eUltima inegalitate. Rela\u021biile de gen \u00een Rom\u00e2nia\u201d (2003) reprezint\u0103 unul dintre titlurile de referin\u021b\u0103 ale literaturii dedicate problematicii genului.
\n23 Andrea Cristina Sofronie, ,,Inexisten\u021ba unei mi\u0219c\u0103ri feministe \u00een Rom\u00e2nia\u201d, proiect de cercetare, SNSPA, 2010.
\n24 Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Rela\u021biile de gen \u00een Rom\u00e2nia, Editura Polirom, Ia\u0219i, 2003, p.83.
\n25 Mihaela Miroiu, C\u00e2nd sex-appeal-ul \u00eentunec\u0103 text-appeal-ul sau Despre societatea \u00een care mintea femeilor nu conteaz\u0103 \u00een Observator cultural, 2004, Nr. 240.
\n26 Idem.
\n27 Mihaela Miroiu, Nepre\u021buitele femei, Ia\u0219i: Polirom, 2006, p.136.
\n28 Mihaela Miroiu, C\u00e2nd sex-appeal-ul \u00eentunec\u0103 text-appeal-ul sau Despre societatea \u00een care mintea femeilor nu conteaz\u0103 \u00een Observator cultural, 2004, Nr. 240.
\n29 Mihaela Miroiu, Nepre\u021buitele femei, Ia\u0219i: Polirom, 2006, p.137.
\n30 Laura Grunberg, Critic\u00e2nd empatic, cu drag, din\u0103untru, feminismul rom\u00e2nesc, \u00een Observator cultural, 2004, Nr. 240.
\n31 Laura Grunberg, Critic\u00e2nd empatic, cu drag, din\u0103untru, feminismul rom\u00e2nesc, \u00een Observator cultural, 2004, Nr. 240.
\n32 Idem.
\n33 Idem.
\n34 Idem.
\n35 Liliana Popescu, 2004: Politica sexelor, Maiko, Bucure\u015fti, pp.115-116.
\n36 Liliana Popescu, Exist\u0103 un feminism rom\u00e2nesc?, \u00een Observator cultural, 2004, Nr. 240.
\n37 Oana B\u0103lu\u021b\u0103, Vizibilitatea feminismului. Interviu cu Roxana Te\u0219iu \u0219i Cristina Ilinca, \u00een Observator cultural, 2004, Nr. 240.
\n38 Idem.
\n39 Ilinca Bernea, Emanciparea de butaforie, \u00een Observator cultural, 2004, Nr. 240.
\n40 Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Rela\u021biile de gen \u00een Rom\u00e2nia, Editura Polirom, Ia\u0219i, 2003, p.73.
\n41 Idem.
\n42 Ibidem, p.67.
\n43 Ibidem, pp.253-254
\n44 H. Hartmann, ,,Capitalism, patriarchy and job segregation by sex\u201d, apud. Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Rela\u021biile de gen \u00een Rom\u00e2nia, Editura Polirom, Ia\u0219i, 2003, p.175: \u201eEu definesc patriarhatul ca pe un set de rela\u021bii care au o baz\u0103 material\u0103 \u0219i \u00een care exist\u0103 \u00eentre b\u0103rba\u021bi rela\u021bii ierarhice \u0219i de solidaritate, ceea ce le permite s\u0103 controleze femeile. Astfel, patriarhatul este sistemul masculin de opresiune a femeilor\u201d.
\n45 Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Rela\u021biile de gen \u00een Rom\u00e2nia, Editura Polirom, Ia\u0219i, 2003, p.175.
\n46 ,,Rela\u021biile de putere de tipul inegalit\u0103\u021bilor stabilite prin na\u0219tere sunt primitive prin mecanismele lor \u0219i prin modul \u00een care sunt instituite \u0219i reproduce\u201d, \u0219i nu doar prin faptul c\u0103, temporal, ele sunt foarte vechi (Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Rela\u021biile de gen \u00een Rom\u00e2nia, Editura Polirom, Ia\u0219i, 2003, p.183).
\n47 Ibidem, pp.254-255.<\/em><\/p>\n


\nVasile GHICA<\/strong>
\n\"\"

La balamuc, birjar!…<\/strong><\/p>\n

\u201eTudor Vianu m-a sf\u0103tuit s\u0103 nu mai scriu\u201d.
\n(N.Breban)
\nIntui\u0163iile marilor critici ar trebui respectate. Sunt \u00eens\u0103 scriitori care nu \u015fi-au ascultat nici p\u0103rin\u0163ii.
\n\u201eDe peste 20 de ani, scriitorii rom\u00e2ni se devoreaz\u0103 \u00eentre ei\u201d. (E.Simion)
\nPentru c\u0103 altceva nu prea mai au ce s\u0103 m\u0103n\u00e2nce.
\n\u201eCe \u015fanse are un poet de categoria \u00eent\u00e2i (vezi Mircea C\u0103rt\u0103rescu) care tr\u0103ie\u015fte \u00eentr-o \u0163ar\u0103 de categoria a doua?\u201d. (G. Liiceanu)
\n\u015eanse a avut c\u00e2t dou\u0103 genera\u0163ii. Dar dac\u0103 poetul se va dovedi, Doamne fere\u015fte, de categoria zero… barat?
\n\u201eMi-e frig \u00een lumea asta!\u201d. (M. Lermontov)
\nVom avea destul\u0103 dogoare… Dincolo.
\n\u201eNoi, rom\u00e2nii, nu avem fibr\u0103 pentru Oedip\u201d. (I.D. S\u00e2rbu)
\n\u00cen schimb, pentru Don Juan, da… ne descurc\u0103m.
\n\u201eNumai profesiunea de c\u0103l\u0103u provoac\u0103 mai mult\u0103 repulsie dec\u00e2t cea de critic literar\u201d. (Lauren\u0163iu Ulici)
\nDac\u0103 o spune chiar un critic, nu avem motive s\u0103-l contrazicem.
\n \u201eNu c\u0103uta\u0163i fericirea \u00een ghiftuire!\u201d. (L.N. Tolstoi)
\nDar nici \u00een \u00eenfometare nu o g\u0103sim.
\n\u201e\u00cemi plac femeile \u00een care Dracul se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu Dumnezeu\u201d. (P. \u0162u\u0163ea)
\nPentru c\u0103 femeia f\u0103r\u0103 draci nu are niciun Dumnezeu.
\n\u201eVreau s\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u00een \u0163ar\u0103 s\u0103 m\u0103 delectez cu m\u00e2nc\u0103ruri g\u0103tite cu sarea scoas\u0103 de Nae Ionescu din ocn\u0103\u201d. (Emil Cioran)
\nDe c\u00e2nd lumea, elevul \u00eei dore\u015fte dasc\u0103lului s\u0103u tot binele din… ocn\u0103.
\n\u201eMormintele s\u0103 fie mai zdravene dec\u00e2t casele\u201d. (Pitagora)
\nCa s\u0103 nu poat\u0103 evada nimeni.
\n\u201ePo\u0163i s\u0103 sur\u00e2zi f\u0103r\u0103 s\u0103 pari imbecil?\u201d.
\nMi-e fric\u0103 s\u0103 \u00eencerc. Mai bine stau \u00eencruntat.
\n\u201ePolitica – cea mai rea dintre maimu\u0163ele junglei\u201d. (W. Gombrowitz)
\nCare se ca\u0163\u0103r\u0103 c\u00e2t mai sus, ca s\u0103 ne arate fundul.
\n\u201eEugen Ionesco \u015fi E. Cioran sunt ni\u015fte castra\u0163i\u201d. (C. Noica)
\nAltfel nu ajungeau ,,contratenori” de geniu.
\n\u201eCu cine lup\u0163i \u00een literatur\u0103? Unde este linia frontului?\u201d. (F\u0103nu\u015f Neagu)
\nPeste tot, maestre! Peste tot!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Valeriu SOFRONIE FEMINISMUL ROM\u00c2NESC Exist\u0103 o mi\u015fcare feminist\u0103 vizibil\u0103 \u00een Rom\u00e2nia? Mihaela Miroiu , creatoarea feminismului academic rom\u00e2nesc, declar\u0103 tran\u0219ant<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19628"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19628"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19628\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19629,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19628\/revisions\/19629"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19628"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19628"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19628"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}