{"id":19603,"date":"2022-11-06T16:01:21","date_gmt":"2022-11-06T13:01:21","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19603"},"modified":"2022-11-06T16:01:21","modified_gmt":"2022-11-06T13:01:21","slug":"spatii-culturale-nr-28-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19603","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 28 (7)"},"content":{"rendered":"

Petru SOLONARU<\/strong>
\n\"\"

Totu\u0219i noaptea vine…<\/strong><\/p>\n

Prin dyad\u0103-\u00eencepe stihial colind
\nce\u2019\u00een rota\u021bii cre\u0219te cre\u0219teri tot rotind
\nspre des\u0103v\u00e2r\u0219irea omului ca vis
\nf\u0103r\u0103 s\u0103 se vad\u0103 vremea-\u0219i vremurind. <\/p>\n

Pe aceea\u0219i cale a\u0219ezat \u0219i plan
\narmonii constr\u00e2nge cu un num\u0103r van,
\nd\u00e2nd din struna-i scurt\u0103 sunetul \u00eenalt,
\nliric al t\u0103cerii marelui noian….<\/p>\n

Conson\u00e2nd oglinzii chipul divergent
\nse petrece-acuma, \u00eens\u0103 neprezent,
\ncum un involucru peste flori ce nu-s….
\nVas de\u0219ert\u0103ciunii, \u00eensetat, latent<\/p>\n

vars\u0103-\u00een trup iluzii, dar m\u0103sur\u0103\u2019\u00een g\u00e2nd
\n\u0219i lumin\u0103 \u021bese melancoliz\u00e2nd
\nde sub geana\u2019\u00eenchis\u0103-a ultimei sc\u00e2ntei….
\nTotu\u0219i noaptea vine bl\u00e2nd, at\u00e2t de bl\u00e2nd….<\/p>\n


\n Dintr-o r\u0103d\u0103cin\u0103….<\/strong><\/p>\n

Dintr-o r\u0103d\u0103cin\u0103 toate-\u0219i au destin
\nc\u00e2t, p\u0103r\u00e2nd mi\u0219care, de repaus \u021bin….
\nUnele \u00eentr-alte fost-au, dar difuz
\ns-au t\u0103iat p\u0103rtimii sub cucernic chin….<\/p>\n

Trup de nemurire, osemintei s\u0103-i
\nd\u0103ruie cununa luminoasei c\u0103i,
\nle-\u00eenso\u021be\u0219te sfera \u00eenzecitei lumi
\nsub obscure somnuri, fluvii f\u0103r\u0103 v\u0103i.<\/p>\n

Lor, ca singulare, vor pieri cur\u00e2nd….
\n\u00cens\u0103 duc cu sine suflet \u0219i, fr\u00e2ng\u00e2nd
\ncosmica\u2019\u00eendoial\u0103, stau or\u00e2ndui
\ncele drept asemeni, altceva-\u00eensemn\u00e2nd….<\/p>\n

Spre-a-\u00eemplini minunea doar\u0103 unui fir
\ntremurat ca aur dintru hidrargir
\nau \u00eenchis prin Oul haric athanor….
\n-Om, ce le contempli, \u0219tii c\u0103-s elixir!….<\/p>\n


\n Peste foc \u0219i ghea\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n

Cunosc\u00e2nd lumina \u00eenl\u0103untrul s\u0103u
\nomul trece criptic binele de r\u0103u
\n\u0219i \u00ee\u0219i vede-\u00eentr\u2019\u00eensul s\u00e2mbure divin
\ncum apururi tace spre isteric h\u0103u….<\/p>\n

Ou, sub coji himere, dar tivit cu smalt
\ndin \u00eentunecatul \u00eenmir\u0103rii nalt,
\nafl\u0103 astfel calea clipei c\u0103tre Punct
\nunde el devine umbra-\u0219i, cel\u0103lalt….<\/p>\n

Peste foc \u0219i ghea\u021b\u0103 numere \u00eel cer
\nNum\u0103rului \u00eensu\u0219i din ad\u00e2nc eter,
\n\u00eens\u0103 nunt\u0103-l \u021bine lumii mult prea mult.
\n\u0218i-l ajut\u0103 visul scaldei prin mister….<\/p>\n

Totu\u0219i vine ceasul f\u0103r\u0103 timp, dint\u00e2i….
\nDe la vortex mintea-i p\u00e2n\u0103 la c\u0103lc\u00e2i
\ncel Nimic i-arat\u0103 a fiind a Tot,
\n\u00eenspun\u00e2ndu-i: – Pleac\u0103! Dar plec\u00e2nd, r\u0103m\u00e2i!….<\/p>\n


\n Ini\u021biere<\/strong><\/p>\n

Ca himer\u0103-a min\u021bii sub fecundul joc,
\nreicul t\u0103ciune se ascunde-\u00een foc
\ndevenind corol\u0103 unui stins nadir
\nunde-oglinzi pe Nimeni spre zadar \u00eel coc.<\/p>\n

Dup\u0103 cum el r\u00e2de vrerii nalte i-s
\ndumerite semne c\u0103-i dint\u00e2i promis
\na purcede c\u0103ii celui avatar
\nde-a primi enigma din arheic vis.<\/p>\n

Sub discursul sacru de va fi ales
\nva putea nuimea \u00eentre cele ce-s
\na iubi-o ve\u0219nic drept un cump\u0103t clar
\namintind uitarea f\u0103r\u0103 de exces.<\/p>\n

C\u00e2nd ajuns la geana ce pe-ad\u00e2nc s-a pus,
\n\u00een sf\u00e2r\u0219it, t\u0103cerea-\u0219i va vedea de sus….
\nDesp\u0103r\u021bind cu sine calmele undiri,
\nva spori pustia arselor cenu\u0219i….<\/p>\n


\n Sub perdeaua vorbei<\/strong><\/p>\n

Sub perdeaua vorbei, unde zei se-abat,
\nst\u0103ruie \u00een noim\u0103 cine-i temperat.
\nBl\u00e2nd, acesta-\u00eendreapt\u0103 pasul necesar
\na-\u00eenv\u0103\u021ba ce-i moartea cuget\u00e2ndu-i hat.<\/p>\n

Respect\u00e2ndu-\u0219i sinea sub smerelnic nimb,
\n\u0219tie str\u00e2nge-avere \u0219i a pierde-o-\u00een schimb
\nchiar atunci c\u00e2nd cerne sorocitu-i chin
\nsoarelui prin cercul \u2013st\u00e2mp\u0103r, tainic limb \u2013<\/p>\n

Veghe\u2019\u00een spovedanii primenitu-i tiv
\nde c\u0103l\u0103uzire peste iluziv
\n\u00eel red\u0103 ascezei spre a nu l\u0103sa
\nging\u0103\u0219iei lumii auster motiv….<\/p>\n

Demon \u2013 m\u00e2ntuin\u021b\u0103, ape vii \u00eel cer
\ndisperat s\u0103 spere v\u0103milor din Cer
\nsub o gnom\u0103 veche despre irosind….
\n\u201etimpul e nimicul: m\u00e2ine, ast\u0103zi, ieri….\u201d<\/p>\n


\n Maithuna<\/strong><\/p>\n

Sacrul nu exist\u0103 \u00een afara ta,
\ntantric\u0103 femeie!…. Dac\u0103-ai absenta,
\nchiar absen\u021ba \u00eense\u0219i un nimic ar fi….
\nZeul \u0219i zei\u021ba\u2019\u00een tine au ceda<\/p>\n

pura frenezie din Heptameron….
\nLabiale focuri, vulvei ca advon,
\ntorc bunavestire-a sinelui ascuns….
\n\u00cens\u0103 a accede pragu-\u021bi exciton,<\/p>\n

necesar\u0103-i scalda de la t\u0103lpi la culmi,
\nungerea cu smirn\u0103 ro\u0219ul s\u0103 adulmi
\nprin s\u0103m\u00e2n\u021ba mantr\u0103, b\u00e2nd din sf\u00e2ntul vin….
\nMiez de nuc\u0103, voalul, preschimbat sub ciulmi,<\/p>\n

lampa viorie m\u00e2ng\u00e2indu-\u021bi nud,
\nde\u0219i timp, de-odat\u0103 num\u0103r \u00eel exclud.
\nDoi topit \u00een Unul \u0219ti-va cel extaz,
\npre\u021b \u00een\u021belepciunii milostiv de crud….<\/p>\n


\nMonica MURE\u015eAN<\/strong>
\n\"\"

XXXIII.<\/strong><\/p>\n

Teama este cel mai mare r\u0103u al lumii.
\n\u00cen viitorul acestui poem Poetul
\nse va \u00eemboln\u0103vi de team\u0103 ca spa\u0163iul
\nde marginile sale iar de aceast\u0103 boal\u0103
\na nem\u0103rginirii va suferi \u015fi cuv\u00e2ntul
\n\u015fi sufletul
\ndar poetul nu se mul\u0163ume\u015fte
\nniciodat\u0103 c\u0103 sufletul
\ne nemuritor
\nel va dori ca \u015fi cuvintele sale
\ns\u0103 fie nemuritoare.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 dinainte de a le cunoa\u015fte
\nel, Poetul, sufer\u0103 pentru cuvinte
\nf\u0103r\u0103 a \u015fti c\u0103 dac\u0103 alege gre\u015fit
\nacestea mutileaz\u0103 lumea toat\u0103
\niar dac\u0103 planteaz\u0103 semin\u0163e de vorb\u0103 dulce
\n\u015fi-i convins c\u0103 ele vor schimba ceva
\ndoar acestea vor ajuta la prefacerea lumii
\ng\u00e2ndurile rele apar din cauza
\ntemerilor de tot felul
\nla facerea lumii el nu pare a fi fost creat
\npoate exista numai \u00een Cel Ve\u015fnic
\ndac\u0103 nu cumva deja cre\u015ftea
\nd\u00e2nd rod de vorb\u0103 dulce
\n\u00eentr-unul din cei doi Pomi – al vie\u0163ii \u015fi al cunoa\u015fterii binelui \u015fi r\u0103ului …<\/p>\n

Poate de aceea unii \u015ftiu \u015fi cunosc
\ndinainte de a le cunoa\u015fte
\nflorile tainei \u015fi \u00een primii \u015fapte ani
\nochiul de copil poate vedea \u015fi altfel
\nacces\u00e2nd energiile subtile elementale –<\/p>\n

gnomi, ondine, nimfe, sirene, silfi, elfi \u015fi salamandre…<\/p>\n


\nDiana VRABIE<\/strong>
\n\"\"

SPOVEDANIE PENTRU \u00ceNVIN\u015eI DE PANAIT ISTRATI:
\nDIMENSIUNEA EUROPEAN\u0102 A REPORTAJULUI ROM\u00c2NESC<\/strong><\/p>\n

\tDincolo de faptul c\u0103 Fran\u0163a a avut o contribu\u0163ie decisiv\u0103 \u00een perioada interbelic\u0103, \u00een marcarea unei cotituri calitative \u00een arta romanesc\u0103, prin marile sale modele (Balzac, Sthendal, Proust, Gide), ea a constituit \u015fi un pivot cultural dominant \u00een materie de reportaj. De data aceasta modelele vin din patrimoniul \u201emarelui reportaj\u201d reprezentat de Albert Londres, Edouard Helsey, Ludovic Naudeau, Blaise Cendrars, Paul Morand, Georges Simenon \u015f.a.
\n\tCa \u015fi \u00een cazul romanului, reportajul rom\u00e2nesc din perioada interbelic\u0103 se afla pe calea taton\u0103rii febrile a propriei identit\u0103\u0163i, care z\u0103bovea s\u0103 prind\u0103 chip. Antecedentele firave \u00eel situau \u00eentr-o neconcordan\u0163\u0103 st\u00eenjenitoare fa\u0163\u0103 de muta\u0163iile decisive din presa francez\u0103.
\n\u00cen 1830, Gheorghe Asachi publica \u00een \u201eAlbina rom\u00e2neasc\u0103\u201d extractul din Jurnalul c\u0103l\u0103torului moldovean, inaugur\u00eend astfel ampla serie a reportajului rom\u00e2nesc de c\u0103l\u0103torie \u00een lume, pe care o vor ilustra \u00een timp Sp\u0103taru Milescu, Dinicu Golescu, Dimitrie Bolintineanu, Alexandru Odobescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Filimon, Cezar Petrescu, Demostene Botez, Geo Bogza, Zaharia Stancu Eugen Barbu \u015f.a.
\nP\u00een\u0103 dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial \u00eens\u0103 nu se putea vorbi dec\u00eet accidental de con\u015ftiin\u0163a exact\u0103 a existen\u0163ei diferen\u0163iate a reportajului \u00een general \u015fi a celui literar. Reportajul era confundat cu relatarea efemer\u0103, nota de c\u0103l\u0103torie, pamfletul sau cu darea de seam\u0103 asupra unor evenimente.
\nUnul dintre primele apeluri la revitalizarea scrisului prin reportaj \u00eel constituie Manifestul activist c\u0103tre tinerime (1924) al \u201eContemporanului\u201d, \u00een care se sus\u0163inea c\u0103: \u201eUn bun reportaj cotidian \u00eenlocuie\u015fte azi orice lung roman de aventuri sau de analiz\u0103\u201d. Astfel, eforturile noastre de sincronizare cu reportajul european se remarc\u0103, odat\u0103 cu apari\u0163ia zgomotoas\u0103 a genului, \u00een cercul avangardei literare a anilor \u201920-30 \u015fi continu\u0103 odat\u0103 cu formarea unei elite gazet\u0103re\u015fti, \u00een special dup\u0103 1933.
\n\u00centre timp, dezbaterile franceze asupra reportajului se \u00eencheiaser\u0103 de mult\u0103 vreme, genul \u00ee\u015fi consolidase statutul, devenind chiar una dintre formulele sigure de a ob\u0163ine succesul la public. Nedumere\u015fte aceast\u0103 \u00eent\u00eerziere fa\u0163\u0103 de \u201emodelul francez\u201d dac\u0103 avem \u00een vedere puternicul impact pe care \u00eel avea cultura francez\u0103 asupra celei rom\u00e2ne\u015fti \u00een deceniile care preced prima mare conflagra\u0163ie mondial\u0103. Cert este c\u0103 primele dezbateri asupra reportajului pornesc tot din r\u00eendurile fostei avangarde, prin contribu\u0163ia lui Geo Bogza, care scrie Introducere \u00een reportaj, eseu care \u201e\u00eei justific\u0103 op\u0163iunea, \u015fi \u00een acela\u015fi timp, ofer\u0103 \u015fi o privire asupra reportajului \u00een contextul jurnalisticii moderne \u015fi al fr\u0103m\u00eent\u0103rilor sociale ale epocii\u201d.
\nPe acest fundal firav, necristalizat suficient, apare \u00een libr\u0103rii, la 15 octombrie 1929, \u00een colec\u0163ia \u201eTemoignages\u201d, cartea lui Panait Istrati, Spovedanie pentru \u00eenvin\u015fi, \u201eromanul\u201d rela\u0163iilor autorului cu Uniunea Sovietic\u0103. Imediat, Partidul Comunist Francez, prin organul s\u0103u \u201eL\u2019humanit\u00e9\u201d, d\u0103 semnalul atacurilor, la care se raliaz\u0103 toat\u0103 presa de st\u00eenga din Occident.
\n\u201eCe reprezint\u0103 aceast\u0103 carte \u00een contextul operei istratiene? Este \u201ecartea de vizit\u0103\u201d a scriitorului cet\u0103\u0163ean Panait Istrati, combatant pentru libertate \u015fi dreptate social\u0103. Cu sacrificiu de sine, el a dezv\u0103luit \u2013 printre primii \u2013 opiniei publice mondiale, cangrena care rodea dictatura comunist\u0103, pus\u0103 \u00een slujba unei caste \u2013 \u201enomenclatura\u201d \u2013 ce tr\u0103ia \u00een opulen\u0163\u0103, \u00een timp ce poporul era asuprit, \u00eenfometat \u015fi exploatat\u201d.
\nDup\u0103 11 ani de sejur \u00een Occident, Panait Istrati declan\u015feaz\u0103 o campanie vehement\u0103 \u00eempotriva valorilor occidentale, reorient\u00eendu-se spre realit\u0103\u0163ile din primul stat din lume al muncitorilor \u015fi \u0163\u0103ranilor. Astfel, \u00een anul 1927, pleac\u0103 \u00een U.R.S.S., \u00een calitate de invitat la s\u0103rb\u0103torile celei de-a X-a anivers\u0103ri de la revolu\u0163ie. Dup\u0103 \u00eencheierea festivit\u0103\u0163ilor, \u00eempreun\u0103 cu unii dintre membrii delega\u0163iilor str\u0103ine, face o excursie pe traseul Moscova-Ucraina-Georgia-litoralul M\u0103rii Negre.
\nLa \u00eenapoierea din U.R.S.S., Panait Istrati declar\u0103: \u201eNu voi mai crede \u00eentr-un viitor mai bun, dec\u00eet \u00een ziua c\u00eend revolu\u0163ia va fi f\u0103cut\u0103 sub semnul copil\u0103riei\u201d, ar\u0103t\u00eendu-se foarte sceptic fa\u0163\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura socialist\u0103, roas\u0103 de putreziciunea birocratic\u0103 \u2013 \u201elep\u0103d\u0103tur\u0103 care, – ieri moderat\u0103, azi fanatic\u0103; ieri b\u0103l\u0103cindu-se \u00een \u201emarxism\u201d, azi \u00een \u201eleninism\u201d \u2013 ne ar\u0103\u0163i aceea\u015fi figur\u0103 stupid\u0103, te adevere\u015fti cu totul ne\u00eenduplecat\u0103, \u00eenfige-\u0163i ad\u00eenc ghearele \u00een ceafa masei cu c\u0103lu\u015ful \u00een gur\u0103 \u015fi saboteaz\u0103 astfel cea mai frumoas\u0103 oper\u0103 de justi\u0163ie social\u0103\u201d.
\nDeziluziile s\u00eent at\u00eet de profunde, \u00eenc\u00eet cartea i se revars\u0103 de la sine pe h\u00eertie. \u00cen pofida \u00eencerc\u0103rilor prudentului s\u0103u prieten, Romain Rolland, de a-i tempera elanul sincerit\u0103\u0163ii, Panait Istrati se arat\u0103 ne\u00eenduplecat: \u201e\u015etiu c\u0103 trebuie s\u0103 scriu cartea\u201d \u2013 \u015fi a\u015fterne spovedania omului intrat c\u0103tre sf\u00eer\u015fitul vie\u0163ii \u00een dezacord sentimental cu sine \u00eensu\u015fi, dar \u015fi cu cei din jur, pentru c\u0103 \u201e\u00cenvin\u015fi s\u00eent oameni care se afl\u0103 c\u0103tre sf\u00eer\u015fitul vie\u0163ii \u00een dezacord sentimental cu cei mai buni semeni ai lor. S\u00eent unul dintre ace\u015fti \u00eenvin\u015fi. \u015ei fiindc\u0103 exist\u0103 o mie de feluri \u00een a fi \u00een dezacord sentimental cu semenii s\u0103i, precizez c\u0103 este vorba aici de acea penibil\u0103 desp\u0103r\u0163ire, care arunc\u0103 un om \u00een afara unei clase, dup\u0103 o \u00eentreag\u0103 via\u0163\u0103 de aspira\u0163ii comune cu aceast\u0103 clas\u0103 \u015fi cu sine-\u00eensu\u015fi\u201d.
\nDincolo de faptul c\u0103 Spovedanie pentru \u00eenvin\u015fi face parte din reconstituirea bazat\u0103 pe memoria autorului, \u00eentors la Paris, dup\u0103 \u015faisprezece luni \u00een U.R.S.S., aceasta poate fi considerat\u0103 o \u00eembinare destul de aleatorie \u00eentre jurnal \u015fi pamflet. A\u015fa cum literatura sa este autobiografic\u0103 \u00een propor\u0163ii impresionante, reportajul s\u0103u este pamflet \u00een combina\u0163ii surprinz\u0103toare: \u201ePot oare s\u0103 te menajez, lep\u0103d\u0103tur\u0103 m\u00eer\u015fav\u0103? Pot face public, c\u0103 am venit la tine \u00een felul cel mai dezinteresat \u015fi a fost c\u00eet pe-aici s\u0103 m\u0103 bagi \u00een buzunarul t\u0103u! Pot, – ca s\u0103-\u0163i fac pl\u0103cere \u015fi pentru a\u015fa-zisa \u201es\u0103 nu da\u0163i arme burgheziei\u201d, – s\u0103 dispre\u0163uiesc mul\u0163imea pe care tu o calci \u00een picioare\u2026.\u201d. Reportajul s\u0103u dob\u00eende\u015fte \u201eo alur\u0103 pamfletar\u0103 \u00eentr-un crescendo remarcabil, pe m\u0103sur\u0103 ce iluzia se risipe\u015fte \u015fi realitatea \u00eencepe s\u0103 invadeze imaginarul construit de propagand\u0103 \u015fi de reminiscen\u0163ele literaturii socialiste\u201d .
\nSpovedaniile fruste ale lui Panait Istrati relev\u0103 toate datele obiective \u015fi subiective ale unei experien\u0163e umane care a gustat din \u00eenfr\u00eengerea moral\u0103. Tendin\u0163a spre reportizare se explic\u0103, \u00een general, prin necesitatea scriitorilor trecu\u0163i prin experien\u0163e decisive de a-\u015fi exprima cu exactitate tr\u0103irile de care au fost marca\u0163i, \u00een mod netransfigurat, reu\u015find totodat\u0103 s\u0103 ating\u0103 profunzimile, ca \u015fi \u00een fic\u0163iune.
\nDescins din tradi\u0163ia unui jurnalism preponderent pamfletar, Istrati nu se poate men\u0163ine mult\u0103 vreme \u00een limitele prea \u00eenguste ale povestirii \u00eent\u00eempl\u0103rilor \u00eentr-o succesiune clar\u0103. Timpul cronologic este mereu bulversat de memoria afectiv\u0103 care solicit\u0103 noi af\u00een\u0103ri digresive: \u201eAcum dou\u0103zeci \u015fi \u015fapte de ani, \u00eentr-o mahala a Br\u0103ilei, am auzit vorbindu-se pentru prima oar\u0103 despre dreptate\u201d. Tran\u015fant, autorul chiar le anun\u0163\u0103 pe alocuri: \u201eAici, o parantez\u0103 este necesar\u0103\u201d (p. 15) sau \u201e\u015ei-acum, ierta\u0163i-mi aceast\u0103 parantez\u0103\u201d (p. 20). Unicul filonul ordonator este memoria afectiv\u0103 a reporterului, care rea\u015feaz\u0103 evenimentele, d\u00eendu-le sens unitar.
\nAutorul reveleaz\u0103 lumii o realitate a\u015fa cum o tr\u0103ie\u015fte \u015fi o interpreteaz\u0103 el \u00eensu\u015fi, ca martor \u015fi actor al evenimentelor, racord\u00eendu-se astfel spiritului reportajelor europene. Albert Fouill\u00e9 definea, spre exemplu, reportajul drept o r\u0103sturnare a lumii, dar una menit\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 perspectivele ce se deschid spre adev\u0103r. Este tocmai ceea ce \u00eencerca s\u0103 fac\u0103 Panait Istrati \u00een c\u0103l\u0103toria sa \u00een U.R.S.S., amestec\u00eendu-se printre oameni, \u00eencerc\u00eend s\u0103 p\u0103trund\u0103 ra\u0163iunile puterilor mari, observ\u00eend culisele tenebroase, vizit\u00eend spitalul de tuberculo\u015fi \u201eSotiria\u201d, \u00eenchisoarea \u201eSingros\u201d, gust\u00eend din ciocnirile stradale etc. \u201eDocumentarea lui a \u00eensemnat c\u0103l\u0103torie, sute de convorbiri, vizite \u00een case sau institu\u0163ii, tr\u0103irea unor experien\u0163e personale, iar la urm\u0103, refacerea \u00eentregului traseu din perspectiva unui e\u015fec al crezului politic. Este o reconstituire realizat\u0103 din perspectiva unei idei dominante, ceea ce rea\u015feaz\u0103 \u00eent\u00eempl\u0103rile \u00eentr-o ordine menit\u0103 s\u0103 lumineze un adev\u0103r\u201d, observ\u0103 \u00een mod justificat Radu Ciobotea.
\nDimensiunea european\u0103 a reportajului lui Panait Istrati este consolidat\u0103 \u015fi de faptul c\u0103 autorul nu prive\u015fte realitatea pur \u015fi simplu, ci o suspecteaz\u0103, g\u0103sind unghiul care inverseaz\u0103 rolurile sociale \u015fi acord\u0103 un acces sporit spre culisele evenimentelor. Reportajul devine pentru Panait Istrati un mijloc de a g\u0103si sursa obsesiei sale, o modalitate de a r\u0103spunde unei \u00eentregi societ\u0103\u0163i fr\u0103m\u00eentate. \u00cen acest sens, reportajul lui Panait Istrati ajunge s\u0103 se identifice, ca \u015fi pentru Geo Bogza, cu \u201ecel mai bun corectiv al esteticii turnului de filde\u015f\u201d, \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care \u201etragedii care privesc mase \u00eentregi de oameni a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie exprimate \u00een scris\u201d.
\nAutorul nu \u00ee\u015fi propune s\u0103 povesteasc\u0103 din afar\u0103, ci s\u0103 participe la povestea care prinde contur ca subiect. Or subiectul nu este nici pe departe unul agreabil, \u00eentruc\u00eet este menit s\u0103 restabileasc\u0103 dreptatea acolo, unde societatea, prin institu\u0163iile ei, a gafat grav. Astfel, Spovedanie pentru \u00eenvin\u015fi constituie \u201eun \u00eenceput spectaculos pentru reportajul politic rom\u00e2nesc, chiar dac\u0103 a fost scris \u00een limba francez\u0103 \u015fi publicat la Paris. Sau cu at\u00eet mai mult, c\u0103ci \u00een aceast\u0103 carte este vorba, printre altele, despre dimensiunea european\u0103 a reportajului rom\u00e2nesc\u201d.
\nOm de opinie, care nu a \u00eenv\u0103\u0163at jocul retragerii ru\u015finoase, Panait Istrati, prin Spovedanie pentru \u00eenvin\u015fi, contribuie \u00een mod decisiv la fundamentarea reportajului rom\u00e2nesc, racordat la marile modele europene, dar \u015fi la formarea unei elite gazet\u0103re\u015fti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Petru SOLONARU Totu\u0219i noaptea vine… Prin dyad\u0103-\u00eencepe stihial colind ce\u2019\u00een rota\u021bii cre\u0219te cre\u0219teri tot rotind spre des\u0103v\u00e2r\u0219irea omului ca vis<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19603"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19603"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19603\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19604,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19603\/revisions\/19604"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19603"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19603"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19603"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}