{"id":19530,"date":"2022-10-27T21:27:09","date_gmt":"2022-10-27T18:27:09","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19530"},"modified":"2022-10-28T21:28:47","modified_gmt":"2022-10-28T18:28:47","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-22-octombrie-2022","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19530","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 22 Octombrie 2022"},"content":{"rendered":"

DE STRAJ\u0102 PATRIEI PRIN CUVINTELE SENTIMENT<\/strong><\/p>\n

\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 22 octombrie, ziua Sf. Ier. Averchie, ep. Ierapolei; Sf. 7 tineri din Efes, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam Matinc\u0103 Costea.
\n\t\u201e(Festival tomnatic) Iaca, varza \u0219i bostanu\u02bc\/ Se-nt\u00e2lnesc la festival,\/ Bun a fost, se spune, anu\u02bc\/ \u0218i bure\u021bii \u2026sunt pe val. (Te cunosc de undeva) S-a-nt\u00e2mplat \u0219i-i sup\u0103rat,\/ Dar nu la o bere,\/ Sutienu\u02bc el \u0219i-a luat\/ Devenind \u201emuiere\u201d. (Cormoranii) Fiindc\u0103 balta are pe\u0219te,\/ Av\u00e2nd pauz\u0103 un an,\/ A g\u00e2ndit ce bine este,\/ S\u0103 mai prind-un cormoran\u201d. (Dumitru Hangu)
\n\t\u201e(Reclama\u021bie) Duduia asum\u00e2ndu-\u0219i rolul\/ A reclamat urgent violul\/ C\u0103 din to\u021bi patru, c\u0103 nebunul,\/ A violat-o… numai unul! (Extemporal) Ion Luca Caragiale\/ A compus piesa N\u0103pasta\/ Dup\u0103 ce a fost la mare\/ In concediu cu nevasta! (Senatoarea Diana \u0218o\u0219oac\u0103 a declarat la Tribuna Parlamentului c\u0103 Tezaurul Rom\u00e2niei nu se afla la ru\u0219i, ci la nem\u021bi) Am v\u0103zut cum la tribun\u0103\/ Te-agitai madam \u0218o\u0219oac\u0103.\/ Au zis nem\u021bii: -E nebun\u0103,\/ Locul ei este la troac\u0103! (O fabul\u0103) Un purice \u0219i-un elefant treceau pe drum.\/ Taram, taram, burum, burum…\/ Era un zgomot mare de copite,\/ To\u021bi \u00eentorceau privirea s\u0103 se uite,\/ Iar puricele prinde-a zice:\/ – Ce tare TROP\u0102IM, amice!\/
\nMorala?\/ Este la dumneavoastr\u0103.\/ A\u0219tept! (Nicu Alecu, Murge\u0219ti, grupul de epigrami\u0219ti Alexandru Sihleanu, prin internet)
\n\t\u201e(Noaptea e sfetnic bun) Umorul din cap se scoate\/ \u0218i coboar\u0103-n jos la poante.\/ Dac\u0103 ai har de la Domnul,\/ O mai la\u0219i \u00eencet cu somnul. (Urcu\u0219ul e greu) S\u0103 urci \u00een top cu epigrama,\/ Nu e nici simplu, nici u\u0219or,\/ \u0218i nici s\u0103 scrii a\u0219a de-a valma\/ F\u0103r\u0103 un pic de umor.\u201d (Safta Leaut\u0103, prin telefon, cu drag de N\u0103vodari)
\n\tA urmat lectorul de serviciu, dl col. Mihai Doina, (Dl Mihai Doina a f\u0103cut rocada cu dl Firudo Kokoku, pentru a omagia Ziua Armatei Rom\u00e2ne) cu un eseu informativ numit Istoricul Armatei Rom\u00e2ne. V\u0103 ofer lectura: \u201e\u00cen epoca \u201emezoliticului\u201d (10.000 \u2013 5.500 \u00ee.Hr.) omenirea tr\u0103ia \u00een pe\u0219teri, cu forma de organizare \u201eginta\u201d (form\u0103 de organizare a societ\u0103\u021bii omene\u0219ti), \u00een timpul or\u00e2nduirii primitive, care \u00eenlocuie\u0219te ceata, primitiv\u0103 \u0219i nestabil\u0103, cu un colectiv unitar \u0219i solidar, realizat pe baza \u00eenrudirii naturale, format din to\u021bi urma\u0219ii aceluia\u0219i str\u0103mo\u0219.
\n\tClima devenind mai bl\u00e2nd\u0103, ginta se f\u0103r\u00e2mi\u021beaz\u0103 \u00een triburi, care se lupt\u0103 \u00eentre ele pentru terenuri de p\u0103\u0219unat a animalelor domestice: capra, oaia, porcul \u0219i cornutele mari. Via\u021ba devine sedentar\u0103, iar cei mai harnici devin boga\u021bi. Unele triburi devin nomade, atrase de bog\u0103\u021biile altor triburi, sporind pericolul celor sedentare. Ob\u0219tea tribal\u0103 \u00eentreag\u0103 particip\u0103 la ap\u0103rarea contra nomazilor atacatori: aceasta era armata ob\u0219teasc\u0103. Acest gen de armat\u0103 o \u00eent\u00e2lnim la str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri, tracii\u2026 la oastea lui Decebal\u2026 \u0219i la domnitorii din Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103.
\n\tMult mai t\u00e2rziu, \u00een 15 aprilie 1782 se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 Mili\u021bia Na\u021bional\u0103 Gr\u0103nicereasc\u0103: 2 regimente, la N\u0103s\u0103ud \u0219i Orlat. \u00cen 1821 \u00eent\u00e2lnim PANDURII lui Tudor Vladimirescu, din care, la 1828, se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 GUARDIA NA\u021aIONAL\u0102 (4-5 mii de oameni)
\n\t\u00cen primul r\u0103zboi ruso \u2013 turc (1787 -1799), la 22 septembrie 1789 are loc b\u0103t\u0103lia de la M\u0103rtine\u0219ti, l\u00e2ng\u0103 R\u00e2mnicu S\u0103rat. \u00cen aceast\u0103 b\u0103t\u0103lie au participat \u0219i voluntari rom\u00e2ni \u00een armata rus\u0103; se distinge oastea rom\u00e2n\u0103 condus\u0103 de Ion Udre \u0219i Pavel Vizireanu. \u00cen aceast\u0103 b\u0103t\u0103lie moare contele Suvorov, fiul generalisimului Suvorov, medic, \u2026(legenda momentului!) Dup\u0103 al doilea r\u0103zboi ruso-turc (1828 \u2013 1829), prin pacea de la Adrianopol (1829), Principatele Rom\u00e2ne intr\u0103 sub protectorat rusesc. \u00cen anul 1830 sunt elaborate Regulamentele Organice, cu rol de constitu\u021bie. Marx caracterizeaz\u0103 Regulamentele Organice: \u201ecodicele muncii de clac\u0103\u201d. Dar, Regulamentele Organice \u00eenzestreaz\u0103 Principatele Rom\u00e2ne cu institu\u021bii moderne, printre care \u0219i Armata. \u00cen 1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza unific\u0103 armatele Principatelor Rom\u00e2ne constituind Armata Statal\u0103.
\n\t\u00cen iulie 1868 apare Legea privind organizarea puterii Armate rom\u00e2ne, care urma s\u0103 cuprind\u0103 : 1 armata permanent\u0103, cu rezervele ei; 2 corpul doroban\u021bilor; 3 corpul gr\u0103nicerilor; 4 mili\u021biile; 5 garda or\u0103\u0219eneasc\u0103; 6 gloatele. Aceast\u0103 lege este opera colonelului Gheorghe Adrian, revolu\u021bionar pa\u0219optist. Ea se \u00eentemeia pe principiile recomandate de N. B\u0103lcescu \u00een lucrarea \u201ePuterea armat\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u0219i arta militar\u0103 de la \u00eentemeierea Principatului Valahiei \u0219i p\u00e2n\u0103 acum.\u201d
\n\tPoezia, pe care am s\u0103 o prezint, continu\u0103 istoricul Armatei rom\u00e2ne p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, autor N. Birceanu, col. ing. geodez (rz.): (F\u0102R\u0102 TITLU) C\u00e2nd am deschis ochii pe lume\/ Aveam Armata Regal\u0103 (1866)\/ Despre care nu pot apune\/ Dec\u00e2t ce-am \u00eenv\u0103\u021bat \u00een \u0219coal\u0103.\/\/ Vorbind strict istorice\u0219te,\/ Nu e nimic confuz.\/ Armata noastr\u0103 se m\u00e2ndre\u0219te\/ Cu M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, M\u0103r\u0103\u0219ti, Oituz.\/\/ C\u00e2nd am ajuns la majorat,\/ Nu am r\u0103mas pe dinafar\u0103; Chiar atunci m-am \u00eenrolat\/ \u00cen Armata popular\u0103 (1954)\/\/ Nu ne-am luptat \u00een r\u0103zboi,\/ Dar am construit Canalul,\/ Mai multe zidiri de soi\/ \u0218i Transf\u0103g\u0103r\u0103\u0219anul.\/\/ Dup\u0103 \u201erevolu\u021bia rom\u00e2n\u0103\u201d\/ Avem Armata de profesioni\u0219ti (1990)\/ Cu dotare tehnic\u0103 mai bun\u0103\/ \u0218i cu solda\u021bi s\u0103raci, \u2026 dar optimi\u0219ti.\/\/ Ne ap\u0103r\u0103m hotarul \u00een Afganistan.\/ \u021aara noastr\u0103 este asigurat\u0103:\/ Av\u00e2nd scutul american,\/ Nu poate fi ocupat\u0103!\/\/ Astea-s chestii de poveste\u2026\/ Noi s-avem con\u0219tiin\u021ba treaz\u0103,\/ C\u0103ci Armata noastr\u0103 este\/ Mic\u0103, s\u0103rac\u0103, dar viteaz\u0103!\u201d
\n\tDl Mihai Doina are\u2026 ca specialitate a casei, c\u0103utarea prin compedii a evenimentelor istorice la nivel na\u021bional \u0219i realizarea unor eseuri care puncteaz\u0103, \u00eentr-un mod interesant, toate aceste evenimente istorice, ceea ce reprezint\u0103 o dovad\u0103 de patriotism, peste medie \u0219i aceste \u0219edin\u021be ale Cenaclului Alexandru Sihleanu constituie tocmai afirmarea ata\u0219amentului, a dragostei fa\u021b\u0103 de istoria neamului rom\u00e2nesc. Ani mul\u021bi \u0219i c\u00e2t mai multe eseuri de acest gen! Felicit\u0103ri!
\n\t\u201eDl Doina, ast\u0103zi, ne-a f\u0103cut un istoric al armatei rom\u00e2ne din neolitic p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. A prezentat, de asemenea, istoricul mor\u021bii lui Suvorov, eroul de la M\u0103rtine\u0219ti. Istoria armatei coincide cu istoria form\u0103rii Rom\u00e2niei moderne. \u00cel felicit pe dl Doina pentru frumoasa prezentare.\u201d (Adriana Plugaru)
\n\t\u201eLectorul de serviciu, dl Mihai Doina, ne-a prezentat un material pe o tem\u0103 interesant\u0103. Eu m-a\u0219 apropia de zona jud. Buz\u0103u \u0219i Vrancea, unde s-au petrecut anumite evenimente istorice. Pe mine m-a impresionat zona M\u0103r\u0103\u0219ti-M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti-Oituz, zona \u00een care au luptat bunicii no\u0219tri, unde s-au dat lupte \u00een care am avut c\u00e2\u0219tig de cauz\u0103. Din punct de vedere cultural noi am s\u0103rb\u0103torit evenimentele istorice anual, cu mare drag. Felicit\u0103ri!\u201d (Dumitru Barda\u0219)
\n\t\u201eZiua armatei este la rom\u00e2ni o s\u0103rb\u0103toare na\u021bional\u0103 \u0219i \u00een semn de cinstire a fiilor acestui popor care de-a lungul anilor s-au jertfit pentru ap\u0103rarea gliei str\u0103bune. Materialul de ast\u0103zi, lecturat \u00een \u0219edin\u021ba Cenaclului Alexandru Sihleanu prezint\u0103 o evolu\u021bie \u00een dezvoltarea unit\u0103\u021bilor militare \u00een func\u021bie de necesit\u0103\u021bi \u0219i evenimente istorice. Armata \u021b\u0103rii se bucur\u0103 \u0219i ast\u0103zi de o \u00eenalt\u0103 onoare pe care cet\u0103\u021benii o nutresc \u00een continuare. \u00cent\u00e2mplarea a f\u0103cut ca s\u0103 particip \u00een vara anului 1989 la cursul festiv de absolvire a \u0219colii militare de ofi\u021beri de la Pite\u0219ti, unde am r\u0103mas impresionat\u0103 de c\u00e2ntecele militare \u0219i defilarea trupelor de absolven\u021bi militari. Felicit pe dl. Doina pentru lucrarea de ast\u0103zi \u0219i \u00eei doresc, \u00een continuare, s\u0103 ne prezinte eseuri deosebite.\u201d (Georgeta Iuga)
\n\t\u201eLectorul de ast\u0103zi ne-a prezentat \u00een cadrul \u0219edin\u021bei de cenaclu o not\u0103 informativ\u0103, pe care a\u0219 numi-o un scurt eseu pe tema istoricul armatei rom\u00e2ne, a\u0219a cum este intitulat materialul. Plec\u00e2nd de la apari\u021bia primelor arme din istoria omenirii (arcul cu s\u0103ge\u021bi), autorul puncteaz\u0103 momente din istoria lumii \u0219i chiar na\u021bional\u0103, amintindu-ne anumite momente (date) c\u00e2nd a luat fiin\u021b\u0103 armata ob\u0219teasc\u0103, mili\u021bia na\u021bional\u0103 gr\u0103nicereasc\u0103, etc. Un moment deosebit din istoria armatei este pacea de la Adrianopol, c\u00e2nd armata rom\u00e2n\u0103 intr\u0103 sub protectorat rusesc. Ne vorbe\u0219te, de asemeni despre Regulamentele Organice care \u00eenzestreaz\u0103 Principatele Rom\u00e2ne cu armat\u0103. Momentele men\u021bionate \u00een material au fost dezvoltate oral de c\u0103tre membrii cenaclului, care au \u00eensufle\u021bit atmosfera \u0219edin\u021bei. Consider c\u0103 pe aceast\u0103 tem\u0103 se pot scrie mii de pagini, dar eseul audiat ast\u0103zi este bine venit \u0219i \u00eel felicit pe autor. \u0218i o poezie proprie, legat\u0103 de aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare. (Se bat clopotele) Se bat clopotele-n \u021bar\u0103\/ S\u0103 ne-aminteasc\u0103 de eroii fra\u021bi,\/ Cei ce-au \u021binut du\u0219manii la hotar\u0103\/ Ca doina s\u0103 ne c\u00e2nte liber\u0103-n Carpa\u021bi.\/\/ Se bat a bocet clopotele iar\/ Pentru acei ce \u00een tran\u0219ee au murit\/ Ca-n ram s\u0103 c\u00e2nte privighetoarea-n sear\u0103,\/ De ei s\u0103 ne-aminteasc\u0103, cum \u021bara au slujit.\/\/ Se bat a bocet frunzele-n p\u0103dure\/ C\u0103 doar nici ele n-or uita nicic\u00e2nd\/ Acele zbuciumate vremuri dure\/ C\u00e2nd tinerii la oaste ne plecau c\u00e2nt\u00e2nd.\/\/ Se bat a bocet apele \u00een valuri,\/ R\u0103sun\u0103-n st\u00e2nci ecouri de prin morminte seci,\/ C\u0103ci oasele r\u0103mas-au prin mun\u021bi, dar \u0219i pe dealuri,\/ F\u0103cliile arz\u00e2nd sub cruci \u0219i pietre reci.\/\/ Se-aude-n bocet faima lor m\u0103rea\u021b\u0103\/ Ce st\u0103 \u00eenscris\u0103 pe morminte \u0219i prin c\u0103r\u021bi,\/ S\u0103 nu uit\u0103m rom\u00e2ni, c\u0103 a lor via\u021b\u0103,\/ E chez\u0103\u0219ia neamului \u00een veci!\u201d (Aneta \u021a\u00e2ru – Pioar\u0103)
\n\t\u201eCeea ce am ascultat ast\u0103zi reprezint\u0103 o fil\u0103 din cartea de aur a istoriei noastre, un material foarte interesant. Este bine s\u0103 nu ne uit\u0103m niciodat\u0103 istoria, tinerele genera\u021bii au ce \u00eenv\u0103\u021ba dintr-un asemenea material. Poezia mi-a pl\u0103cut \u00een mod deosebit, pentru c\u0103 este de actualitate. Felicit\u0103ri!\u201d (Nicolae Constantinescu)
\n\t\u201eEste o poveste frumoas\u0103 c\u00e2nd este vorba despre armat\u0103. Armata este frumos s-o prive\u0219ti, dar este dureros s-o tr\u0103ie\u0219ti. Este bine s\u0103 nu d\u0103m prea mare amploare militariz\u0103rii, deoarece \u00een zilele noastre, datorit\u0103 tehnologiei actuale, lupta armat\u0103 este sinucidere curat\u0103. Singura solu\u021bie este dialogul, pe care specia uman\u0103 trebuie s\u0103 \u00eel dezvolte pentru a supravie\u021bui. \u00cei salut\u0103m prezen\u021ba \u00een cadrul cenaclului \u0219i s\u0103 mai participe \u0219i cu alte materiale.\u201d (Adrian C\u00e2mpeanu)
\n\t\u201eO lec\u021bie de istorie foarte frumoas\u0103 pe care ne-a prezentat-o ast\u0103zi dl Mihai Doina, prin care ne-a reamintit trecutul istoric de lupt\u0103. Foarte mult mi-a pl\u0103cut poezia pe care a prezentat-o, ar\u0103t\u00e2nd lupta istoric\u0103. Felicit\u0103ri \u0219i s\u0103 mai auzim lec\u021bii de istorie.\u201d (Floarea Fr\u0103\u021bil\u0103)
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103 29 octombrie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului Alexandru Sihleanu va fi Firudo Kokoku. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

DE STRAJ\u0102 PATRIEI PRIN CUVINTELE SENTIMENT S\u00e2mb\u0103t\u0103, 22 octombrie, ziua Sf. Ier. Averchie, ep. Ierapolei; Sf. 7 tineri din Efes,<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19530"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19530"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19530\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19531,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19530\/revisions\/19531"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19530"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19530"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19530"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}