{"id":19597,"date":"2022-11-06T15:48:46","date_gmt":"2022-11-06T12:48:46","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19597"},"modified":"2022-11-06T15:48:46","modified_gmt":"2022-11-06T12:48:46","slug":"spatii-culturale-nr-28-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19597","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 28 (6)"},"content":{"rendered":"

Simona-Grazia DIMA<\/strong>
\n\"\"

PRE\u0162UL CUNOA\u015eTERII<\/strong><\/p>\n

Seara, \u00eenainte de a \u00eenchide ochii, dar \u015fi \u00een alte clipe umbrite ale zilei, m\u0103 trezesc medit\u00e2nd la c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri despre via\u0163a mea \u015fi a celorlal\u0163i, care vin puhoi, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 elucideze motiva\u0163iile \u015fi leg\u0103turile dintre acte. Constant revoltat\u0103 de lipsa de deschidere, de orice ocultare \u015fi mu\u015famalizare a realit\u0103\u0163ilor incomode, mi-a pl\u0103cut \u00eentotdeauna s\u0103 m\u0103 rostesc deschis, s\u0103 ap\u0103s acolo unde doare mai tare. M-am \u00eentrebat, a\u015fadar, adesea, ce \u00eensemn\u0103tate ori doar semnifica\u0163ie a avut leg\u0103tura dintre parcursul meu profesional, neutru, bogat mai degrab\u0103 \u00een evenimente l\u0103untrice dec\u00e2t \u00een str\u0103lucire exterioar\u0103, \u015fi studiile str\u0103lucite \u2013 \u015fef\u0103 de promo\u0163ie local\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103, cu media general\u0103 10 \u015fi diplom\u0103 de merit \u2013, merit ce nu presupune niciun dedesubt, nu \u00eenseamn\u0103 nimic mai mult dec\u00e2t enun\u0163ul propriu-zis. Dintotdeauna am crezut \u00een gratuitatea cunoa\u015fterii, \u00een noble\u0163ea \u015fi caracterul ei fundamental aristocratic. Orice determinant ata\u015fat ei ar fi conotat o nuan\u0163\u0103 de josnicie. A\u015fadar, da, am fost un student str\u0103lucit. Societatea nu m-a folosit a\u015fa cum ar fi trebuit, dar pierderea a fost a ei, iar c\u00e2\u015ftigul tot al meu, pentru c\u0103 mi-am \u00eenvestit talentul \u00een crea\u0163ie. Aici s-ar putea scrie, \u00een subsidiar, un lung roman profesional, \u201ede munc\u0103\u201d. Dar ce greu e s\u0103 explici totul\u2026 Chiar trebuie?
\nPoate c\u0103 da, are rost s\u0103 elogiez \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura pur \u015fi simplu \u2013 pentru mine, un esen\u0163ial preambul metafizic, de aceea insist asupra acestui moment. Am a\u015fteptat de la facultate s\u0103-mi dea solu\u0163ia fericirii, deoarece \u00eencununarea oric\u0103rei cunoa\u015fteri mi se p\u0103rea, \u00een chip firesc, c\u0103 trebuie s\u0103 fie fericirea \u015fi c\u0103 era necesar s\u0103 fii edificat asupra acestui lucru de c\u0103tre persoane calificate (asta credeam eu c\u0103 este, generic vorbind, facultatea; caraghios, nu-i a\u015fa?). Era o dorin\u0163\u0103 axiomatic\u0103 ce nu accepta discu\u0163ie. A\u015fteptam o cunoa\u015ftere definitiv\u0103, fa\u0163\u0103 de care toate cuno\u015ftin\u0163ele (relative) s\u0103 fie doar un exerci\u0163iu non\u015falant. Totu\u015fi, nu am primit de acolo ceea ce a\u015fteptam, a\u015fa c\u0103 am continuat s\u0103 caut. Nu am primit dec\u00e2t excelen\u0163a unor studii \u015fi tehnici intelectuale, care nu ajungeau \u00eens\u0103 la un liman, ci se dizolvau o\u0163ios \u00eentr-o nou\u0103 preocupare, ca un cortegiu de algoritmi goi, palpit\u00e2nd \u00eentr-un perpetuu dans, o nou\u0103 angoas\u0103, de rezolvat printr-o nou\u0103 abordare, printr-o alt\u0103 lucrare \u015ftiin\u0163ific\u0103 ce urma a fi prezentat\u0103, publicat\u0103. Argumente, citate, \u0163inerea la curent cu ce a spus unul sau altul, iar \u00een final, nicio p\u0103rere proprie, dimpotriv\u0103, edulcorarea oric\u0103reia \u2013 pruden\u0163\u0103 metodologic\u0103, mefien\u0163\u0103 \u015fi gratitudine pentru sistemul care mi-a dat valoare, o cunoa\u015ftere prin al\u0163ii, pururi deschis\u0103, nesigur\u0103, con\u015ftient\u0103 de riscul posibilei r\u0103sturn\u0103ri radicale a perspectivei. Sau, eventual, o maniacal\u0103 cramponare de o viziune, spre a o putea afirma \u015fi impune ca pe o realizare proprie. Aceast\u0103 stare de lucruri nu m\u0103 mul\u0163umea, doream o cunoa\u015ftere ce nu poate fi negat\u0103 ori contrazis\u0103, fiind ob\u0163inut\u0103 printr-o clar\u0103 experien\u0163\u0103 personal\u0103, de necomb\u0103tut. Asta nu a \u00eensemnat nicio clip\u0103 c\u0103 a\u015f considera scrupulele mele valabile neap\u0103rat \u015fi pentru al\u0163ii.
\nNu am avut dec\u00e2t satisfac\u0163ii spirituale \u00een studen\u0163ie, de\u015fi a\u015f fi avut \u015fi \u00eendrept\u0103\u0163irea (singura din \u00eentreg anul meu de studiu) la o burs\u0103 republican\u0103, g\u00e2ndit\u0103 ini\u0163ial s\u0103 r\u0103spl\u0103teasc\u0103 meritul. \u015ei aceasta mi-a fost r\u0103pit\u0103: un profesor de trist\u0103 amintire, politruc \u00eenveterat, m-a anun\u0163at, f\u0103r\u0103 s\u0103 am drept la replic\u0103 ori la vreo \u00eempotrivire, c\u0103 bursa mea va fi dat\u0103 unui coleg (de la rom\u00e2n\u0103 \u2013 de an, nu de grup\u0103, deci) ce fusese muncitor \u00eenainte (\u015fi de\u0163inea serioase economii la CEC), de\u015fi nu avea media general\u0103 10, \u00een timp ce unica motiva\u0163ie a bursei era aceea de a r\u0103spl\u0103ti meritul pur. El avea \u015fi note de 8 \u015fi 9 \u015fi nici nu era un autentic intelectual. De ce i-au dat-o? Tocmai pentru c\u0103 fusese muncitor. Nu am \u00een\u0163eles, nu am schi\u0163at vreo \u00eempotrivire. Era vorba de fenomenul tipic comunist (\u015fi rom\u00e2nesc, totodat\u0103?) prin care nu se cultiv\u0103 meritocra\u0163ia, ci se face o poman\u0103 social\u0103, de altfel prost direc\u0163ionat\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 miez, populist\u0103, dulceag\u0103. Acel coleg, b\u0103iat aparent bun, dar deloc generos \u00een fond \u015fi cu totul mediocru, de care nimeni nu a mai auzit vreodat\u0103, mi-a \u015fterpelit bursa, iar mie mi-a r\u0103mas doar gratuitatea, similar\u0103 aceleia cu care \u015fi-a primit, \u00eentr-o stare de melancolie, sensul experien\u0163ei europene, Strether, eroul lui Henry James din romanul Ambasadorii. A\u015fadar, facultatea, ca proiec\u0163ie mental\u0103 a efigiei unei institu\u0163ii serioase, mi-a l\u0103sat un gust amar, ca \u015fi senza\u0163ia c\u0103 mi-a r\u0103mas pe ve\u015fnicie datoare, f\u0103r\u0103 a-\u015fi pl\u0103ti vreodat\u0103 datoria. Nu am fost favorizata regimului, mi-am datorat destinul propriei str\u0103danii \u015fi cunoa\u015fteri, credin\u0163ei \u015fi perseveren\u0163ei.
\nCa student\u0103, am fost pre\u015fedinta cercului de literatur\u0103 englez\u0103 \u015fi american\u0103, postur\u0103 cu care m\u0103 m\u00e2ndresc, deoarece acest cerc activa \u00een coordonarea lui Marcel Pop Corni\u015f, profesorul \u015fi mentorul meu \u00eentr-ale literaturii \u015fi poeziei, cel mai talentat profesor de literatur\u0103 pe care l-am avut. F\u0103r\u0103 a fi \u00een asentiment nici m\u0103car cu acest ilustru dasc\u0103l, pentru care cariera era liter\u0103 sf\u00e2nt\u0103, intuiam c\u0103 altul era scopul vie\u0163ii: cunoa\u015fterea trebuie s\u0103 se dizolve, la un moment dat, \u00een sursa ei, cea spiritual\u0103, s\u0103 devin\u0103 beatitudine pur\u0103 (a se vedea scrierile lui Sri Ramana Maharshi, dintre care m-am \u00eenvrednicit s\u0103 traduc una, \u00een anii \u201990, publicat\u0103 \u00een 2003). F\u0103r\u0103 a cunoa\u015fte la vremea aceea vreo subtilitate metafizic\u0103, ori a fi \u00eendemnat\u0103 la aceasta prin lectur\u0103, m-am orientat din instinct astfel, de timpuriu, \u015fi am satisfac\u0163ia c\u0103 un critic foarte titrat, Radu. G. \u0162eposu, de\u015fi nu m-a \u00een\u0163eles, \u00een ansamblu, a observat acest lucru (s-a exprimat cu ciud\u0103 despre asta, optica lui fiind de alt tip). El vorbe\u015fte, \u00een Istoria tragic\u0103 @ grotesc\u0103 a \u00eentunecatului deceniu nou\u0103, cu privire la poezia mea, despre faptul c\u0103 ea ar fi \u201eimpersonal\u0103, cursiv\u0103 \u015fi epurat\u0103 de striden\u0163e\u201d (corect!), \u201econturul abstract al imaginilor\u201d (asta nu i-a pl\u0103cut, de la o t\u00e2n\u0103r\u0103 a\u015ftept\u00e2ndu-se poeme de iubire concret\u0103) fiind \u201edestr\u0103mat \u00een efuziuni f\u0103r\u0103 obiect\u201d. Apreciez foarte mult aceast\u0103 din urm\u0103 remarc\u0103, foarte adev\u0103rat\u0103, care este chiar, de\u015fi \u00eentr-o tent\u0103 u\u015for negativ\u0103, un adev\u0103r profund despre poezia mea, semn al clasei criticului. Nu a fost suficient de norocos, c\u0103ci noroc se cheam\u0103 s\u0103 auzi \u015fi s\u0103 crezi c\u0103, fundamental, suntem con\u015ftiin\u0163\u0103, iar nu agregat corporal. Am aflat formulat\u0103 aceast\u0103 senza\u0163ie a mea \u00een splendidul roman Matei Iliescu al lui Radu Petrescu, citez din edi\u0163ia princeps, 1970: \u201edac\u0103 anumite st\u0103ri foarte pre\u0163ioase pe care le \u00eencerc\u0103m, st\u0103ri de farmec, c\u00e2nd suntem ferici\u0163i f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftim de ce, le-am putea avea c\u00e2nd dorim, \u015fi pe acelea pe care le dorim, c\u0103ci nu seam\u0103n\u0103 \u00eentre ele, ar fi nemaipomenit\u201d (p. 437\u2013438). Un mare prozator va fi, poate, mai credibil dec\u00e2t mine, vorbind despre st\u0103ri pline de farmec, c\u00e2nd suntem ferici\u0163i f\u0103r\u0103 a \u015fti de ce, st\u0103ri pe care am vrea s\u0103 le provoc\u0103m la dorin\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 le p\u0103str\u0103m cu orice pre\u0163! Ce consolare s\u0103 g\u0103se\u015fti un astfel de citat\u2026
\n\u201eEfuziune f\u0103r\u0103 obiect\u201d, asta trebuia s\u0103 fie pentru mine via\u0163a, intuiam \u2013 tr\u0103ire pur \u015fi simplu. Bucura\u0163i-v\u0103, a spus Iisus, mul\u0163umi\u0163i pentru bine, ca \u015fi pentru r\u0103u, semne echidistante ale voii divine, ale s\u0103l\u0103\u015fluirii continue \u00een acestea. Ce au tr\u0103irile acestea de-a face cu livrescul (tr\u0103s\u0103tur\u0103 cu care am fost, constant, \u00eempov\u0103rat\u0103) \u2013 mi-e imposibil s\u0103 discern. S\u0103 mai spunem c\u0103 sacrul mi s-a revelat \u00eencetul cu \u00eencetul din magma literaturii, purt\u00e2nd semnalul imperios al necesit\u0103\u0163ii sale \u00een regimul cotidian, iar nu ca o cunoa\u015ftere separat\u0103 de via\u0163\u0103.
\nA\u015fadar, debutul meu editorial a fost unul \u00eemplinit extrem de dificil, de\u015fi, pe de alt\u0103 parte, manifestat destul de timpuriu, la dou\u0103zeci \u015fi ceva de ani. S\u0103 nu uit\u0103m, ne aflam \u00een comunism, iar con\u0163inutul conta foarte mult, de fapt accentul se punea pe el \u00een chip paroxistic, iar plaja semnifica\u0163iilor scrisului, de\u015fi vast\u0103 prin realizare (c\u0103ci scriitorii se respectau), era str\u00e2mtorat\u0103 prin interpretare (care voia s\u0103 \u00eendrume spre o anume potec\u0103 mereu ideologizant\u0103 ori m\u0103car contaminat\u0103 de o supraimpunere de tip realist, realul era proba de foc pe care trebuia s\u0103 o treci).
\nExplicabil, pentru mine, de ce studiile str\u0103lucite au reprezentat o tatonare a unor culmi, urmat\u0103 apoi de p\u0103r\u0103sirea lor aparent\u0103, semnal\u00e2nd o ne\u00eencredere \u00een posibilitatea de a atinge absolutul prin intelect.
\nAdaug c\u0103 perioada universitar\u0103 a \u00eensemnat mult pentru mine, de aceea o men\u0163ionez aici ca pe nucleul de foc al vie\u0163ii mele, marc\u00e2nd clarific\u0103ri esen\u0163iale \u00een planul con\u015ftiin\u0163ei \u015fi al scrisului, dar \u015fi \u00eenceputul desf\u0103\u015fur\u0103rii regulate a unei voca\u0163ii, cea scriitoriceasc\u0103, prin poezie, critic\u0103 literar\u0103, eseu. Am \u00eenceput s\u0103 public \u00een reviste, nu m-am oprit p\u00e2n\u0103 azi.
\nDar ce leg\u0103tur\u0103 a avut forma\u0163ia mea cu ceea ce a urmat? Am fost, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, profesoar\u0103, traduc\u0103toare, bibliotecar\u0103, muzeograf, redactor de revist\u0103. \u00centr-un fel ciudat, ajung\u00e2nd s\u0103 lucrez la o revist\u0103 academic\u0103 de sociologie, nu de literatur\u0103, unde am \u00eens\u0103 mari satisfac\u0163ii, \u00een primul rand aceea de a ajuta cercet\u0103torii s\u0103 \u00ee\u015fi treac\u0103 proba de foc a doctoratului \u015fi fac aici at\u00e2t de mult\u0103 stilistic\u0103, \u00eenc\u00e2t practic cele \u00eenv\u0103\u0163ate la modul cel mai riguros. Este o \u00eemplinire, a\u015fadar, fiindc\u0103 nu m-am desprins de munca de filolog, pentru care m\u0103 consider a fi suprem calificat\u0103. Slujbele au \u00eensemnat, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, mai nimic ca v\u00e2rfuri ale unei \u201einser\u0163ii sociale\u201d, dar foarte mult pentru \u00een\u0163elegerea unui ideal metafizic, provoc\u00e2ndu-mi medita\u0163ii pe marginea unor subiecte precum: cunoa\u015ftere relativ\u0103 \u015fi cunoa\u015ftere suprem\u0103, alegere \u015fi fatum, renun\u0163are con\u015ftient\u0103.
\nAm acordat cunoa\u015fterii un rol extrem de important \u00een via\u0163\u0103, dar am sim\u0163it, dup\u0103 cum spuneam, c\u0103, nici m\u0103car \u00een sau prin facultate (l\u0103ca\u015ful suprem al cunoa\u015fterii!), nu se poate cunoa\u015fte nimic (\u00een chip) peren, toate opiniile, materializate \u00een lucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice, se topesc unele \u00eentr-altele \u00eentr-un chip irelevant, f\u0103r\u0103 a atinge un liman, f\u0103r\u0103 a acorda acea bucurie suprem\u0103, liman absolut, necontestat, care \u00eemi p\u0103rea a fi \u0163elul existen\u0163ei umane. Nu voiam deci s\u0103 cunosc ceva pentru a ajunge ceva sau a dob\u00e2ndi ceva, ci pentru a atinge pacea sufletului, o stare imuabil\u0103 de fericire, care s\u0103 nu mai poat\u0103 fi clintit\u0103 \u2013 condi\u0163ia beatific\u0103 a existen\u0163ei \u2013, iar aceast\u0103 aspira\u0163ie nu avea nimic livresc, nu mi-a inspirat-o nicio lectur\u0103, niciun \u00eendemn exterior, nici chiar colocviile cu mama sau bunica, singurele interesate de spiritualitate \u00een familie, ci era preocuparea mea instinctiv\u0103, arz\u0103toare, dispus\u0103 a merge \u015fi a fora p\u00e2n\u0103 la origini. Precizez acestea cu triste\u0163e, fiindc\u0103 mai sunt unii care m\u0103 consider\u0103 un poet livresc, termen pe care \u00eel detest, cu tot ceea ce implic\u0103 el.
\nAm muncit \u00een mai multe p\u00f3sturi \u015fi post\u00fari, care au avut un rol de cunoa\u015ftere, una relativ\u0103 \u00eens\u0103. Am fost un martor al vie\u0163ii din diferite domenii, am dus, prin viziune, o existen\u0163\u0103 de scriitor, f\u0103r\u0103 a m\u0103 realiza \u00een domeniul social la nivelul ce mi s-ar fi cuvenit, de\u015fi \u00eencadr\u0103rile mele au fost \u00eentotdeauna pe studii superioare. Am \u00een\u0163eles \u00eens\u0103 c\u0103 un destin scriitoricesc nu presupune neap\u0103rat o pozi\u0163ie social\u0103 semnificativ\u0103, al meu m-a \u00eendemnat, volens nolens, spre o sporire \u00een plan sapien\u0163ial, spre a putea \u00eendura absurdul, nedreptatea, a cunoa\u015fte tenebrele sau m\u0103car abisurile naturii umane, a lupta cu false legende etc. La absolvire ora\u015fele erau \u00eenchise, conform unui trist obicei temporar din anii \u201980, care a ac\u0163ionat ineluctabil (\u015fi) asupra mea.
\n\u00cemi aduc aminte cum st\u0103team, ca t\u00e2n\u0103r\u0103 profesoar\u0103, \u00een micu\u0163a gar\u0103 din comuna Varia\u015f, unde \u00eei \u00eenv\u0103\u0163am engleza \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 pe elevii preocupa\u0163i s\u0103-\u015fi ajute p\u0103rin\u0163ii la muncile c\u00e2mpului. Am fost cu ei \u015fi la muncile agricole, am ajutat \u015fi eu la culesul cepei, la dezghiocarea porumbului. St\u0103team melancolic\u0103 \u00een acea gar\u0103 pa\u015fnic\u0103 \u015fi scriam un poem. Aceasta e cea mai luminoas\u0103 clip\u0103 de care \u00eemi amintesc, ca simbol al faptului c\u0103 nu m-am dat b\u0103tut\u0103. Nu discutam prea mult despre situa\u0163ia politic\u0103, de\u015fi nu m\u0103 \u00eenc\u00e2nta nimic din ce tr\u0103iam. Transa poetic\u0103 m\u0103 absorbea \u00eentrutotul. Apoi, ajuns\u0103 acas\u0103, la Timi\u015foara, continuam s\u0103 scriu alte poeme, \u00een a c\u0103ror tablou topeam \u015fi imagini ale unei recolte r\u0103v\u0103\u015fite.
\nTotul p\u0103rea f\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103, \u00een sensul c\u0103 nu vedeam cum voi reajunge acas\u0103, \u00een propria cas\u0103, pentru a fi mai aproape de p\u0103rin\u0163ii mei, de biblioteca mea drag\u0103, ori de marile biblioteci ale ora\u015fului \u015fi, bine\u00een\u0163eles, de revista \u201eOrizont\u201d, unde publicam statornic. Nutream totu\u015fi credin\u0163a difuz\u0103 c\u0103 destinul m\u0103 va duce acolo unde trebuie, chiar dac\u0103, pe moment, nu \u00een\u0163eleg rostul unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri. De aceea am scris atunci, de pild\u0103, poemul Marele trup: \u201eUn copil nen\u0103scut se zbucium\u0103 \u00een marele trup.\/ Nu \u015fi nu, spune el \u015fi rupe cu din\u0163ii\/ p\u00e2nzele \u00een care st\u0103.\/ Nu \u015fi nu, \u015fi se zbate v\u00e2n\u0103t la fa\u0163\u0103,\/ nu \u015fi nu, \u015fi n-are r\u0103bdare s\u0103 se nasc\u0103.\/ Devorat de-osteneala de a se ivi-n lumin\u0103,\/ d\u0103 cu pumnii-n pere\u0163ii unde-i prins,\/ nici nu-i clinte\u015fte,\/ nesim\u0163itor, trupul \u00eel duce mai departe\/ spre na\u015fterea \u015ftiut\u0103 numai de el,\/ \u00een timp ce pruncul izbe\u015fte cu sete,\/ \u00ee\u015fi for\u0163eaz\u0103-nceputul, \u00eei blestem\u0103-ncetineala,\/ iar marele trup \u00eel cre\u015fte cu d\u0103rnicie,\/ \u00een ape bogate, \u015fi nu-l ia \u00een seam\u0103.\u201d
\nA\u015fteptarea era \u00eens\u0103 cumplit\u0103, \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00een incertitudine, sentiment pe care am \u00eencercat s\u0103-l exprim \u00een poemul Limit\u0103: \u201eOare c\u00e2t mai pot d\u0103inui\/ masca unui z\u00e2mbet eroic,\/ obrazul fin sub care \u015fuvoaie\/ de s\u00e2nge se pierd f\u0103r\u0103 sunet?\/ Dincolo de orice limit\u0103,\/ ochii m\u0103ri\u0163i se ab\u0163in\/ de la comentarii inutile.\/ Corp trucat, cl\u0103dire dreapt\u0103\/ P\u00e2n\u0103 \u00een clipa demol\u0103rii \u2013\/ dar \u00een unghere mul\u0163ime\/ de lighioaie scurm\u0103 f\u0103r\u0103 istov\/ (sunt detectivii subterani).\/ P\u0103rul \u00een valuri, fruntea senin\u0103\/ sunt smulse de uraganul lacom,\/ cu tot cu u\u015fi,\/ pentru domeniul lui:\/ lung coridor de hohot.\u201d
\nRetroactiv, m-am consolat pentru toate nedrept\u0103\u0163ile sociale, g\u00e2ndind c\u0103 \u015fi ele au avut rolul de a-mi oferi o mai larg\u0103 perspectiv\u0103 asupra vie\u0163ii. Am \u00eencercat s\u0103 exprim acest \u00eenceput de serenitate \u00een poemul Nuiaua vr\u0103jit\u0103: \u201eArunc\u0103 nuiaua vr\u0103jit\u0103\/ pe care o \u0163ii prea drept, prea inflexibil,\/ c\u00e2nd luneci, mereu copil, din p\u0103dure.\/ \u00cenclin\u0103-i fanatismul, seva plin\u0103\/ de sc\u00e2nteile \u00eenz\u0103pezite, f\u0103r\u0103 grai,\/ ale unui foc ermetic. P\u00e2lp\u00e2ie-n ea\/ o jale monoton\u0103, care nu \u015ftie\/ cum \u00ee\u015fi fixeaz\u0103 vulturii cuibarele pe st\u00e2nci\/ (de v\u00e2nturi, stolul cristalelor se teme,\/ a\u015fa cum cet\u0103\u0163uia din pr\u0103pastie n-a cunoscut\/ vreodat\u0103 c\u0103ldura satului \u00eenv\u0103luit \u00een fum).\/ Arunc\u0103 nuiaua vr\u0103jit\u0103,\/ ca s\u0103 p\u0103trunzi de cer p\u0103m\u00e2ntul,\/ iar turmele fecunde, prin ochii t\u0103i,\/ s\u0103 poat\u0103 trece liber,\/ zguduind oglinzi.\u201d Toate poemele citate mai sus au fost publicate abia dup\u0103 1990.
\nDup\u0103 1990 am \u00een\u0163eles cu at\u00e2t mai intens valoarea renun\u0163\u0103rii \u015fi a sacrificiului con\u015ftient acceptat, \u00eenc\u00e2t am considerat c\u0103 am f\u0103cut un leg\u0103m\u00e2nt cu scrisul. Poetul este, ab initio, am considerat, un recipient, nu un emi\u0163\u0103tor, ca atare, prad\u0103 unei perpetue transe, el nu poate ie\u015fi din propria subiectivitate \u2013 creatoare, ulterior, de obiectivare prin efectul \u00eensumat al influen\u0163ei sale asupra con\u015ftiin\u0163elor \u2013 \u015fi nu are rost s\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze o carier\u0103 universitar\u0103. Modelul, \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, a fost, pentru mine, Eminescu. Nu am regretat niciodat\u0103 c\u0103 el nu a urmat o carier\u0103 unioversitar\u0103, spre care \u00eel \u00eendemnase \u015fi \u00eendrumase \u00eensu\u015fi maiorescu. Urmarea fireasc\u0103 a fost aceea c\u0103 poetul nu \u015fi-a mai dat nici doctoratul, intuindu-\u015fi, pesemne, viitorul, unul exclusiv literar. Faptul nu mi s-a p\u0103rut o ne\u00eemplinire. Cer\u00e2ndu-le poe\u0163ilor, arti\u015ftilor, \u00een genere, s\u0103 ocupe func\u0163ii \u00een sisteme oficiale, nu facem dec\u00e2t s\u0103 golim, prin s\u0103r\u0103cire, perceperea artelor, s\u0103 ne \u00eendep\u0103rt\u0103m de poezie. Am cunoscut oameni care adulmecau, cu atitudini de fiare, func\u0163iile, ca pe ni\u015fte trufandale \u00eenmiresmate. Dar nu sim\u0163eau nicio clip\u0103 imboldul de a r\u0103sfoi volumele prin care unii \u00ee\u015fi dob\u00e2ndiser\u0103 pozi\u0163iile eminente, de a degusta generoasele ofrande care lor li se ofereau, \u00een fond. \u201eA, cutare! E mare!\u201d, ziceau, \u015fi at\u00e2t. Poezia r\u0103m\u00e2nea nespus\u0103, literatura necitit\u0103. Dar oare nu prin citire ori recitare se instaureaz\u0103 poezia, literatura, ca ni\u015fte for\u0163e \u00een sine, ce nu poart\u0103 vreun atribut al func\u0163iei, ci doar acela al noble\u0163ii? At\u00e2tea discu\u0163ii, c\u00e2nd mai important\u0103 ar fi t\u0103cerea \u015fi lini\u015ftita \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fire din elixirul artei. Desigur, decizia l\u0103mure\u015fte priorit\u0103\u0163ile fiec\u0103ruia. Eminescu a ar\u0103tat lumii ceea ce avea mai scump, mai pre\u0163ios, poezia, neformulabil\u0103 discursiv, prin care a atins echivalentul ceresc al doctoratului lumesc, \u00eentr-un teritoriu intangibil acestuia din urm\u0103. Poezia este \u2013 a sim\u0163it \u015fi a d\u0103ruit \u2013 subiectivitate de neatins conceptual, ci doar intuit\u0103, de necuprins. \u00cenfr\u00e2ngerea sa lumeasc\u0103 \u00eentruchipeaz\u0103 o victorie \u00een inefabil.
\nM-am pierdut deci, deliberat, printre oamenii obi\u015fnui\u0163i, nefamiliariza\u0163i cu literatura ca mod de via\u0163\u0103, din dorin\u0163a de a m\u0103 dedica scrisului, av\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp un serviciu, surs\u0103 a traiului p\u0103m\u00e2ntean \u015fi, totodat\u0103, post de observa\u0163ie social \u2013 mi s-a p\u0103rut o compensa\u0163ie minunat\u0103 pentru eludarea preocup\u0103rii de a lucra \u00een universitate (din convingerea intuitiv\u0103 c\u0103 studiul intelectual nu ofer\u0103 cunoa\u015fterea absolut\u0103), \u00een pres\u0103 (din certitudinea c\u0103 nu se poate pronun\u0163a ca sigur niciun cuv\u00e2nt, implica\u0163iile faptelor fiind infinite, iar \u00een planul public catalog\u0103rile put\u00e2nd duce la dezastru) etc. Am preferat s\u0103 lucrez \u00een condi\u0163ii de anonimat \u015fi sacrificiu, ca \u00eentr-un bastion de unde puteam studia societatea, ce, fiind privit\u0103 neoficial, se credea nev\u0103zut\u0103, neauzit\u0103 \u015fi se comporta natural, iar eu puteam s-o contemplu, \u00een starea ei netrucat\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, puteam s\u0103-mi desf\u0103\u015for bogata activitate fantasmal\u0103 (sau pneumofantasmologic\u0103), p\u0103str\u00e2ndu-mi, prin poezie, integralitatea (\u015fi integritatea), s\u0103 fiu acel om renascentist despre care vorbe\u015fte I.P. Culianu, om nemodificat de vreo Reform\u0103 ori Contrareform\u0103, al c\u0103ror loc castrator \u00eel luase, \u00een societatea anilor \u201980, politicul.
\nDesigur, istoria mea profesional\u0103 din comunism \u015fi de dup\u0103 absolvire nu m\u0103 poate opri s\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 am c\u0103zut, \u00een anii \u201990, laolalt\u0103 cu at\u00e2\u0163ia al\u0163ii, prad\u0103 unui fenomen, larg r\u0103sp\u00e2ndit, numit \u201erisipa for\u0163ei de munc\u0103\u201d, ce se observ\u0103 \u015fi dup\u0103 anii 2000, dup\u0103 cum afirm\u0103 Maria Simion, demograf, \u00een \u201eRevista Rom\u00e2n\u0103 de Sociologie\u201d a Academiei Rom\u00e2ne, nr. 1\u20132\/2012, p. 86, ale c\u0103rei observa\u0163ii mi se par perfect valabile \u015fi pentru mine, la vremea absolvirii mele, ca \u015fi pentru o \u00eentreag\u0103 genera\u0163ie a Rom\u00e2niei. Dau aici sensurile desprinse de doamna Maria Simion \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acest fenomen, neuit\u00e2nd s\u0103 repet c\u0103 un scriitor are privilegiul p\u0103str\u0103rii intacte a valorii \u015fi rostului s\u0103u, printr-un magic transfer. Cercet\u0103toarea apreciaz\u0103 c\u0103 \u201eac\u0163iunile asupra pie\u0163ei muncii rom\u00e2ne\u015fti ar trebui s\u0103 vizeze, concomitent, mai multe aspecte: cre\u015fterea nivelului de instruire al popula\u0163iei; crearea de noi locuri de munc\u0103 \u015fi; sincronizarea calific\u0103rilor \u015fi a specializ\u0103rilor cu fi\u015fa postului\u201d.
\nAceast\u0103 ultim\u0103 cerin\u0163\u0103, sec numit\u0103 \u201esincronizarea calific\u0103rilor \u015fi a specializ\u0103rilor cu fi\u015fa postului\u201d, ascunde, la nivel biografic, o adev\u0103rat\u0103 dram\u0103: S\u0103 te fi mi\u015fcat \u00een spa\u0163iul celor mai subtile \u015fi \u00eenaintate teorii \u015fi curente literare, discutate competent, \u00een perfect\u0103 sincronicitate cu exegezele ap\u0103rute \u00een Vest, dup\u0103 care s\u0103 te vezi proiectat la un nivel elementar al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, unde predominau problemele organizatorice (s\u0103 urm\u0103re\u015fti cu prec\u0103dere frecven\u0163a la ore a celor defavoriza\u0163i etc., \u00een vreme ce con\u0163inutul pred\u0103rii nu interesa pe nimeni, c\u0103ci copiii se g\u00e2ndeau s\u0103-\u015fi ajute p\u0103rin\u0163ii la muncile agricole, \u00een bogata comun\u0103 b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103 Varia\u015f), s\u0103 nu po\u0163i fi cooptat, de la \u00eenceput, \u00eentr-un post de unde s\u0103 faci bine neamului t\u0103u aplic\u00e2nd creator cele deprinse \u00een facultate, al\u0103turi de somit\u0103\u0163i ale domeniului, iat\u0103 o nenorocire social\u0103, cu care m-am confruntat, la modul cel mai aspru. Comunismul m-a nedrept\u0103\u0163it, mi-a fr\u00e2nt, din punct de vedere social, aripile, cum s-ar zice. Mi s-a p\u0103rut c\u0103 m\u0103 trezesc aruncat\u0103 \u00een strad\u0103, dup\u0103 ce slujisem institu\u0163ia (noroc c\u0103 m\u0103 slujisem \u015fi pe mine, cu mare folos l\u0103untric). Dar mai este aici vorba \u015fi de tradi\u0163ionalismul nostru, ca societate, de greutatea de a acorda credit individualului. Subzist\u0103 o ne\u00eencredere \u00een individ, coroborat\u0103 cu ascendentul absolut al institu\u0163iilor asupra acestuia. M\u0103 consolez doar c\u0103 nu a\u015f fi dorit s\u0103 ajung ceva pentru mine, ci doar pentru poten\u0163ialul din mine, pentru \u00eemplinirea acestuia \u015fi, judec\u00e2nd astfel, pot spune, cu \u00eemp\u0103care tardiv\u0103, c\u0103 autorul face \u00een felul s\u0103u educa\u0163ie \u015fi cercetare, pl\u0103smuie\u015fte, prin opera sa, \u00een mod neconven\u0163ional, lucruri nem\u0103surabile prin criteriile universitare ori cele sociale, deci mi-am aflat \u00eemplinirea \u00een chip creator, personal.
\nPe bun\u0103 dreptate denume\u015fte demograful amintit (ibidem) aceast\u0103 situa\u0163ie drept o \u201erisip\u0103 a for\u0163ei de munc\u0103\u201d, apreciind c\u0103, prin ac\u0163iuni bine g\u00e2ndite, s-ar pune \u00een valoare \u201etezaurul na\u0163ional de cuno\u015ftin\u0163e\u201d, transmise din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie \u201eprin ocupare intern\u0103\u201d. Cuvintele acestea, \u201etezaur na\u0163ional de cuno\u015ftin\u0163e\u201d, care sunt \u201etransmise din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie prin ocupare intern\u0103\u201d, dar \u015fi \u00eengrozitorul termen \u201erisip\u0103\u201d, toate aceste sintagme, \u00een \u00eenl\u0103n\u0163uirea lor, m\u0103 alin\u0103, d\u00e2ndu-mi con\u015ftiin\u0163a \u00eencadr\u0103rii \u00eentr-un fenomen larg, a unei solidarit\u0103\u0163i \u00een suferin\u0163\u0103, precum \u015fi revel\u00e2nd, \u00een mod \u015ftiin\u0163ific, amplitudinea unor suferin\u0163e omene\u015fti incomensurabile, laolalt\u0103 cu vibra\u0163ia unui patriotism niciodat\u0103 sc\u0103zut ori de prisos, at\u00e2t la oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103, care observ\u0103 fenomenele, c\u00e2t \u015fi la noi, tr\u0103itorii istoriei.
\nScrisul r\u0103m\u00e2ne (l-am privit mereu astfel) o problem\u0103 individual\u0103, un angajament personal.
\nCine crede c\u0103 toate aceste \u00een\u0163elesuri au venit u\u015for se \u00een\u015feal\u0103, eu le-am tr\u0103it dramatic, iar premoni\u0163ia lor dateaz\u0103 \u00eenc\u0103 din facultate, c\u00e2nd am schi\u0163at c\u00e2teva tragice autoportrete, dar \u015fi portrete ale mamei, ce empatiza cu mine, c\u0103ut\u00e2nd solu\u0163ii pentru viitorul presim\u0163it, desene ce poart\u0103 expresia perfectei \u00een\u0163elegeri a nimicniciei perioadei pe care o traversam, c\u0103reia pu\u0163in \u00eei p\u0103sa de tineri, de viitorul \u015fi de promovarea lor (pot fi v\u0103zute pe site-ul meu, simona-.grazia-dima.ro). Sunt \u201eimagini \u015focante\u201d din punctul de vedere psihologic.
\nA\u015f vrea s\u0103 subliniez faptul c\u0103 via\u0163a pe care am tr\u0103it-o, nedreapt\u0103 \u015fi schingiuit\u0103, aparent aleatorie, precum meandrele descrise de un \u015farpe curbiliniu de o rar\u0103 ne\u00eendurare \u015fi r\u0103utate fatal\u0103 (a se vedea, \u015earpele Glykon, contemplat cu mare simpatie confratern\u0103, \u00een copil\u0103rie, la Muzeul din Constan\u0163a, care \u00eentruchipeaz\u0103, \u00een mistica asiatic\u0103, un drum extrem de anevoios \u015fi cotit), sau, profetice, cu un an \u00eenainte de absolvirea facult\u0103\u0163ii, dou\u0103 desene ale mele, postate \u015fi \u00een compartimentul Grafic\u0103 de pe site-ul meu, figur\u00e2nd c\u00e2te un deget ce pare s\u0103 arate un drum, dar \u00een mod chinuit, pe ocolite: Drum contorsionat \u015fi Torsiunea (sau, finalmente, teribilul fior ce-l sim\u0163eam pronun\u0163\u00e2nd titlul unui film de Alfred Hitchcock, North by Northwest). Totu\u015fi, aceast\u0103 via\u0163\u0103 a mea mi s-a p\u0103rut, dup\u0103 un considerabil interval de timp \u015fi la o matur\u0103 analiz\u0103, extrem de interesant\u0103, iar, privit\u0103 retrospectiv, de-a dreptul fascinant\u0103. Am mai afirmat, \u00een eseuri \u015fi articole publicate \u00een reviste, c\u0103 ac\u0163iunile \u00eentreprinse ideologic de c\u0103tre deciden\u0163ii totalitari nu au avut \u00eentotdeauna rezultatele scontate, un cu totul alt tip de om rezult\u00e2nd din creuzetul istoriei, ba chiar pe fundul istoriei, \u00eentre drojdiile ei mocnind, nefalsificat, unul cu totul diferit de acela pl\u0103nuit: iar de multe ori \u2013 de ce s\u0103 nu o spunem, unul mai \u00een\u0163elept, ie\u015fit astfel \u00een v\u0103dit contrast cu simplismul ideologiei impuse la start ca fundal de exprimare \u015fi formare a personalit\u0103\u0163ii. Omul, adic\u0103, \u00eentrece istoria \u015fi nu se las\u0103 modelat pasiv, ca plastilina. El se modeleaz\u0103 prelucr\u00e2nd l\u0103untric experien\u0163ele vie\u0163ii, el va \u00eentrece \u00eentotdeauna ideologia.
\nIat\u0103 c\u0103 un (regretat) sociolog \u00eemi confirm\u0103, \u00eentr-un pasionant articol, viziunea: Gheorghe \u015ei\u015fe\u015ftean, \u00een aceea\u015fi revist\u0103, dar alt num\u0103r \u2013 3\u20134\/2012, p. 238, combate ideea unor cercet\u0103tori, devenit\u0103 metodologie, iar pe plan public, prejudecat\u0103, conform c\u0103reia dup\u0103 comunism nu a r\u0103mas nimic, \u201e, spune un cercet\u0103tor francez. (F. Furet, Le pass\u00e9 d\u2019une illusion, R. Laffont\/Calman-L\u00e9vi, Paris, 1995, p. 12)\u201d. Acela\u015fi scepticism, arat\u0103 Gh. \u015ei\u015fe\u015ftean, \u00eei caracterizeaz\u0103 \u015fi pe numero\u015fi cercet\u0103tori rom\u00e2ni: \u201ePrimatul statului asupra individului accentueaz\u0103 superioritatea absolut\u0103 a \u00eentregului\u201d (Radu Clit, Cadre totalitaire et fonctionnement narcissique. Effets psychiques collectifs et individuels du pouvoir de l\u2019\u00e9tat communiste est \u00e9urop\u00e9en, Ed. L\u2019Harmattan, Paris, 2001, p. 14), \u00een raport cu persoana. Colectivismul pare a fi nota social\u0103 dominant\u0103 a regimului comunist, \u201eteroarea \u015fi masificarea\u201d ar fi distrus, \u00een concep\u0163ia unor cercet\u0103rori vestici, \u201eindividualit\u0103\u0163ile, contesta\u0163ia \u015fi spiritul critic, potrivit unei asemenea situ\u0103ri teoretice\u201d. \u00cen ceea ce ne prive\u015fte, noi am fi str\u0103b\u0103tut un de\u015fert, care ne-a v\u0103muit de orice valoare tr\u0103irile. Cum s-ar spune, am fi tr\u0103it degeaba.
\nComunismul ar fi \u00eensemnat, a\u015fadar, \u201eo \u00abistorie \u00eenghe\u0163at\u0103\u00bb, un spa\u0163iu \u00een care istoria \u015fi a \u00eencetinit ritmurile, bloc\u00e2ndu-se \u00eentr-o atemporalitate stereotip\u0103, generatoare de fiin\u0163e gregare, supuse unui regim implacabil, care le-a distrus creativitatea, contesta\u0163ia \u015fi dorin\u0163a de libertate. Ce a r\u0103mas dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea comunismului, ce merit\u0103 demnitatea ontologic\u0103 a istoriei?\u201d, se \u00eentreab\u0103 Gheorghe \u015ei\u015fe\u015ftean (ibidem), pentru a l\u0103muri, tensionat, \u00eentr-o not\u0103 de subsol inspirat\u0103, un fapt care \u015fi mie mi se pare evident, fiindc\u0103 l-am tr\u0103it \u015fi l-am meditat cu propria fiin\u0163\u0103: \u201eDe\u015fi sintagma \u00abdemnitatea ontologic\u0103 a istoriei\u00bb poate p\u0103rea o construc\u0163ie lingvistic\u0103 pre\u0163ioas\u0103, a\u015fa cum, de altfel, am fost criticat de unii istorici empiri\u015fti, printr-o asemenea sintagm\u0103 am vrut s\u0103 sugerez faptul c\u0103, potrivit unor orient\u0103ri reduc\u0163ioniste, comunismul a reprezentat o ruptur\u0103 a istoriei, un hiatus, din care nimic nu este de re\u0163inut. Evident, ca abordare sociologic\u0103, sunt \u00eempotriva unei asemenea perspective; comunismul este un moment din istoria rom\u00e2neasc\u0103, pe care trebuie s\u0103 ni-l asum\u0103m \u015fi s\u0103-i surprindem logicile sale interne, dincolo de orice judec\u0103\u0163i de valoare\u201d (ibidem).
\nCred, laolalt\u0103 cu sociologul or\u0103dean, c\u0103 este o problem\u0103 de bun-sim\u0163, de curaj \u015fi de onestitate profesional\u0103 s\u0103 studiem istoria a\u015fa cum a fost, s\u0103 ne vedem vie\u0163ile ca fapte de crea\u0163ie \u015fi de vibra\u0163ie uman\u0103 \u00eentr-un cadru dat. C\u0103ci vremurile acelea vor fi fost sc\u0103l\u00e2mbe, dar erau vii. Mutila\u0163i \u015fi noi, odat\u0103 cu ele \u015fi \u00een ele, dar creatori, eroi \u00een felul nostru. La urma urmei, c\u00e2nd nu este mutilat\u0103 istoria \u015fi c\u00e2nd a stat ea pe loc \u00een perfec\u0163iune?
\nMintea noastr\u0103 \u00eens\u0103 poate fi \u00eendreptat\u0103 \u015fi spre cele neschimb\u0103toare, \u00eenc\u00e2t scriam (citindu-i pe Clement Alexandrinul, Fericitul Augustin ori Sf. Gregorie de Nyssa, Pseudo-Dionisie Areopagitul sau Origen) poemul \u00cemp\u0103m\u00e2ntenire: \u201eAerul bl\u00e2nd, dulce ne aminte\u015fte\/ c\u0103 suntem \u00eemp\u0103m\u00e2nteni\u0163i aici \u2013\/ \u00een noi \u00een\u015fine, una cu fiin\u0163ele mici,\/ iubitele, care \u015fopotesc din lucruri.\/ Totdeauna \u015fi pretutindeni e miza.\/ Suntem o armat\u0103 deghizat\u0103,\/ ucidem ne\u00eentrerupt, f\u0103r\u0103 a fi uciga\u015fi,\/ \u00eenaint\u0103m doar, tunel senin,\/ prin melcul metamorfozelor,\/ folosindu-ne de frumuse\u0163e\/ pentru t\u0103ierea drumului.\u201d
\nGh. \u015ei\u015fe\u015ftean (art. cit., p. 239) \u00eemi face cunoscute lucruri de care nu am \u015ftiut, prezent\u00e2nd o perspectiv\u0103 consolatoare \u015fi stenic\u0103, prin dezv\u0103luirea unei ini\u0163iative desf\u0103\u015furate \u00een acei ani de c\u0103tre SUA, cu pragmatismul \u015fi lipsa de prejudec\u0103\u0163i tipice acestei puteri mondiale \u2013 alt\u0103 solidarizare, care \u00eemi arat\u0103 c\u0103 tot ce am tr\u0103it \u015fi sim\u0163it este veridic \u015fi legitim. El rememoreaz\u0103 un fapt mai pu\u0163in cunoscut: \u201edrept consecin\u0163\u0103 a aparentului comunism reformist, practicat de Nicolae Ceau\u015fescu, la \u00eenceputul anilor 70, prin gestul de recunoa\u015ftere a Republicii Federale a Germaniei, a statului Israel \u015fi a condamn\u0103rii tran\u015fante a invad\u0103rii Cehoslovaciei, \u00een 1968, de c\u0103tre trupele Pactului de la Var\u015fovia, Occidentul \u015fi \u00een special Marea Britanie \u015fi America au \u00eencercat pun\u0163i de leg\u0103tur\u0103 cu un regim comunist care practica o politic\u0103 disident\u0103 \u00een raport cu Moscova, dar care, \u00eentr-o perioad\u0103 a liberaliz\u0103rii unor state din blocul sovietic, dezvolta \u00een plan intern un stalinism na\u0163ionalist, \u00een locul liberaliz\u0103rii\u201d. America a considerat c\u0103 regimul comunist din Rom\u00e2nia poate fi reformat printr-o ac\u0163iune de \u00ab\u00eenv\u0103\u0163are social\u0103\u00bb a mecanismelor func\u0163ion\u0103rii sistemelor democratice\u201d (ibidem). Nu am avut \u015ftire de o ini\u0163iativ\u0103 de atunci a SUA, benefic\u0103, pe termen lung, pentru societatea rom\u00e2neasc\u0103, prin care Congresul S.UA. a ini\u0163iat un program de schimburi de cercet\u0103tori, specializa\u0163i \u00een \u015ftiin\u0163ele sociale, \u00een primul r\u00e2nd antropologi, care s\u0103 analizeze realit\u0103\u0163ile din cele dou\u0103 \u0163\u0103ri. Munca lor nu era numai una \u015ftiin\u0163ific\u0103, ci \u015fi indirect, pedagogic\u0103, deoarece Congresul SUA credea c\u0103 interac\u0163iunea dintre americani \u015fi ceilal\u0163i participan\u0163i ar contribui la subminarea sistemului comunist. Argumentul lor a fost acela c\u0103 cercet\u0103torii str\u0103ini vor recunoa\u015fte superioritatea modului de via\u0163\u0103 american \u015fi c\u0103, odat\u0103 \u00eentor\u015fi acas\u0103, vor deveni opozan\u0163ii comunismului. \u00cen acela\u015fi timp, propriii no\u015ftri cercet\u0103tori din str\u0103in\u0103tate vor fi ei \u00een\u015fi\u015fi agen\u0163i ai schimb\u0103rii, glorific\u00e2nd modul nostru de via\u0163\u0103>\u201d ((John W. Cole, Etnologia european\u0103: opt teze, \u00een Cristina Papa, Giovanni Piza, Filippo M. Zerilli, Cercetarea antropologic\u0103 din Rom\u00e2nia. Perspective istorice \u015fi etnografice, Ed. Clusium, 2004, p. 24, apud op. cit., p. 239).
\nIni\u0163iativa american\u0103 din acei ani reverbereaz\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, deoarece sociologiii americani au studiat societatea rom\u00e2neasc\u0103 cu o superioar\u0103 perseveren\u0163\u0103, demonstr\u00e2nd o remarcabil\u0103 capacitate hermeneutic\u0103: \u00een 1977, luase deci na\u015ftere Romanian Research Group, cuprinz\u00e2nd antropologi ca Sam Beck, John M. Cole, David A. Kideckel, Marilyn Mc Arthur, Steven Randall \u015fi Steve Sampson (ibidem). Gh. \u015ei\u015fe\u015ftean precizeaz\u0103 c\u0103 \u201elui David Kideckel \u00eei vom datora o remarcabil\u0103 cercetare a cotidianului rom\u00e2nesc rural din perioada comunist\u0103, intitulat\u0103, \u00een versiunea american\u0103, The Solitude of Collectivism. Villagers to the Revolution and Beyond, Cornell University Press, 1993\u201d, iar \u00een cea rom\u00e2neasc\u0103: Colectivism \u015fi singur\u0103tate \u00een satele rom\u00e2ne\u015fti. \u0162ara Oltului \u00een perioada comunist\u0103 \u015fi \u00een primii ani dup\u0103 Revolu\u0163ie, Ed. Polirom, Ia\u015fi, 2006\u201d.
\nCercet\u0103torul rom\u00e2n distinge (p. 240) viziunea lui D. Kideckel fa\u0163\u0103 de perspectivele unilaterale prezentate anterior, despre regimul comunist, ca una a situ\u0103rii teoretice \u00een relativismul cultural. Conform acesteia, numai abord\u0103rile localist-contextualiste pot l\u0103muri mecanismele interne ale unei societ\u0103\u0163i, \u00een cazul de fa\u0163\u0103, \u00een\u0163elegerea realit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u201e\u00een propriii s\u0103i termeni\u201d. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u201eprintr-o asemenea situare metodologic\u0103, \u00een analiza \u00eentreprins\u0103 pe societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een perioada comunist\u0103, lu\u00e2nd ca baz\u0103 de cercetare \u0162ara F\u0103g\u0103ra\u015fului, D. Kideckel a dezv\u0103luit complicatele raporturi dintre individ \u015fi stat, r\u0103spunsurile sociale la presiunile economice \u015fi politice ale regimului comunist, adaptabilitatea \u015fi nemul\u0163umirea popula\u0163iei fa\u0163\u0103 de sistemul social (ibidem). Astfel, \u0163intele \u015fablonarde, stabilite ini\u0163ial la nivelul propagandei, sunt drastic dep\u0103\u015fite, printr-o evolu\u0163ie paradoxal\u0103: \u201epractica vie\u0163ii cotidiene \u015fi reproducerea institu\u0163iilor sociale \u00een comunit\u0103\u0163ile socialiste au facilitat domina\u0163ia statului, la fel cum au creat \u015fi condi\u0163iile \u015fi con\u015ftiin\u0163a care i-au gr\u0103bit propriul deces\u201d (D. Kideckel, op. cit., p. 16, apud ibidem). Astfel, conchide Gh. \u015ei\u015fe\u015ftean, \u201eperioada comunist\u0103 nu mai este un hiatus al istoriei, ea este produc\u0103toare de istorie specific\u0103\u201d.
\nSe poate conchide, \u00eempreun\u0103 cu sociologul or\u0103dean, c\u0103 \u201ede\u015fi, ideologic, comunismul profeseaz\u0103 o doctrin\u0103 comunitarist\u0103, \u00een practic\u0103, pe fundalul marilor procese de mobilitate social\u0103, de transformare a structurilor economiei rurale, prin deposedarea efectiv\u0103 a \u0163\u0103ranilor de propriul lor p\u0103m\u00e2nt, paralel cu industrializarea socialist\u0103, individul va adopta noi strategii cotidiene ale supravie\u0163uirii: individualismul va lua loc colectivismului, se vor produce marile rupturi \u00eentre tradi\u0163ia rural\u0103 de tip \u0163\u0103r\u0103nesc \u015fi noua ruralitate post\u0163\u0103r\u0103neasc\u0103, \u00een curs de constituire, dup\u0103 colectivizare, penuriei de alimente \u015fi alte bunuri \u00eei vor fi construite r\u0103spunsuri sociale bazate pe strategii-evantai, centrate pe gospod\u0103ria l\u0103rgit\u0103, (…) \u015fi vor fi construite noi re\u0163ele sociale, \u00een paralel \u015fi chiar \u00een opozi\u0163ie cu ideologiile egalitariste promovate de regimul comunist\u201d (ibidem).
\nAceste perspective antropologice, construite de D. Kideckel \u015fi redate cu str\u0103lucire \u00een articolul lui Gh. \u015ei\u015fe\u015ftean, sunt de o mare utilitate nu numai \u00een analiza caracteristicilor vie\u0163ii cotidiene din ruralul perioadei comuniste, ci \u015fi \u00eentr-o cugetare neanchilozat\u0103 asupra a ceea ce am tr\u0103it atunci, oriunde \u00een Rom\u00e2nia.
\nIat\u0103 c\u0103 nu am traversat un neant al istoriei, ci am trecut printr-un pasaj cu fizionomie proprie, pe care nu trebuie sa ne sfiim s\u0103-l cercet\u0103m a\u015fa cum a fost.
\nDe ce am f\u0103cut aceste complicat ocol, \u00een cel mai autentic stil \u015ferpesc? Pentru a ar\u0103ta\/demonstra (\u015fi) \u00een mod \u015ftiin\u0163ific faptul c\u0103 am dreptul (nimeni nu mi-l poate fura) de a-mi privi propria via\u0163\u0103 ca pe o revela\u0163ie sau, altfel spus, c\u0103 pot avea revela\u0163ia de a-mi privi propria via\u0163\u0103 ca pe un tezaur unic de experien\u0163e, un dar intim; c\u0103 pot savura unicitatea vie\u0163ii mele, a momentelor ce mi-au fost destinate \u00een mod expres, iar aceste proces gnoseologic semnific\u0103 o privire optimist\u0103 asupra existen\u0163ei \u015fi a crea\u0163iei, model\u00e2nd o umanitate complex\u0103, nuan\u0163at\u0103, c\u0103reia i-ar sta cel mai bine s\u0103 fie surprins\u0103 \u00eentr-o proz\u0103 de fic\u0163iune. Este, aceast\u0103 demonstra\u0163ie via SUA, cuprins\u0103 \u00eentr-o lucrare academic\u0103, o pledoarie pentru privirea direct\u0103, lipsit\u0103 de patim\u0103 a existen\u0163ei noastre, un \u00eendemn de a ne smulge cli\u015feelor \u015fi urii resentimentare, pentru a vedea unicul, viul, efemerul din care sunt constituite clipele tr\u0103ite, a extrage din fapte esen\u0163a, semnifica\u0163ia existen\u0163ei tr\u0103ite ca via\u0163\u0103 cu poten\u0163ial estetic \u015fi sapien\u0163ial, iar nu ca ideologie. Via\u0163a are sens prin ea \u00eens\u0103\u015fi \u015fi se \u00eempline\u015fte ca tr\u0103ire pur\u0103, iar aceste conota\u0163ii v\u0103tuit-jubilatorii (de a nu sc\u0103pa nici m\u0103car o r\u0103suflare f\u0103r\u0103 a sim\u0163i bucurie!) sunt surprinse la perfec\u0163ie \u00een versetele \u00een\u0163elepte ale Eccleziastului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Simona-Grazia DIMA PRE\u0162UL CUNOA\u015eTERII Seara, \u00eenainte de a \u00eenchide ochii, dar \u015fi \u00een alte clipe umbrite ale zilei, m\u0103 trezesc<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19597"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19597"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19597\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19598,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19597\/revisions\/19598"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19597"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19597"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19597"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}