{"id":19519,"date":"2022-10-26T21:57:55","date_gmt":"2022-10-26T18:57:55","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19519"},"modified":"2022-10-26T21:57:55","modified_gmt":"2022-10-26T18:57:55","slug":"spatii-culturale-nr-29-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19519","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 29 (10)"},"content":{"rendered":"

Larisa Ileana CASANGIU<\/strong><\/p>\n

Mihaela Burlacu<\/strong>, Simfonie pentru ciulini<\/em>, Ed. Ex Ponto, Constan\u0163a, 2012
\n\"\"

\tCel de-al patrulea roman al Mihaelei Burlacu (\u015fi, totodat\u0103, a cincea carte a autoarei), Simfonie pentru ciulini, aduce \u00een prim plan o ac\u0163iune plasat\u0103 preponderent \u00een mediul rural \u00een C\u00e2mpia B\u0103r\u0103ganului, \u015fi, \u00een spiritul realismului, realitatea textual\u0103 o concureaz\u0103 at\u00e2t de serios pe cea social-istoric\u0103, de referin\u0163\u0103, \u00eenc\u00e2t, la fel ca \u00een unele filme, exist\u0103 aten\u0163ionarea c\u0103 \u201ePersonajele \u015fi situa\u0163iile din acest roman nu au nicio leg\u0103tur\u0103 cu realitatea. Orice asem\u0103nare este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare\u201d (p. 4)
\n\tAl\u0103turi de realism, reg\u0103sim \u00eens\u0103 tr\u0103s\u0103turi s\u0103m\u0103n\u0103toriste (fapt sus\u0163inut \u015fi demonstrat de criticul de cultur\u0103 \u015fi art\u0103 Doina P\u0103uleanu, la lansarea c\u0103r\u0163ii), naturaliste (\u00een special \u00een construc\u0163ia tat\u0103lui Ioanei, un v\u0103car alcoolic, condus de nervii \u015fi s\u00e2ngele s\u0103u, violator \u015fi cu tendin\u0163e spre incest), chiar romantice (caracterul excep\u0163ional al protagonistei, aflat\u0103 \u00een \u00eemprejur\u0103ri excep\u0163ionale; dragostea platonic\u0103 a lui Radu fa\u0163\u0103 de ea, \u00eempotriva diferen\u0163ei social-economice dintre familiile celor doi), toate aceste estetici literare fiind subsumabile \u00eens\u0103 postmodernismului, \u00een accep\u0163ia de curent cultural care \u00eenglobeaz\u0103 tradi\u0163ia \u00een acest sens.
\nTitlul romanului, oximoronic \u015fi totodat\u0103 con\u0163in\u00e2nd o sinestezie, anun\u0163\u0103 deja o lume a contrariilor, dar \u015fi a asocierilor inedite.
\nProtagonista romanului, Ioana Fl\u0103m\u00e2nzil\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 inten\u0163iile v\u0103dit caracterologice cuprinse \u00een denomina\u0163ie, este o rara avis \u00een comunitatea din care face parte, \u00een primul r\u00e2nd prin antiteza \u00een care se afl\u0103 fa\u0163\u0103 de \u00eentreaga sa familie, apoi, prin caracterul excep\u0163ional al \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii pe care o deprinde, \u00eentrec\u00e2ndu-\u015fi to\u0163i colegii, indiferent c\u0103 se situeaz\u0103 aproape de condi\u0163ia sa social\u0103 sau pe adev\u0103rate culmi de bun\u0103stare. Paradoxal, doar fiul primarului, avantajat la note de anumi\u0163i profesori pentru a absolvi ca \u015fef de promo\u0163ie, \u00eei recunoa\u015fte superioritatea \u00een acest sens.
\nIoana \u00eenregistreaz\u0103 succes dup\u0103 succes la \u015fcoal\u0103, \u00een ciuda vicisitudinilor c\u0103rora trebuie s\u0103 le fac\u0103 fa\u0163\u0103, \u00eens\u0103 face dovada unei naivit\u0103\u0163i infantile \u00een via\u0163a sentimental\u0103. Nu \u00eei m\u0103rturise\u015fte lui Radu sentimentele sale, de\u015fi acest lucru n-ar fi expus-o niciunui risc, \u00eens\u0103 se abandoneaz\u0103 \u00eentr-o rela\u0163ie care se dovede\u015fte absolut nepotrivit\u0103, dac\u0103 nu chiar malefic\u0103.
\nPutem crede c\u0103 acest lucru este rezultatul at\u00e2t al sechelelor din copil\u0103ria sa nefericit\u0103 \u015fi la un pas de a fi victima propriului s\u0103u tat\u0103, c\u00e2t \u015fi faptului c\u0103 pentru starea de bine material \u015fi sufletesc pe care o tr\u0103ie\u015fte nu pare s\u0103 mul\u0163umeasc\u0103 divinit\u0103\u0163ii \u015fi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een spirit cre\u015ftinesc noua via\u0163\u0103-dar pe care o dob\u00e2nde\u015fte.
\nPoate sta deopotriv\u0103 al\u0103turi de eroii literaturii antichit\u0103\u0163ii grece\u015fti prin neputin\u0163a de a se sustrage destinului \u015fi locului h\u0103r\u0103zit ei \u00een lume, dar, la fel de bine, poate s\u0103 fie propria sa victim\u0103, dac\u0103 avem \u00een vedere perspectiva conform c\u0103reia, prin faptele, vorbele \u015fi g\u00e2ndurile noastre, ne hot\u0103r\u00e2m clip\u0103 de clip\u0103 viitorul. Lipsit\u0103 de \u201e\u015fcoala vie\u0163ii\u201d, dar \u015fi de \u00een\u0163elepciune, av\u00e2nd drept atuuri doar capacitatea de absorb\u0163ie a cuno\u015ftin\u0163elor \u015fi abnega\u0163ia, eroina nu pare s\u0103 aib\u0103 un crez personal \u015fi nici tabieturi religioase. Ea vrea s\u0103 ajung\u0103 oarecum asemenea Georgetei, s\u0103 devin\u0103 medic sau farmacist\u0103, opteaz\u0103 pentru aceast\u0103 ultim\u0103 profesie enun\u0163at\u0103 mai degrab\u0103 din calcul (decide ra\u0163ional, nu afectiv), \u00eens\u0103 tr\u0103ie\u015fte haotic, f\u0103r\u0103 \u201eprogram\u201d (idealuri) privind evolu\u0163ia sa personal\u0103. Nu \u201ededic\u0103\u201d devenirea sa nim\u0103nui, a\u015fa cum nu \u015fi-o orienteaz\u0103 spre un \u0163el declarat. Nu-\u015fi exprim\u0103 inten\u0163ia de a face parte din \u201eOamenii satului\u201d, funda\u0163ie care o ajutase fundamental s\u0103 se realizeze profesional \u015fi social. Nu con\u015ftientizeaz\u0103 c\u0103 trecerea dintr-o extrem\u0103 \u00een alta pe f\u0103ga\u015ful vie\u0163ii poate constitui o prob\u0103\/\u00eencercare a sinelui, dat fiind faptul c\u0103 \u00een bun\u0103stare \u015fi nu \u00een s\u0103r\u0103cie se v\u0103de\u015fte caracterul, ies la iveal\u0103 adev\u0103rate calit\u0103\u0163i, dar \u015fi tare individuale.
\nSatul nu este deloc idealizat sau cosmetizat, \u00een ciuda c\u00e2torva tr\u0103s\u0103turi s\u0103m\u0103n\u0103toriste, dup\u0103 cum nici critica deciden\u0163ilor institui\u0163i politic sau prin am\u0103girea electorilor nevoia\u015fi nu vizeaz\u0103 excep\u0163iile pozitive de la practicarea pomenii electorale, a\u015fa cum stau lucrurile \u00een cazul primarului de la Co\u015fereni, om greu \u00eencercat, dar de o rar\u0103 calitate uman\u0103.
\nMicrodramele de specific rural (spre exemplu, a mamei Ioanei Fl\u0103m\u00e2nzil\u0103, care se consoleaz\u0103 privind comportamentul so\u0163ul ei la g\u00e2ndul c\u0103 treaz este om bun), marea dram\u0103 a femeii r\u0103mas\u0103 v\u0103duv\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103, cu trei copii, care, dup\u0103 ce \u00eei cre\u015fte, \u00eei pierde \u015fi pe ace\u015ftia sau bovarismul Georgetei confer\u0103 operei \u015fi valoare de \u201edocument\u201d.
\nDe altfel, romanul este valoros prin multitudinea lecturilor interpretative pe care le permite, prin senza\u0163ia de \u201eviu\u201d pe care o induce, prin puterea exemplului ilustrat de protagonist\u0103 \u00een ce prive\u015fte setea de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u015fi sensibilitatea cultural\u0103 (inexplicabile \u00een mediul ostil \u00een care tr\u0103ie\u015fte \u00een Co\u015fereni), prin seduc\u0163ia pe care o exercit\u0103 asupra cititorului, prin catharsisul pe care \u00eel provoac\u0103.<\/p>\n


\nManuela Camelia SAVA<\/strong>
\n\"\"

\u00cenchisoarea politic\u0103 \u2013 un motiv literar recurent?<\/strong>
\n\"\"

Societatea rom\u00e2neasc\u0103 a \u00eencercat s\u0103 de-tabuizeze unele subiecte ce erau intangibile \u00een perioada regimului comunist, astfel c\u0103 dup\u0103 1989 rom\u00e2nii s-au aruncat cu o patim\u0103 uneori explicabil\u0103, alteori gratuit\u0103, asupra unui gen literar nou care pare s\u0103 prind\u0103 contur prin speciile sale, \u0219i anume genul memorialistic, sau, cum este numit de c\u0103tre criticii literari, genul autobiografic (Eugen Simion). Printre cele mai fierbin\u021bi \u0219i controversate subiecte se num\u0103r\u0103 \u0219i cel al \u00eenchisorii politice, cu r\u0103d\u0103cini nebuloase \u00een istoria omenirii, la noi, \u00een istoria rom\u00e2nilor cunosc\u00e2nd un apogeu prin teroarea instalat\u0103 odat\u0103 cu venirea la putere a comuni\u0219tilor dup\u0103 alegerile din 1946.
\nO carte, recent publicat\u0103, cea a lui Mircea Anghelescu, Poarta neagr\u0103. Scriitorii \u0219i \u00eenchisoarea (Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 2013) ne-a surprins pl\u0103cut, aduc\u00e2nd o pozi\u021bie \/ opinie necesar\u0103, explicativ\u0103 \u0219i o perspectiv\u0103 necesar-educativ\u0103 asupra imaginii \u00eenchisorii politice, fiindc\u0103 autorul pune accent pe o documentare serioas\u0103 \u0219i meticuloas\u0103, a\u0219a cum ne-a obi\u0219nuit p\u00e2n\u0103 acum renumitul profesor al Literelor bucure\u0219tene (sintagma \u00eei apar\u021bine mai t\u00e2n\u0103rului confrate, Ion Manolescu). Domnul Mircea Anghelescu ne familiarizase \u00eenc\u0103 din cursul domniei sale de la Universitatea din Bucure\u0219ti, Literatura autobiografic\u0103. Pu\u0219c\u0103ria la rom\u00e2ni (Editura Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, 2008), cu imaginea terifiant\u0103 a \u00eenchisorii comuniste prin care regimul politic aberant, instalat dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, a \u00een\u021beles s\u0103 se impun\u0103 ca un sistem punitiv, ideologico-educativ absolutist, ce ducea cu siguran\u021b\u0103 la exterminarea du\u0219manilor poporului\/ du\u0219manilor de clas\u0103, prin epur\u0103ri \u0219i urm\u0103riri chiar \u0219i dincolo de moarte.
\nStudiul amplu, publicat anul acesta, este dedicat, \u00een mare parte, \u00eenchisorii politice prezent\u0103 \u00een cultura \u0219i istoria noastr\u0103 literar\u0103 p\u00e2n\u0103 la momentul de maxim\u0103 amploare, 1948, fiindc\u0103 ea prezint\u0103 in nuce acelea\u0219i tr\u0103s\u0103turi cu ceea ce va urma, fiind doar o prefa\u021bare la aberantul sistem penitenciar dezvoltat sub comuni\u0219ti.
\n\u00cemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een dou\u0103 secven\u021be, cartea con\u021bine informa\u021bii, detalii, exemple, explica\u021bii, comentarii inedite, st\u00e2rnind interesul, subiectul fiind atr\u0103g\u0103tor, \u00eentr-un stil cuceritor, chiar dac\u0103 academic \u0219i sobru.
\nAstfel, partea \u00eent\u00e2i ne trimite cumva \u00eenapoi \u00een timp, \u00een Evul Mediu, rom\u00e2nesc, dar \u0219i european, f\u0103c\u00e2nd compara\u021bii, analize \u0219i trimiteri la civiliza\u021biile francez\u0103 sau englez\u0103, fa\u021b\u0103 de care autorul are anumite afinit\u0103\u021bi, \u00eenchisoarea politic\u0103 prinz\u00e2nd contur abia spre secolul al XVII-lea \u00een Europa, \u00een urma exploziei urbanismului, numai c\u0103 delictele \u021bineau domeniul social: vagabondaj, cer\u0219etorie, imposibilitatea achit\u0103rii unor debite, fiindc\u0103 \u00eenchisoarea politic\u0103 nu avea \u00eenc\u0103 o determinare exact\u0103 \/ un pattern \u00eencet\u0103\u021benit \u0219i u\u0219or de analizat: \u201e\u00eenchisoarea nu era nici \u00een vechiul drept rom\u00e2nesc, o pedeaps\u0103 obi\u0219nuit\u0103, cum nu era nici \u00een practica european\u0103\u201d, deoarece ea avea \u201ecaracter tranzitoriu\u201d.
\n\u00cen \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne, prizonierii de r\u0103zboi afla\u021bi sub anchet\u0103, suspec\u021bii de delicte criminale sau adversarii politici ai domnitorilor puteau ajunge pe m\u00e2na c\u0103l\u0103ului, de\u0219i uneori exista posibilitatea s\u0103 fie r\u0103scump\u0103ra\u021bi cu bani. Confiscarea averilor, exilul, c\u0103lug\u0103ria for\u021bat\u0103, pedeapsa cu moartea erau pedepse pe care domnitorul le aplica discre\u021bionar, iar pentru delicte civile (\u00een\u0219el\u0103ciune, faliment) se aplicau pedepse corporale: b\u0103taia \u00een public, \u021bintuirea la st\u00e2lpul infamiei \u0219i autorul d\u0103 exemplul lui chir Costea Chiorul, personajul din romanul Ciocoii vechi \u0219i noi al lui Nicolae Filimon. O alt\u0103 pedeaps\u0103 cumplit\u0103 era trimiterea la ocn\u0103, \u201esingura \u00eenchisoare propriu-zis\u0103 cunoscut\u0103 \u00eenaintea epocii moderne\u201d, \u0219i aici tot la romanul lui Filimon se fac trimiteri prin exemplul lui Dinu P\u0103turic\u0103, pentru c\u0103 ocna \u00eensemna moarte lent\u0103, dar sigur\u0103.
\nPe firul istoriei, cronicile noastre ofer\u0103 \u0219i ele cazuri concrete de trimitere \u00een \u00eenchisoare pe motive politice (cazuri se \u00eent\u00e2lnesc la Ion Neculce, \u00een Moldova, sau Radu Popescu, \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103), iar cel mai vechi text p\u0103strat, cu referin\u021be la experien\u021ba carceral\u0103 politic\u0103 este renumita scrisoare a lui Cocri\u0219el, fiul vornicului Mog\u00e2lde, soldat \u00een oastea lui Mihai-Viteazul, care la 1600 este luat prizonier de sa\u0219i, l\u00e2ng\u0103 Alba-Iulia: \u201e\u2026v\u0103 dau de \u0219tire c\u0103 s\u00e2nt viu p\u00e2n\u2019 acum, nu-s pierit, ci am sc\u0103pat de la B\u0103lgrad, c\u00e2nd au b\u0103tut Mihai Vod\u0103 r\u0103zboi cu ungurii.\u201d Prin intermediul scrisorii cere p\u0103rin\u021bilor s\u0103i s\u0103 trimit\u0103 banii pentru r\u0103scump\u0103rarea sa: \u201eDeci m\u0103 rog Domniilor-voastre ca lui Dumnezeu din cer, \u0219i s\u0103 nevoi\u021bi s\u0103 da\u021bi de \u0219tire p\u0103rintelui meu, Mog\u00e2lde vornicului, c\u0103 eu zac \u00een temni\u021b\u0103 de m\u0103n\u00e2nc lutul \u0219i p\u0103duchii. (\u2026) Isc\u0103lesc feciorul vostru Cocri\u0219el. \u0218i sunt numai cu c\u0103ma\u0219a.\u201d Textul fusese g\u0103sit de Nicolae Iorga \u0219i inclus \u00een volumul Scrisori de boieri, scrisori de domni (edi\u021bia a II-a, Datina Rom\u00e2neasc\u0103, V\u0103lenii de Munte, 1925, p.48), pe care \u00eel reproduce \u0219i Mircea Anghelescu \u00een cercetarea sa, ar\u0103t\u00e2nd \u201emizeria deten\u021biei\u201d \u0219i \u201erealismul crud al faptelor\u201d, dar \u0219i starea fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103 degradant\u0103 a celui \u00eentemni\u021bat, dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103.
\nEmblematice sunt cazurile a dou\u0103 personalit\u0103\u021bi istorice medievale, \u00eentemni\u021bate pe motive vindicative, politice \u0219i strategice, totodat\u0103: cel al lui Petru Cercel, frate vitreg al lui Mihai-Viteazul \u0219i domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, \u00eentemni\u021bat \u00een Transilvania, de unde evadeaz\u0103, dar \u0219i cel al logof\u0103tului Vlad Bo\u021bulescu, mai pu\u021bin cunoscut, \u00eentemni\u021bat la Milano \u00een 1746 \u0219i mort la aproximativ 1764 sau la pu\u021bin timp dup\u0103 acest an (conform lui Nicolae Iorga \u00een Studii de istorie \u0219i istorie literar\u0103, partea I, \u00een Literatura \u0219i arta rom\u00e2n\u0103, vol. IV, 1900, pp 17-28, apud Mircea Anghelescu).
\nSecolul al XIX-lea aduce m\u0103rturii ale str\u0103inilor, c\u0103l\u0103tori \u00een Principatele Rom\u00e2ne, dup\u0103 moda epocii, \u0219i Mircea Anghelescu \u00eel citeaz\u0103 pe gazetarul Stanislas Bellanger care tranziteaz\u0103 \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 pe la 1844 \u0219i scrie despre condi\u021biile inumane din \u00eenchisoare. Tot acum sunt relevante articolele ap\u0103rute \u00een presa vremii, dintre care se remarc\u0103 cele din \u201eCurierul rom\u00e2nesc\u201d(1832-1836).
\n C\u00e2teva nume sunt legate de imaginea \u00eenchisorii, fie prin operele lor \u00een proz\u0103, fie prin operele lirice sau apari\u021bii gazet\u0103re\u0219ti: Vasile Boerescu, Dinicu Golescu, Alecu Cantacuzino, Anton Pann; la mijlocul secolului intereseaz\u0103 cazul lui Dumitru Filipescu, principalul conduc\u0103tor al conspira\u021biei de la 1840 ce face cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu \u00eenchisoarea unde st\u0103 c\u00e2teva luni, pe c\u00e2nd sinistrul simbol al \u00eenchisorii revine \u00een poemele lui Cezar Bolliac, Grigore Alexandrescu, Heliade R\u0103dulescu. Un caz r\u0103sun\u0103tor \u00een epoca revolu\u021biilor este cel al lui Alecu Russo, \u00eenchis \u00een 1846 spre \u201e\u00eenfr\u00e2nare \u00een monastirea Sovejei\u201d pentru un text critic la adresa domnitorului Mihai Sturza, Russo fiind iertat abia dup\u0103 o lun\u0103 de surghiun.
\n\u00cen timpul lui Cuza, cercet\u0103torul afl\u0103 ziari\u0219ti condamna\u021bi pentru perioade mai scurte sau mai lungi de timp, pamfletari, scriitori satirici, printre care se num\u0103r\u0103 \u0219i N.T. Or\u0103\u0219anu, cunoscut mai apoi pentru memoriile sale de deten\u021bie, \u00centemni\u021b\u0103rile mele politice (1861).
\nChiar \u0219i t\u00e2n\u0103rul poet pe atunci, Alexandru Macedonski va sta la V\u0103c\u0103re\u0219ti c\u00e2teva luni (martie-iunie 1875) \u0219i ca urmare public\u0103 o poezie: Celula mea de la V\u0103c\u0103re\u0219ti, dup\u0103 achitarea sa.
\nSf\u00e2r\u0219itul de secol \u00eel va g\u0103si pe Ioan Slavici \u00eenchis la Va\u021b \u00een Ungaria (1888), iar \u00een aten\u021bia publicului ar mai fi de amintit nume ca: I. Gherea, Constantin Stere, printre primii care trec prin experien\u021ba \u00eenchisorii politice din str\u0103in\u0103tate, romanul lui Stere, \u00cen preajma revolu\u021biei fiind o oper\u0103 memorialistic\u0103 \u201edeghizat\u0103\u201d, cum este considerat de c\u0103tre critica literar\u0103 (aici Mircea Anghelescu \u00eel citeaz\u0103 pe Z. Ornea).
\nAlte experien\u021be politice de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea mai sunt cele ale na\u021bionali\u0219tilor transilv\u0103neni: preo\u021bii Mihai Bung\u0103rdean, Nichita Suia de la Sibiu, Nicolae Roman sau dr. Ra\u021biu, iar Valeriu Brani\u0219te este \u00eenchis tot la Va\u021b \u00een 1985.
\nPartea a doua a studiului face c\u00e2teva fi\u0219e de deten\u021bie revelatorii ce le apar\u021bin unor nume celebre \u00een literatura noastr\u0103 sau a unor personalit\u0103\u021bi gazet\u0103re\u0219ti neglijate de istoriile literare: Ioan Slavici \u0219i Tudor Arghezi, N.D.Cocea, Mircea Damian, Geo Bogza, Drago\u0219 Protopopescu \u0219i Zaharia Stancu.
\nPornind de la o premis\u0103, pe care o stabile\u0219te \u00eenc\u0103 din Introducere, \u0219i anume c\u0103 subiectul \u00eenchisorii politice are leg\u0103tur\u0103 cu istoria literar\u0103, foarte mul\u021bi scriitori \u0219i gazetari num\u0103r\u00e2ndu-se printre cei neferici\u021bi care au trecut dincolo de zidurile opace, tr\u0103ind experien\u021be obscure pe care le-au \u00eenregistrat \u00een scris mai apoi \u00een scris, inten\u021bia cercet\u0103torului bucure\u0219tean este aceea de a stabili doar datele unei probleme ce se va acutiza mai t\u00e2rziu, dup\u0103 a doua jum\u0103tate a secolului al XX-lea: \u201eDeparte de a \u00eencerca s\u0103 impun\u0103 concluzii, fie cu privire la problemele morale sau politice pe care asemenea teme le presupun, fie doar pentru a schi\u021ba o evolu\u021bie a literaturii care li se consacr\u0103, \u0219i eventual o diagnoz\u0103 a acesteia, cercetarea noastr\u0103 nu-\u0219i propune dec\u00e2t s\u0103 contureze datele problemei, s\u0103 identifice principalele texte aflate \u00een circula\u021bie \u0219i s\u0103 provoace un interes de natur\u0103 s\u0103 atrag\u0103 asupra lor \u0219i alte priviri.\u201d
\nAstfel, imaginea \u00eenchisorii politice cap\u0103t\u0103 un sens istoric, dar \u0219i estetico-moralizator, fiindc\u0103 dincolo de povestea spus\u0103 ne va interesa \u0219i modul \u00een care este ea redat\u0103 pe h\u00e2rtie. Fiecare epoc\u0103, fiecare scriitor sau curent literar va \u00eencerca s\u0103 construiasc\u0103 acest tabu aduc\u00e2nd am\u0103nunte, informa\u021bii noi, contribuind la acest mare puzzle al civiliza\u021biei noastre, din care face parte, din p\u0103cate, \u0219i \u00eenchisoarea politic\u0103, cu literatura deten\u021biei n\u0103scut\u0103 ca o consecin\u021b\u0103 fireasc\u0103 a acestei experien\u021be nefericite.
\n Concluzia fireasc\u0103 la care ajunge Mircea Anghelescu pare s\u0103 fie un semnal de alarm\u0103 pentru genera\u021biile care vin din urm\u0103 pentru c\u0103, nu-i a\u0219a, spiritul iscoditor al fiin\u021bei umane se va perpetua, indiferent de c\u00e2te greut\u0103\u021bi vom \u00eent\u00e2mpina: \u201eCred c\u0103, \u0219i pentru istoria literaturii, \u0219i pentru aceea a spiritului public, este important s\u0103 fie cunoscut\u0103 \u0219i pre-istoria acestei epoci \u0219i a literaturii ei. Pu\u021bine dintre textele discutate \u00een aceste pagini sunt cu adev\u0103rat importante, de\u0219i autorii celor mai multe dintre ele sunt nume cunoscute. Ele sunt importante \u00eempreun\u0103, \u00een ansamblu, pentru c\u0103 manifest\u0103 nevoia de aborda un teritoriu pe care pruderia p\u0103rin\u021bilor \u0219i a bunicilor no\u0219tri l-a ocolit. De ce? Este \u0219i aceasta o \u00eentrebare la care ar trebui s\u0103 medit\u0103m c\u00e2nd g\u00e2ndim literatura noastr\u0103: nu ca o \u00eent\u00e2mpl\u0103toare colec\u021bie de capodopere, ci global, ca un reflex sensibil \u0219i \u00een\u021beleg\u0103tor al vie\u021bii noastre de toate zilele, cu cele \u0219tiute \u0219i mai ales cu cele ne\u0219tiute.\u201d
\nA\u0219adar, lectura pl\u0103cut\u0103, tonul firesc \u0219i optimist, comentariile asupra textelor exemplificate ca \u0219i gradul ridicat de \u00een\u021belegere al fenomenului carceral prezent \u00een via\u021ba unor personalit\u0103\u021bi istorice sau culturale rom\u00e2ne\u0219ti sunt tot at\u00e2tea calit\u0103\u021bi ale unei c\u0103r\u021bi meritorii \u00een peisajul critic \u0219i istoric literar actual, de aceea recomandarea de a nu rata studiul lui Mircea Anghelescu, Poarta neagr\u0103. Scriitorii \u0219i \u00eenchisoarea, vine de la sine. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Larisa Ileana CASANGIU Mihaela Burlacu, Simfonie pentru ciulini, Ed. Ex Ponto, Constan\u0163a, 2012 Cel de-al patrulea roman al Mihaelei Burlacu<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19519"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19519"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19519\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19522,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19519\/revisions\/19522"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19519"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19519"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19519"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}