{"id":19562,"date":"2022-10-31T23:32:41","date_gmt":"2022-10-31T20:32:41","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19562"},"modified":"2022-10-31T23:32:41","modified_gmt":"2022-10-31T20:32:41","slug":"spatii-culturale-nr-28-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19562","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 28 (1)"},"content":{"rendered":"

EDITORIAL<\/strong><\/p>\n

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

\u0162ara lui C\u0103nu\u0163\u0103\u2026<\/strong><\/p>\n

Trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 Manzoni avea dreptate atunci c\u00e2nd se \u00eentreba, cu am\u0103r\u0103ciune: \u201eVrei ca mul\u0163i s\u0103-\u0163i sar\u0103-n ajutor? \u00cencearc\u0103 s\u0103 nu ai nevoie de asta\u201d. Ne st\u0103 \u00een obicei s\u0103-l hr\u0103nim pe cel s\u0103tul \u015fi s\u0103-i d\u0103m ap\u0103 celui care tocmai s-a ad\u0103pat fiindc\u0103 a\u015fa ne \u00eendeamn\u0103 firea noastr\u0103 cea \u00eentoars\u0103, capabil\u0103 s\u0103 le fac\u0103 pe toate pe dos. Oamenii au un senzor fin al oportunit\u0103\u0163ilor \u015fi ele depind, \u00een general, de cei c\u0103rora nu le lipse\u015fte nimic, multe bunuri fiindu-le, de fapt, de prisos. Cum c\u00e2inele nu p\u0103r\u0103se\u015fte niciodat\u0103 o m\u0103cel\u0103rie, iar lupul se \u00eentoarce de zece ori \u00een locul unde a m\u00e2ncat o oaie, \u00een jurul celor s\u0103tui \/ avu\u0163i vor exista \u00eentotdeauna ciugulitori, l\u0103ud\u0103tori, ciripitori, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, profitori, convin\u015fi c\u0103 ei, de altfel, nu fac dec\u00e2t s\u0103 dea o m\u00e2n\u0103 de ajutor seam\u0103nului lor; seam\u0103n, adic\u0103 cel \u00een raport cu care te sim\u0163i om. Prietenia ar\u0103tat\u0103 celui puternic \u015fi bogat chiar este, de cele mai multe ori, interes disimulat, goan\u0103 dup\u0103 ceva, adulmecare a ceva \u015f.a.m.d. C\u0103 a\u015fa stau lucrurile, o spunea \u015fi Ovidiu, cu mult \u00eenaintea lui Manzoni: \u201eC\u00e2t timp vei fi fericit, vei num\u0103ra mul\u0163i prieteni\u201d; cu alte cuvinte, c\u00e2t timp vei fi fericit, glorios \u015fi bogat, to\u0163i se vor sili s\u0103 te ajute, sper\u00e2nd nu o r\u0103splat\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u00een ceruri, ci una consistent\u0103 \u015fi rapid\u0103 aici, pe p\u0103m\u00e2nt
\nCa expresie cinic\u0103 a oportunismului, \u00eentrebarea de mai sus poate fi pus\u0103 \u00een rela\u0163ie cu un \u201ePS\u201d la editorialul domnului Manolescu (v. \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, nr. 20\/17 mai 2013). Domnul Manolescu refuz\u0103, c\u00e2t poate de politicos \u015fi cu diploma\u0163ia-i caracteristic\u0103, oferta altui domn \u2013 Andrei Marga \u2013 de a sprijini apari\u0163ia celei mai importante (oficial vorbind) reviste de literatur\u0103 din \u0163ara noastr\u0103. Fire\u015fte c\u0103 \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, finan\u0163at\u0103 de Consiliul Jude\u0163ean Alba \u015fi ap\u0103r\u00e2nd cu sprijinul Ministerului Culturii, nu are nevoie de ni\u015fte b\u0103nu\u0163i \u00een plus, sc\u0103pa\u0163i printre degetele ICR-ului. Dintre toate revistele care apar \u00een \u0163ara noastr\u0103, \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d este, probabil, singura care se descurc\u0103 foarte bine, sug\u00e2nd ea, ca mielul bl\u00e2nd, de la nenum\u0103rate oi. Sunt reviste care au renun\u0163at la formatul clasic, pe h\u00e2rtie, sunt reviste care se tip\u0103resc din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u015fi \u00een tiraje confiden\u0163iale, sunt reviste care tr\u0103iesc din mila partidelor sau care-\u015fi arunc\u0103 din an \u00een Pa\u015fte c\u00e2te un num\u0103r pe pia\u0163a literar\u0103, \u015fi aceasta \u00een func\u0163ie de interesele ale\u015filor locali, sunt reviste care mor \u015fi reviste care sunt omor\u00e2te, \u015fi domnul Marga moare de grija \u201eRom\u00e2niei literare\u201d!
\nNe-am putea g\u00e2ndi c\u0103 dl. Marga s-a l\u0103sat influen\u0163at de lecturile biblice, unde se spune c\u0103 \u201ecelui ce are i se va da; dar de la cel ce nu are \u015fi ce are i se va lua\u201d (Marcu, 4, 25). \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d are grij\u0103 de viitorul artistic al \u0163\u0103rii, \u00een paginile ei se reg\u0103sesc cele mai importante voci artistice ale patriei, este o revist\u0103 curat\u0103 \u015fi harnic\u0103, asemenea slugii credincioase care spore\u015fte talan\u0163ii primi\u0163i… \u015fi panegiricul ar putea continua, dar nu cred c\u0103-l putem pune totu\u015fi \u00een c\u00e2rca domnului Marga. Nu cred c\u0103 Domnia Sa, c\u00e2nd s-a oferit s\u0103 ajute \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d (chiar cu riscul de a-\u015fi transforma propria revist\u0103, \u201eLettre internationale\u201d, \u00eentr-o \u201evictim\u0103 a unei birocra\u0163ii interne \u015fi a unei concep\u0163ii editoriale a conducerii institutului\u201d pe care nimeni, nici noi, nici dl. Manolescu \u015fi probabil nici dl. Marga nu le \u00een\u0163elege) s-a g\u00e2ndit c\u0103 face o fapt\u0103 cre\u015ftineasc\u0103. O fi adev\u0103rat c\u0103 darurile primite trebuie sporite cu grij\u0103, pentru c\u0103 doar aceast\u0103 grij\u0103 ne face asem\u0103n\u0103tori divinit\u0103\u0163ii \u015fi avem noi (poe\u0163ii, prozatorii, criticii literari \u015f.a.m.d) alt scop mai nobil? Nu vis\u0103m cu to\u0163ii m\u00e2ntuirea prin scris? Nu sporim textele (semin\u0163ele) bune \u00een speran\u0163a c\u0103 rodul lor va fi an de an mai bogat, \u00eentru slava \u00eenzestr\u0103rii noastre cu duh? \u015ei, atunci c\u00e2nd vedem c\u0103 unul dintre noi are roade bune, nu-i s\u0103rim \u00een ajutor, chit c\u0103 el nu are c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in nevoie de ceea ce suntem gata, cu umilin\u0163\u0103 \u015fi zel, s\u0103-i oferim?
\nCred totu\u015fi c\u0103 nu despre atitudine cre\u015ftineasc\u0103 e vorba aici. Dl. Marga a vrut s\u0103 fac\u0103 pace cu dl. Manolescu \u015fi n-a reu\u015fit. N-a reu\u015fit, fiindc\u0103 nu i-a spus nimeni: e an electoral, domnu Marga! \u0162ara literar\u0103 \u00ee\u015fi realege pre\u015fedintele \u015fi dumneavoastr\u0103 vre\u0163i s\u0103-l mitui\u0163i?! A\u015fa, pe fa\u0163\u0103? \u00cencerca\u0163i la anul pe vremea aceasta, dac\u0103 r\u0103m\u00e2ne\u0163i am\u00e2ndoi \u2013 \u015fi r\u0103m\u00e2ne\u0163i! \u2013 \u00een func\u0163ia pe care o ave\u0163i acum!<\/p>\n


\nPetru URSACHE<\/strong>
\n\"\"

Istoria la ea acas\u0103<\/strong><\/p>\n

Am motive s\u0103 cred c\u0103 istoricul Gheorghe Buzatu ocup\u0103 o pozi\u0163ie privilegiat\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163a specialistului de aleas\u0103 \u0163inut\u0103 profesional\u0103, ca \u015fi a cititorului iubitor de adev\u0103r \u015fi de cunoa\u015fterea lucrurilor \u00een curgerea lor fireasc\u0103, exact\u0103, netrucat\u0103. Este de re\u0163inut, printre multe altele \u015fi cu luare aminte, afirma\u0163ia lui Florin Constantiniu dintr-o scriere formulat\u0103 ca \u201eun g\u00eend de recuno\u015ftin\u0163\u0103 pentru profesorul Gh. Buzatu, marele \u00eennoitor al istoriografiei noastre contemporane\u201d. Iat\u0103 un cuv\u00eent \u201esincer\u201d, care onoreaz\u0103 cu at\u00eet mai mult cu c\u00eet porne\u015fte de la un distins coleg de breasl\u0103, cu \u00eendelung\u0103 \u015fi \u00eencercat\u0103 experien\u0163\u0103 de bibliotec\u0103, \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 unitatea de front ce-i anim\u0103 pe oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103, de linia \u00eent\u00eei, la fel de preocupa\u0163i de studiul temeinic al trecutului nostru. Propozi\u0163ia citat\u0103 provine din Argument la volumul Rom\u00e2nii \u00eentre ru\u015fi \u015fi sovietici, coordonat de \u00eensu\u015fi istoricul \u015fi academicianul Florin Constantiniu \u015fi publicat sub egida Centrului de Istorie \u015fi Civiliza\u0163ie European\u0103 – Ia\u015fi. Titlul Rom\u00e2nii \u00eentre ru\u015fi \u015fi sovietici dezv\u0103luie una dintre direc\u0163iile importante \u015fi \u00eennoitoare ale cercet\u0103rii contemporane, curajul speciali\u015ftilor \u00een abordarea unor teme greu accesibile, dar de stringent\u0103 actualitate, dat fiind c\u0103 \u201eistoria\u201d \u00eenseamn\u0103, deopotriv\u0103, \u201eprezent\u201d \u015fi \u201eviitor\u201d, dorin\u0163a de p\u0103trundere p\u00een\u0103 \u00een ad\u00eencimile cele mai ascunse ale c\u00eempului de investiga\u0163ie, pe vertical\u0103, nu doar pe orizontala comod\u0103. \u201e\u00centre\u201d ru\u015fi \u015fi sovietici pare, \u00eentr-adev\u0103r, s\u0103 fie situat\u0103 o zon\u0103 inedit\u0103, oarecum abisal\u0103, pe care rom\u00e2nii simt necesitatea vital\u0103 s-o cunoasc\u0103, f\u0103r\u0103 indica\u0163ii politizate, f\u0103r\u0103 presiuni din afar\u0103; dup\u0103 cum o zon\u0103 la fel de incitant\u0103 se presupune a fi \u201e\u00eentre\u201d ru\u015fi \u015fi lenini\u015fti, alta \u201e\u00eentre\u201d rom\u00e2ni \u015fi cominterni\u015fti etc.
\n Nu-mi pot explica p\u00een\u0103 la cap\u0103t \u00een ce m\u0103sur\u0103 istoricul \u015fi profesorul Gheorghe Buzatu este un teoretician al disciplinei \u00een accep\u0163iunea lui Xenopol, P\u00e2rvan sau, mai nou, \u00een maniera lui Henri Michel, Alain Decaux, Andreas Hillgruber, Ernst Nolte. Dar, adesea, se afl\u0103 \u00een consonan\u0163\u0103 cu ace\u015ftia. El se arat\u0103 \u00eencrez\u0103tor, cu prioritate, \u00een avantajele studiului surselor originale, cum confirm\u0103, printre multe altele, un subtitlu din volumul Antonescu. Hitler. Stalin, III (Ia\u015fi, 2008, p. 170). Aici, autorul se afirm\u0103 ca un veritabil teoretician al documentului, al surselor concrete, insist\u00eend asupra descoperirii, sistematiz\u0103rii, conserv\u0103rii izvoarelor, decisive \u00een construirea discursului \u015ftiin\u0163ific. Indiferent de varietatea formal\u0103, acte, jurnale, memorii etc., ele se dovedesc utile, \u00eentr-un grad sau altul, sprijinindu-se \u015fi complet\u00eendu-se \u00eentreolalt\u0103. Condi\u0163ia este ca istoricul, devenit prin \u00eendelung\u0103 str\u0103danie \u201ecititor\u201d experimentat, s\u0103 le decripteze cu grij\u0103, r\u0103spundere \u015fi m\u0103sur\u0103. \u00cen volumul amintit, ca s\u0103 m\u0103 opresc doar asupra unui singur exemplu, Gheorghe Buzatu \u00eel conduce mai \u00eent\u00eei pe cititor, doct \u015fi profesoral, printr-o aparatur\u0103 sursologic\u0103 variat\u0103 \u015fi complicat\u0103, or\u00eenduit\u0103 pe tipologii \u015fi fixat\u0103 \u00een centre de credibilitate. Este un mod de a situa \u00een discurs adev\u0103rul istoric f\u0103r\u0103 drept de comentarii, de controverse la nivel de variante speculative de grad secund. Recunoa\u015fterea documentului, st\u0103p\u00eenirea \u015fi plasarea lui \u00een contextul faptelor duce sigur la \u00een\u0163elegerea vremurilor \u015fi a oamenilor. Partea atractiv\u0103 a demersului dintotdeauna al lui Gheorghe Buzatu este c\u0103 autorul se \u00eencumet\u0103 s\u0103 ia \u00een dezbatere documentele care cuprind segmentele cele mai tensionate din trecutul nostru, mai apropiat ori mai \u00eendep\u0103rtat. \u201eVolumul de fa\u0163\u0103, ni se spune, primul dintr-o serie de trei, valorific\u0103 un document inedit fundamental \u2013 Jurnalul activit\u0103\u0163ii lui Ion Antonescu, Conduc\u0103torul Statului, \u00eentocmit de colaboratorii acestuia \u00een cadrul Cabinetului militar \u015fi \u00eeng\u0103duind, \u00een premier\u0103, cititorului s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een meandrele faptelor esen\u0163iale desf\u0103\u015furate \u00abla v\u00eerf\u00bb, mai precis \u00een intimitatea Guvernului \u015fi anturajului Generalului \/ Mare\u015falului, \u00een sfera deciziilor capitale de ordin politico-diplomatic, militar \u015fi social-economic, toate expuse \u00eentr-o ordine \u015fi logic\u0103 precis\u0103, care nu \u00eeng\u0103duie denatur\u0103ri grosolane \u015fi interpret\u0103ri labile. Se vor desprinde indubitabil avantajele studiului aplicat \u015fi multidisciplinar, bazat pe coroborarea surselor de arhiv\u0103 cu informa\u0163iile memorialistice, respect\u00eendu-se cu stricte\u0163e regulile ne\u00eenduplecate ale cronologiei \u00een prefigurarea, producerea \u015fi evolu\u0163ia faptelor\u201d (lucr. cit., p. 170 \u2013 171).
\n Asemenea disciplin\u0103 de lucru asigur\u0103 recuperarea veritabil\u0103 \u015fi dorit\u0103 a personalit\u0103\u0163ii Mare\u015falului. Ne\u00eenfricatul lupt\u0103tor antisovietic \u015fi anticomunist a fost plasat inten\u0163ionat, discre\u0163ionar \u015fi prin eroare juridiciar\u0103, \u00eentr-o categorie improprie, de domeniul incredibilului. A venit vremea s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 locul acolo unde i se cuvine de drept, \u00een lumea aleas\u0103 a eroilor \u015fi a martirilor. Istoricul de profesie \u00ee\u015fi poate impune cuv\u00eentul cu autoritate \u00een aceast\u0103 nou\u0103 direc\u0163ie. Acestei munci i-a consacrat \u00eentreaga via\u0163\u0103 Gheorghe Buzatu, primul director al Centrului de Istorie \u015fi Civiliza\u0163ie European\u0103. Iat\u0103 \u00eenc\u0103 un pasaj caracteristic pentru g\u00eendirea istoriografic\u0103 \u00eennoitoare a autorului, integrabil\u0103 \u00eentr-un context mai larg al modernit\u0103\u0163ii: \u201ePotrivit aprecierilor unor reputa\u0163i speciali\u015fti, Rom\u00e2nia, \u00een ciuda aparen\u0163elor \u015fi acuza\u0163iilor, a purtat \u00een R\u0103s\u0103rit un r\u0103zboi \u00abparalel\u00bb cu acela al Germaniei, situa\u0163ie \u00een care trebuie s\u0103 identific\u0103m at\u00eet obiectivele comune ale \u00abalia\u0163ilor\u00bb de moment, c\u00eet \u015fi interesele lor separate. Except\u00eend tot ce s-a denaturat \u015fi vehiculat timp de peste o jum\u0103tate de veac pe aceast\u0103 tem\u0103, Rom\u00e2nia, spre deosebire de Reichul lui Adolf Hitler, a purtat un r\u0103zboi drept de la un cap\u0103t la altul (22 iunie 1941 \u2013 23 august 1944). Prezen\u0163a \u00een tab\u0103ra Germaniei i-a fost impus\u0103 Rom\u00e2niei de pericolul imens al Imperiului Ro\u015fu, relevat at\u00eet de notele ultimative din 26 \u2013 27 iunie 1940, c\u00eet \u015fi de demersurile succesive din 1940 \u2013 1941, dar, \u00een timpul Campaniei din Est, ea n-a vizat \u0163eluri anexioniste, de cotropire a unor teritorii care nu \u00eei apar\u0163ineau. Scopul esen\u0163ial al particip\u0103rii rom\u00e2ne\u015fti la conflagra\u0163ie a fost total diferit de cel al Germaniei, cu care se aliase, de\u015fi ambele \u0163\u0103ri doreau s\u0103 \u015fi le \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 prin \u00eenfr\u00eengerea Uniunii Sovietice\u201d (Idem, p. 167). Pe calea acestui adev\u0103r ne putem a\u015ftepta la modific\u0103ri de esen\u0163\u0103 \u00een existen\u0163a noastr\u0103 viitoare, iar \u00een func\u0163ie de aceasta, la corectarea, \u00een bine, a imaginii \u00een lume.
\n Chiar \u015fi unele teme intrate oarecum \u00een fondul pasiv al cercet\u0103rii, crede pe bun\u0103 dreptate istoricul, pot aduce surprize prin reluare. De altfel, dup\u0103 deceniile, s\u0103 sper\u0103m apuse, de genocid cultural sub comand\u0103 comunist\u0103, opera sanitar\u0103 de revenire la normalitate se impune imperios \u015fi ar trebui s\u0103 cuprind\u0103 toate sectoarele vie\u0163ii noastre spirituale, \u00een mod serios \u015fi \u00een profunzime. \u015ei, \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, Gheorghe Buzatu, \u00eempreun\u0103 cu echipa de speciali\u015fti de la Centrul de Istorie \u015fi Civiliza\u0163ie European\u0103 reprezint\u0103 un model activ \u015fi benefic. Tema regent\u0103 \u00een cercet\u0103rile lui Gheorghe Buzatu o constituie personalitatea mare\u015falului Ion Antonescu, ca destin tragic, fie c\u0103 apare manifest enun\u0163at\u0103 \u015fi tratat\u0103, fie c\u0103 spre ea converg celelalte preocup\u0103ri mai noi ori mai vechi, cum ar fi cele dou\u0103 volume de prelucr\u0103ri de documente secrete \u015fi interesante nar\u0103ri de date, ambele cu titlul R\u0103zboiul marilor spioni. De asemenea, Eminescu \u015fi Iorga, embleme ale spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, persist\u0103 \u00een preocup\u0103rile istoricului Gh. Buzatu, dar \u015fi un nume de legend\u0103 ca Ion I. Nistor, mare ctitor al Unirii \u015fi martir la Sighet; sau Vasile P\u00e2rvan, Nicolae Titulescu, Iuliu Maniu, Gh. Br\u0103tianu. Sub titlul Un trio istoric: N. Titulescu \u2013 I. Antonescu \u2013 Gh. Br\u0103tianu se dau l\u0103muriri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu necesitatea relu\u0103rii temelor din perspectiva unic\u0103 a adev\u0103rului confirmat prin documente autentice: \u201e\u00cen fapt este net\u0103g\u0103duit: oriunde \u015fi oric\u00eend, descoperirea \u015fi publicarea unor documente inedite de sau despre personalit\u0103\u0163i de rezonan\u0163\u0103 ale istoriei na\u0163ionale \u015fi universale sunt \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 contribuie, adeseori \u00een chip esen\u0163ial, la redeschiderea unor \u00abcazuri\u00bb considerate \u00eencheiate, la dezbateri \u015fi reevalu\u0103ri, soldate cu aprofund\u0103ri \u015fi elucid\u0103ri absolut necesare fiec\u0103rei etape a cursului istoriografiei generale. \u00cen func\u0163ie de preocup\u0103rile noastre anterioare, am avut \u015fansa \u015fi satisfac\u0163ia unor \u00abcapturi\u00bb de documente sau fonduri interes\u00eend pe diferi\u0163i \u00abactori\u00bb sau momente ale veacului trecut, precum \u00een prima ordine: coresponden\u0163a politic\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103 a lui N. Iorga; coresponden\u0163a politic\u0103 \u015fi diplomatic\u0103 (Jurnalul) a lui N. Titulescu; Jurnalul de r\u0103zboi al Mare\u015falului Ion Antonescu sau \u2013 la sf\u00eer\u015fit, dar nu \u00een cele din urm\u0103 \u2013 rom\u00e2nii \u00een arhivele capturate de KGB; tehnica, culisele \u015fi ra\u0163iunile loviturii de stat de la 23 august 1944 ori divizarea Europei Est-Centrale \u00een sfere de influen\u0163\u0103 (acordul Churchill \u2013 Stalin, octombrie 1944)\u201d. Aici \u00ee\u015fi afl\u0103 men\u0163iunea, \u00een termeni tematici, momente ale biografiei \u015ftiin\u0163ifice care \u00eei asigur\u0103 Profesorului un nume respectat printre istoricii rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini.
\n\tAcademia Rom\u00e2n\u0103 nu l-a luat \u00een seam\u0103 cum s-ar fi cuvenit; Universitatea \u201eAl. I. Cuza\u201d nu l-a recunoscut printre ai s\u0103i, pe urmele lui Gheorghe Br\u0103tianu, ultimul istoric de valoare al acestei prestigioase institu\u0163ii. Nu i-a oferit nici m\u0103car o or\u0103 de seminar. \u015ei ce utile ar fi fost cursurile sale, dat\u0103 fiind minunata lui \u00eenzestrare oratoric\u0103 \u015fi capacitatea de cuprindere \u015fi de interpretare a problemelor ardente! A fost incomod pentru istoricii de cabinet, alinia\u0163i dup\u0103 cursul zodiilor. Dar Gheorghe Buzatu va r\u0103m\u00e2ne \u00een memoria genera\u0163iilor de cercet\u0103tori \u015fi de studen\u0163i prin for\u0163a colosal\u0103 de a desc\u0103tu\u015fa istoria din captivitatea dogmatic\u0103 \u00een care a fost men\u0163inut\u0103 \u00een deceniile comuniste \u015fi postcomuniste; prin curajul de a aborda teme majore ale istoriei recente: tema R\u0103zboiului al Doilea Mondial, destinul tragic \u015fi nedrept al Rom\u00e2niei, personalit\u0103\u0163i \u015fi evenimente istorice; \u015fi nu \u00een ultimul r\u00eend, b\u0103t\u0103lia pentru refacerea grani\u0163elor istorice ale \u0163\u0103rii noastre, Basarabia \u015fi Bucovina ocup\u00eend pozi\u0163ii prioritare \u00een cercet\u0103rile sale. Numele lui se roste\u015fte cu re\u0163inere nemotivat\u0103 prin anumite cercuri d\u0103sc\u0103le\u015fti ale \u201eDulce-amarului T\u00eerg\u201d, \u00eens\u0103 cu m\u00eendrie \u015fi respect \u00een toat\u0103 \u0163ara. <\/p>\n


\nRadu C\u00c2RNECI<\/strong>
\n\"\"

\u201eFinis coronat opus\u201c<\/strong><\/p>\n

\t\u00centr-adev\u0103r, dup\u0103 o via\u0163\u0103 social\u0103 de o d\u0103ruire de sine exemplar\u0103, dublat\u0103 de una cultural\u0103 de aceea\u015fi \u0163inut\u0103, poetul (n\u0103scut la P\u00e2rscov, jude\u0163ul Buz\u0103u, \u00een 1884) d\u0103dea la iveal\u0103 la v\u00e2rsta de 70 de ani, \u00een 1954, \u00eenceputurile a ceea ce aveau s\u0103 fie \u201eUltimele sonete \u00eenchipuite ale lui Shakespeare \u00een traducere imaginar\u0103 de Vasile Voiculescu\u201c. Cartea, cu destin prestabilit de zei, \u00eenscriindu-se \u00een r\u00e2ndul celor ce fac glorie spiritual\u0103 unui popor, a fixat sus \u015fi definitiv chipul Poetului. P\u00e2n\u0103 s\u0103 ajung\u0103 \u00eens\u0103 la cititor, acest op, asemenea celui ce-i d\u0103duse via\u0163\u0103, a cunoscut un periplu dramatic. Elaborat\u0103 \u00een trei ani \u015fi jum\u0103tate (cel din urm\u0103 sonet e datat iulie 1958), cartea e confiscat\u0103 de organele de securitate, iar autorul \u2013 pe motiv de misticism \u2013 \u00eentemni\u0163at timp de cinci ani de zile. Apari\u0163ia acesteia \u00een 1964 (dup\u0103 eliberarea din deten\u0163ie \u015fi moartea autorului), constituie un moment luminos al poeziei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi va c\u00e2\u015ftiga mereu \u00een semnifica\u0163ii.
\n\tScriitor total (poet, prozator, dramaturg, eseist), Vasile Voiculescu era, p\u00e2n\u0103 la aceast\u0103 carte, un nume care conta \u00een ierarhia literar\u0103 a deceniilor patru \u015fi cinci; dup\u0103 apari\u0163ia sonetelor, \u00eens\u0103, numele s\u0103u devine de referin\u0163\u0103, instal\u00e2ndu-se confortabil \u00een prim-planul literaturii noastre. Cel ce semnase p\u00e2n\u0103 atunci \u015fapte culegeri lirice (Poezii \u2013 1916, Din \u0163ara zimbrului \u2013 1918, P\u00e2rg\u0103 \u2013 1921, Poeme cu \u00eengeri \u2013 1927, Destin \u2013 1933, Urcu\u015f \u2013 1937, \u00centrez\u0103riri \u2013 1939), d\u0103ruia, deci, \u00een 1964, o carte esen\u0163ial\u0103 fondului de aur al crea\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti, Ultimele sonete \u00eenchipuite ale lui Shakespeare \u00een traducere imaginar\u0103 de Vasile Voiculescu \u00eenscriindu-se \u015fi ca o izb\u00e2nd\u0103 a poeziei universale.
\n\tIdeea de a-l continua pe marele Will \u00een alt timp \u015fi \u00een alt ton, diferit (poate superior!), ni se pare extraordinar\u0103. Tot ce scrisese \u00een versuri Voiculescu p\u00e2n\u0103 la acea dat\u0103 r\u0103m\u0103sese undeva \u00eentr-un plan secund; noul Voiculescu \u00eel ducea pe Shakespeare \u00een alte \u00een\u0103l\u0163imi, \u00eel apropia de divinitate, \u00eel \u00eembog\u0103\u0163ea, \u00eel \u00eennobila prin rela\u0163ia de tain\u0103 cu cel ce f\u0103cuse cerul \u015fi p\u0103m\u00e2ntul cerul \u015fi p\u0103m\u00e2ntul. \u00cen prefa\u0163a admirativ\u0103 pe care i-a f\u0103cut-o, Perpessicius subliniaz\u0103 cu obstina\u0163ie doar rela\u0163ia b\u0103rbat-femeie drept puterea care imnific\u0103 iubirea; or, p\u0103rerea noastr\u0103 (ca \u015fi a majorit\u0103\u0163ii exege\u0163ilor care s-au aplecat asupra Sonetelor: Vladimir Streinu, \u015eerban Cioculescu, Dumitru Micu, Marino, Oarc\u0103\u015fu, Doiba\u015f, Liviu Gr\u0103soiu, Tomu\u015f, Eugen Simion, Roxana Sorescu, Florentin Popescu, Rodica Pandele \u015f.a.) este c\u0103, f\u0103r\u0103-ndoial\u0103, ceea ce aduce nou, \u00een mod surprinz\u0103tor, Voiculescu, este tocmai acest dialog lirico-filozofic cu dumnezeirea, nu o dat\u0103 explicit, de cele mai multe ori \u00eens\u0103 sub mantia unor metafore rarissime. Iat\u0103 sonetul CXCV (41) care zice: \u201eTu mi-ai cules, iubite, pentru eternitate\/ A cugetelor mele mireasm\u0103, poezia. \/ Acum trimi\u0163i asupr\u0103-mi dispre\u0163ul \u015fi urgia, \/ Dar fagurul r\u0103m\u00e2ne c\u00e2nd pier florile toate.\/ Iubirea ta cu grindeni, zorit\u0103 s\u0103 zdrobeasc\u0103 \/ \u015ei-n drumu-i meteoric s\u0103 treac\u0103 mai departe, \/ Nu mi-a cru\u0163at un petec de suflet\u2026 Totu\u015fi, iar te \/ implor s\u0103 cazi pe mine cu vipia-\u0163i cereasc\u0103\u2026\/ Se sparge norul\u2026 Iat\u0103, tu e\u015fti \u00eentreg lumin\u0103, \/ La care-mi zv\u00e2nt durerea, urc crengi, dau flori, rodesc\u2026\/ Chiar ghea\u0163a ta mi-e hran\u0103: \u00een tain\u0103 o \u00eembl\u00e2nzesc, \/ Ea-mi \u0163ine duhul proasp\u0103t \u015fi inima virgin\u0103\u2026\/ \u015ei, umbr\u0103, \u00een tot locul de tine-al\u0103turi sunt, \/ C\u0103ci umbra e ecoul luminii pe p\u0103m\u00e2nt\u201d. Este, f\u0103r\u0103-ndoial\u0103, ceea ce notam mai sus; sigur, valen\u0163ele versurilor sunt cel pu\u0163in duble dac\u0103 nu multiple, aceasta fiind marea art\u0103 a poetului filozof\u00e2nd. \u00centr-o alocu\u0163iune asupra acestei c\u0103r\u0163i, doamna Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga spunea (notez din memorie) c\u0103: \u201e\u2026Voiculescu reu\u015fe\u015fte genial coresponden\u0163a om-divinitate, \u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-l pe primul \u015fi \u00eembl\u00e2nzindu-l pe-al doilea \u00een atotputernica-i \u00een\u0163elepciune\u201c. Da, \u015fi acest lucru se afl\u0103 pe parcursul \u00eentregii c\u0103r\u0163i, pentru c\u0103 numai Poetul aflat \u00een punctul cel mai de sus al iubirii \u2013 adora\u0163ia \u2013 poate s\u0103 \u00eendr\u0103zneasc\u0103: \u201eVrei s\u0103 te smulgi din mine? Smulg\u00e2ndu-mi ochii, poate\u2026\/ \u015ei nici atunci\u2026 De-a pururi stai dincolo de ei, \/ \u00cen tot ce este-n mine duh de eternitate,\/ \u00cen \u00eens\u0103\u015fi nemurirea \u00een care-am s\u0103 m\u0103-nchei.\/ Ce-mi pas\u0103 c\u0103 iubirea, ca luna are faze, \/ C\u00e2nd cre\u015fte \u015fi c\u00e2nd scade p\u00e2n\u0103 la-ntunecime; \/ Oceanul meu de patimi, robit de-a tale raze, \/ T\u0103l\u0103zuind, lunatic, se umfl\u0103 spre-n\u0103l\u0163ime: \/ Ce m\u00e2ndr\u0103 limpezime-n zenitul suferin\u0163ii !\/ Deodat\u0103-n mii de valuri m\u0103 sparg \u015fi te r\u0103sfr\u00e2ng\u2026\/ Ne-atragem unul pe-altul cu for\u0163a n\u0103zuin\u0163ii, \/ Dar cump\u0103na e fix\u0103 \u2013 p\u0103m\u00e2nt \u015fi cer \u2013 n-o-nfr\u00e2ng. \/ \u015ei totu\u015fi, aspra-i lege poetul va-nfrunta: \/ \u00cen orice vers se scald\u0103, de sus, splendoarea ta\u201d. (Sonetul 59).
\n\tRar se-nt\u00e2mpl\u0103 s\u0103 afli \u00eentr-o poezie at\u00e2ta esen\u0163ialitate. Se adun\u0103 \u00een aceste sonete lungi serii de st\u0103ri ale frumosului \u015fi adev\u0103rului, \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103ri de idei \u00een g\u00e2ndire poetic\u0103 descoperindu-\u015fi misterul cu ajutorul magic al cuv\u00e2ntului.
\n\tIubirea, motiv, unic \u00een permanent\u0103 devenire \u2013 flux \u015fi reflux \u2013 \u00eentre cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt, \u00eentre p\u0103m\u00e2nt \u015fi cer, \u00eenal\u0163\u0103, coboar\u0103, judec\u0103, pl\u00e2nge, c\u00e2nt\u0103, dar mai presus de toate sl\u0103ve\u015fte pe cea (pe Cel) \u00een care se \u00eentrupeaz\u0103 toate virtu\u0163ile.
\n\tUnii ar fi tenta\u0163i s\u0103 cread\u0103 c\u0103 sonetele de fa\u0163\u0103 s-ar trage din poezia sa mai dinainte \u015fi mai ales din \u201ePoeme cu \u00eengeri\u201c; poate, dar numai \u00een latura lor formal\u0103, neimportant\u0103, fiind ale aceluia\u015fi autor. Realitatea este c\u0103 aceast\u0103 carte este, fa\u0163\u0103 de cele anterioare, ca o imens\u0103 coloan\u0103 de lumin\u0103, str\u0103lucind intens \u015fi calm spa\u0163iului spiritual uman. Da, ideea de a-l continua pe Shakespeare, de a-l duce mai departe ni se pare de-o inedit\u0103 \u015fi nobil\u0103 \u00eendr\u0103zneal\u0103. Aleg\u00e2ndu-\u015fi-l ca maestru, dar \u015fi ca egal, poetul rom\u00e2n este primul \u201ecomplementarist\u201c care a inventat \u201esonete imaginare\u201c, \u201ed\u00e2nd liricii sale un ton nordic, saxon\u201c, de-un inedit total \u00een poezia rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi a lumii. Se cunoa\u015fte c\u0103 sonetul shakespearean, fa\u0163\u0103 de cel petrarchist (\u015fi latin \u00een general), este de-o formul\u0103 mai lesnicioas\u0103, nemaifiind \u00eencorsetat de obliga\u0163ia repet\u0103rii rimelor la cele dou\u0103 catrene, lipsindu-se de ter\u0163inele concluzive at\u00e2t de greu realizabile, apel\u00e2nd \u00een schimb la cele dou\u0103 versuri finale \u00een rim\u0103 al\u0103turat\u0103, care sintetizeaz\u0103 de cele mai multe ori adev\u0103rate sintagme lirico-filozofice, constituindu-se \u00een tot at\u00e2tea splendori ale g\u00e2ndirii poetice. Iat\u0103 c\u00e2teva luate la \u00eent\u00e2mplare: \u201e\u2026Ca ea s\u0103 d\u0103inuiasc\u0103 (iubirea, n.n.) de-a pururi roditoare, \/ \u00cei altoiesc, din mine, puterea g\u00e2nditoare (sonetul 2)\u201d; \u201e\u2026 C\u0103ci orb eram atuncea c\u00e2nd te aveam \u00een fa\u0163\u0103, \/ Splendoarea-\u0163i, lu\u00e2ndu-mi ochii, da c\u00e2ntecului via\u0163\u0103!\u201d (sonetul 9); \u201eT\u0103iat \u00een jum\u0103tate \u015fi-n pulberea zdrobirii, \/ Cum am s\u0103 port eu singur poverile iubirii?\u201d (sonetul 10); \u201eVestm\u00e2nt sl\u0103vit, mai trainic ca globul p\u0103m\u00e2ntesc, \/ E mantia-mi de visuri \u00een care te-nvelesc\u201d (sonetul 23); \u201eChiar de-a\u015f z\u0103cea \u00een groap\u0103 cu lespedea pe mine, \/ Tot m-a\u015f scula din moarte ca s\u0103 alerg la tine\u201d (sonetul 29); \u201e\u015ei-n juru-\u0163i cu alaiul de a\u015ftri m\u0103 av\u00e2nt, \/ Pe muzica din sfere de-a pururi s\u0103 te c\u00e2nt\u201d (sonetul 37); \u201e\u00cenal\u0163\u0103-\u0163i suflul, duhul, \u015fi d\u0103-mi acel s\u0103rut \/ Care-a-nceput pe gura celui f\u0103r\u2019 de-nceput\u201d (sonetul 56); \u201eNoi doi l\u0103sa-vom lumii un duh ce nu se schimb\u0103, \/ C\u0103ci noi \u015fi ve\u015fnicia vorbim aceea\u015fi limb\u0103\u201d (sonetul 63); \u201eDar tu e\u015fti soare ve\u015fnic: o clip\u0103 po\u0163i ierta \/ S\u0103 fiu o biat\u0103 g\u00e2z\u0103 juc\u00e2nd \u00een raza ta\u201d (sonetul 90, ultimul).
\n\tPoet \u201emiraculat\u201c (cum inspirat s-a spus), Vasile Voiculescu izbute\u015fte s\u0103 spiritualizeze erosul, exalt\u00e2nd iubirea, d\u00e2ndu-i dimensiuni cosmice \u015fi prin aceasta apropiindu-se de Atoatef\u0103c\u0103torul, cu care dialogheaz\u0103, uimindu-se de minunea existen\u0163ei, el, purt\u0103torul tainei acesteia. Nemaifiind limitat ca \u00een c\u0103r\u0163ile anterioare de etnosul ce-l st\u0103p\u00e2nea, lu\u00e2ndu-\u015fi poezia ca instrument al cunoa\u015fterii, poetul rom\u00e2n accede astfel la universalitate.
\n\tFinis coronat opus (sf\u00e2r\u015fitul \u00eencoroneaz\u0103 opera) este zicerea ce se potrive\u015fte de minune acestei c\u0103r\u0163i unice. Ultimele sonete \u00eenchipuite ale lui Shakespeare \u00een traducere imaginar\u0103 de Vasile Voiculescu \u00eencheie astfel crea\u0163ia marelui nostru poet, \u00eencunun\u00e2ndu-i-o cu ve\u015fnicie, d\u00e2nd-o lumii ca \u00eemplinire a geniului rom\u00e2nesc.
\n\tLa 50 de ani de la trecerea \u00een eternitate, modestul nostru omagiu-rondel sub-semnat.<\/p>\n

\u00centr-un dumnezeiesc delir<\/strong><\/p>\n

\u2013\tPoetului Vasile Voiculescu,
\n cu total\u0103 admira\u0163ie \u2013<\/p>\n

\u00ce\u015fi va dori din nou Shakespeare
\ns-ajung\u0103-n v\u00e2rf pe c\u0103i ascete
\nacolo unde el profet e
\n\u00eentr-un dumnezeiesc delir.
\nTe va afla de dor \u015fi sete
\ngolind al patimei potir
\n\u00ee\u015fi va dori din nou Shakespeare
\ns-ajung\u0103-n v\u00e2rf pe c\u0103i ascete.
\nSublimul marilor sonete
\n\u00een doi ve\u0163i lumina cu mir
\nspre Dumnezeu s\u0103 se desfete \u2013
\ns-ajung\u0103-n v\u00e2rf pe c\u0103i ascete
\n\u00ee\u015fi va dori din nou Shakespeare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

EDITORIAL Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU \u0162ara lui C\u0103nu\u0163\u0103\u2026 Trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 Manzoni avea dreptate atunci c\u00e2nd se \u00eentreba, cu am\u0103r\u0103ciune:<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19562"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19562"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19562\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19563,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19562\/revisions\/19563"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19562"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19562"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19562"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}