{"id":19615,"date":"2022-11-09T22:24:42","date_gmt":"2022-11-09T19:24:42","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19615"},"modified":"2022-11-09T22:24:42","modified_gmt":"2022-11-09T19:24:42","slug":"spatii-culturale-nr-28-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19615","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 28 (10)"},"content":{"rendered":"

Nina Elena PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Chioampa<\/strong><\/p>\n

\tC\u0103tunul de \u021bigani de la poalele p\u0103durii \u00ee\u0219i dep\u0103na via\u021ba pe \u00eendelete. Locuitorii s\u0103i, cei ce reveniser\u0103 din lag\u0103r, erau care \u00eencotro, dup\u0103 treburi, preocupa\u021bi de grija zilei de m\u00e2ine. \u00ce\u0219i luaser\u0103 g\u00e2ndul de la micile g\u0103in\u0103rii din care tr\u0103iau \u00eenainte deportare. R\u0103zboiul trecuse, dar l\u0103sase \u00een urm\u0103 metehne vechi, care nu se vindecau cu una cu dou\u0103. Teama de un nou Antonescu, care s\u0103-i str\u0103mute la Bug, era \u00eenc\u0103 prezent\u0103. B\u0103rba\u021bii \u0219i de cele mai multe ori \u0219i femeile, erau nevoi\u021bi s\u0103 plece tocmai \u00een capital\u0103, unde r\u0103m\u00e2neau cu lunile pentru a g\u0103si ceva de lucru. Un ciur de m\u0103lai \u0219i o coaj\u0103 de p\u00e2ine se procurau foarte greu. Copiii, r\u0103ma\u0219i acas\u0103 \u00een grija vreunei b\u0103tr\u00e2ne sau a vreunei rude ce nu putea s\u0103 lucreze \u00een construc\u021bii, \u00ee\u0219i petreceau cea mai mare parte din zi l\u00e2ng\u0103 cazanul de \u021buic\u0103 din mijlocul a\u0219ez\u0103rii unde adunau \u0219i sp\u0103rgeau cu migal\u0103 s\u00e2mburii de prun\u0103 cu care \u00ee\u0219i umpleau bur\u021bile fl\u0103m\u00e2nde \u0219i umflate ca pepenii adu\u0219i vara de la c\u00e2mpie \u0219i schimba\u021bi pe fructele ce se g\u0103seau la deal. Bo\u0219tina dulce-acri\u0219oar\u0103 era singura delicates\u0103 din care se \u00eembuibau at\u00e2t porcii lacomi, ai celor ce \u00eei aveau, c\u00e2t \u0219i puradeii cu pielea goal\u0103, ars\u0103 de soarele nemilos al verii, ce era pe sf\u00e2r\u0219ite. Noroc de mul\u021bimea de poame la culesul c\u0103rora participaser\u0103 \u0219i ei, dup\u0103 puteri, prin livezilor celor avu\u021bi, \u00een schimbul unei str\u0103chini cu terci sau cu o zeam\u0103 chioar\u0103 de cartofi \u0219i ceap\u0103. Cei mai m\u0103ricei mergeau \u0219i p\u0103\u0219teau vitele gagiilor \u0219i, c\u00e2t era ziulica de mare, colindau pe coclauri unde \u00ee\u0219i f\u0103ceau de lucru cu tot felul de vechituri. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd descopereau c\u00e2te o grenad\u0103 defensiv\u0103, explodat\u0103 \u0219i se jucau de-a \u201enem\u021bii \u0219i germanii\u201d sau amenin\u021bau codanele ce se str\u00e2ngeau seara pe la por\u021bi \u0219i chicoteau, uit\u00e2ndu-se cu coada ochiului spre b\u0103ie\u021bii ce le priveau cu sub\u00een\u021beles.
\n\tYonah, cel cu p\u0103rul ro\u0219cat \u0219i fa\u021ba plin\u0103 de pistrui, copil al nim\u0103nui, prip\u0103\u0219it printre \u021bigani \u00een lag\u0103rul de la Dubina \u0219i revenit odat\u0103 cu ei, mai mol\u00e2u din fire, umbla cel mai adesea de unul singur. Fetele se fereau de el, a\u0219a se face c\u0103, atunci c\u00e2nd a g\u0103sit o grenad\u0103, ne\u0219tiind c\u0103 era activ\u0103, a aruncat-o drept \u00een mijlocul celor care nu-l b\u0103gau \u00een seam\u0103. Urlete \u0219i \u021bipete de spaim\u0103 au izbucnit odat\u0103 cu fumul ce a acoperit totul \u00een jur. Bulg\u0103ri de \u021b\u0103r\u00e2n\u0103 au \u00eempro\u0219cat ochii Leriei, care a \u00eenceput s\u0103 se vaite \u0219i s\u0103 \u00eenjure c\u00e2t o \u021binea gura.
\n– Aoleu! Nu mai v\u0103d nimic. Ochii mi s-au umplut cu nisip. Bengailo draq!
\n\tC\u00e2t ai clipi, n\u0103zdr\u0103vanul s-a f\u0103cut nev\u0103zut \u0219i c\u00e2teva zile la r\u00e2nd a fost de neg\u0103sit. Ochii Leriei n-au mai fost niciodat\u0103 ca la \u00eenceput. Degeaba a \u00eencercat baba Ri\u021ba s-o spele cu tot felul de fierturi din buruieni. Degeaba i-au picurat \u00een ochi lapte de la o femeie curat\u0103, ce avea copil de \u021b\u00e2\u021b\u0103, vederea i-a r\u0103mas \u00eence\u021bo\u0219at\u0103 \u0219i a \u00eenceput s\u0103 priveasc\u0103 c\u00e2\u0219. \u201eNu era de ajuns, g\u00e2ndeau suratele, c\u0103 era neagr\u0103 tuci, acum, mai e \u0219i spanchie\u201d. N-a trecut mult\u0103 vreme \u0219i mai \u00een glum\u0103, mai \u00een serios, a \u00eenceput s\u0103 fie poreclit\u0103 Chioampa. C\u00e2nd trecea pe l\u00e2ng\u0103 \u021b\u00e2ncii, ce se schimonoseau \u0219i se str\u00e2mbau \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 arate ca ea, se auzea strigat\u0103:
\n– Chioampa! Chioampa!
\n\tPe dat\u0103 se \u00eencrunta c\u0103tre ei \u0219i de\u0219i nu apuca s\u0103 spun\u0103 nimic, cel vinovat se \u00eempiedica, se lovea stra\u0219nic la m\u00e2n\u0103 sau la picior \u0219i v\u0103ic\u0103rindu-se, fugea c\u00e2t putea \u0219i \u00eei povestea pl\u00e2ng\u00e2nd maic\u0103-si:
\n– Chioampa s-a uitat ur\u00e2t la mine. Am c\u0103zut \u0219i mi-am scr\u00e2ntit piciorul.
\n– Fir-ar, ea, s\u0103 fie de chioar\u0103. Are sufletul la fel de \u00eentunecat precum \u00eei e chipul. \u00cei place s\u0103-i vad\u0103 \u0219i pe al\u021bii neferici\u021bi. Apoi, adres\u00e2ndu-se suferindului, \u00eel admonesta zic\u00e2ndu-i: Da\u2019, tu, de ce nu-\u021bi \u021bii gura?
\n\t Cu timpul, a \u00eenceput s\u0103 se spun\u0103 \u0219i alte lucruri: c\u0103 bunic\u0103-sa \u0219tia s\u0103 fac\u0103 vr\u0103ji \u0219i a \u00eenv\u0103\u021bat-o \u0219i pe fat\u0103, c\u0103 umbl\u0103 noaptea despletit\u0103 prin p\u0103dure, c\u0103 adun\u0103 broa\u0219te \u0219i \u0219erpi \u0219i c\u00e2te \u0219i mai c\u00e2te. A\u0219a au \u00eenceput s\u0103 se team\u0103 to\u021bi de ea, s-o considere piaz\u0103 rea \u0219i s\u0103 \u00eencerce s-o evite sau, dimpotriv\u0103, s\u0103-i c\u00e2\u0219tige bun\u0103voin\u021ba. Yonah se temea cel mai tare de ea. Leria se pricepea cum s\u0103-l fac\u0103 s\u0103-i \u0219tie de fric\u0103. C\u00e2nd mergeau la cules de ciuperci sau de zmeur\u0103, ca s\u0103-i intre \u00een voie, \u00eei umplea, mai \u00eent\u00e2i co\u0219ule\u021bul ei. O urma precum un c\u0103\u021belu\u0219 care f\u0103cea sluj \u0219i nu pleca nici atunci c\u00e2nd ea se juca cu salamandrele. Pielea ca smoala, unsuroas\u0103 \u0219i otr\u0103vitoare a acestora, de\u0219i \u00eennobilat\u0103 cu pete galbene sub form\u0103 de coroan\u0103 regal\u0103, \u00eei provoca fric\u0103 \u0219i sc\u00e2rb\u0103. Se d\u0103dea dup\u0103 trunchiul unui stejar b\u0103tr\u00e2n \u0219i privea cu coada ochiului cum Leria se a\u0219eza pe vine, \u00ee\u0219i sufleca m\u00e2neca flanelei p\u00e2n\u0103 la cot, a\u0219eza palma pe p\u0103m\u00e2ntul fertil \u0219i negru ca pana corbului \u0219i \u00eeng\u00e2na vorbe doar de ea \u0219tiute \u0219i auzite. Regina \u00eentunecat\u0103, uneori bicefal\u0103, trecea de trei ori peste m\u00e2na celei pe care o recuno\u0219tea de st\u0103p\u00e2n\u0103. B\u0103iatul se str\u0103duia s\u0103 priceap\u0103 ce-\u0219i \u0219opteau cele dou\u0103, care p\u0103reau a se \u00een\u021belege de minune, dar nu auzea dec\u00e2t incanta\u021bia final\u0103 murmurat\u0103 de trei ori: \u201ed\u0103-mi mie modelul t\u0103u \u0219i ia-l tu pe al meu\u201d. Yonah, \u00eensp\u0103im\u00e2ntat, o urm\u0103rea cu frica \u00een s\u00e2n \u0219i parc\u0103 o \u0219i vedea pe tovar\u0103\u0219a lui lu\u00e2nd chipul resping\u0103toarei t\u00e2r\u00e2toare.
\n– \u021ai-a fost fric\u0103, nu-i a\u0219a? \u00eel \u00eentreba dup\u0103 ce \u00ee\u0219i termina ritualul.
\n– Cred \u0219i eu. Da, de ce faci a\u0219a ceva? \u00eendr\u0103znea el.
\n– M-a \u00eenv\u0103\u021bat o m\u0103tu\u0219\u0103, care mi-a mai spus c\u0103 numai a\u0219a o s\u0103 pot deprinde s\u0103 cos \u0219i s\u0103 lucrez lucruri minunate de m\u00e2n\u0103. O s\u0103 trebuiasc\u0103 s\u0103-mi c\u00e2\u0219tig \u0219i eu p\u00e2inea \u00eentr-un fel.
\n– Da, dar tu nu vezi bine. Cum ai s\u0103 co\u0219i? Cum ai s\u0103 \u00eemplete\u0219ti?
\n– P\u0103i, tocmai de aceea cer ajutorul acestor regine ale \u00eentunericului, \u00eencerca Leria s\u0103-i explice.
\n Dac\u0103 se \u00eent\u00e2lneau pe c\u00e2mp, n-o putea refuza niciodat\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eei spunea c\u0103 are chef s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 norii. Mai \u00eent\u00e2i, fata \u00ee\u0219i \u00eenf\u0103\u0219ura m\u00e2na \u00een \u0219or\u021b, c\u0103uta un pui de \u0219arpe, \u00eel prindea de cap \u0219i \u00eei scotea din\u021bii.
\n– \u00cel vezi? la noapte \u021bi-l trimit \u00een pat dac\u0103 nu te supui. De voie, de nevoie, se a\u0219eza \u00eempreun\u0103 cu ea pe covorul moale \u0219i verde \u0219i, cu inima c\u00e2t un purice, asculta pove\u0219tile pe care Leria le imagina pe cer.
\n– Uit\u0103-te! Vezi herghelia aceea de cai cu salbe de galbeni la g\u00e2t?
\n– \u00cei v\u0103d, o aproba Iaru, f\u0103r\u0103 ca la \u00eenceput s\u0103 vad\u0103 ceva. Apoi, cu c\u00e2t privea mai mult, \u00ee\u0219i d\u0103dea seama c\u0103, sub ar\u0103t\u0103torul vr\u0103jitoarei transformat \u00een baghet\u0103, norii luau forma unor bidivii cu coama alb\u0103 \u00een care str\u0103luceau b\u0103nu\u021bi aurii.
\n– \u0102ia sunt caii bunicului meu.
\n– Dar bunicul t\u0103u nu mai tr\u0103ie\u0219te. A murit \u00een lag\u0103r, \u00eencerca s\u0103-i aminteasc\u0103 Jonah.
\n– Nu \u0219tii tu. A plecat pe ascuns s\u0103-\u0219i caute caii. Acum locuie\u0219te \u00een alt\u0103 parte \u0219i, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, \u00ee\u0219i duce arm\u0103sarii s\u0103 pasc\u0103 \u00een cer. Vrei s\u0103-i auzi nechez\u00e2nd? \u0218i, f\u0103r\u0103 s\u0103 a\u0219tepte aprobare, clipea des de c\u00e2teva ori din ochii \u00eenchi\u0219i pe jum\u0103tate \u0219i caii, ridic\u00e2ndu-se \u00een dou\u0103 picioare, \u00ee\u0219i scuturau coamele, \u00eencepeau s\u0103 tune \u0219i s\u0103 fulgere, de parc\u0103 ai fi zis c\u0103, \u00een cur\u00e2nd, o furtun\u0103 nemaiv\u0103zut\u0103 va \u0219terge totul de pe suprafa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului.
\n\tYonah, cu pielea crea\u021b\u0103 \u0219i cu v\u00e2rfurile pu\u021binului p\u0103r de pe \u021beasta ascu\u021bit\u0103, v\u00e2lvoi, \u00eencerca s\u0103 se ridice tremur\u00e2nd.
\n– Stai, nu fi prost! O s\u0103 clipesc din ochiul st\u00e2ng \u0219i caii au s\u0103 se lini\u0219teasc\u0103. \u00cemi iau la revedere de la bunicul \u0219i-l rog s\u0103-i m\u00e2ne \u00een alte p\u0103r\u021bi. Nu vreau s\u0103-l mai vad\u0103 \u0219i altcineva, ca nu cumva s\u0103 ajung\u0103 din nou la Bug. Acum, vrei s\u0103 vezi sfin\u021bii de pe icoanele ucrainenilor la care ne rugam s\u0103 nu murim de foame, de frig sau de tifos?
\n – \u00ceh\u00ee, aproba t\u00e2mp Yonah. \u0218i pe dat\u0103 vedea cum Sf\u00e2ntul Gheorghe \u00eenfigea suli\u021ba \u00een cele \u0219apte capete ale balaurului sau cum Maica Domnului cu trei m\u00e2ini, ce parc\u0103 luase chipul reginei Elena, \u00ee\u0219i str\u00e2ngea cu putere pruncul la piept.
\n– Ia, spune acum, care dintre Dumnezei e mai puternic? Al nostru sau al vostru?
\n\t Nevr\u00e2nd s-o supere, b\u0103iatul \u00ee\u0219i f\u0103cea pios cruce, \u00eengenunchea \u0219i s\u0103ruta p\u0103m\u00e2ntul a\u0219a cum v\u0103zuse babele la biserica rum\u00e2nilor din sat \u0219i se ruga \u00een g\u00e2nd s\u0103 scape cu via\u021b\u0103 \u0219i din aceast\u0103 \u00eencercare. Spera ca \u00eentr-o bun\u0103 zi s\u0103 se elibereze de ap\u0103sarea vinei de a o fi l\u0103sat pe Leria chioar\u0103. P\u00e2n\u0103 atunci tr\u0103ia \u00een umbra ei \u0219i \u00eencerca s\u0103-\u0219i spele p\u0103catele a\u0219a cum putea.
\n\tLa ceva vreme dup\u0103 ultimul r\u0103zboi, lucrurile au \u00eenceput s\u0103 se a\u0219eze. Peregrin\u0103rile \u021biganilor au luat sf\u00e2r\u0219it. De\u0219i teama de Bug \u00eenc\u0103 nu disp\u0103ruse complet, via\u021ba lor s-a lini\u0219tit. Au \u00eenceput s\u0103 \u00eenve\u021be meserii din care c\u00e2\u0219tigau bine. \u0218i-au construit case, \u0219i-au trimis copiii la \u0219coal\u0103, i-au \u00eenv\u0103\u021bat ocupa\u021bii pe care \u0219i ei le mo\u0219teniser\u0103 de la al\u021bii. Parc\u0103 niciodat\u0103 n-o duseser\u0103 a\u0219a de bine. Cei din familia Leriei s-au apucat de f\u0103cut c\u0103r\u0103mid\u0103. Cea cu ini\u021biativa a fost bunica, c\u0103reia preocup\u0103rile vechi, ghicitul, datul \u00een c\u0103r\u021bi sau \u00een bobi, nu-i mai aduceau suficiente venituri. Tat\u0103l, molcom din fire, bisericos \u0219i cu frica lui Dumnezeu, a\u0219a cum erau to\u021bi cei din neamul lui Oan\u0103, se l\u0103sa condus de femei, unde-l puneai, acolo st\u0103tea. Nici nu \u0219tia sau nu putea s\u0103 fac\u0103 altceva; fier\u0103ria nu-i pl\u0103cea. Era prea dur\u0103 pentru el, iar de c\u00e2ntat la vioar\u0103, la \u021bambal sau la acordeon nu se pricepea. A\u0219a c\u0103 nu i-a r\u0103mas dec\u00e2t c\u0103r\u0103mid\u0103ria. De prim\u0103vara p\u00e2n\u0103 toamna, cu c\u0103\u021bel \u0219i purcel, din zori p\u00e2n\u0103-n noapte, se lupta cu p\u0103m\u00e2ntul. \u00ce\u0219i sufleca pantalonii deasupra genunchilor, s\u0103pa \u00een malul argilos, m\u0103run\u021bea lutul, \u00eel \u00eembiba cu ap\u0103 \u0219i-l fr\u0103m\u00e2nta bine cu picioarele, \u00eel \u00eenv\u00e2rtea \u00eentr-o s\u00e2rb\u0103 \u00eendr\u0103cit\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u0103p\u0103ta consisten\u021ba unui aluat. Apoi striga la nevast\u0103, la soacr\u0103 \u0219i la fete.
\n– Hai, fa, trece\u021bi \u0219i face\u021bi p\u00e2ine, cozonac, ce v-o place! C\u0103 eu mi-am terminat treaba. P\u00e2n\u0103 termina\u021bi \u0219i voi, m\u0103 trag u\u0219urel la umbr\u0103 \u0219i trag un pui\u0219or de somn, s\u0103-mi \u00eentind ciolanele, c\u0103-mi ajunge de azi diminea\u021b\u0103.
\n– Ai grij\u0103, \u00eei striga nevasta, s\u0103 nu-\u021bi intre vreun \u0219arpe pe gur\u0103!
\n– Nu avea tu grij\u0103! Nu am m\u00e2ncat lapte de diminea\u021b\u0103.
\n Femeile luau pasta moale, o puneau \u00een tipare, o netezeau cu grij\u0103 \u0219i o r\u0103sturnau \u00een locul \u00eensorit, ales dinainte, unde r\u0103m\u00e2nea p\u00e2n\u0103 se cocea \u0219i putea s\u0103 fie a\u0219ezat\u0103 \u00een cuptor. Dup\u0103 ce se construia castelul de c\u0103r\u0103mid\u0103 urma petrecerea, distrac\u021bia. \u00cen firidele cuptorului trunchi noduro\u0219i, usca\u021bi \u0219i gro\u0219i c\u00e2t corpul unui om, ardeau zile \u00eentregi, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd c\u0103r\u0103mida devenea rumen\u0103, numai bun\u0103 de construit case. \u00cen apropierea focului, se str\u00e2ngeau l\u0103utarii, se \u00eentindeau mese cu de-ale gurii, se dep\u0103nau pove\u0219ti \u0219i se \u00eencingeau dansuri \u021big\u0103ne\u0219ti p\u00e2n\u0103 focul se domolea \u0219i oamenii se retr\u0103geau unul c\u00e2te unul spre lini\u0219tea somnului. Din ochii usca\u021bi ai b\u0103tr\u00e2nilor curgeau adesea lacrimi ca ni\u0219te bobi\u021be de struguri ce aminteau de suferin\u021bele de la Dubina, unde nu aveau de nici unele. \u00cen jurul lor copiii f\u0103ceau roat\u0103 \u0219i \u00eei tot iscodeau:
\n– Mo\u0219 Grigore, da, ce f\u0103cea\u021bi, bre, pe gerurile alea de povesteai? Cum v\u0103 \u00eenc\u0103lzea\u021bi? \u00eentreba c\u00e2te unul
\n– Ce s\u0103 facem? Am t\u0103iat to\u021bi pomii pe care i-am g\u0103sit. Apoi, ne-am \u00eengr\u0103m\u0103dit mai mul\u021bi \u00een mai pu\u021bine case \u0219i am t\u0103iat toat\u0103 lemn\u0103ria: u\u0219i, ferestre, mese, scaune, paturi \u0219i f\u0103ceam c\u00e2te o b\u00e2j\u0103 de foc de ne mai dezmor\u021beam \u021b\u00e2rloaiele.
\n– Dar de m\u00e2ncat, ce a\u021bi m\u00e2ncat? Ciordit-ai ciriclia?
\n– Buruieni de pe c\u00e2mp. Uneori c\u00e2te o \u021biganc\u0103 mai fura c\u00e2te o g\u0103in\u0103 de pe la ucraineni. Alte femei mai c\u0103p\u0103tau c\u00e2te ceva din ghicit. C\u00e2nd ne ajungea cu\u021bitul la os, mai mergeam \u0219i la furat. Intram noaptea prin case, dar nu luam dec\u00e2t de-ale gurii. Au fost \u0219i femei, de-ale noastre sau de-ale evreilor, care au fiert carne de la cadavre \u0219i, min\u021bind c\u0103 este de vit\u0103, au dat-o copiilor ca s\u0103 nu moar\u0103 de foame.
\n Uneori, Leria \u0219i Yonah se furi\u0219au de l\u00e2ng\u0103 cei mul\u021bi \u0219i r\u0103m\u00e2neau \u00een c\u0103r\u0103mid\u0103rie. Vegheau jarul din gura cuptorului. Leria \u00ee\u0219i \u00eenchidea ochiul paniu \u0219i limbile de foc se modelau, f\u0103r\u0103 s\u0103 se opun\u0103 \u00een vreun fel, a\u0219a cum le cerea femeia. \u0218erpi, \u021bapi, broa\u0219te, porci \u0219i p\u0103uni dresa\u021bi de ar\u0103t\u0103ri cu chip de om, cu picioare \u0219i coad\u0103 de animal \u00eenchipuiau lumea de dincolo. Cei doi priveau \u0219i r\u00e2deau de viet\u0103\u021bile puse s\u0103 joace dup\u0103 cum le era c\u00e2ntat. Iaru nu se mai temea de fantasmagoriile Leriei. \u0218tia c\u0103 poate s\u0103 le \u021bin\u0103 \u00een fr\u00e2u \u0219i nu i-ar fi f\u0103cut niciun r\u0103u, mai ales acum, c\u00e2nd \u00eentre ei se \u00eenfiripase mai mult dec\u00e2t o dragoste copil\u0103reasc\u0103.
\n\tSpre toamn\u0103, \u00een nop\u021bile mai r\u0103coroase, urcau pe cuptor. Se a\u0219ezau pe o zdrean\u021b\u0103 \u0219i, m\u00e2ng\u00e2ia\u021bi de c\u0103ldura bl\u00e2nd\u0103 ce se degaja din c\u0103r\u0103mizi, urm\u0103reau stelele. C\u00e2nd acestea, deocheate de privirea Leriei, se ascundeau prin cotloanele cerului, Chioampa str\u00e2ngea din ochiul beteag, le dibuia \u0219i \u00eencepea s\u0103 se joace cu ele. Le a\u0219eza \u00een spiral\u0103, le obliga s\u0103 fac\u0103 piruete \u0219i chicotea c\u00e2nd lumini\u021bele se \u00eempiedicau una de cealalt\u0103, c\u00e2nd se luau la har\u021b\u0103 \u0219i c\u00e2nd poiana se lumina ca ziua din cauza obrajilor aprin\u0219i de neputin\u021b\u0103 ai a\u0219trilor. Yonah o privea uimit pe fat\u0103, \u00eei m\u00e2ng\u00e2ia firele de p\u0103r. Pentru el Leria era cea mai frumoas\u0103, cea mai iscusit\u0103 dintre fetele de v\u00e2rsta lor. \u0218i-ar fi dorit-o nevast\u0103, dar nu \u0219tia dac\u0103 \u0219i ea \u0219i l-ar fi luat de b\u0103rbat. De c\u00e2te ori o \u00eentreba, ea ocolea r\u0103spunsul.
\n– Ce zici, fa, te m\u0103ri\u021bi cu mine?
\n– Nu \u0219tiu, s\u0103 vedem ce zice Babacu.
\n– Las\u0103, fa, o s\u0103 vezi c\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, o s\u0103 vrea.
\n\tLeria, de\u0219i slut\u0103 \u0219i ur\u00e2t\u0103, era cu nasul pe sus, \u0219i-ar fi dorit un altfel de b\u0103rbat, a\u0219a cum v\u0103zuse la suratele sale, care erau m\u0103ritate de mult \u0219i aveau \u0219i doi-trei plozi. La urma urmei, – \u00ee\u0219i spunea ea – dec\u00e2t s\u0103 r\u0103m\u00e2n fat\u0103 b\u0103tr\u00e2n\u0103, mai bine m\u0103 m\u0103rit cu tontul de Yonah. Se s\u0103turase s\u0103 fac\u0103 ochi dulci unora care nici n-o b\u0103gau \u00een seam\u0103 sau s\u0103 \u00eencerce s\u0103 fure b\u0103rba\u021bii de la altele.
\n\tSf\u00e2r\u0219itul toamnei \u00eensemna \u00eencheierea lucrului la c\u0103r\u0103mid\u0103rie p\u00e2n\u0103 \u00een prim\u0103var\u0103. Trupul Leriei se rotunjise parc\u0103 prea mult, observau gurile rele. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat cum a spus Yonah, care, de s\u0103rb\u0103tori, s-a mutat \u00een casa socrilor. Z\u0103pada \u0219i gerul de afar\u0103 \u00eei \u021bineau mai mult pe l\u00e2ng\u0103 gura sobei. Leria \u00eei f\u0103cea semn cu ochiul s\u0103n\u0103tos \u0219i Yonah urm\u0103rea dansul ghemotoacelor prin rochia \u0219i \u0219or\u021bul neveste-si.
\n– Fa, Leria, ai grij\u0103, s\u0103 nu p\u0103\u021beasc\u0103 \u0103sta mic ceva c\u0103 nu mai ai de trai cu mine.
\n– Ce s\u0103 p\u0103\u021beasc\u0103, m\u0103? Nu vezi c\u0103 ochiul st\u00e2ng, aproape, s-a \u00eenchis de tot?
\n\tC\u00e2nd i-a sosit sorocul, pruncul n-a vrut s\u0103 vin\u0103 pe lume cu una, cu dou\u0103. Yonah alerga c\u00e2nd la deal, c\u00e2nd la vale, ca s\u0103 nu mai aud\u0103 mugetele femeii. \u00cend\u0103r\u0103tnicul de socru nu voia cu nici-un chip s-o duc\u0103 la doctor.
\n– Da, cum s\u0103 se uite alt b\u0103rbat \u00een fundul ei? Bunica \u0219i mama Leriei au adus at\u00e2\u021bia prunci pe lume. A\u021bi uitat, c\u00e2nd s-a n\u0103scut fratele mai mic al Leriei la Dubina? N-a mai fost nevoie de niciun doctor. Mama l-a mo\u0219it \u0219i l-a \u00eenf\u0103\u0219urat \u00eentr-o c\u00e2rp\u0103 rupt\u0103 din fusta maic\u0103-si, dup\u0103 ce l-am \u00eemb\u0103iat \u00een c\u0103di\u021ba pe care i-am s\u0103pat-o \u00een p\u0103m\u00e2ntul de l\u00e2ng\u0103 sob\u0103, \u00een care am a\u0219ezat paie \u0219i peste acestea o c\u00e2rp\u0103 din c\u0103ma\u0219a mea. A crescut zdrav\u0103n \u0219i v\u00e2njos. C\u00e2nd a mai crescut, alerga cu pu\u021ba goal\u0103 \u0219i cu picioarele prin z\u0103pad\u0103 \u0219i nu s-a lipit de el nici m\u0103car un guturai.
\n P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, vecinii s-au \u00eendurat, au urcat-o \u00eentr-o c\u0103ru\u021b\u0103 \u0219i au dus-o la spital. Un doctor cu obrajii sup\u021bi \u0219i p\u0103rul alb, dup\u0103 ce a examinat-o, a lini\u0219tit-o:
\n– Ai r\u0103bdare, e\u0219ti t\u00e2n\u0103r\u0103 \u0219i \u00een putere. O s\u0103 na\u0219ti \u00een cur\u00e2nd.
\n\tA\u0219a s-a \u0219i \u00eent\u00e2mplat. Marcia a venit pe lume, a doua zi, odat\u0103 cu primele raze de soare. Era voinic\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i, de cum a pus-o la s\u00e2n, a supt cu poft\u0103.
\n\tMedicul cel b\u0103tr\u00e2n, de c\u00e2te ori trecea prin salon, se oprea \u0219i la patul Leriei.
\n– Ce-ai p\u0103\u021bit la ochi? a \u00eentrebat-o \u00eentr-o zi. Femeia i-a povestit \u00eent\u00e2mplarea \u00een urma c\u0103reia r\u0103m\u0103sese aproape oarb\u0103.
\n-N-ai vrea s\u0103 te vad\u0103 un doctor de ochi? Dac\u0103 te-ar vindeca, ai putea s\u0103 ai grij\u0103 mai bine de cea mic\u0103. Ai \u0219anse mari s\u0103 te faci bine.
\nLeria n-a stat prea mult pe g\u00e2nduri, s-a sf\u0103tuit cu Yonah \u0219i, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 d\u00e2ndu-\u0219i seama c\u0103 nu are nimic de pierdut, dimpotriv\u0103, a acceptat s\u0103 fi operat\u0103 la ochi de oftalmologul armean.
\n– O s\u0103 stai bandajat\u0103 la ochi dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, i-a spus chirurgul, apoi o s\u0103-\u021bi scot bandajul \u0219i o s\u0103 te minunezi \u0219i tu c\u00e2t de frumoas\u0103 o s\u0103 \u021bi s\u0103 par\u0103 via\u021ba.
\n\tLeria era mul\u021bumit\u0103. Marcia cre\u0219tea. Yonah \u00ee\u0219i vedea de treab\u0103 la c\u0103r\u0103mid\u0103rie. Nu se apucase de b\u0103utur\u0103 \u0219i nici nu prinsese patima jocului de c\u0103r\u021bi cum f\u0103ceau al\u021bii. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, c\u00e2te o surat\u0103 \u00eei c\u0103lca pragul \u0219i o ruga:
\n– Leria, nu vrei s\u0103-mi dai sau s\u0103 faci tu ceva, s\u0103-mi aduci b\u0103rbatul pe calea cea bun\u0103?
\n\tOric\u00e2t se str\u0103duia, oric\u00e2t \u00ee\u0219i for\u021ba ochiul st\u00e2ng, nimic din ceea ce f\u0103cea \u00eenainte s\u0103-\u0219i opereze ochiul nu se mai \u00eent\u00e2mpla. De\u0219i, de c\u00e2nd se n\u0103scuse cea mic\u0103, nu prea \u00ee\u0219i mai b\u0103ga \u00een seam\u0103 b\u0103rbatul, a b\u0103gat de seam\u0103 c\u0103 Yoni al ei umbla cam ab\u0103tut. \u00centr-o sear\u0103, dup\u0103 ce a adormit-o pe Marcia, \u0219i-a tras scaunul l\u00e2ng\u0103 el \u00een fa\u021ba focului, \u0219i a \u00eenceput s\u0103-l iscodeasc\u0103.
\n– Da, ce-i cu tine, de ce e\u0219ti trist?
\n– N-am nimic, a \u00eencercat s\u0103 nege omul.
\n– Cum n-ai nimic, dac\u0103 e\u0219ti mai tot timpul sup\u0103rat? Nici cu Marcia nu te mai joci.
\n– Ei, las\u0103, c\u0103 ai tu destul\u0103 grij\u0103 de ea. De mine nici nu-\u021bi mai pas\u0103. De c\u00e2nd nu ai mai \u00eenchis din ochiul st\u00e2ng? Unde sunt pove\u0219tile acelea cu care m\u0103 desf\u0103tai alt\u0103dat\u0103?
\n\tLeria a ridicat a neputin\u021b\u0103 din m\u00e2ini \u0219i s-a \u00eendep\u0103rtat f\u0103r\u0103 s\u0103-i r\u0103spund\u0103. B\u0103rbatul \u0219i-a terminat \u021bigara, a aruncat mucul sub tuciul de pe pirostrii, a ie\u0219it pe poart\u0103 \u0219i dus a fost. Degeaba se tot uita Leria spre poarta pe care ie\u0219ise cu multe luni \u00een urm\u0103 Yonah. A \u00eentrebat pe unul, a \u00eentrebat pe altul, de Yoni nici urm\u0103. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, \u00eentindea bobi pe pat sau pe mas\u0103, dar \u00eei str\u00e2ngea la fel de iute. Marcia o privea cu coada ochiului, lua aminte la vorbele pe care mam\u0103-sa \u00eencerca s\u0103 \u0219i le aduc\u0103 aminte: patruzeci \u0219i unu de bobi, patruzeci \u0219i unu de fra\u021bi… limba i se \u00eempleticea, cuvintele se amestecau \u0219i nu-\u0219i mai aducea aminte mai departe. \u00cen\u021beleg\u00e2nd neputin\u021ba mamei, cea mic\u0103 continua, f\u0103r\u0103 nici-un fel de efort, desc\u00e2ntecul.
\n– Bine \u0219ti\u021bi, bine ghici\u021bi\/ s\u0103 alerga\u021bi, s\u0103 c\u0103uta\u021bi\/ Pe unde \u0219ti\u021bi s\u0103-mi ghici\u021bi de Yonah\/ De bine s\u0103 ias\u0103, bobi sositori \u0219i bucurie-n cas\u0103\/ Iar de nu, s\u0103 v\u0103 risipi\u021bi c\u00e2te unul \u0219i doi\/ S\u0103 nu se aleag\u0103 nimic de voi. Peste un bob z\u0103bav\u0103… nimeni nu se vede la ceas de sear\u0103. Apoi \u00eentorc\u00e2ndu-se spre cea care \u00eei d\u0103duse via\u021b\u0103, \u00eei spunea: nu-l mai a\u0219tepta, mam\u0103, c\u0103 nu mai vine.
\n– Cine nu mai vine? De c\u00e2nd \u0219tii tu s\u0103 cite\u0219ti \u00een bobi? o apostrofa femeia adun\u00e2nd \u00een grab\u0103 boabele de porumb de pe fa\u021ba de mas\u0103.
\n– Mai \u0219tiu \u0219i altceva. Uite, dac\u0103 str\u00e2ng din ochiul st\u00e2ng, toate p\u0103pu\u0219ile de la magazinul lui nenea Gicu, cu fa\u021ba ca laptele \u0219i ochii precum cerul, se str\u00e2ng \u0219i danseaz\u0103 \u00een jurul focului de sub pirostrii. <\/p>\n


\nStan BREBENEL<\/strong>
\n\"\"

O POVESTE DE VIA\u0162\u0102<\/strong><\/p>\n

\tExist\u0103 obiceiul la unele popoare orientale ca b\u0103rba\u0163ii s\u0103 mearg\u0103, atunci c\u00e2nd se deplaseaz\u0103 pe jos, \u00eenaintea femeilor \u015fi a copiilor. Acest lucru poate fi observat foarte u\u015for \u015fi la o anumit\u0103 etnie de la noi: cea \u0163ig\u0103neasc\u0103. Observatorii aten\u0163i ai fenomenului au constatat aceast\u0103 manifestare \u015fi la un anumit grup de cet\u0103\u0163eni rom\u00e2ni. Este vorba de br\u0103ileni, adev\u0103ra\u0163ii br\u0103ileni, nu cei adu\u015fi de nevoile vie\u0163ii pe acele meleaguri. S-o fi \u00eent\u00e2mplat ca acest obicei s\u0103 fie dictat de genele rezultate din amestecul de na\u0163ii ce s-au perindat \u015fi stabilit de-a lungul vremurilor \u00een vechiul port de la Dun\u0103re, mai ales orientali? Greu de spus. Cert este c\u0103 aceia\u015fi observatori au c\u0103utat s\u0103 explice fenomenul. S-au avansat fel de fel de teorii, unele bazate pe fapte reale, iar altele pur \u015fi simplu fanteziste. Explica\u0163ia cea mai plauzibil\u0103 vine chiar de la cei care au acest obicei. B\u0103rbatul trebuie s\u0103 mearg\u0103 \u00eenainte ca un adev\u0103rat deschiz\u0103tor de drumuri pentru a \u00eenl\u0103tura posibilele pericole pentru femeia \u015fi copiii lui. Dac\u0103 este a\u015fa, vom observa acest lucru din urm\u0103toarea \u00eent\u00e2mplare de un adev\u0103r tulbur\u0103tor \u015fi c\u00e2t se poate de real\u0103. Aceasta mi-a fost relatat\u0103 de un om foarte cultivat \u015fi atent la tot ceea ce se petrece \u00een jurul s\u0103u.
\n\tPe c\u00e2nd era proasp\u0103t inginer la Combinatul de Celuloz\u0103 \u015fi H\u00e2rtie de la Br\u0103ila, pe la \u00eenceputul anilor ’70 ai secolului trecut, \u00eentr-una din nop\u0163ile schimbului trei, c\u00e2nd oamenii mai stau \u015fi la pove\u015fti, maistrul de pe sec\u0163ie a vrut s\u0103-i prezinte un erou. Dar nu era un erou al acelor timpuri de \u00eempliniri m\u0103re\u0163e, ci unul cu totul aparte. La \u00eenceput, inginerul s-a mirat \u015fi nu prea l-a luat \u00een seam\u0103 pe maistru. \u015ei eroul nostru se cam codea s\u0103 apar\u0103 \u00een fa\u0163a inginerului. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, lucrurile au decurs a\u015fa cum a vrut maistrul.
\n\tNea Trifan, c\u0103ci a\u015fa \u00eel vom numi pe eroul nostru, era un muncitor \u00een prag de pensionare: nici prea slab nici prea gras, nici prea scund nici prea \u00eenalt, nici prea blond nici prea brunet, nici prea frumos nici prea ur\u00e2t. Era a\u015fa cam cum sunt rom\u00e2nii no\u015ftri pe care \u00eei \u00eent\u00e2lnim pe uli\u0163ele satelor. Pe t\u00e2n\u0103rul inginer \u00eel \u015ftia ca fiind destul de destupat, simpatic \u015fi foarte popular \u015fi de aceea a acceptat s\u0103-\u015fi spun\u0103 povestea pe care o cuno\u015fteau foarte pu\u0163ini. Chiar pu\u0163ini.
\n\t\u00cen timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, ca orice t\u00e2n\u0103r, a fost concentrat \u015fi trimis pe frontul din est. Evenimentele au f\u0103cut ca s\u0103 ajung\u0103 cu unitatea sa p\u00e2n\u0103 la Cotul Donului, de unde a fost luat prizonier cu foarte mul\u0163i militari rom\u00e2ni. Prizonieratul nu avea dec\u00e2t o singur\u0103 destina\u0163ie: Siberia. Mii, poate zeci de mii de prizonieri rom\u00e2ni de toate gradele au umplut trenurile cu aceast\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare destina\u0163ie. Acolo au ajuns pe la sf\u00e2r\u015fitul iernii. Ca \u00een orice ierarhie, \u015fi aici se statornicise una. \u015eefi ai prizonierilor, indiferent de na\u0163ie, erau tot de-ai lor, \u00eens\u0103 cu gradele corespunz\u0103toare deta\u015famentelor organizate.
\n\tDorul de cas\u0103, atitudinea sa de cap de familie \u015fi ocrotitor al acesteia nu-i d\u0103deau pace zi \u015fi noapte. Trebuia s\u0103 plece de aici cu orice pre\u0163 \u015fi s\u0103 ajung\u0103 acas\u0103. Dar cum? \u00cen minte \u00eei \u00eencol\u0163ise un plan nebunesc. Mijloacele de transport, c\u0103ile de comunica\u0163ie erau ca \u015fi inexistente, iar cuno\u015ftin\u0163ele sale geografice nu dep\u0103\u015feau genunchiul broa\u015ftei. Numai o cale ferat\u0103, transsiberian\u0103, f\u0103cea leg\u0103tura cu restul lumii. \u00centr-una din zilele \u00eenceputului de prim\u0103var\u0103, se prezint\u0103 la \u015feful s\u0103u, un c\u0103pitan de infanterie de prin jude\u0163ul Romana\u0163i, \u015fi \u00eel \u00eentreab\u0103:
\n– C\u0103pitane, c\u00e2\u0163i kilometri sunt de aici p\u00e2n\u0103 la noi acas\u0103?
\n– Dar de ce te intereseaz\u0103? i-o retez\u0103 scurt acesta.
\n– A\u015fa, ca s\u0103 \u015ftiu \u015fi eu pe ce lume m\u0103 aflu, nu se l\u0103s\u0103 Trifan.
\n– P\u0103i, s\u0103 tot fie vreo 5000 de kilometri.
\n– At\u00e2t de mul\u0163i?
\n– Da\u2019 ce-ai crezut? Nu suntem pe malul Prutului cum am fi vrut cu to\u0163ii.
\n– M\u0103 g\u00e2ndeam \u015fi eu a\u015fa c\u0103 am fi mai aproape. Oricum, mul\u0163am.
\nA plecat bomb\u0103nind \u015fi \u00een mintea sa \u00ee\u015fi f\u0103cea fel de fel de socoteli. Mai trebuie s\u0103 amintim c\u0103 regimul lor nu era unul de deten\u0163ie strict. Mergeau la lucru, iar \u00een zilele de repaus la o capel\u0103 improvizat\u0103 unde slujea un preot militar c\u0103zut \u015fi el prizonier. Unii dintre ei se \u00eemprieteniser\u0103 cu pu\u0163inii localnici \u015fi chiar \u00ee\u015fi f\u0103cuser\u0103 familii.
\n\u201eCarevas\u0103zic\u0103 vreo 5000 de kilometri. P\u0103i dac\u0103 merg c\u00e2te 20 de kilometri pe zi, cam \u00een c\u00e2te zile ajung acas\u0103? Hm! Vreo 250 de zile, adic\u0103 vreo 8 luni. Nu-i bine. Dar dac\u0103 am norocul s\u0103 ajung \u00eentr-un or\u0103\u015fel \u015fi s\u0103 g\u0103sesc un tren, m\u0103car p\u00e2n\u0103 la Don, ce bine ar fi.\u201d Calculele fiind f\u0103cute, nu i-a fost greu s\u0103 ia hot\u0103r\u00e2rea final\u0103. Dup\u0103 c\u00e2teva zile se prezent\u0103 iar \u00een fa\u0163a c\u0103pitanului \u015fi \u00eei spuse:
\n– C\u0103pitane, eu plec acas\u0103. M-am hot\u0103r\u00e2t.
\n– De la cine te-ai \u00eenvoit? Eu nu \u00ee\u0163i dau drumul.
\n– S\u0103 fie foarte clar pentru tine. Eu nu am venit s\u0103-\u0163i cer voie. Eu am venit s\u0103 \u00ee\u0163i spun, s\u0103 te anun\u0163, a\u015fa ca \u00eentre prieteni. Nu m\u0103 va \u00eempiedica nimeni \u015fi nimic. M\u00e2ine \u00een zori plec. Totul este hot\u0103r\u00e2t \u015fi sunt preg\u0103tit pentru asta.
\n– Dar de ce pleci? Ce nevoi te m\u00e2n\u0103 a\u015fa de urgent?
\n– Nu ai s\u0103 \u00een\u0163elegi asta niciodat\u0103. Dar dac\u0103 tot ne-am \u00een\u0163eles bine, am s\u0103-\u0163i spun. Eu trebuie s\u0103 ajung acas\u0103 pe 20 decembrie ca s\u0103 tai porcul pentru copiii \u015fi femeia mea.
\n\u015ei a\u015fa a f\u0103cut. A ajuns acas\u0103 \u00een preajma Cr\u0103ciunului. Tare s-au mai minunat s\u0103tenii s\u0103i din Chiscani, iar vestea s-a r\u0103sp\u00e2ndit ca fulgerul. Aceasta a ajuns \u015fi la urechile jandarmului din satul s\u0103u, care s-a \u00eenfiin\u0163at numaidec\u00e2t la poarta lui Trifan, pe atunci un t\u00e2n\u0103r de aproape 30 de ani.
\nLa amenin\u0163\u0103rile jandarmului de predare a acestuia c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne, Trifan \u015ftia una \u015fi bun\u0103:
\n– Eu nu sunt dezertor. Eu nu am dezertat de nic\u0103ieri. Eu sunt prizonier \u00een Siberia. Acolo sunt \u00een acest moment.
\nJandarmul nu se l\u0103sa \u00eenduplecat.
\n– \u015etii ceva? \u00eei spuse Trifan. A\u015fa cum am venit din Siberia, la fel de bine pot s\u0103 m\u0103 \u00eentorc acolo. \u015ei nu are s\u0103 \u015ftie nimeni. Nici de aici, nici de acolo. \u015ei chiar a\u015fa am s\u0103 fac. Dar \u00eenainte de a pleca \u0163ie am s\u0103-\u0163i tai g\u00e2tul. Nu va \u015fti nimeni cine a f\u0103cut-o. Eu sunt acolo. M-ai \u00een\u0163eles?
\n– \u00ceh\u00ee! a mai apucat s\u0103 \u00eengaime jandarmul, tremur\u00e2nd din toate m\u0103dularele.
\nDe atunci nici c\u0103 s-au mai v\u0103zut. C\u00e2t a mai continuat r\u0103zboiul, Trifan s-a ascuns prin grindurile din Balta Br\u0103ilei, a\u015fa cum o mai f\u0103cuse \u00eenainte \u015fi al\u0163ii mult mai celebri dec\u00e2t el: Codin \u015fi Terente. De\u015fi toat\u0103 suflarea satului \u015ftia povestea lui Trifan \u015fi unde se ascundea, nimeni nu a suflat o vorb\u0103. La \u00eencheierea r\u0103zboiului, odat\u0103 cu cei demobiliza\u0163i sau care se \u00eentorceau din prizonierat, \u015fi Trifan s-a \u00eentors acas\u0103 definitiv.
\nNu \u015ftiu dac\u0103 acest exemplu demonstreaz\u0103 afirma\u0163ia de la \u00eenceput, \u00eens\u0103 un lucru este cert. Pove\u015ftile de via\u0163\u0103 bat cele mai importante \u015fi fabricate scenarii. Iar ca el au fost nenum\u0103ra\u0163i eroi anonimi de care poate, c\u00e2ndva, vom auzi. Asta \u00een contradic\u0163ie cu ce ne prezint\u0103 mass media actual\u0103 ca fiind eroii neamului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nina Elena PLOPEANU Chioampa C\u0103tunul de \u021bigani de la poalele p\u0103durii \u00ee\u0219i dep\u0103na via\u021ba pe \u00eendelete. Locuitorii s\u0103i, cei ce<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19615"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19615"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19615\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19616,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19615\/revisions\/19616"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19615"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19615"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19615"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}