{"id":19611,"date":"2022-11-08T16:06:53","date_gmt":"2022-11-08T13:06:53","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19611"},"modified":"2022-11-08T16:06:53","modified_gmt":"2022-11-08T13:06:53","slug":"spatii-culturale-nr-28-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19611","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 28 (9)"},"content":{"rendered":"

Victoria MILESCU<\/strong>
\n\"\"

EL<\/strong><\/p>\n

C\u0103 el \u00ee\u015fi ascunde aripile
\nse vede cu u\u015furin\u0163\u0103
\nc\u0103 el vede ce al\u0163ii nu v\u0103d \u015fi aude neauzitul
\neste evident
\nc\u0103 el nu merge pe drumul pe care merg ceilal\u0163i
\n\u015fi asta se observ\u0103
\ncine \u015fi ce este el
\nde nu-l putem compara cu nimic
\ndin ce \u015ftim, din ce b\u0103nuim
\nc\u0103 lui \u00eei e mil\u0103 de noi \u015fi ne ceart\u0103 c\u00e2teodat\u0103
\n\u015fi se jertfe\u015fte \u00een numele nostru
\ne clar ca lumina zilei
\nc\u00e2nd ne prive\u015fte
\nlumina chipului s\u0103u devine aurie
\ndar cine poate s\u0103 ridice ochii spre el
\ne ca \u015fi cum ar ridica \u00eentregul p\u0103m\u00e2nt
\nc\u00e2nd el ne cerceteaz\u0103 pe r\u00e2nd
\ncu o dragoste rar\u0103, nemeritat\u0103
\np\u00e2n\u0103 \u00een ad\u00e2ncul ultimelor celule
\nale vie\u0163ilor trecute \u015fi viitoare
\n\u00eentunericul nu mai are loc
\nfiindc\u0103 \u00eencet, unul c\u00e2te unul devenim
\nlumin\u0103 pur\u0103, de tin\u0103
\ndin care el pl\u0103smuie\u015fte mereu lumea. <\/p>\n


\nO SOR\u0102 BOLNAV\u0102<\/strong><\/p>\n

Pot s\u0103 recunosc o sor\u0103 bolnav\u0103
\ndup\u0103 felul \u00een care se uit\u0103 pe geam
\nc\u00e2nd st\u0103 \u00een tramvai
\npot s\u0103 recunosc o sor\u0103 bolnav\u0103
\ndup\u0103 cum \u00ee\u015fi arunc\u0103 ochii \u00een jur, dup\u0103
\ncum scrie ceva pe o bucat\u0103 de h\u00e2rtie
\nextras\u0103 dintr-o po\u015fet\u0103 l\u0103b\u0103r\u0163at\u0103
\ndup\u0103 cum se poticne\u015fte \u00een scris
\ncu ochii la cer\u015fetorul
\nce m\u0103tur\u0103 culoarul cu picioarele
\n\u00eenf\u0103\u015furate \u00een folie de aluminiu
\npot s\u0103 recunosc o sor\u0103 bolnav\u0103 dup\u0103
\nhaina descheiat\u0103 la g\u00e2t
\ndup\u0103 vena albastr\u0103 zb\u0103t\u00e2ndu-se
\nca o crengu\u0163\u0103 de prim\u0103var\u0103
\ndup\u0103 talpa tocit\u0103 a sandalelor
\np\u0103str\u00e2nd fire de iarb\u0103 \u015fi flori de c\u00e2mp
\npot s\u0103 recunosc o sor\u0103 bolnav\u0103
\ndup\u0103 cum str\u00e2nge \u00een pumn bucata de h\u00e2rtie
\ncu semne indescifrabile
\npe care o mototole\u015fte \u015fi o arunc\u0103
\nla primul co\u015f, c\u00e2nd coboar\u0103
\no sor\u0103 bolnav\u0103 de poezie… <\/p>\n


\nLUCRURILE VOR S\u0102 FIE REALE<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd t\u00e2n\u0103ra mi-a cedat locul \u00een autobuz
\nam zis:
\ntineretul este educat
\nc\u00e2nd b\u0103rbatul care m-a trecut peste \u015fan\u0163
\nlu\u00e2ndu-m\u0103-n bra\u0163e, am r\u00e2s:
\n\u00eenc\u0103 mai cuceresc
\nc\u00e2nd cer\u015fetorul mi-a mul\u0163umit
\ncu o plec\u0103ciune ad\u00e2nc\u0103, am z\u00e2mbit
\n\u00eenc\u0103 mai am ceva de oferit
\nc\u00e2nd \u00eengerul s-a ivit \u00een col\u0163ul str\u0103zii
\nam r\u0103mas pe loc
\nce s\u0103 aib\u0103 cu mine
\nstre\u015finile curgeau peste trec\u0103tori
\nunii se fereau, al\u0163ii mergeau buimaci
\nto\u0163i \u00eemi p\u0103reau cunoscu\u0163i
\nunul mergea cu un dinozaur la g\u00e2t…<\/p>\n


\nADUC\u0102TORUL ESTE INVIZIBIL<\/strong><\/p>\n

La ora 14 a sunat cineva la u\u015f\u0103
\nn-am deschis
\nla ora 16 iar s-a auzit soneria
\nnu m-am clintit
\nde la masa de fr\u0103m\u00e2ntat
\nla ora 20 cineva a sunat iar
\nla ora 24 a sunat insistent
\ntrezind \u00eentreg blocul
\nam deschis
\naproape smulg\u00e2nd u\u015fa din balamale
\n\u00een fa\u0163a mea era o fiin\u0163\u0103 mai
\nsperiat\u0103 dec\u00e2t mine
\navea ochi, gur\u0103, din\u0163i, pieptul p\u0103tat de s\u00e2nge
\niar \u00een m\u00e2na dreapt\u0103 \u0163inea
\ncu grij\u0103, chiar cu ging\u0103\u015fie
\no inim\u0103:
\nPoftim, e a ta, \u00ee\u0163i apar\u0163ine
\nai pierdut-o ieri
\nc\u00e2nd ne-am ciocnit
\npe puntea \u00eengust\u0103 de suspine
\ntu veneai din est, eu de peste tot
\nnu-\u0163i mai aminte\u015fti
\nn-am putut s\u0103 te ajung din urm\u0103… <\/p>\n


\nORIGINATES<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd m\u0103 trezesc, diminea\u0163a
\nm\u0103 \u00eentreb
\nce-am f\u0103cut s\u0103 merit
\nat\u00e2ta lumin\u0103, at\u00e2ta aer
\nat\u00e2ta iubire
\nabia \u00eendr\u0103znesc s\u0103 respir, s\u0103 merg
\npe sub bra\u0163ele \u00eempreunate ale copacilor
\ncu flori \u015fi p\u0103s\u0103ri poleite
\nce bine \u00eencep sem\u0103n
\ncu firele de iarb\u0103 \u00eendemn\u00e2ndu-m\u0103:
\ns\u0103 ne \u00eentoarcem \u00een scoici, \u00een perle
\n\u00een primele \u0163ipete
\n\u00een solzii primului \u015farpe
\ns\u0103 ne \u00eentoarcem \u00een primul cuv\u00e2nt
\nrostit \u00eencet, greu ca o na\u015ftere
\nm\u0103 uit \u00een ochiul de ap\u0103
\ndintre palmele \u00eenverzind
\nsunt fericit\u0103
\nce bine sem\u0103n cu cei demult pleca\u0163i
\nfiecare \u00eemi z\u00e2mbe\u015fte
\n\u015fi vine cu un b\u0103nu\u0163 de argint
\ns\u0103 mi-l pun\u0103 \u00een palm\u0103…. <\/p>\n


\nZIUA LUMINII<\/strong><\/p>\n

Ziua \u00een care \u0163eava de ap\u0103 cald\u0103
\nva plesni
\nfereastra va c\u0103dea
\ndin balamalele ruginite de lacrimi
\n\u00een timp ce un om gr\u0103bindu-se spre serviciu
\nse va ciocni cu un asteroid
\nziua \u00een care liftul se va opri \u00eentre etaje
\ncu cineva strig\u00e2nd ajutor
\n\u015fi nimeni nu-l va auzi
\nziua \u00een care piciorul va \u00een\u0163epeni
\nla fel, m\u00e2na cu pixul
\nscriind mai departe singur
\niar salvarea va veni din partea mor\u0163ii
\nziua \u00een care soarele nu va mai r\u0103s\u0103ri
\nfiindc\u0103 totul va fi lumin\u0103… <\/p>\n


\nTU<\/strong><\/p>\n

Tu nu m\u0103 la\u015fi de izbeli\u015fte
\ntu nu m\u0103 tr\u0103dezi
\ntu nu m\u0103 treci cu vederea
\ntu nu m\u0103 umile\u015fti
\ntu nu m\u0103 am\u0103ge\u015fti
\nc\u00e2nd \u00ee\u0163i cer tot \u015fi \u00eemi dai totul
\ntu nu m\u0103 ocole\u015fti
\ntu m\u0103 duci spre nori cu verdea\u0163\u0103
\nspre ape bete de cea\u0163\u0103
\ntu m\u0103 \u00eembl\u00e2nze\u015fti
\ntu m\u0103 \u00eentrege\u015fti
\ntu m\u0103 smulgi dintre ierburi otr\u0103vitoare
\n\u015fi sufli \u00een mine ca \u00eentr-o p\u0103p\u0103die
\ns\u0103-\u0163i fiu mai aproape
\nmai la \u00eendem\u00e2n\u0103
\nc\u00e2nd va fi iar noapte,
\ncu ploi de cenu\u015f\u0103, de lapte… <\/p>\n


\nDAC\u0102 DUMNEZEU<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 Dumnezeu mi-ar \u00eendeplini toate dorin\u0163ele
\na\u015f mai fi liber\u0103 oare
\ni-a\u015f mai apar\u0163ine
\na\u015f mai fi iarba de sub t\u0103lpile-i crepusculare
\nori p\u0103m\u00e2ntul rodind plante \u015fi fiare
\n\u015fi copaci cu p\u0103s\u0103ri de noapte lumin\u00e2nd ca stelele
\nsufletele r\u0103t\u0103citoare
\na\u015f mai fi oare marea \u00eensetat\u0103 de \u0163\u0103rm
\nori piatra dur\u0103 \u015fi rece
\npe care scriu de at\u00e2ta vreme
\ncu a\u015fchii de stele, cu oase de m\u0103tr\u0103gun\u0103
\npe care scriu cu lacrimile
\npic\u0103tur\u0103 cu pic\u0103tur\u0103…
\nO, dac\u0103 Dumnezeu mi-ar \u00eendeplini toate dorin\u0163ele…<\/p>\n


\nFlorin DOCHIA<\/strong>
\n\"\"

Arta ca mod de filosofare
\n\u00cen\u0163elegerea logic\u0103 \u015fi certitudinea intuitiv\u0103<\/strong><\/p>\n

Moto: Nu putem exprima haosul f\u0103r\u0103 a-l pierde…<\/em><\/p>\n

(urmare din num\u0103rul anterior)<\/em><\/p>\n

Pentru Kant, ideile sunt o capacitate a principiilor, vin din ra\u0163iune. Ideea regleaz\u0103 func\u0163ionarea conceptelor \u2013 ideea de natur\u0103, ideea de totalitate etc. Ideile pot fi ne-fondate \u2013 ideea de Dumnezeu, imortalitatea sufletului \u2013 dac\u0103 sunt luate ca \u015fi concepte. Ideile nu corespund niciunei intui\u0163ii sensibile, cu toate acestea, ideile regulatoare nu sunt ne-fondate c\u00e2nd r\u0103m\u00e2n pur \u015fi simplu regulatoare. Pot avea o idee care s\u0103 nu corespund\u0103 unei intui\u0163ii \u00een judecata teleologic\u0103.
\n\u00cen estetic\u0103, lucrurile se petrec invers. Am o intui\u0163ie \u2013 a unui obiect sensibil \u2013 care e astfel \u00eenc\u00e2t nici un concept nu ar putea vreodat\u0103 s\u0103 o con\u0163in\u0103. Ea dep\u0103\u015fe\u015fte orice concept determinat prin excesul de bog\u0103\u0163ie a semnifica\u0163iei. A\u015fez\u0103m o asemenea idee sub imperiul frumosului. \u00cen acest sens, frumosul e un exces de determinare care face imposibil conceptul \u015fi nu absen\u0163a determin\u0103rii. Dac\u0103 nu este concept, asta se petrece pentru c\u0103 e prea mult pentru a fi concentrat \u00eentr-un concept ceea ce con\u0163ine obiectul frumos.
\nFrumosul dep\u0103\u015fe\u015fte orice \u015ftiin\u0163\u0103 posibil\u0103. Frumosul corespunde doar unei finalit\u0103\u0163i formale subiective; el este, astfel, \u201eforma finalit\u0103\u0163ii unui obiect, \u00eentruc\u00e2t o percepem f\u0103r\u0103 reprezentarea unui scop\u201d.
\nDin perspectiva calit\u0103\u0163ii, \u201egustul este facultatea de apreciere a unui obiect sau a unei reprezent\u0103ri printr-o pl\u0103cere sau nepl\u0103cere, f\u0103r\u0103 nici un interes. Obiectul unei astfel de satisfac\u0163ii se nume\u015fte frumos.\u201d
\nDin perspectiva cantit\u0103\u0163ii, \u201efrumos este ceea ce place \u00een mod universal f\u0103r\u0103 concept.\u201d
\nDin perspectiva rela\u0163iei, \u201efrumuse\u0163ea este forma finalit\u0103\u0163ii unui obiect, \u00eentruc\u00e2t o percepem f\u0103r\u0103 reprezentarea unui scop.\u201d
\nDin perspectiva modalit\u0103\u0163ii, \u201enumim frumos ceea ce este cunoscut f\u0103r\u0103 concept ca obiect al unei satisfac\u0163ii necesare.\u201d (Interesant e exemplul lui Kant cu o femeie care poate fi frumoas\u0103 \u015fi inteligent\u0103, dar f\u0103r\u0103 sensibilitate a spiritului, adic\u0103 incapabil\u0103 de a te face s\u0103 visezi\u2026)
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte defini\u0163ia \u201eideii estetice\u201d, expresia e, la prima vedere, stranie, c\u0103ci, chiar nefiind concept, o idee are, totu\u015fi, o coeren\u0163\u0103 logic\u0103 intern\u0103 – ideile sunt ale ra\u0163iunii. Or, adjectivul \u201eestetice\u201d presupune o imediatitate, o raportare la sentiment, la emo\u021bie. \u201ePrin expresia Idee estetic\u0103, \u00een\u0163eleg acea reprezentare a imagina\u0163iei care d\u0103 mult de g\u00e2ndit f\u0103r\u0103 a impune un g\u00e2nd anume, determinat, adic\u0103 un concept, ea poate s\u0103 fie adecvat\u0103 \u015fi, prin urmare, nici o limb\u0103 nu o poate exprima \u015fi face inteligibil\u0103 complet.\u201d Atunci c\u00e2nd suntem \u00een contact cu opera, imagina\u0163ia va reveni la ideea \u00een\u0163elesurilor din ea \u2013 reprezentarea mor\u0163ii, a dragostei, de exemplu. Opera ar fi stimulul care permite reflec\u0163ia la ceea ce nu poate fi cunoscut prin concept, nici exprimat folosind o mul\u0163ime de senza\u0163ii \u015fi reprezent\u0103ri secundare. Aici se afl\u0103 jocul liber al \u00een\u0163elegerii \u015fi al imagina\u0163iei: \u00een loc s\u0103 fie supus\u0103 regulilor judec\u0103\u0163ii, precum \u00een cazul cunoa\u015fterii, \u00ee\u015fi va dezvolta liber reprezent\u0103rile f\u0103r\u0103 a le \u00eenchide \u00eentr-un concept. \u015ei, \u00een acela\u015fi timp, va avea \u015fi con\u015ftiin\u0163a c\u0103 toate aceste reprezent\u0103ri, senza\u0163ii secundare sunt legate sub aceea\u015fi unitate: ideea estetic\u0103. Geniul (talentul) are aceast\u0103 capacitate, \u201ede a determina \u015fi a face universal comunicabil ceea ce este indicibil \u00een starea spiritului referitor la o anume reprezentare.\u201d Nu con\u0163inutul reprezent\u0103rii este fundamental, ci starea spiritului care \u00eel \u00eenso\u0163e\u015fte. Geniul se manifest\u0103 \u00een orice expresie a ideilor estetice. Arta e deci expresie mai mult dec\u00e2t reprezentare, pentru Kant. (Benedetto Croce spunea c\u0103 arta este \u00eenainte de toate \u201elirism\u201d\u2026)
\n Teoria kantian\u0103 a geniului vine s\u0103 r\u0103spund\u0103 problemei spinoase a frumosului natural \u015fi a frumosului estetic. Din punct de vedere al produsului, geniul produce ca o natur\u0103 liber\u0103; din punct de vedere al judec\u0103\u0163ii de gust, putem aplica asupra operelor geniului judec\u0103\u0163ile de gust pure, chiar dac\u0103 produsul este inten\u0163ional.
\nFrumosul natural serve\u015fte de paradigm\u0103 frumosului artistic nu pentru c\u0103 am citit la Kant despre concep\u0163ia preromantic\u0103 a naturii-artist, ci pentru c\u0103 trebuia fundamentat\u0103 posibilitatea unei judec\u0103\u0163i estetice pure (aceea care nu are nimic din experien\u0163\u0103, baz\u00e2ndu-se numai pe aprioritatea finalit\u0103\u0163ii \u015fi pe acordul sau dezacordul diferitelor facult\u0103\u0163i ale sufletului) aplicat\u0103 operelor de art\u0103 \u015fi ar\u0103tat c\u0103 arta nu e locul simplei judec\u0103\u0163i cognitive. Frumosul este, a\u015fadar, \u201eexpresia Ideilor estetice\u201d. Judecata estetic\u0103 este diferit\u0103 de judecata de cunoa\u015ftere prin faptul c\u0103 ea are drept factor determinant sentimentul de pl\u0103cere (sau de nepl\u0103cere), nu facultatea de cunoa\u015ftere. Obiectul dat \u00een reprezentare corespunde \u00een chiar \u201erealitatea\u201d sa unei forme a priori a acesteia. Pentru judecata estetic\u0103, obiectul este doar un pretext; subiectul este totul pentru ea, iar \u00een raportarea pe care ea o pretinde, \u201esubiectul se simte pe el \u00eensu\u015fi\u201d. Kant va \u00eemp\u0103r\u0163i artele dup\u0103 modul de comunicare: \u201ecuv\u00e2ntul, gestul, tonul\u201d. Vom avea, astfel:
\n1. arta cuv\u00e2ntului (elocin\u0163a; poezia);
\n2. arta plastic\u0103 (exprim\u0103 ideile prin intui\u0163ii sensibile): arta plastic\u0103 propriu-zis\u0103 (sculptur\u0103; arhitectur\u0103), pictura (pictura propriu-zis\u0103; arta gr\u0103dinilor; decorarea camerelor; arta vestimenta\u0163iei de gust);
\n3. arta jocului frumos al senza\u0163iilor (muzica; arta culorii).
\nRegulile artei nu \u0163in de concept, a\u015fa c\u0103 nu exist\u0103 \u00een arta frumoas\u0103 reguli de aplicat pentru a ajunge la \u201eoper\u0103\u201d. Natura este aceea care prescrie reguli artei, pentru c\u0103 e vorba despre o analogie a frumosului artistic cu frumosul natural. O face prin natura uman\u0103 din subiectul actului artistic, din geniu. Armonia facult\u0103\u0163ilor din sufletul artistului decide asupra felului \u00een care \u201enatura\u201d regleaz\u0103 domeniul artei frumoase. Apare drept firesc faptul c\u0103 orice creator veritabil de art\u0103 frumoas\u0103 este geniu; pe de alt\u0103 parte, arta frumoas\u0103 nu poate ie\u015fi dec\u00e2t prin actul geniului.<\/p>\n

2.2 \u201eCea mai \u00eenalt\u0103 destina\u0163ie a artei este aceea comun\u0103 cu religia \u015fi filosofia. Ca \u015fi acestea, ea este o modalitate de exprimare a divinului, a nevoilor \u015fi a exigen\u0163elor celor mai \u00eenalte ale spiritului\u201d<\/p>\n

\u015ei pentru Hegel, arta \u0163ine de con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi nu de o simpl\u0103 abilitate tehnic\u0103. Abilitatea tehnic\u0103 este prealabil\u0103, dar ea nu spune nimic despre art\u0103, e numai un mijloc de \u201efacere\u201d, \u201econfec\u0163ionare\u201d a obiectului, un \u201esavoir-faire\u201d ce se aplic\u0103 obiectelor tehnice \u015fi care poate caracteriza opera artistic\u0103 doar \u00een materialitatea sa. Expresie a con\u015ftiin\u0163ei umane, mod de manifestare acesteia, opera de art\u0103 nu poate fi limitat\u0103 la simpla func\u0163ionalitate material\u0103. \u201eUniversalitatea nevoii de art\u0103 nu \u0163ine de altceva dec\u00e2t de faptul c\u0103 omul este o fiin\u0163\u0103 g\u00e2nditoare \u015fi este dotat\u0103 cu con\u015ftiin\u0163\u0103\u201d. Arta este aparen\u0163a sensibilului. Sensibilitatea este un moment al manifest\u0103rii spiritualului, adic\u0103 tot ceea ce, dup\u0103 Hegel, se opune iner\u0163iei mecanice a naturii. Spiritul trebuie s\u0103-\u015fi realizeze propria libertate, adic\u0103 s\u0103 devin\u0103 auto-con\u015ftiin\u0163\u0103, con\u015ftiin\u0163\u0103 nedeterminat\u0103 de exterioritate, con\u015ftiin\u0163\u0103 liber\u0103, cu alte cuvinte, care s\u0103 nu releve \u00een vreun fel mecanismul repetitiv al naturii. Istoricitatea, \u00een general, \u015fi tot ceea ce are o istorie este de natur\u0103 spiritual\u0103, pentru c\u0103 istoria uman\u0103 nu este deloc eterna repetare mecanic\u0103 a acelora\u015fi evenimente, precum ciclul anotimpurilor. Spiritul se manifest\u0103 \u00een realitatea concret\u0103, nu este ceva transcendent, este imanent istoricit\u0103\u0163ii umane. Cum spune poetul Heinrich Heine, dup\u0103 lecturile din Hegel: \u201enoi suntem zeii\u201d. Chiar dac\u0103, mai t\u00e2rziu, atunci c\u00e2nd d\u0103 de greul fizic, devine dubitativ: \u201em\u0103 \u00eentreb dac\u0103 este adev\u0103rat c\u0103 omul este un zeu biped, cum m-a asigurat bunul profesor Hegel, acum 25 de ani, la Berlin\u201d. Un argument pentru adev\u0103rul expresiei hegeliene \u2013 \u201eg\u00e2ndirea este actul \u00eemp\u0103c\u0103rii sinelui cu cel\u0103lalt\u201d\u2026 Iar arta face ca spiritul s\u0103 fie con\u015ftient de sine, de sensibilitatea sa.
\n\u00cen Fenomenologia spiritului, arta e \u00eenglobat\u0103 \u00een religie, ea succede religiei naturale, care vede absolutul \u00een fenomenele naturale, \u015fi precede religia natural\u0103, care vede absolutul \u00een interioritatea subiectului. Arta apare sub forma religiei estetice, o manifestare a divinului, a con\u015ftiin\u0163ei de sine de tip religios. Aceast\u0103 optic\u0103 reductiv\u0103 se va deschide oarecum c\u00e2nd studiul lui Hegel va trece de la arta greac\u0103 la acea olandez\u0103, dar reflec\u0163ia va cantona tot \u00een ideea artei ca manifestare absolutului, prin care ea se elibereaz\u0103 de natur\u0103, de mimesis. \u201eFigura uman\u0103 se elibereaz\u0103 de figura animal\u0103 cu care fusese amestecat\u0103.\u201d Dar imaginea r\u0103m\u00e2ne imobil\u0103 (\u00een arta plastic\u0103), pentru c\u0103 lipse\u015fte con\u015ftiin\u0163a de sine a artistului, \u201enu se reg\u0103se\u015fte durerea form\u0103rii sale, efortul muncii sale\u201d. Hegel pune deasupra artelor plastice artele cuv\u00e2ntului, \u00een care prezen\u0163a con\u015ftiin\u0163ei de sine este vizibil\u0103, imediat\u0103.
\nAceast\u0103 analiz\u0103 a artei se sprijin\u0103 pe leg\u0103tura cu religia, \u00een m\u0103sura \u00een care ea se manifest\u0103 ca o etap\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei de sine, dar o etap\u0103 marcat\u0103 de incompletitudine, pentru c\u0103 nu ajunge s\u0103 se reconcilieze \u00een totalitate cu ea \u00eens\u0103\u015fi. Arta nu poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 dec\u00e2t prin ceea ce o dep\u0103\u015fe\u015fte \u015fi este p\u0103truns\u0103 de religie, astfel c\u0103 nu exist\u0103 o real\u0103 autonomie a artei, finalitatea sa fiind reprezentat\u0103 de con\u0163inutul religios. \u00cen acest caz, imediatitatea este numai pentru sensibilitate, adic\u0103 pentru o facultate care, \u00een ea \u00eens\u0103\u015fi, nu distinge un obiect de art\u0103 de un obiect oarecare. Opera pare a nu fi dec\u00e2t expresia a ceva ce \u00eei r\u0103m\u00e2ne exterior.
\nPe de alt\u0103 parte, arta nu trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 ca un simplu suport, un element accesoriu, care ar fi ca un ve\u015ftm\u00e2nt ce \u00eembrac\u0103 absolutul ca s\u0103-l poat\u0103 cobor\u00ee \u00een lumea sensibil\u0103. Exist\u0103 pentru Spirit o necesitate de a trece prin reprezentarea sensibil\u0103, cum \u00eei este necesar \u015fi s\u0103 \u00eenceap\u0103 prin certitudinea sensibil\u0103: trebuie s\u0103 reasume \u00een el \u00eensu\u015fi sensibilul pentru a se elibera de materialitate \u015fi a-l spiritualiza, pentru ca nimic s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 exteriorul s\u0103u. Bernard Bourgeois, comentator al lui Hegel, rezum\u0103 aceast\u0103 necesitate prin expresia \u201eE liber cel ce elibereaz\u0103\u201d. Spiritul trebuie s\u0103 se libereze de empiric \u015fi sensibilul de propria finitudine, dac\u0103 el \u00eensu\u015fi nu poate fi infinit. Filosofia este necesar\u0103 pentru a \u00een\u0163elege sensul artei, dar arta este \u015fi ea necesar\u0103 pentru a se ajunge la specula\u0163ia filosofic\u0103 veritabil\u0103!
\nPentru Hegel, arta devine un adev\u0103rat moment al absolutului. Ea e definit\u0103 ca o sintez\u0103 a reprezent\u0103rii, \u201ereprezentarea universal\u0103 este interiorul… imaginea este exteriorul.\u201d Problema pus\u0103 de Hegel a fost rezolvat\u0103 schematic de Kant. Reprezent\u0103rii \u00eei lipse\u015fte caracterul imaginal, imaginea resimte lipsa reprezent\u0103rii universalului. Unitatea dintre \u201etraducerea imaginal\u0103 a universalului \u015fi universalizarea imaginii\u201d nu se poate face ca juxtapunere accidental\u0103 a unei forme \u015fi a unei materii, a unui con\u0163inut, ci doar dac\u0103 reprezentarea \u201edevine sufletul imaginii\u201d. A\u015fa cum sufletul este \u00een organism cel care d\u0103 sens \u015fi via\u0163\u0103 fiec\u0103rui element, reprezentarea este imanent\u0103 imaginii, \u00een fiecare element, ea este sufletul. Arta nu e un mesaj \u00eenscris pe un suport material, ea e sufletul operei ca organism viu. Nu se poate rupe forma de imagine: arta este figurare, dup\u0103 Hegel. Figura este form\u0103 incarnat\u0103. \u201eActivitatea inteligen\u0163ei, \u00eentr-un fel condi\u0163ionat\u0103, \u00eenc\u0103, numai relativ liber\u0103, ne cheam\u0103 activitatea simbolizant\u0103 a imaginarului.\u201d Hegel continu\u0103 analiza printr-o alegorie, a simbolului \u015fi al semnului. Cu semnul, reprezentarea se elibereaz\u0103 de material: \u201e\u00cen m\u0103sura \u00een care reprezentarea universal\u0103 eliberat\u0103 de con\u0163inutul imaginii a f\u0103cut din ea \u00eens\u0103\u015fi, \u00eentr-un material exterior, arbitrar ales de ea, ceva intui\u0163ionabil, ea a produs ceea ce se nume\u015fte un semn.\u201d \u00cen semn, reprezentarea se cur\u0103\u0163\u0103 de imagine pentru a conduce direct la sens. Opera de art\u0103 nu e, a\u015fadar, \u00een \u00eentregime semn, arta e imersiune a reprezent\u0103rii \u00een material. Arta tinde s\u0103 fie limbaj, dar ea nu e \u00een \u00eentregime limbaj, c\u0103ci \u00een art\u0103 reprezentarea nu traverseaz\u0103 materialul ca un mijloc neutru, ea se \u00eencorporeaz\u0103 \u00een totalitatea sa. Este frontiera sub\u0163ire \u00eentre poezie \u015fi filosofie.
\nArta reu\u015fe\u015fte \u201es\u0103 concilieze natura \u015fi realitatea finite cu libertatea infinit\u0103 a g\u00e2ndirii comprehensive.\u201d Imediatitatea spiritului este integrat\u0103 prin art\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163a de sine a acestuia, astfel \u00eei este permis\u0103 accederea la un nivel superior, acela al elementelor purei specula\u0163ii filosofice, ca imediatitate rezultant\u0103 a medierii, ca \u201erezultat calm\u201d sau \u201erepaus translucid \u015fi simplu\u201d. Estetica nu poate s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 exterioar\u0103 con\u015ftiin\u0163ei, s\u0103 nu fie \u00een leg\u0103tur\u0103 cu sensibilitatea, c\u0103ci judecata (\u00een sens kantian) ar fi prizoniera unei discursivit\u0103\u0163i infinite, ar fi rupt\u0103 de ra\u0163iune, pentru c\u0103 nu ar ajunge vreodat\u0103 la o viziune sintetic\u0103 a ei \u00eense\u015fi. Arta este un moment fundamental \u00een viziunea hegelian\u0103 asupra filosofiei de a integra estetica ra\u0163iunii \u015fi a surmonta tragica divizare a esteticii \u015fi analiticii. Imersiunea reprezent\u0103rii \u00een imagine este echilibrul frumuse\u0163ii, de asta, pentru Hegel, arta se identific\u0103 cu frumosul. Dar, aten\u0163ie, este vorba de frumosul artistic, nu de frumosul natural. \u201eFrumosul artistic este superior frumosului natural, pentru c\u0103 el este produsul spiritului. Frumosul artistic este superior pentru c\u0103 particip\u0103 la spirit \u015fi, prin urmare, la adev\u0103r.\u201d Dac\u0103 natura ne pare frumoas\u0103, e pentru c\u0103 ea pare c\u0103 imit\u0103 incon\u015ftient umanul \u2013 a se vedea c\u00e2ntecul privighetorii care ni se pare frumos pentru c\u0103 pare a imita pasiunile umane, ne invit\u0103 Hegel. Poate c\u0103 italianul Federico Fellini \u00eel citise pe german, c\u0103ci, \u00een filmul \u201eE la nave va\u201d, pune un personaj care prive\u015fte apusul s\u0103 spun\u0103: \u201eE at\u00e2t de frumos \u00eenc\u00e2t zici c\u0103-i fals.\u201d
\n\u201eSpun\u00e2nd c\u0103 frumuse\u0163ea este idee, vrem s\u0103 spunem c\u0103 frumuse\u0163ea \u015fi adev\u0103rul sunt acela\u015fi lucru. Frumosul \u00eentr-adev\u0103r trebuie s\u0103 fie adev\u0103rul \u00een sine.\u201d Frumuse\u0163ea este echilibrul perfect dintre sensibil \u015fi inteligibil, ea nu este o idee pur inteligibil\u0103, cum credea Platon, nici o senza\u0163ie sau un sentiment care ar fi pur sensibil \u015fi s-ar ivi dintr-o teorie a gustului. Frumuse\u0163ea artistic\u0103 nu se adreseaz\u0103 sim\u0163urilor, senza\u0163iilor, intui\u0163iei, imagina\u0163iei. Dac\u0103 ar fi a\u015fa, nici o teorie estetic\u0103 nu ar mai putea fi elaborat\u0103. Frumosul este sensibil \u015fi, de asemenea, spiritual, pentru c\u0103 spiritul se poate recunoa\u015fte \u00een el. O figur\u0103 uman\u0103, de exemplu, este chiar ceva material, dar materialitatea sa nu e aceea a unui lucru. O figur\u0103, sau, mai degrab\u0103, expresia sa, dezv\u0103luie un caracter, o personalitate. Frumuse\u0163ea sa na\u015fte din adecvarea aparen\u0163ei cu ceea ce exprim\u0103. O figur\u0103 este frumoas\u0103 atunci c\u00e2nd e pentru noi semnificant\u0103. Un corp, la fel, este un lucru material, dar, atitudinea sa, felul \u00een care este \u00eengrijit sunt de natur\u0103 spiritual\u0103. O oper\u0103 de art\u0103 este ca o figur\u0103: materialitatea este parcurs\u0103 de spiritual, care o face semnificant\u0103 pentru noi. Frumuse\u0163ea este atunci c\u00e2nd aspectul material exprim\u0103 perfect con\u0163inutul spiritual, c\u00e2nd exist\u0103 un echilibru: \u201eFrumuse\u0163ea reprezint\u0103 unitatea con\u0163inutului cu modul de a fi al con\u0163inutului, ea rezult\u0103 din aproprierea, adecvarea realit\u0103\u0163ii al concept.\u201d
\nPentru Hegel, acest echilibru este frumuse\u0163ea care se incarneaz\u0103 \u00een epoca artei clasice. \u00cen van vom c\u0103uta \u00een vremea sa, sau mai ales \u00een arta romantic\u0103. \u00cens\u0103, aceast\u0103 no\u0163iune de echilibru ne permite s\u0103 \u00een\u0163elegem ce este frumosul \u015fi care este natura sa spiritual\u0103. Frumuse\u0163ea este, a\u015fadar, totdeauna, rezultatul unui raport \u00eentre materie \u015fi form\u0103, \u00eentre con\u0163inut \u015fi idee, este o materialitate sensibil\u0103 p\u0103truns\u0103 de spiritualitate. Kant separa net esteticul de analitic. Pentru Hegel, estetica este o parte a Logicii, este chiar teoria frumosului artistic aflat \u00een operele care exprim\u0103 adev\u0103rul.
\nClasificarea artelor propus\u0103 de Hegel este mai \u00eent\u00e2i istoric\u0103, pentru c\u0103 istoria este semnul spiritualit\u0103\u0163ii, iar aici despre istoria spiritului este vorba \u015fi aceast\u0103 istoricitate este logic\u0103. Nu avem de-a face cu o periodizare strict\u0103, temporal\u0103, a formelor artei, \u00een clasificarea respectiv\u0103: simbolic\u0103, clasic\u0103 \u015fi romantic\u0103. Sunt momente al spiritului, etape de-a lungul c\u0103rora con\u015ftiin\u0163a c\u0103 arta merge c\u0103tre propria destina\u0163ie s-a ad\u00e2ncit. E un dublu nivel al con\u015ftiin\u0163ei: arta este expresia auto-con\u015ftiin\u0163ei spiritului, dar, exprim\u00e2nd spiritul, este \u015fi aprofundare a propriei con\u015ftiin\u0163e, pentru c\u0103 este condus\u0103 spre a se dep\u0103\u015fi. Hegel face o remarcabil\u0103 analiz\u0103 la \u201eNepotul lui Rameau\u201d, de Denis Diderot, romanul-dialog tradus \u015fi pus \u00een circula\u0163ie (1500 de exemplare) de Goethe, tocmai pentru a exemplifica cele de mai sus. Este de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 nu toate manifest\u0103rile artistice \u00eencap \u00een limitele stabilite de Hegel. Ele nu trebuie ignorate, dar este foarte posibil s\u0103 nu fi avut vreo contribu\u0163ie la aprofundarea con\u015ftiin\u0163ei de sine a artei. Clasificarea logico-istoric\u0103 are prioritate.
\nCum face Hegel analiza fiec\u0103rei forme artistice? Distinc\u0163ia logic\u0103 este raportul \u00eentre idee \u015fi con\u0163inut. \u201eArta simbolic\u0103 \u00ee\u015fi propune s\u0103 realizeze uniunea dintre semnifica\u0163ia intern\u0103 \u015fi forma exterioar\u0103, arta clasic\u0103 a g\u0103sit aceast\u0103 realizare \u00een reprezentarea individualit\u0103\u0163ii substan\u0163iale adres\u00e2ndu-se sensibilit\u0103\u0163ii noastre, \u00een vreme ce arta romantic\u0103, esen\u0163ialmente spiritual\u0103, a dep\u0103\u015fit-o.\u201d Arta romantic\u0103 dep\u0103\u015fe\u015fte materialitatea artelor plastice \u015fi culmineaz\u0103 \u00een muzic\u0103 \u015fi poezie, ultima dintre le fiind alfa \u015fi omega fenomenologiei estetice a absolutului dup\u0103 Hegel. Dar vom reveni\u2026
\nArta simbolic\u0103 nu tinde spre armonia formei \u015fi a con\u0163inutului, prin gigantismul s\u0103u, forma \u00eencearc\u0103 s\u0103 manifeste un con\u0163inut care o dep\u0103\u015fe\u015fte, e neputincioas\u0103 \u00een tentativa de a exprima infinitul, \u00eentruc\u00e2t e finit\u0103. \u00cen arta clasic\u0103, infinitul ca spiritualitate este exprimat prin reprezentarea frumosului individual, realiz\u00e2nd un echilibru perfect \u00eentre idee \u015fi imagine. \u00cen arta romantic\u0103, materialitatea operei devine evanescent\u0103 \u00een folosul unui con\u0163inut spiritual care trece dincolo de ea.
\nArta simbolic\u0103 manifest\u0103 infinitul \u00een forma sensibil\u0103 a finitudinii. \u201eCeea ce frapeaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i, la vederea acestor surprinz\u0103toarea construc\u0163ii, sunt incomensurabilele dimensiuni\u2026 Din punct de vedere al formei, nu au nimic captivant; ajunge un tur de c\u00e2teva minute cas\u0103 \u0163i le fixezi \u00een memorie\u201d, scrie Hegel apropo de piramidele egiptene.
\nArta clasic\u0103 \u00eencarneaz\u0103 frumuse\u0163ea. Uniunea finitului cu infinitul la corpul uman, spiritualitatea materiei \u00eentr-un echilibru perfect. \u201eCorpul uman nu este un simplu obiect natural, ci are ca func\u0163ie reprezentarea, ca s\u0103 zicem a\u015fa, prin formele sale \u015fi prin structur\u0103, via\u0163a sensibil\u0103 \u015fi natural\u0103 a spiritului.\u201d Arta greac\u0103 este momentul \u00een care arta \u015fi frumosul se identific\u0103.
\nArta romantic\u0103 \u2013 pictura \u015fi muzica, prin excelen\u0163\u0103 \u2013 este din ce \u00een ce mai liber\u0103 fa\u0163\u0103 de materie. Pictura insist\u0103 pe lumin\u0103, muzica \u00eens\u0103\u015fi transform\u0103 spa\u0163iul \u00een timp, e \u00eenc\u0103 mai interioar\u0103, este arta prin care \u201esufletul se adreseaz\u0103 direct sufletului\u201d. \u015ei, \u00een pozi\u0163ia cea mai \u00eenalt\u0103, poezia \u2013 materia absent\u0103 \u00een beneficiul sensului. Poezia este sinteza tuturor artelor. Ea le dep\u0103\u015fe\u015fte pe toate celelalte, tinde spre elementul pur spiritual al conceptului \u015fi pune problema unei arte supreme. E o art\u0103 total\u0103? Concep\u0163ia romantic\u0103 asupra artei are ca reper fundamental o interpretare a romanului goethean Wilhelm Meisters Lehrjahre (Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister), cel care l-a condus pe universitarul Karl Morgenstern s\u0103 propun\u0103 termenul de bildungsroman (roman despre formare). E un roman total, cel ce \u00eenglobeaz\u0103 totalitatea vie\u0163ii sub semnul artei, care poetizeaz\u0103 prozaicul. Schlegel vorbea de \u201eo poezie superioar\u0103, poezia infinitului\u201d. Novalis se \u00eentreba dac\u0103 nu cumva \u201eromanul nu trebuie s\u0103 includ\u0103 toate tipurile de stiluri \u00eentr-o serie variat legat\u0103 de spiritul comun\u201d. Aceast\u0103 idee, a artei totale, va fi reluat\u0103 de Nietzsche, dar Hegel nu va pune astfel problema, pentru c\u0103 totalitatea adev\u0103rat\u0103 este pentru el speculativ\u0103. El ofer\u0103, \u00eens\u0103, un statut special poeziei, asupra c\u0103reia ar trebui reflectat cu seriozitate. Ceea ce vom face \u015fi noi, \u00een continuare, cu o imagine dezv\u0103luind un Hegel romantic, \u00een Estetica sa, care face di literatur\u0103 noul nume al filosofiei.
\n(Va urma)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Victoria MILESCU EL C\u0103 el \u00ee\u015fi ascunde aripile se vede cu u\u015furin\u0163\u0103 c\u0103 el vede ce al\u0163ii nu v\u0103d \u015fi<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19611"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19611"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19611\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19612,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19611\/revisions\/19612"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19611"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19611"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19611"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}