{"id":19510,"date":"2022-10-25T22:07:19","date_gmt":"2022-10-25T19:07:19","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19510"},"modified":"2022-10-25T22:07:19","modified_gmt":"2022-10-25T19:07:19","slug":"spatii-culturale-nr-29-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19510","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 29 (9)"},"content":{"rendered":"

Gheorghi\u0163\u0103 DR\u0102GHICI <\/strong><\/p>\n

Nae Ionescu: \u015fcoala din spatele \u015fcolii<\/strong><\/p>\n

Motto: Dar e ceva demonic \u00een Nae \u2013 \u0219i nu cred c\u0103 omul \u0103sta poate fi anulat printr-o critic\u0103 universal\u0103 (Mihail Sebastian, Jurnal, Humanitas, Bucure\u0219ti, 1996, p. 46.)\t<\/em><\/p>\n

Despre Nae Ionescu s-a \u0219tiut destul de pu\u021bin p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anilor `90. Discu\u021biile despre \u201eprofesor\u201d erau un fel de tabu de care te atingeai cu greu, iar c\u00e2nd f\u0103ceai asta, trebuia s\u0103 o faci cu perdeaua tras\u0103. Nici acum situa\u021bia nu este grozav\u0103, \u00eens\u0103 personalitatea lui a \u00eenceput pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin s\u0103 ias\u0103 la suprafa\u021b\u0103. Este interesant de privit cum, \u00een mai pu\u021bin de un secol, numele celei mai carismatice figuri dintre to\u021bi profesorii universitari pe care i-a avut Rom\u00e2nia aproape c\u0103 s-a uitat definitiv \u00een zilele noastre \u00een r\u00e2ndul studen\u021bilor, chiar \u0219i \u00een cazul celor de la facultatea de Litere sau Filosofie. Abia dup\u0103 un an-doi ace\u015fti studen\u0163i \u00eencep s\u0103 afle c\u0103 a existat cineva cu acest nume \u0219i, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, c\u0103 a fost liderul uneia dintre cele mai importante genera\u021bii culturale rom\u00e2ne\u0219ti. Adev\u0103rul este ru\u0219inos, \u00eens\u0103 este unul care trebuie luat \u00een serios.
\nProblema cea mare a \u201ereabilit\u0103rii\u201d lui Nae Ionescu \u00een zilele noastre este aceea a definirii lui. Fiind o personalitate at\u00e2t de complex\u0103 \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, at\u00e2t de instabil\u0103, din toate punctele de vedere, este foarte greu s\u0103 ai un punct de plecare. Dac\u0103 am pleca de la primele informa\u021bii pe care le avem despre el din relat\u0103rile altora sau din coresponden\u021ba lui, l-am descoperi de la \u00eenceput ca pe un bun logician, preocupat de probleme mai degrab\u0103 concrete, dec\u00e2t metafizice. Mai mult, Nae Ionescu se pare c\u0103 a fost, la \u00eenceputul vie\u021bii sale, un om de st\u00e2nga, orientare pentru care se consider\u0103 c\u0103 a fost exmatriculat din liceul \u201eNicolae B\u0103lcescu\u201d din Br\u0103ila. Paradoxul istoriei a f\u0103cut \u00eens\u0103 ca acest om s\u0103 ajung\u0103 unul dintre cei mai mari metafizicieni, un spirit ultraortodox, \u0219i liderul unei genera\u021bii care a reu\u0219it \u00een 10-15 ani s\u0103 umple un gol al istoriei noastre culturale.
\n\u00centr-o scrisoare adresat\u0103 Margaretei Fotino, din 1912, Nae Ionescu recuno\u0219tea onest c\u0103: \u201e\u00cen prima mea tinere\u021be \u2013 acum sunt \u00een a doua -, m\u0103 revolta stupiditatea replicilor lui Iisus, care \u00eendemna la o iertare larg\u0103 \u2013 p\u00e2n\u0103 la absurd. Dup\u0103 un lung ocol, \u0219i dup\u0103 o a\u0219a rodnic\u0103 practic\u0103 a vie\u021bii, m\u0103 v\u0103d, printr-o batjocur\u0103 a \u00eemprejur\u0103rilor, ajuns la acela\u0219i ideal de moral\u0103, pe care o dispre\u021buiam\u201d. Schimbarea ireversibil\u0103 care s-a produs \u00een via\u021ba acestui om \u021bine, \u00een primul r\u00e2nd, de \u00eensu\u0219i caracterul lui, unul aflat \u00eentr-o permanent\u0103 \u00eencercare de a se autodefini \u00een raport cu lumea \u00een mijlocul c\u0103reia tr\u0103ia. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd ne raport\u0103m la el, trebuie neap\u0103rat s\u0103 lu\u0103m \u00een calcul acest raport de dependen\u021b\u0103, a\u0219 spune, dintre filosof \u0219i societate. E suficient s\u0103 amintim \u00een acest caz legenda care circul\u0103 despre Nae Ionescu \u00een leg\u0103tur\u0103 cu mersul la biseric\u0103. Criticat destul de dur pentru c\u0103 era singurul intelectual care se ducea la biseric\u0103 \u201epentru a se \u00eent\u00e2lni cu Dumnezeu\u201d, acesta r\u0103spunde prompt c\u0103 nu cu Dumnezeu se \u00eent\u00e2lnea acolo, ci cu omul; \u00een fapt, cu \u00eensu\u0219i poporul rom\u00e2n. Progresia filosofic\u0103 a lui Nae pleac\u0103 de la faptul c\u0103 transpune logica argumentativ\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 realitate, filosofic\u0103, uneori mistic\u0103, \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un r\u0103spuns la \u00eentrebarea care a m\u0103cinat at\u00e2t de mult acele vremuri: cum justific\u0103m faptul c\u0103 exist\u0103m? Pentru c\u0103 a tr\u0103i nu este suficient pentru a exista cu adev\u0103rat, avem nevoie de o alt\u0103 realitate dec\u00e2t cea de l\u00e2ng\u0103 noi. \u00cen fapt, totul este at\u00e2t de relativ, \u00eenc\u00e2t ne putem \u00eendoi sincer de tot ceea ce vedem \u0219i auzim. De acest tip de logic\u0103 s-a lovit \u0219i Mircea Vulc\u0103nescu atunci c\u00e2nd a sus\u021binut examenul \u00een fa\u021ba viitorului p\u0103rinte spiritual.
\nPentru Nae Ionescu, nici m\u0103car filosofia ca \u0219tiin\u021b\u0103 nu a existat cu adev\u0103rat, ci numai filosofarea, din care se nasc ideile \u0219i orient\u0103rile fiec\u0103ruia. Critica pe cei care credeau \u00een existen\u021ba filosofiei, atunci c\u00e2nd pentru el nu exista dec\u00e2t filosofare. Spre deosebire de maniera clasic\u0103 de abordare a unei probleme, g\u00e2ndirea lui se constituia atunci, vie, direct \u00een fa\u021ba noastr\u0103. Vedea omul care \u0219i-a pus o problem\u0103 \u0219i care se g\u00e2ndea la ea. Vorbea, adic\u0103, cu sine, \u00een fa\u021ba noastr\u0103, despre cum ar putea-o rezolva. Tocmai de aceea, el nu-\u0219i preg\u0103tea cursurile dinainte, ci se adapta de fiecare dat\u0103 la fa\u021ba locului, chiar cu riscul de a se contrazice. De fapt, ori de c\u00e2te ori se contrazicea, demonstra practic faptul c\u0103 totul este de un relativism absolut. Principiul lui era, din acest punct de vedere, foarte simplu: C\u0103r\u021bile nu fac doi bani \u00een filosofie (…). Ceea ce trebuie, este s\u0103 g\u00e2ndi\u021bi autentic. Asta a \u00eencercat Nae Ionescu s\u0103 fac\u0103 pe tot parcursul vie\u021bii sale \u0219i asta a \u00eencercat s\u0103 transmit\u0103 \u0219i genera\u021biei de scriitori \u0219i g\u00e2nditori pe care i-a preg\u0103tit. Probabil c\u0103 de aceea a refuzat din start \u00eens\u0103\u0219i ideea de a scrie c\u0103r\u021bi care s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pentru posteritate. \u201eRoza v\u00e2nturilor\u201d, singura lucrare care i-a ap\u0103rut \u00een timpul vie\u021bii (1937), nu este o carte propriu-zis\u0103, ci un inventar de texte str\u00e2nse la ini\u021biativa discipolului s\u0103u, Mircea Eliade.
\n\u00centr-un fel, N. Ionescu caut\u0103, prin prelegerile sale sau prin discu\u021biile liber-argumentative cu ceilal\u021bi, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o explica\u021bie pentru propria fiin\u021b\u0103. Se caut\u0103 \u00een fiecare persoan\u0103 pe care o \u00eent\u00e2lne\u0219te \u0219i \u00een fiecare idee pe care o discut\u0103; o c\u0103utare care se pare c\u0103 nu i-a l\u0103murit dec\u00e2t un singur lucru: Via\u021ba \u2013 domni\u0219oar\u0103 Fotino \u2013 este o fatalitate. De aceasta trebuie s\u0103 te \u00eencredin\u021bezi din ce \u00een ce mai mult. Afirma\u021bia aceasta, f\u0103cut\u0103 \u00eenc\u0103 din 1912, pe c\u00e2nd avea numai 22 de ani, avea s\u0103 fie un fel de premoni\u021bie pentru tot ceea ce urma s\u0103 se petreac\u0103 \u00een sufletul \u0219i \u00een via\u021ba lui. Via\u021ba, \u00een sine, a fost problema cea mai mare a filosofului. Via\u021ba \u0219i lupta de a se al\u0103tura istoriei. Pentru el, istoria \u00eensemna, \u00eenainte de toate, clipa prezentului, unica \u00een care ideea era vie \u00een mintea individului \u0219i \u00een care o putea discuta sincer. Ceea ce urmeaz\u0103, este numai un lung \u0219ir de interpret\u0103ri care nu pot conduce la niciun adev\u0103r concret.
\nPrin acest fel de a fi \u0219i de a g\u00e2ndi, profesorul a cucerit aproape toat\u0103 t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie interbelic\u0103. Din contactul cu el, aproape to\u021bi au recunoscut la unison meritele deosebite ale g\u00e2ndirii \u0219i capacit\u0103\u021bii lui de adaptare la o situa\u021bie nou\u0103. Probabil c\u0103 ceea ce a impresionat cel mai mult a fost maniera lui nonconformist\u0103 de a face educa\u021bie. Pentru el, era mult mai important\u0103 schimbarea de atitudine, dec\u00e2t \u00eenv\u0103\u021barea \u00een sine. Din acest punct de vedere, lui i se potrive\u0219te cel mai bine acel \u00eendemn biblic care spune c\u0103 nu trebuie s\u0103-i dai unui om un pe\u0219te pentru a fi s\u0103tul o zi, ci o undi\u021b\u0103 pentru a fi s\u0103tul toat\u0103 via\u021ba. Ceea ce le-a dat Nae Ionescu discipolilor lui a fost \u201eundi\u021ba\u201d cu care s\u0103 pescuiasc\u0103. \u00cen \u201eJurnal filosofic\u201d (Bucuresti, Ed. Publicom, 1944), se aminte\u0219te o afirma\u021bie a profesorului s\u0103u care considera c\u0103 \u0219coala este bun\u0103, dar cu condi\u021bia \u201es\u0103 nu o iei \u00een serios\u201d. \u00centr-adev\u0103r, \u0219coala pentru el nu mai reprezint\u0103 principalul mediu de formare a omului \u0219i, pentru prima dat\u0103 \u00een istoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei, mut\u0103 educa\u021bia – at\u00e2t de rigid\u0103 atunci – de la catedr\u0103, \u00eentr-un mediu mai pu\u021bin formal. Adev\u0103rata educa\u021bie pentru el a constat \u00een dialogul direct cu oamenii pe care i-a \u00eent\u00e2lnit, pentru c\u0103 numai astfel discursul lui a putut avea un referent concret. C\u00e2nd \u00ee\u0219i vedea deci sala ticsit\u0103 de studen\u021bi, Nae Ionescu le zicea, \u00een loc de bun venit, arunc\u00e2nd o privire mirat\u0103 \u00een sal\u0103: \u201ecum, dumneavoastr\u0103 sunte\u021bi to\u021bi filosofi?\u201d De aceea, Nae Ionescu a devenit foarte repede o voce at\u00e2t de important\u0103. \u00cen fapt, t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie a g\u0103sit \u00een el nu at\u00e2t persoana atoate\u0219tiutoare, c\u00e2t, mai ales, persoana cu care s\u0103 poat\u0103 discuta liber toate problemele care o consumau din punct de vedere spiritual \u0219i intelectual. \u00cei pl\u00e2ng pe tinerii care n-au \u00eent\u00e2lnit la timp, \u00een via\u021ba lor, un astfel de om \u00een care s\u0103 cread\u0103, un om \u00een stare s\u0103-i pasioneze, p\u00e2n\u0103 la a le modifica via\u021ba. E un noroc, pe care merit\u0103 s\u0103-l pl\u0103te\u0219ti cu toate entuziasmele, oric\u00e2t ar p\u0103rea ele de excesive, imprudente sau ridicule \u00een ochii str\u0103inilor. Sebastian strecoar\u0103 aici poate tr\u0103s\u0103tura cea mai important\u0103 care prive\u0219te via\u021ba maestrului s\u0103u, pe care mai t\u00e2rziu avea s\u0103-l renege, anume: \u201eun om \u00een care s\u0103 cread\u0103\u201d. \u00cen haosul vie\u021bii culturale \u0219i sociale rom\u00e2ne\u0219ti din interbelic, \u00een momentul \u00een care crizele spirituale ale tinerei genera\u021bii atingeau cote alarmante, apare acest personaj care este capabil nu doar s\u0103 str\u00e2ng\u0103 al\u0103turi de el o promo\u021bie de studen\u021bi bine preg\u0103ti\u021bi \u0219i cu dorin\u021b\u0103 de afirmare, ci s\u0103 fondeze o adev\u0103rat\u0103 \u0219coal\u0103 de g\u00e2ndire spiritual\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, \u0219i intelectual-artistic\u0103, \u00een al doilea r\u00e2nd. Pentru Nae Ionescu, orice norm\u0103 trebuia s\u0103 dispar\u0103, orice \u201evaloare european\u0103\u201d importat\u0103 din Occident era un poten\u021bial atentator la adresa g\u00e2ndirii autentice. Lumea, spunea el, nu are nevoie de legi, ci de o reformare spiritual\u0103 care s\u0103-i ofere un sens al existen\u021bei, un crez pentru care s\u0103 se sacrifice p\u00e2n\u0103 la disolu\u021bie: F\u0103r\u0103 \u201ereforma omului\u201d, orice Constitu\u021bie e zadarnic\u0103; iar cu aceast\u0103 reform\u0103, ea devine inutil\u0103. \u00centr-un singur discurs, \u00eei distrugea deopotriv\u0103 pe S. Freud, pe Nietzsche \u0219i pe Schopenhauer, apoi scotea din nimic o teorie proprie antinihilist\u0103 conving\u00e2nd \u00eentreaga asisten\u021b\u0103. De fiecare dat\u0103 vorbea f\u0103r\u0103 a mai l\u0103sa o alt\u0103 posibilitate de interpretare. A fost, pe durata \u00eentregii vie\u021bi, un tran\u0219ant, \u00eens\u0103 tocmai asta l-a f\u0103cut s\u0103 devin\u0103 \u201edirectorul nostru de con\u0219tiin\u021b\u0103\u201d, dup\u0103 cum afirma Sebastian.
\nPentru Mihail Sebastian, cel pe care Nae Ionescu l-a promovat intens la \u00eenceputul anilor \u201930, a r\u0103mas f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 cel mai interesant \u0219i complex om pe care l-am cunoscut. Asta \u00een ciuda tuturor celor care s-au \u00eent\u00e2mplat \u0219i se vor mai \u00eent\u00e2mpla \u2013 \u00een stare s\u0103 m\u0103 edifice asupra valorii lui morale, dar nu \u0219i s\u0103 m\u0103 dezam\u0103geasc\u0103 \u00een ce prive\u0219te calit\u0103\u021bile lui de inteligen\u021b\u0103. Se pare c\u0103, indiferent de reac\u021biile politice pe care le-a avut Nae Ionescu, inclusiv prefa\u021ba la \u201eDe dou\u0103 mii de ani\u201d, nu au putut \u0219terge din con\u0219tiin\u021ba contemporanilor valoarea lui oratoric\u0103, cu at\u00e2t mai pu\u021bin, cu c\u00e2t prezen\u021ba lui se sim\u021bea peste tot.
\nA fost, cu siguran\u021b\u0103, persoana f\u0103r\u0103 de care nu se poate discuta despre istoria perioadei interbelice. De la iubirile lui celebre cu Elena Margareta Fotino, Maruca Cantacuzino-Enescu sau Cella Delavrancea, p\u00e2n\u0103 la zilele petrecute \u00een pu\u0219c\u0103rie, via\u021ba lui a fost una tr\u0103it\u0103 la cote maxime. Poate c\u0103 tocmai el a fost cel care a experimentat cel mai mult acel vivere pericolosamente, \u00een sensul cel mai concret cu putin\u021b\u0103. Totu\u0219i, dac\u0103 privim atent, descoperim c\u0103 el a v\u0103zut nu numai \u00een propria via\u021b\u0103 ca pe o teribil\u0103 aventur\u0103, ci asta a v\u0103zut \u00een oricine. Asta a incercat s\u0103 \u00eensufle \u00eentregii genera\u021bii pe care a condus-o. A c\u0103utat, a\u0219a cum remarca \u0219i Jeni Acterian, s\u0103 fructifice \u0219i s\u0103 sublinieze toate lucrurile latente. Genera\u021bia lui Nae Ionescu a crescut odat\u0103 cu g\u00e2ndurile lui, cu tr\u0103irismul lui, \u00eentr-o \u00een\u021belegere mutual\u0103 cum de pu\u021bine ori s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 g\u0103sim \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 \u0219i chiar european\u0103. Pentru cei mai mul\u021bi, cum este \u0219i cazul lui Jeni Acterian, Nae Ionescu a fost singurul om de la care am \u00eenv\u0103\u021bat ceva (…). singurul om a c\u0103rui viziune ar fi avut interes vital pentru mine. Singurul om de acest fel pe care mi-a fost dat mie s\u0103-l cunosc.<\/p>\n

Bibliografie:<\/p>\n

1.Ionescu, Nae, Coresponden\u021be de dragoste, Ed. Anastasia, Bucure\u0219ti, 1997
\n2.Vulc\u0103nescu, Mircea, Nae Ionescu \u2013 A\u0219a cum l-am cunoscut, Bucuresti, Ed. Humanitas
\n3.Sebastian, Mihail, Cum am devenit huligan: texte, fapte, oameni, Ed. Cultura Na\u021bional\u0103, Bucure\u0219ti, 1935
\n4.Petreu, Marta, Diavolul \u0219i ucenicul s\u0103u: Nae Ionescu \u2013 Mihail Sebastian, Ed. Polirom, Bucure\u0219ti, 2009
\n5.Sebastian, Mihail, Jurnal, Humanitas, Bucure\u0219ti, 1996
\n6.Acterian, Jeni, Jurnalul unei fete greu de mul\u021bumit, Ed Humanitas, 1991<\/em><\/p>\n


\n Simion DIMA<\/strong>
\n\"\"

POEME<\/strong><\/p>\n

\u00cen acest grupaj am al\u0103turat, cu preponderen\u0163\u0103, poeme ce mi-au f\u0103cut surpriza de a m\u0103 reda situat\u0103 \u00eentr-o nepremeditat\u0103 intertextualitate cu g\u00e2ndirea \u015fi rostirea liric\u0103 a tat\u0103lui meu. F\u0103r\u0103 a fi discutat vreodat\u0103 pe aceast\u0103 tem\u0103 a convergen\u0163elor, \u015ftiu c\u0103 interesul s\u0103u fa\u0163\u0103 de poezia mea era constant. M\u0103 citea \u015fi \u00eensemna \u00een caiete versuri de-ale mele, precum \u015fi considera\u0163ii despre ele, desprinse din critica literar\u0103. L-au fascinat, descop\u0103r, trei versuri din poezia mea, pe care le repet\u0103 \u00een dou\u0103 texte \u2013 veritabile testamente poetice, profesiuni de credin\u0163\u0103 \u015fi de via\u0163\u0103, Mo\u015ful Zal \u015fi Ascult cum flutur\u0103 frunza. Ultimul, pl\u0103smuit \u00eentr-o limb\u0103 voit arhaic\u0103, dovedind, astfel, cobor\u00e2rea sa imaginar\u0103 la izvoarele limbii \u015fi ale istoriei, dar \u015fi ale mediului \u0163\u0103r\u0103nesc, pe care l-a iubit cel mai mult, exprim\u0103, pe un ton c\u00e2nd profetic, c\u00e2nd ironic, c\u00e2nd patetic ori \u00eenrourat de triste\u0163e, temerile sale cu privire la viitorul \u0163\u0103rii noastre, ce i se p\u0103rea tulbure, din perspectiv\u0103 moral\u0103, politic\u0103, axiologic\u0103, istoric\u0103 etc. Emo\u0163ionant, el se autodefine\u015fte cu o anume exactitate \u015fi exprim\u0103 un crez vitalist: \u201eFerice fii, vie\u0163ii, dar ceresc, nimeni\/ nu-i seam\u0103n\u0103. Cu-at\u00e2ta-n\u0163elepciune\/ r\u0103mas-a, \u00een urbea de bucurie plin\u0103\/ calfa neispr\u0103vit\u0103 ce-a risipit ani\/ sumedenie pe strasuri, poleite gablon\u0163uri.\u201d (Simona-Grazia Dima)<\/p>\n

[CALE LUNG\u0102]<\/strong><\/p>\n

Am cutreierat
\ncale lung\u0103.
\nM-a b\u0103tut v\u00e2ntul
\n\u015fi mi-a ars buzele,
\nm-a udat ploaia
\n\u015fi m-a \u00eendoit oboseala.<\/p>\n

Dar, iat\u0103, m-am \u00eentors.
\n\u0162ine, \u00een dar,
\ndin drumurile mele lungi,
\naceast\u0103 floare.<\/p>\n

1965\u20131966<\/p>\n


\n[MIELU\u015eEA]<\/strong><\/p>\n

Mielu\u015fea, mielu\u0163\u0103,
\nmielu\u015fea,
\ncine a condus oare drumul
\nt\u0103u din infinit \u00eencoace,
\ncine te-a d\u0103ruit cu-at\u00e2ta sim\u0163ire,
\nantenele sofisticate
\nale vegherii tale \u00een lume
\ncine \u0163i le-a pus?
\nCine te-a aruncat gol-golu\u0163\u0103
\n\u00een groapa cu lei a astei provincii
\nsufocate de orgolii
\ndar, convins\u0103 c\u0103 este
\ntotdeauna \u201e\u00een frunte\u201d,
\ne numai la generozitate datoare?
\n(\u015fi c\u00e2t de s\u0103rac\u0103 \u015fi
\nc\u00e2t de oloag\u0103
\nsim\u0163irea locului)
\nCe dac\u0103, ce dac\u0103,
\nlas\u0103-i s\u0103 se cread\u0103,
\nlas\u0103-i s\u0103 macine
\nnimicul vorbelor,
\ns\u0103 distileze neantul,
\nnimice\u015fte-i prin modestia
\ndreapt\u0103 \u015fi prin demna
\nprivire a cugetului t\u0103u,
\ntotdeauna exist\u0103 deasupra
\nun bulg\u0103re de aer curat
\nprecum sim\u0163irea \u015fi
\nfrumuse\u0163ea sufletului t\u0103u.<\/p>\n

(25 aprilie 1992)<\/p>\n


\nN-A SUP\u0102RAT PE NIMENI<\/strong><\/p>\n

ginga\u015f\u0103 ca o floare,
\nt\u00e2n\u0103r\u0103 \u015fi minte ad\u00e2nc\u0103,
\nsfid\u0103toare,
\nnu \u015ftie ura, nici r\u0103ul
\na-l face nu \u015ftie, dec\u00e2t
\na g\u00e2ndi, a sim\u0163i
\n\u015fi a scrie,
\nnumai c\u0103 lumea \u00eei \u00eentoarce verde
\nprivire cu ur\u0103,
\nl\u0103turile mie destinate
\nei i le arunc\u0103,
\npietrele, ei,
\nfiindc\u0103 e mai u\u015for,
\nea n-are nici plato\u015f\u0103
\nnici scut,
\ndrept \u00een plex
\ntotul
\nviteje\u015fte prime\u015fte,
\nginga\u015fa fat\u0103,
\nverdea ur\u0103.<\/p>\n

29 IX 1979, Sibiu<\/p>\n


\nMO\u015eUL ZAL<\/strong><\/p>\n

\u201eTrece invizibil
\nf\u0103r\u0103 durere
\ntimpul\u201d (Simona-Grazia Dima)<\/em><\/p>\n

Sunt Mo\u015ful Zal
\ncare mai crede mai sper\u0103 \u2013
\nDum spiro… Zalmoxis mo\u015ful
\ncerceteaz\u0103 caut\u0103 confrunt\u0103
\nda\u2019 nime nu-l crede nu-l las\u0103.
\nLui Zal nu i-a r\u0103mas dec\u00e2t visul nop\u0163ii
\n\u015fi, la miezul ei, coprolitul.
\nVisul: casa p\u0103rinteasc\u0103,
\nars\u0103, o ruin\u0103: lea\u0163uri scrumite
\nbru\u015fi peste mortar. Doamne,
\nea se pl\u00e2nge eu tac
\n\u2013 pl\u00e2nsoarea ei m\u0103 \u0163ine treaz \u2013
\nPe to\u0163i ne \u0163ine ea, scumpa noastr\u0103,
\nnimic nu uit\u0103;
\nvia\u0163a-i o purpur\u0103 n\u0103du\u015fit\u0103.
\nMo\u015ful se teme de coprolituri.
\nDeus Domine \u0163ine-ne sub paza ta
\n\u00eenc\u0103 un an, Sfinte, \u00eenc\u0103 un deceniu
\nal bun\u0103t\u0103\u0163ii tale pentru fiice \u015fi fii \u2013 lor
\nd\u0103-le totul. Pe Zal Deus Dominus
\n\u00eel \u0163ine \u00eenc\u0103 sub arip\u0103,
\nc\u0103 r\u0103u n-a fost, numai prost,
\nun toc toc al cuvintelor, m\u00e2zg\u0103
\npl\u0103tit\u0103 ca s\u0103 tr\u0103im.
\nTu ficu\u0163\u0103 \u00eenflore\u015fte prosper\u0103
\ns\u0103 visezi noaptea frumos
\n\u015fi \u00een trezie pune um\u0103rul \u2013
\npur corindon \u2013 la un nou poem
\nal anului ce veni-va \u0163ie!<\/p>\n

(7 octombrie 2004
\nDe ziua fiicei)<\/p>\n


\nASCULT CUM FLUTUR\u0102 FRUNZA<\/strong><\/p>\n

\u201eTrece,
\nInvizibil, f\u0103r\u0103 durere,
\nTimpul.\u201d (Simona-Grazia Dima)<\/p>\n

O ramur\u0103 str\u0103vezie-n lumina
\nde april \u00eemi bate-n fereastr\u0103,
\n\u00eemi spune de c\u00e2te altele,
\n\u00een fiecare r\u0103s\u0103rit.<\/p>\n

S\u0103 nu mai aud, zice, c\u0103 v\u00e2ntoase aprige
\nse isc\u0103, nu arar, de parc\u0103 ar c\u0103ta chiar
\npricin\u0103, firul unde-i mai slab a-l rupe,
\np\u00e2ndesc, adulmec\u0103 prea des boscorodesc (\u015fi
\n\u00een \u015foapt\u0103): pricep eu c\u0103 azi orice-i cu putin\u0163\u0103,
\nlumea s-a trezit f\u0103r\u2019 de-un pol, aflai,
\nad\u00e2nc se casc\u0103 aici un gol pe cel plai \u2013
\nci voi nu v\u0103 l\u0103sare\u0163i! \u2013 chiar de legile
\nmucezit-au \u00een arhive \u015fi-n seifuri
\nuitate. \u201eMarele Frate vede tot ce faci, f\u00e2rtate,
\nciviliza\u0163i-v\u0103 odat\u0103, pravoslavnicilor, c\u0103-i vremea!…\u201d<\/p>\n

Nu c\u0103ta aici \u00een\u0163elesuri, trecur\u0103m, t\u00e2r\u00e2\u015f-gr\u0103pi\u015f,
\nprin c\u00e2te, jucar\u0103m oleac\u0103 \u015fotron \u015fi cu
\nmileniul, noul prunc n\u0103t\u00e2ng, \u015fi,
\ndintr-at\u00e2tea, f\u0103cutu-ni-s-a pielea pot\u00e2ng,
\noriunde se crap\u0103 crevase, vara te
\npomene\u015fti \u015fi cu minus 30, viru\u015fii r\u0103ului
\nd\u0103n\u0163uie-n incubatoare \u015fi-ncet,
\ninvizibil trece, f\u0103r\u0103 durere, ca un izvor, timpul,
\ntu, S.-G.D., spune-ne \u2013<\/p>\n

Frige-ne vremea \u015fi faptul,
\nieri poate fi m\u00e2ne, c\u0103 totul se poate,
\nc\u00e2nd lumea-i pe dos, sod e pe mul,
\nfelix qui potuit… \u015fi-acum, destul!<\/p>\n

Ascult cum flutur\u0103 frunza \u00een
\n\u0103st popas de pe urm\u0103, c\u00e2rtog* Bucuriei
\nt\u00e2rzii, de mici fiin\u0163e aurii ursit,
\nvis frumos: c\u0103soaie trase-n fir de-asem\u0103nare,
\n\u00eentinsul nesf\u00e2r\u015fit trepid\u00e2nd \u00een e\u015fapamente
\nde limuzine, gredere, caterpilare, furgoane,
\nc\u0103tre nic\u0103ieri: numa-n oaza r\u0103mas\u0103 umbroas\u0103
\ngure\u015fe porumbi\u0163e se-alint\u0103
\n\u015fi-i lini\u015fte, ochii de j\u0103ratec ai pizmei nu-l
\nurm\u0103resc, oame, nu vezi, e \u00eenc\u0103 bine
\n\u015fi c\u00e2nd dai de r\u0103u.<\/p>\n

Ferice fii, vie\u0163ii, dar ceresc, nimeni
\nnu-i seam\u0103n\u0103. Cu-at\u00e2ta-n\u0163elepciune
\nr\u0103mas-a, \u00een urbea de bucurie plin\u0103
\ncalfa neispr\u0103vit\u0103 ce-a risipit ani
\nsumedenie pe strasuri, poleite gablon\u0163uri.
\nAuzi! \u00cenfiorat\u0103, frunza tresalt\u0103
\n\u015fi-nmugure\u015fte-n april, o dat\u0103 numai.<\/p>\n

25 aprilie 2001<\/p>\n

* c\u00e2rtog (\u00een graiul b\u0103n\u0103\u0163ean \u015fi vestic, \u00een genere) \u2013 b\u00e2rlog al unui animal s\u0103lbatic, cu prec\u0103dere de roz\u0103tor, de pild\u0103, al unui iepure.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Gheorghi\u0163\u0103 DR\u0102GHICI Nae Ionescu: \u015fcoala din spatele \u015fcolii Motto: Dar e ceva demonic \u00een Nae \u2013 \u0219i nu cred c\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19510"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19510"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19510\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19511,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19510\/revisions\/19511"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19510"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19510"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19510"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}