{"id":19498,"date":"2022-10-23T23:35:56","date_gmt":"2022-10-23T20:35:56","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19498"},"modified":"2022-10-23T23:35:56","modified_gmt":"2022-10-23T20:35:56","slug":"spatii-culturale-nr-29-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19498","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 29 (7)"},"content":{"rendered":"

George Co\u0219buc<\/strong>
\n\"\"

Vulturul<\/strong><\/p>\n

Venind de departe cu zborul \u00eentins
\nS-oprise deasupra Ceahl\u0103ului nins,
\n\u015e-apoi din rotiri tot mai str\u00e2mte-n cuprins
\nC\u0103zu, ca s\u0103 prind\u0103 vro prad\u0103,
\nCum uneori parc\u0103 vezi fulgerul stins
\nPe c\u00e2nd nici nu-ncepe s\u0103 cad\u0103.
\nEu nu \u015ftiu, fui vesel ori trist \u00een acel
\nOcol ce-l f\u0103cui \u00eempreun\u0103 cu el,
\nC\u0103-nt\u00e2i \u00eemi paruse c\u0103-i vis \u015fi m\u0103-n\u015fel
\nDar bine venitu-mi-a-n minte
\nVulturul v\u0103zut \u00een rotire la fel
\nCu ani de via\u0163\u0103 nainte.
\nUn pisc singuratic al muntelui plin
\nDe col\u0163uri de st\u00e2nc\u0103, cu zborul s\u0103u lin
\nAcela-l rotea prin v\u0103zduhul senin
\n\u00cen sute de cercuri egale,
\n\u015ei-n fiece zi \u015fi tot timpul vecin
\nUmbririlor nop\u0163ii din vale.[…]
\n\u015ei parc-a\u015f vorbi ca de lucruri de ieri,
\nCe drag \u00eemi era nes\u0103tulei vederi!
\nC\u00e2nd singur \u00een largul \u00eenaltei t\u0103ceri
\nBr\u0103zda cu rotirea sa golul;
\n\u015ei-uimit cum de-a lungul at\u00e2tora seri
\nEu stam urm\u0103rindu-i ocolul.
\nDar groaznic venit-a-ntr-o zi, din apus
\nO noapte cu-at\u00e2ta-ntuneric c-a pus
\n\u00cen minte-ne stavili putin\u0163ii de-adus
\nAminte ce-i timpul \u015fi locul,
\n\u015ei-urlau \u00een cumplita c\u0103dere de sus
\nDe-a valma \u015fi apa \u015fi focul.
\nCi-ncet se f\u0103cu \u015fi-o lumin\u0103 ca-n zori,
\nIar ziua, ce prins\u0103 de-ai spaimei fiori
\nS-ascunse pitit\u0103-ntre ceruri \u015fi nori,
\nSe-ntoarse, \u015fi soare fu iar\u0103,
\n\u015ei-apusu-i st\u00e2rnit-a minuni de culori,
\nCum nu mai fu-n lume vro sear\u0103!
\nIar sufletu-n noi ce \u015fi-acum tremura,
\nDe farmec cuprins, ca pierdut se mira!
\nDar unde-o fi piscul? C\u0103ci nu mai era
\n\u015ei-n locul lui gol \u015fi lumin\u0103
\nVulturul, el \u00eensa \u015fi-acu-nconjura
\nO st\u00e2nca tr\u0103snit\u0103-n ruin\u0103.
\nDeodat\u0103 cu \u0163ipet se-ntoarse napoi,
\nCa unul ce-\u015fi schimb\u0103 g\u00e2ndirea, \u015fi-apoi
\nSpre vai, \u015fi departe, cu zborul greoi
\n\u00cencet ni se stinse vederii.
\nDe-atunci nu-l v\u0103zur\u0103 nici al\u0163ii, nici noi
\nRotind \u00een luminile serii.<\/p>\n


\n \u015eerban TOM\u015eA<\/strong>
\n\"\"

Supraveghetorul (fragment)<\/strong><\/p>\n

12. Lupii<\/strong><\/p>\n

Raport c\u0103tre str\u0103lucitul Imperator Domine Deus Lucius Domitianus Aurelianus :
\n\u201eS\u0103n\u0103tate \u015fi pace Fericitului Imperator!
\nEu, Mandulas, Supraveghetorul Secret al Provinciei, raportez urm\u0103toarele:
\nCercet\u00e2nd \u00eenscrisurile care vorbesc despre cucerirea Daciei de c\u0103tre Preastr\u0103lucitul Cezar Traianus Nerva, am fost nedumerit de dispari\u0163ia subit\u0103 nu numai a miilor de osta\u015fi daci sc\u0103pa\u0163i din ultima lut\u0103 cu romanii, ci \u015fi a marii majorit\u0103\u0163i a popula\u0163iei locale. Au mai r\u0103mas negustorii, profitorii \u015fi milogii, adic\u0103 tr\u00e2ntorii care tr\u0103iesc pe spinarea Imperiului, hr\u0103nindu-se cu resturile r\u0103mase de la masa noastr\u0103.
\nCred c\u0103 sunt pe cale s\u0103 l\u0103muresc misterul. Urm\u0103ritorii no\u015ftri ne-au transmis c\u0103 un b\u0103rbat sem\u0103n\u00e2nd cu Decebal se d\u0103 drept zeul Derzelas \u015fi umbl\u0103 prin taverne \u00eenso\u0163it de un pitic, Merulas. Mai mult ca sigur c\u0103 pun la cale ceva r\u0103u pentru Imperiu. Pleac\u0103 \u00eempreun\u0103 \u00een ad\u00e2ncul p\u0103durii \u015fi se \u00eentorc dup\u0103 mult timp, obosi\u0163i \u015fi pr\u0103fui\u0163i.
\nTotodat\u0103 s-au \u00eenmul\u0163it lupii prin codri. Mi\u015fun\u0103 cu sutele de sute prin to\u0163i coclaurii \u015fi au m\u00e2ncat celelalte s\u0103lb\u0103ticiuni. Zimbrii \u015fi bourii au fugit c\u0103tre nord \u015fi vest, iar c\u0103prioarele \u015fi mistre\u0163ii aproape c\u0103 au pierit. Doi solda\u0163i romani au v\u0103zut cu ochii lor cum o hait\u0103 de lupi s-au repezit \u00eentr-un urs mare \u015fi l-au h\u0103rt\u0103nit.
\nOamenii no\u015ftri au fost ataca\u0163i de fiare, dar au sc\u0103pat cu fuga. Acel Decebal a fost v\u0103zut intr\u00e2nd \u00een locuin\u0163a lui Tiberius Fuscus, comandantul castrului Buridava. Avea unele treburi cu so\u0163ia acestuia. Dar banditul s-a strecurat \u015fi \u00een unele dintre corturile vitejilor no\u015ftri. Iscoadele noastre ne-au transmis c\u0103 uria\u015ful s-a strecurat \u00een\u0103untru c\u00e2nd oamenii dormeau. L-a scuturat pe fiecare, l-a privit \u00een ochi \u00eencruntat \u015fi i-a spus ceva \u00eentr-o limb\u0103 necunoscut\u0103. Apoi i-a luat la subsuoar\u0103, ca pe ni\u015fte purcei, \u015fi i-a aruncat afar\u0103. Penteleu, unul dintre supraveghetorii secundari, a fost surprins de ciudatul musafir \u00een timp ce trudea peste una dintre sclavele sale. A fost smuls cu brutalitate din v\u00e2rtejul pl\u0103cerilor \u015fi luat la pumni. B\u0103tut m\u0103r, Penteleu a le\u015finat. C\u00e2nd \u015fi-a revenit, agresorul disp\u0103ruse \u015fi luase \u015fi sclava cea minunat\u0103 cu el. Un servitor prost a lansat zvonul c\u0103 banditul n-ar fi dec\u00e2t amantul patricienelor din provincie \u015fi se deghizeaz\u0103 \u00een r\u0103posatul Decebal, pentru a nu fi recunoscut. Dar sunt vorbe de om f\u0103r\u0103 minte care nu \u015ftie ce \u00eenseamn\u0103 demnitatea Imperiului \u015fi se g\u00e2nde\u015fte, dobitocul, numai cum s\u0103-\u015fi umple p\u00e2ntecele \u015fi s\u0103-\u015fi verse s\u0103m\u00e2n\u0163a de neam prost \u00een primul cur pe care \u00eel vede.
\n S\u0103n\u0103tate \u015ei Pace Ilustrului Imperator !
\n Mandulas, Supraveghetorul Secret\u201d<\/p>\n

13. \u00cen taverna lui Pangoras<\/strong><\/p>\n

\u00cen tavern\u0103, fumul \u015fi aburii m\u00e2nc\u0103rurilor ascund chipurile mu\u015fteriilor. Se v\u0103d cu greu chiar cei care stau la accea\u015fi mas\u0103. Ceilal\u0163i s-au dizolvat \u00een cea\u0163\u0103.
\n\u2500 Adun\u0103tur\u0103 de nesp\u0103la\u0163i, g\u00e2nde\u015fte cu voce tare Ostromis, buc\u0103tarul lui Pangoras, care are cel mai c\u0103utat mansio din provincie.
\n\u2500 S-au spurcat la m\u00e2ncarea nostr\u0103, \u015fi nu se mai las\u0103 du\u015fi de aici nici t\u0103ia\u0163i \u00een buc\u0103\u0163i, vorbe\u015fte singur Ostromis. C\u0103 ei, de\u015fi sunt fra\u0163ii no\u015ftri vechi, bag\u0103 \u00een burdihane un fel de baleg\u0103 \u00eendulcit\u0103.
\nH\u0103lcile de carne sf\u00e2r\u00e2ie at\u00e2rnate de vergele de lemn ori puse direct pe c\u0103rbuni, iar el scoate capul pe u\u015fa buc\u0103t\u0103riei \u015fi ascult\u0103 ce se vorbe\u015fte \u00een sal\u0103. Are un auz fin, de linx.
\n\u2500 A\u015fa \u015fi pe dincolo s\u0103-mi fac\u0103 mie Jupiter dac\u0103 nu e groas\u0103! E\u015fti sigur? se aude, din negur\u0103, vocea unui veteran.
\n\u2500 Face-\u015fi-ar Bacchus nevoile \u00een poteca ta! Sigur c\u0103 e adev\u0103rat.
\n\u2500 C\u00e2nd s-a \u00eent\u00e2mplat?
\n– Acum dou\u0103 zile. Guvernatorul st\u0103 mai mult la Alburnus Maior, s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 aurul, dar s-a \u00eentors pe nea\u015fteptate acas\u0103, s\u0103-\u015fi ia merinde. C\u00e2nd era aproape de u\u015f\u0103, a auzit \u0163ipete \u00een camera nevestei. A intrat, tr\u00e2ntind u\u015fa, \u015fi s-a pomenit c\u0103 un b\u0103rbat gol, cu o sabie curbat\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, \u00eel r\u0103stoarn\u0103 la p\u0103m\u00e2nt \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103-l str\u0103pung\u0103. Guvernatorul s-a ferit \u015fi a strigat dup\u0103 ajutoare, dar a fost r\u0103nit la um\u0103r.
\n\u2500 \u015ei nevast\u0103-sa?
\nA g\u0103sit-o r\u0103v\u0103\u015fit\u0103 \u015fi transpirat\u0103 de c\u00e2t se luptase cu ho\u0163ul care vrusese s\u0103-i fure virtutea.
\nCel\u0103lalt r\u00e2se gros.
\n\u2500 Cam a\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi c\u00e2nd l-au c\u0103s\u0103pit pe Decebal. A intrat la muierile lui Traian \u015fi\u2026
\n\u2500 He, he, he, he! Dac\u0103 ar fi fost \u015fi \u00eemp\u0103r\u0103teasa Divinului Traian, s-ar fi s\u0103turat \u015fi ea de\u2026
\n\u2500 Pomeni\u021bi-i de bine pe mor\u021bi!
\n\u2500 \u015e\u015f\u015f\u015f\u015f\u015f\u015ft! Parc\u0103 am auzit pa\u015fi.
\n\u2500 Cred c\u0103 asta l-a \u00eenfuriat pe \u00eemp\u0103rat \u015fi a jurat s\u0103-l ard\u0103 de viu.
\n\u2500 Fii convins de asta. D-aia i-a \u015fi \u00eentins capcana aia. I-a f\u0103cut o propunere de pace \u015fi l-a chemat la tratative, l\u00e2ng\u0103 r\u00e2ul Argensis. Decebal a venit cu un grup de r\u0103zboinici, dar s-au trezit \u00eenconjura\u0163i de legiunile lui Traian, care nici m\u0103car nu s-a dus la \u00eent\u00e2lnire.
\n\u2500 Un b\u0103tr\u00e2n mi-a spus c\u0103 atunci c\u00e2nd Manius Liberius Maximus a capturat-o pe sora C\u00e2rnului, Traian a poruncit comandan\u0163ilor de legiuni s\u0103 o aib\u0103 \u00eentr-un cort special amenajat. \u00cen furia lui, a vrut chiar s\u0103 o ofere tuturor solda\u0163ilor, dar Manius i-a atras aten\u0163ia c\u0103 nu va mai avea ce s\u0103 duc\u0103 la Roma, \u00een triumf.
\n\u2500 Am mai auzit asta, dar nu-mi vine s\u0103 cred. Traian era prea nobil ca s\u0103 fac\u0103 a\u015fa ceva. \u00cen plus, nu \u015ftiu cum era Decebal frate cu aia, din moment ce \u015ftie toat\u0103 lumea c\u0103 el era roman de-al nostru. Totu\u015fi, se pare c\u0103 cei doi fii ai regelui dac au fost tortura\u0163i \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, au murit \u00een aren\u0103, ca gladiatori.
\n\u2500 A\u015fa se spune, dar eu am auzit c\u0103 unul dintre ei a sc\u0103pat. Sau a fost f\u0103cut sc\u0103pat de cineva care l-a \u00eendr\u0103git. C\u0103 era chipe\u015f \u015fi bine \u00eenzestrat. Urma\u015ful lui tr\u0103ie\u015fte pe aici, dar se fere\u0219te de oamenii de r\u00e2nd care l-ar vinde pe o ulcic\u0103 de vin. E om de vaz\u0103, dar nimeni nu-i cunoa\u0219te adev\u0103rata identitate.
\n\u2500 Penteleu?
\n\u2500 Nu \u015ftiu. Dar toat\u0103 lumea joac\u0103 la dou\u0103 capete. \u015ei nu \u015ftii care dintre ele e mai murdar de minciun\u0103 \u0219i viclenie.
\nPodelele sc\u00e2r\u0163\u00e2ir\u0103. Ce\u0163urile se risipir\u0103 pu\u0163in \u015fi cei doi v\u0103zur\u0103 o mutr\u0103 buh\u0103it\u0103 \u015fi ro\u015fie scrut\u00e2ndu-i. Apoi fa\u0163a disp\u0103ru pe u\u015fa unde se preg\u0103teau bucatele.
\nVeteranii se uitar\u0103 cu fric\u0103 unul la altul.<\/p>\n

14. Urm\u0103rirea<\/strong><\/p>\n

H\u0103ita\u015fii au ajuns prea t\u0103rziu la coliba din p\u0103dure, \u00een care de ascunsese Deius.
\nPe cenu\u015fa din vatr\u0103, frumos netezit\u0103, el scrisese:
\nFUGI\u0162I! SE \u00ceNTORC LUPII.<\/p>\n

Urm\u0103ritorul nr.7 a scris:
\nUrm\u0103ritorul nr. 6 a scris:
\nUrm\u0103ritorul nr.5 a scris:
\nUrm\u0103ritorul nr.4 a scris:
\nUrm\u0103ritorul nr. 3. a scris:
\nUrm\u0103ritorul nr. 2 a scris:
\nUrm\u0103ritul e mereu pe urmele unui b\u0103rbat \u00eenarmat pe care \u00eel urmeaz\u0103, din umbr\u0103, peste tot. Dar \u015fi \u0103la \u00eel p\u00e2nde\u015fte pe un altul, care este un b\u0103tr\u00e2n viguros. Mo\u015ful d\u0103 t\u00e2rcoale unui gr\u0103san care nu-l scap\u0103 din ochi pe un f\u0103t\u0103l\u0103u \u00eenalt c\u00e2t o pr\u0103jin\u0103. Surceaua aia \u00eel iscode\u015fte pe Delas, care dispare c\u00e2nd \u015fi c\u00e2nd.<\/p>\n

Primul urm\u0103ritor, Delas, a scris: <\/p>\n

Cei doi au plecat de diminea\u0163\u0103 \u015fi nu s-au \u00eentors dec\u00e2t t\u00e2rziu, a\u015fa c\u0103 am avut r\u0103gaz s\u0103 cercetez volumul \u00een tihn\u0103. Este un sul gros, din piele de capr\u0103, p\u0103tat de vin \u015fi rupt pe margini. Nu cred c\u0103 voi reu\u015fi s\u0103-l citesc pe tot \u015fi s\u0103-l transcriu pentru \u00cen\u0103l\u0163imea Voastr\u0103. Dar voi copia c\u00e2t voi putea din el.<\/p>\n

\u201eAcum trebuie s\u0103 spunem c\u0103 Diurpaneus era un b\u0103rbat \u00een stare s\u0103 trag\u0103 dup\u0103 el zece care pline cu aur \u015fi pe urm\u0103 s\u0103 mul\u0163umeasc\u0103 cincizeci de femei, una dup\u0103 alta. Dar minte mult\u0103 n-avea. D-aia a \u015fi intrat \u00een \u00eencurc\u0103turi la Roma, unde a \u00eencercat s-o violeze pe so\u0163ia lui Domitian, Domitia Longina. Dup\u0103 ce a v\u0103zut-o pe Aula, nevasta regelui Duras, nu mai avea lini\u015fte. F\u0103cea ce f\u0103cea, \u00ee\u015fi \u00een\u015feua calul \u015fi fugea c\u0103tre curtea regelui. O a\u015ftepta \u00eentr-un z\u0103voi, pe malul r\u00e2ului \u015fi se iubeau p\u00e2n\u0103 c\u0103deau \u00een nesim\u0163ire. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca el s\u0103 zac\u0103 gol, la umbr\u0103, dup\u0103 ce Aula plecase, c\u00e2nd trecur\u0103 pe acolo cinci dintre soa\u0163ele lui Duras, care c\u0103utau ciuperci \u015fi bure\u0163i.
\n\u2500 Femeilor, zise cea mai \u00een v\u00e2rst\u0103, cu ce m\u0103 r\u0103spl\u0103ti\u0163i dac\u0103 v\u0103 ar\u0103t cea mai mare ciuperc\u0103 din p\u0103durile Daciei?
\n– Cu un ve\u015fm\u00e2nt nou! r\u0103spunse una.
\n– N\u0163\u0163\u0163\u0163!
\n– Cu o \u00eenvelitoare pentru cap!
\n– Nu.
\n– Cu turte \u00eendulcite cu miere!
\n– A\u015f!
\n– Te l\u0103s\u0103m s\u0103 te culci mai des cu st\u0103p\u00e2nul!
\n– Pe to\u0163i zeii! Nu-mi promite\u0163i mie ceeea ce v\u0103 dori\u0163i voi! Uite, v\u0103 prinde\u0163i prin jur\u0103m\u00e2nt c\u0103-mi ve\u0163i da s\u0103 gust \u015fi eu din hribul \u0103la uria\u015f, pe care vi-l voi ar\u0103ta acum, c\u00e2nd va veni vremea s\u0103 fie cules?
\n– A\u015fa \u015fi pe dincolo s\u0103 ne fac\u0103 nou\u0103 Derzelas dac\u0103 nu-\u0163i vom da \u0163ie din ciuperca aia bucluca\u015f\u0103 cu care ne tot ba\u0163i la cap.
\n– A\u015fa s\u0103 fie! a \u00eent\u0103rit leg\u0103m\u00e2ntul nevasta mai coapt\u0103.
\n\u015ei le-a chemat mai la o parte, ar\u0103t\u00e2ndu-l pe Diurpaneus gol, \u00eentins pe iarb\u0103, cu palo\u015ful s\u0103u de carne care se ridica \u00eencet, \u00een somn, aproape de primele crengi ale fagului de deasupra sa. Ele nu s-au l\u0103sat p\u00e2n\u0103 nu l-au avut toate acolo, pe loc, el fiind mai mult adormit, dar reu\u015find s\u0103 termine cu greu \u00een ultima, o feti\u015fcan\u0103 pietroas\u0103 pe care Duras o cump\u0103rase scump, de la un t\u00e2rg din pusta Tisei.
\nDiurpaneus \u00eencepu s\u0103-\u015fi piard\u0103 agerimea obi\u015fnuit\u0103, dormea pe cal \u015fi nu prea mai \u015ftia pe unde \u00eei era capul. Cu toate astea, turmele se \u00eenmul\u0163eau, ciobanii erau credincio\u015fi, iar Duras putea vinde sute de care cu br\u00e2nz\u0103, carne \u015fi piei, f\u0103c\u00e2nd bani buni de care avea \u015ftiin\u0163\u0103 Aula. Toate mergeau bine \u015fi Diurpaneus considera c\u0103 este o datorie de stat s\u0103 le mul\u0163umeasc\u0103 pe nevestele regelui. C\u00e2\u0163iva o\u015fteni voinici din garda lui Duras, responsabili p\u00e2n\u0103 acum cu treaba asta, \u00eencepur\u0103 s\u0103 c\u00e2r\u00e2ie nemul\u0163umi\u0163i \u015fi amenin\u0163ar\u0103 c\u0103-i spun totul st\u0103p\u00e2nului. Printre amorezi era \u015fi Baros, care avea sub ochi minele \u015fi viile regelui. Lumea \u00eencepu s\u0103 \u015fu\u015foteasc\u0103, s\u0103-\u015fi dea coate \u015fi \u00een aer \u00eencepu s\u0103 miroas\u0103 a s\u00e2nge. Aula \u00eei ademeni \u00eentr-o noapte pe to\u0163i pretenden\u0163ii la scoica ei, \u00eentr-o colib\u0103 de pe munte. \u00cel rug\u0103 pe fiecare, sub jur\u0103m\u00e2nt c\u0103 nu va spune nim\u0103nui, s\u0103 vin\u0103 gol, la miezul nop\u0163ii, ca ea s\u0103-i vad\u0103 trupul lustruit de lun\u0103. Oricare dintre ei era convins c\u0103 fusese singurul chemat \u00een paradisul zei\u0163ei Bendis. Diurpaneus \u00eei p\u00e2ndi \u015fi \u00eei m\u0103cel\u0103ri ca pe ni\u015fte berbeci. Pe Baros \u00eel prinse ultimul \u015fi \u00eel puse la cazne. \u00cel arse cu fiare \u00eencinse \u00een foc, \u00eei smulse unghiile, \u00eel crest\u0103 cu pumnalul \u015fi \u00eei pres\u0103r\u0103 sare pe r\u0103ni, dar nenorocitul nu vru cu niciun chip s\u0103 spun\u0103 unde era aurul furat din mine. Abia c\u00e2nd \u00eencepu s\u0103-i sf\u0103r\u00e2me oasele, Baros zbier\u0103 c\u0103 spune tot, numai s\u0103 fie l\u0103sat \u00een via\u0163\u0103. Diurpaneus \u00eei ascult\u0103 m\u0103rturisirea, apoi \u00eei zdrobi capul cu un pietroi \u015fi \u00eel decapit\u0103.
\nA\u015fa \u015fi pe dincolo s\u0103-mi fac\u0103 mie Derzelas dac\u0103 acum nu suntem boga\u0163i, \u00eei spuse el Aulei.
\nAsta nu e dec\u00e2t \u00eenceputul, r\u0103spunse ea, z\u00e2mbind.\u201d<\/p>\n

Ajuns aici, am auzit vorbe \u00een fa\u0163a mansio-ului \u015fi abia am avut timp s\u0103 fug din odaia cea mare, unde stau cei doi. Ace\u015ftia \u015fi-au f\u0103cut apari\u0163ia \u00een u\u015f\u0103. Aveau cu ei ni\u015fte saci plini cu un fel de fructe mari \u015fi ro\u015fii.
\n A\u015fa s\u0103 ne ajute Zamolxis \u015fi Jupiter!
\nS\u0103n\u0103tate \u015fi pace \u00cemp\u0103ratului! <\/p>\n

15. Fuscus<\/strong><\/p>\n

\u201eLupii au \u00eenceput s\u0103 se adune \u00eenc\u0103 de cu sear\u0103. Le vedeam ochii ca ni\u015fte puncte de foc, la marginea p\u0103durii. C\u00e2nd noaptea s-a \u00eenst\u0103p\u00e2nit bine, s-au apropiat la o arunc\u0103tur\u0103 de piatr\u0103 de zidurile castrului. O vreme n-a putut nimeni s\u0103 doarm\u0103 de urletele lor. Apoi au atacat. Se c\u0103\u0163\u0103rau pe ziduri, ca \u015fobolanii, dar \u00eei izbeam cu s\u0103biile \u015fi \u00eei doboram. Totu\u015fi, unii dintre ei au reu\u015fit s\u0103 treac\u0103 de o\u015ftenii no\u015ftri. Patru dintre ai no\u0219tri au fost r\u0103ni\u0163i grav. Au mai fost mu\u015fcate dou\u0103 femei care duceau ap\u0103 ap\u0103r\u0103torilor. Cei v\u0103t\u0103ma\u0163i se zv\u00e2rcolesc de dou\u0103 zile \u00een chinuri \u015fi nu reu\u015fesc s\u0103-\u015fi dea duhul. Li s-au aprins ochii \u00een cap ca ni\u015fte t\u0103ciuni, url\u0103 lupe\u015fte \u015fi a \u00eenceput s\u0103 le creasc\u0103 p\u0103r pe spinare \u015fi pe ochi. Ca s\u0103 nu-i rup\u0103 cu din\u0163ii pe cei care \u00eei \u00eengrijesc, a fost nevoie s\u0103 lega\u0163i de paturi cu fr\u00e2nghii groase.
\n\u00cen zori, asediul a \u00eencetat \u015fi, minune mare, lupii zdraveni i-au luat cu ei pe cei mor\u0163i ori r\u0103ni\u0163i, \u021bin\u00e2ndu-i pe spin\u0103ri cu cozile. Am v\u0103zut c\u0103 mai multe fiare duceau \u00een felul acesta purcei, capre, oi \u015fi vi\u0163ei. Mai t\u00e2rziu am aflat c\u0103 pagusul din apropierea castrului fusese devastat. Negustorii \u015fi me\u015fte\u015fugarii care nu se lini\u015ftiser\u0103 dup\u0103 apusul soarelui au fost uci\u015fi \u015fi m\u00e2nca\u0163i. Au sc\u0103pat pu\u0163ini, destul de pruden\u0163i ca s\u0103 se z\u0103vorasc\u0103 \u00een colibe \u015fi \u00een ateliere. Animalele au fost h\u0103rt\u0103nite sau furate.
\n\u015ei cum se retr\u0103gea haita de lupi c\u0103tre p\u0103dure, odat\u0103 a s\u0103rit soarele de dup\u0103 un d\u00e2mb \u015fi ne-a orbit pe to\u0163i, s\u0103get\u00e2ndu-ne cu razele lui. \u015ei atunci \u00een lumina limpede a dimine\u0163ii am v\u0103zut cum intrau \u00een p\u0103dure lupt\u0103tori daci, cu caii \u00eenc\u0103rca\u0163i cu poveri grele. \u015ei \u00een fruntea lor era b\u0103rbatul al c\u0103rui cap fusese aruncat de Divinul Traian pe treptele Capitoliuilui.
\nAm vrut s\u0103 pornesc \u00een urm\u0103rirea lor \u015fi s\u0103 le lu\u0103m prada, dar, c\u00e2nd am ajuns la marginea codrului, nu se mai z\u0103rea ncio f\u0103ptur\u0103 mi\u015fc\u0103toare pe p\u0103m\u00e2nt. Era pustiu \u015fi v\u00e2ntul adia \u00eenceti\u015for, aduc\u00e2nd \u00een auzul nostru clipocitul izvoarelor.
\n S\u0103n\u0103tate \u015fi pace \u00cemp\u0103ratului!\u201d<\/p>\n

16. Deius<\/strong><\/p>\n

Deius ie\u015fi \u00een fa\u0163a pe\u015fterii \u00een care se odihnea de mai multe zile. Prietenul s\u0103u, vulturul, \u00eei adusese o ciozv\u00e2rt\u0103 de capr\u0103. Era r\u0103coare \u015fi umezeala dimine\u0163ii se sim\u0163ea \u00een aer. Rupse o crengu\u0163\u0103 de c\u0103tin\u0103 \u015fi scrise \u00een pulberea de la gura hrubei:
\nFOAMEA E REA, DAR E MAI BUN\u0102 DEC\u00c2T MOARTEA.<\/p>\n

*
\nGuvernatorul se trezi sc\u0103ldat \u00een sudori. Visase c\u0103 fusese capturat de o armat\u0103 de daci, care hot\u0103r\u00e2ser\u0103 s\u0103-l \u00eenfig\u0103 \u00een suli\u0163e, arunc\u00e2ndu-l de pe zidul unei cet\u0103\u0163i \u00eenalte p\u00e2n\u0103 la nori. Era legat pe spatele unui arm\u0103sar \u015fi \u00een jurul lui se auzeau copitele cailor c\u0103l\u0103ri\u0163i de du\u015fmani la pas. Strig\u0103te, icnete, \u00eenjur\u0103turi, r\u00e2sete, forn\u0103ituri. Se r\u0103suci pu\u0163in \u015fi v\u0103zu suli\u0163ele care urmau s\u0103-l str\u0103pung\u0103: erau din aur str\u0103lucitor, ascu\u0163ite \u015fi \u00eenalte c\u00e2t cinci oameni voinici, pu\u015fi cap la cap. Atunci d\u0103du un \u0163ip\u0103t \u015fi c\u0103zu de pe cal, trezindu-se. S\u0103ri \u00een mijlocul od\u0103ii, \u00ee\u015fi trase sufletul \u015fi \u00eencerc\u0103 s\u0103 se lini\u015fteasc\u0103. Dar zgomotele din vis \u00eel urmar\u0103 \u00een realitate. Un arm\u0103sar nechez\u0103. Pa\u015fi grei, \u00eenso\u0163i\u0163i de z\u0103ng\u0103nit de arme, se apropiau de dormitorul s\u0103u. \u00cennebunit, se uit\u0103 pe unde s\u0103 ias\u0103. U\u015fa s\u0103ri \u00een l\u0103turi. Un dac b\u0103rbos se apropie de pat \u015fi r\u0103scoli prin a\u015fternuturi.
\n\u2500 A\u015fa \u015fi pe dincolo s\u0103-mi fac\u0103 mie Zamolxis dac\u0103 \u0103sta n-ar fi trebuit s\u0103 fie aici, rosti el, cu o voce groas\u0103.
\nDe sub pat \u0163\u00e2\u015fni o ar\u0103tare \u015fi se mistui pe u\u015f\u0103.
\n\u2500 Ce-a fost asta? \u00eentreb\u0103 mirat r\u0103zboinicul.
\n\u2500 Un iepure mare c\u00e2t m\u0103garul, zise un dac mai mititel. \u015ei gras de nu mai \u00eenc\u0103pea! A luat-o spre p\u0103dure.
\n\u2500 Foarte bine, zise comandantul grupului de o\u015fteni. Lupii \u0103ia rabd\u0103 cam de multi\u015for de foame. Ie\u015fir\u0103, l\u0103s\u00e2nd u\u015fa deschis\u0103.<\/p>\n

\u201eAcu Diurpaneus o fi fost \u015fi el crud \u00een anumite \u00eemprejur\u0103ri, c\u00e2nd pro\u015ftii \u00eel c\u0103lcau mai tare pe coad\u0103. Dar p\u0103rea un om lipsit de ambi\u0163ii, mul\u0163umindu-se cu foarte pu\u0163in, ori avea o singur\u0103 ambi\u0163ie, m\u0103rea\u0163\u0103, pe care o a\u015ftepta s\u0103 se coac\u0103 pentru a o scoate la lumin\u0103. Se p\u0103rea c\u0103 m\u00e2ncarea, b\u0103utura \u015fi femeile \u00eei ajungeau. Ajunse comandantul g\u0103rzii regale \u015fi \u00ee\u015fi f\u0103cea veacul umbl\u00e2nd de la Sarmizegetusa la Alburnus Maior \u015fi \u00eenapoi. Dormea mai mult pe cal, fiindc\u0103, noaptea, femeile lui Duras \u00eel storceau \u015fi de ultima pic\u0103tur\u0103 de s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103. F\u0103r\u0103 \u015ftirea lui Duras, permise lucr\u0103torilor din min\u0103 s\u0103-\u015fi p\u0103streze un deget de aur din cantitatea extras\u0103 zilnic. Venir\u0103 mai mul\u0163i \u015fi se angajar\u0103, programul de munc\u0103 se f\u0103cu suportabil, iar traiul oamenilor deveni mai u\u015for. Popularitatea lui Diurpaneus crescu repede. Era cunoscut de p\u0103stori pentru bl\u00e2nde\u0163ea cu care \u00eei judeca pe cei care se l\u0103sau p\u0103gubi\u0163i de jivinele p\u0103durii, de pris\u0103carii care f\u0103ceau roiuri de albine pierdute \u015fi \u00ee\u015fi \u00eentemeiau pris\u0103ci \u00een inima codrilor, de agricultorii care puteau pune o p\u00e2ine pe masa copiilor, de proprietarii tavernelor, care pl\u0103teau impozite mai mici, de preo\u0163ii care primeau ofrande mai grase \u015fi de st\u0103p\u00e2nii livezilor \u015fi viilor, care \u00ee\u015fi puteau vinde vinul mai convenabil. \u00cei rostea numele cu bucurie \u015fi \u00eei aducea laude toat\u0103 popula\u0163ia care muncea \u015fi care p\u00e2n\u0103 atunci fusese jefuit\u0103 de tot ce avea. Solda\u0163ii din subordinea lui Diurpaneus erau nu mai pu\u0163in mul\u0163umi\u0163i. Li se \u00eeng\u0103duir\u0103 femei \u015fi vin c\u00e2t pofteau, iar solda crescu bini\u015for.
\nDiurpaneus \u00ee\u015fi luase ca secund, pentru a fi ajutat, pe Claudius Cacus, o corcitur\u0103 de dac cu costoboc, negru \u015fi gras. Omul era energic, ling\u0103u cu cei mai mari, nemilos cu cei mai de jos dec\u00e2t el, mai degrab\u0103 scund, burtos \u015fi lacom la m\u00e2ncare \u015fi b\u0103utur\u0103. De la mese nu-l puteau scoate dec\u00e2t \u00eentins pe pari de stejar, beat p\u00e2n\u0103 la le\u015fin \u015fi pu\u0163ind a c\u0103cat, c\u0103ci \u00een asemenea ocazii se \u00eendesa p\u00e2n\u0103 \u00ee\u0163i f\u0103cea nevoile pe el, explod\u00e2nd simultan pe anus \u015fi pe gur\u0103. Era un fel de maimu\u0163\u0103 url\u0103toare, ve\u015fnic \u00een c\u0103lduri, care nu pierdea niciun prilej de a \u0163ine discursuri. Urla despre puterea Daciei \u015fi \u00eel pream\u0103rea pe Duras, despre mun\u0163i \u015fi poieni, despre cinste \u015fi onoare, despre neispr\u0103vi\u0163i \u015fi be\u0163ivi \u015fi despre persoana sa, despre care avea cea mai bun\u0103 p\u0103rere. \u00ce\u015fi g\u0103sea merite p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een faptul c\u0103 se pi\u015fa de cincizeci de ori pe zi \u015fi avea nevoie numai de un slujitor care s\u0103-l ajute s\u0103 \u00eencalece pe m\u00e2r\u0163oaga sa. Striga \u015fi gesticula p\u00e2n\u0103 i se umflau ochii \u00een cap \u015fi \u00eel treceau apele. Apoi poruncea s\u0103 i se aduc\u0103 un ulcior cu vin pe care \u00eel bea pe ner\u0103suflate. \u00cei aduna pe muncitori \u015fi \u00ee\u015fi str\u00e2ngea cuvenita tax\u0103 de favorizare. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, sughi\u0163\u00e2nd, cu ta\u0219ca plin\u0103 cu monede \u015fi cu pi\u015fatul \u015firoind de-a lungul piciorului, intra la \u00eent\u00e2mplare \u00een prima colib\u0103, peste nevasta vreunui muncitor care era plecat.
\nComandantul armatei era generalul Oroles. Acesta era recunoscut pentru disciplina de fier pe care o impusese \u00een r\u00e2ndul solda\u0163ilor.
\nAvea iscoade dincolo de Danubiu \u015fi urm\u0103rea cu aten\u0163ie mi\u015fc\u0103rile romanilor. L-a prevenit pe Duras c\u0103 du\u015fmanii lor de moarte se preg\u0103tesc de r\u0103zboi. Duras \u00ee\u015fi bea lini\u015ftit cupa de vin, g\u00e2ndindu-se c\u0103 veniturile din vistieria sa nu prea crescuser\u0103, de\u015fi agricultura, mineritul \u015fi negustoria cu animale \u015fi cu femei \u00eenfloriser\u0103 f\u0103r\u0103 precedent. Duras era un om sucit, c\u00e2rtitor, cu un caracter \u00eenghesuit, c\u0103ut\u00e2nd nod \u00een papur\u0103 oricui \u00eei propunea m\u0103suri \u00een folosul \u0163\u0103rii. Nu numai c\u0103 nu f\u0103cea ce i se spunea, dar proceda \u00eentocmai pe dos. Voia s\u0103 arate c\u0103 nu se ia dup\u0103 nimeni. C\u00e2nd Aula voia s\u0103-l mai salte \u00een rang pe Diurpaneus, \u00eei zicea regelui:
\n\u2500 St\u0103p\u00e2ne, mie nu-mi place defel Diurpaneus \u0103la!
\n\u2500 De ce, iubito? \u00eentreba mieros Duras, cu g\u00e2ndul la chipul de efigie al t\u00e2n\u0103rului \u015fi la m\u0103dularul lui imens, pe care i-l v\u0103zuse \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u015fi care \u00eei d\u0103duse fiori de invidie.
\n\u2500 E prea b\u0103d\u0103ran! Un necioplit \u015fi un nepriceput! Nu \u015ftie nici s\u0103 se poarte cu femeile. Cred c\u0103 n-are nici ce-i trebuie, ca orice om.
\n\u2500 A\u015fa, z\u0103u! H\u0103, h\u0103, h\u0103, h\u0103! r\u00e2dea Duras, lini\u015ftit \u015fi bucuros c\u0103 regina nu \u015ftie nimic despre bulumacul pe care Diurpaneus \u00eel purta \u00eentre picioare.
\n\u2500 D-aia zic, continua ea, s\u0103 nici nu te g\u00e2nde\u015fti s\u0103-l pui responsabil peste minele de aur. Nu e de \u00eencredere!
\n\u2500 Voi face \u00eentocmai cum vrei, draga mea, promitea Duras, voios.
\n\u015ei a dat imediat ordin numaidec\u00e2t ca Diurpaneus s\u0103 supravegheze toate minele din Dacia. Se g\u00e2ndea chiar s\u0103-l pun\u0103 \u00een locul lui Oroles Amadocus, pe care-l \u021binea acum \u00een arest, fiindc\u0103 dobitocul prea \u00eel s\u00e2c\u00e2ia cu \u015ftiri pr\u0103p\u0103stioase \u015fi mincinoase. Duras auzise c\u0103 Oroles vrea s\u0103 duc\u0103 o\u015ftile mai aproape de romani, ca el s\u0103 poat\u0103 trece de partea latinilor, la momentul potrivit. Oroles \u00eel sf\u0103tuise pe Duras, \u00eel implorase chiar, s\u0103 ridice un limes chiar pe malul Danubiului. Valul de p\u0103m\u00e2nt era menit s\u0103-i protejeze pe lupt\u0103torii daci care i-ar fi putut lua \u00een primire pe romani, cu arcurile \u015fi pra\u015ftiile lor, \u00eenc\u0103 \u00eenainte ca n\u0103v\u0103litorii s\u0103 treac\u0103 fluviul. Le-ar fi scufundat b\u0103rcile \u015fi ar fi f\u0103cut imposibil\u0103 traversarea apei. Duras nici nu vru s\u0103 aud\u0103, se f\u0103cu foc \u015fi par\u0103 \u015fi d\u0103du ordin ca toate trupele s\u0103 fie retrase c\u00e2t mai departe de grani\u0163\u0103.
\n\u2500 \u00cei l\u0103s\u0103m s\u0103 vin\u0103 \u015fi pe urm\u0103 \u00eei c\u0103s\u0103pim, rosti el senten\u0163ios. \u0218i de ce, la urma urmelor, s\u0103 \u00eei \u00eent\u0103r\u00e2t\u0103m cu o\u0219tile noastre?
\n\u015ei \u00eel \u00eenchise pe Oroles Amadocus.
\nDe ceva vreme, Diurpaneus \u00eencepuse s\u0103 o iubeasc\u0103 pe o sclav\u0103 din slujba lui Duras \u015fi nu le mai f\u0103cu parte de bucurie \u015fi celorlalte femei. Ele \u00eencepur\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 \u015fi strecurar\u0103 \u00een urechea Aulei cuvinte otr\u0103vite. Regina \u00ee\u015fi trimise iscoadele pe urmele viteazului, dar acelea nu prinser\u0103 niciun fir. Diurpaneus era mai ar\u0103tos \u015fi mai puternic ca niciodat\u0103. Participa la \u00eentreceri cu caii, la luptele cu sabia \u00eenconvoiat\u0103 \u015fi era ne\u00eentrecut la concursurile de tras cu arcul. C\u00e2\u015ftiga totdeauna, dar nu mai bea la petrecrile care se organizau dup\u0103 aceea \u015fi se retr\u0103gea devreme pentru a se odihni. Apoi, pe c\u0103i nev\u0103zute, prin tuneluri \u015fi pe\u015fteri numai de el \u015ftiute, se strecura la templul lui Bendis, unde sclava \u00eel a\u015ftepta goal\u0103 \u015fi odihnitoare ca \u00eens\u0103\u015fi noaptea. \u00cenc\u0103leca \u00een zori, ren\u0103scut, \u00een stare s\u0103 \u00eenfrunte, ca pe nimic, dou\u0103 sute de r\u0103zboinici bine \u00eenarma\u0163i.
\nDar \u00ee\u015fi d\u0103du \u00eens\u0103 seama prea t\u00e2rziu de ceea ce f\u0103cea Claudius Cacus, adjunctul s\u0103u. Porcul \u00eei jecm\u0103nea pe to\u0163i, cer\u00e2ndu-le bani, produse \u015fi animale, pentru ferma imens\u0103 pe care o construise chiar pe malul Danubiului. Oamenii nu se pl\u00e2ngeau, de team\u0103, dar \u00eentr-o sear\u0103, c\u00e2nd Diurpaneus \u00eel surprinse pe Cacus \u00een timp ce o futea pe nevasta unui miner, c\u00e2teva lucruri ur\u00e2t mirositoare ie\u015fir\u0103 la iveal\u0103. Dup\u0103 ce Diurpaneus \u00eel biciui cu m\u00e2na lui pe nenorocit, oamenii din colonie prinser\u0103 curaj \u015fi r\u0103bufnir\u0103:
\n\u2500 St\u0103p\u00e2ne, ne-a sec\u0103tuit t\u00e2lharul!
\n\u2500 V\u0103 urm\u0103re\u015fte \u015fi pe \u00cen\u0103l\u0163imea Voastr\u0103 \u015fi \u00eenseamn\u0103 pe ni\u015fte t\u0103bli\u0163e de lut tot ce face\u0163i!
\nDiurpaneus r\u0103mase ca tr\u0103snit. I se \u00eenfipser\u0103 \u00een creier cuvintele unui muncitor mic de statur\u0103 \u015fi slab :
\n\u2500Are doi oameni pe care i-a pus pe urmele Str\u0103lucirii Tale, iar fratele meu l-a v\u0103zut de c\u00e2teva ori pe Cacus, d\u00e2nd t\u00e2rcoale pe la intr\u0103rile din dos ale cur\u0163ii regelui.
\nGeneralul Oroles fusese executat \u00eempreun\u0103 cu toat\u0103 familia sa, prietenii, vecinii \u015fi comandan\u0163ii de \u00eencredere. Toat\u0103 lumea se a\u015ftepta ca Diurpaneus s\u0103 fie numit general. Deocamdat\u0103 Duras p\u0103str\u0103 pentru sine comanda armatei. Voinicii pe care toat\u0103 lumea \u00eei l\u0103uda pentru h\u0103rnicia, vitejia \u015fi devotamentul lor erau trimi\u015fi ne\u00eent\u00e2rziat la Zamolxis. La\u015fii \u015fi neispr\u0103vi\u0163ii \u00ee\u015fi cump\u0103rar\u0103 zeci \u015fi zeci de neveste \u015fi umplur\u0103 Dacia cu handicapa\u0163i. Cei mai mul\u0163i copii \u015fi tineri erau butuc\u0103no\u015fi, zbanghii \u015fi schilozi. C\u00e2nd d\u0103dea ochii cu ei, regina \u00ee\u015fi v\u0103rsa m\u0103runtaiele pe pietrele tocite din curtea regal\u0103.
\n\u2500 C\u00e2nd \u00eei v\u0103d merg\u00e2nd pe netrebnicii \u0103\u015ftia, am impresia c\u0103 se smulg din b\u0103l\u0163ile cu p\u0103cur\u0103 ale Infernului roman.
\nRegele Duras \u00ee\u015fi freca bucuros m\u00e2inile. Nu mai era nicio \u015fans\u0103 ca soa\u0163a lui s\u0103 pun\u0103 ochii pe vreun maimu\u0163oi din gard\u0103. Iar romanii sunt ni\u015fte pro\u015fti. Nu vor putea construi niciodat\u0103 un pod peste Danubiu. Ar fi luat de valuri ca o coaj\u0103 de nuc\u0103. Burtosul \u0103la de pu\u0163ea a c\u0103cat avea dreptate. Regele era \u00eenc\u00e2ntat c\u0103 f\u0103cuse o afacere bun\u0103 cu Cacus. \u00cel costa acum prea pu\u0163in s\u0103 afle de la un singur om tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een toat\u0103 Dacia. Duras deveni foarte sigur pe el \u015fi fu prima dat\u0103 c\u00e2nd sim\u0163i c\u0103 ia decizii \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103. Ca s\u0103 nu devin\u0103 o c\u00e2rp\u0103 de \u015fters pe jos, un rege nu trebuie s\u0103 pun\u0103 urechea la ce-i spun nevasta, prietenii \u015fi, \u00een general, to\u0163i cei care se dau \u00een\u0163elep\u0163i \u015fi se ploconesc \u00eenaintea sa. Ei, dar cu oamenii de nimic e altceva ! Numai \u0103\u015ftia \u015ftiu dedesubtul lucrurilor \u015fi sunt excelen\u0163i informatori.
\n\u00cel primea pe Cacus tot la trei zile \u015fi st\u0103teau am\u00e2ndoi \u00eendelung de vorb\u0103 \u00een odaia de tain\u0103. A\u015fa se f\u0103cu c\u0103 Duras d\u0103du un edict prin care major\u0103 impozitele \u015fi interzise lucr\u0103torilor s\u0103 de\u0163in\u0103 aur, iar solda\u0163ii fur\u0103 lipsi\u0163i de sold\u0103, femei \u015fi vin. Nemul\u0163umirea tuturor crescu ca o ap\u0103 murdar\u0103 care inunda, \u00een fiecare prim\u0103var\u0103, lunca Danubiului. \u00cen dou\u0103 r\u00e2nduri, Duras fu pe punctul de a-l prinde pe Diurpaneus \u00een patul reginei. Numai printr-o minune reu\u015fi s\u0103 se salveze amorezul. \u015etia de acum cum stau lucrurile. A\u015fa c\u0103 nu fu surprins c\u00e2nd Duras \u00eel numi comandant al armatei, \u00een locul lui Oroles, \u015fi \u00eei porunci s\u0103 treac\u0103 Dun\u0103rea \u015fi s\u0103 atace castrele romane. \u00cen iarna lui 85, Diurpaneus a pustiit malurile sudice ale Dun\u0103rii care erau de mai mult\u0103 vreme ap\u0103rate de romani. Guvernatorul Oppius Sabinus, succesor al lui Agripa, a str\u00e2ns o armat\u0103 \u0219i i-a atacat pe daci. Diurpaneus l-a \u00eenvins \u00eens\u0103 \u0219i l-a decapitat. C\u00e2nd evenimentele s-au aflat la Roma, \u00een ora\u0219 s-a produs mare spaim\u0103, deoarece mul\u021bimea se temea c\u0103 du\u0219manul va p\u0103trunde \u00een interiorul imperiului \u0219i va devasta totul. Din aceast\u0103 cauz\u0103, Domitian a fost nevoit s\u0103 treac\u0103, cu \u00eentreaga sa armat\u0103, \u00een Iliria \u0219i Moesia, ultima \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 acum \u00een Superior \u0219i Inferior, ordon\u00e2nd lui Cornelius Fuscus s\u0103 treac\u0103 peste Dun\u0103re. Dar ge\u021bii nu au \u00eent\u00e2rziat s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na pe arme, i-au atras pe romani \u00eentr-o ambuscad\u0103 \u015fi i-au zdrobit.
\nA fost momentul c\u00e2nd marea ambi\u0163ie a lui Diurpaneus a ie\u015fit la lumin\u0103. I-a cerut lui Duras \u00een sprijin toate for\u0163ele armate, pentru a putea ocupa Roma \u015fi a o pune sub st\u0103p\u00e2nirea regelui dac. Dup\u0103 dou\u0103 zile de g\u00e2ndire, Duras a refuzat, motiv\u00e2nd c\u0103 nu poate retrage toate unit\u0103\u0163ile militare de la grani\u0163\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-se decoperit, pentru a urm\u0103ri un obiectiv iluzoriu. El a b\u0103nuit c\u0103 Decebal voia Roma pentru el \u00eensu\u015fi, c\u0103 doar era fiul oropsit al \u00eemp\u0103ratului roman Domitian. (Vezi Manuscrisul lui Derzelas.)
\nCacus deveni comandant al g\u0103rzii regelui \u015fi supraveghetor al minelor. \u00centr-o diminea\u0163\u0103, Diurpaneus se trezi din somn legat fedele\u015f cu zece fr\u00e2nghii groase de solda\u0163ii comanda\u0163i de Cacus. El \u00eei ceru uzurpatorului s\u0103 \u00eenceteze cu gluma \u015fi s\u0103 fac\u0103 bine s\u0103-l dezlege.
\n\u2500 A\u015fa \u015fi pe dincolo s\u0103-mi fac\u0103 mie Zamolxis \u015fi cu multe m\u0103sc\u0103ri s\u0103 m\u0103 miluiasc\u0103 dac\u0103 nu te vom dezlega de toate c\u00e2te sunt pe p\u0103m\u00e2nt! r\u0103spunse Cacus, beat, r\u00e2z\u00e2nd mul\u0163umit.
\n\u2500 B\u0103tu-te-ar grindina \u00een fudulii, \u00eei zise Diurpaneus. C\u00e2nd voi sc\u0103pa, u\u015for nu-\u0163i va fi!
\n\u2500 De la Zamolxis nu scap\u0103 nimeni, h\u0103, h\u0103, h\u0103! l\u0103tr\u0103 Cacus. Acolo te trimitem, \u00een lumea adev\u0103rat\u0103! Nu e\u015fti tu cel mai viteaz \u015fi mai frumos b\u0103rbat din Dacia? E\u015fti! A\u015fa c\u0103 lumea asta de doi bani nu te merit\u0103 \u015fi locul t\u0103u nu e aici, ci dincolo. P\u0103cat numai c\u0103 n-o s\u0103 mai ai ocazia s\u0103-\u0163i folose\u015fti \u0163\u0103ru\u015ful faimos, fiindc\u0103 zei\u0163ele nu sunt curve.
\nDuras porunci s\u0103rb\u0103toare mare \u00eenainte de trimiterea lui Diurpaneus la zei.
\n\u2500 Eu \u00ee\u0163i d\u0103dusem casa \u015fi averea pe m\u00e2ini, zise Duras viitorului sol, dar tu te \u00eempiedicai \u00een b\u00e2t\u0103.
\nSuli\u0163ele sacre fuseser\u0103 preg\u0103tite. Noaptea era plin\u0103 de f\u0103clii, mirosul r\u0103\u015finii umplea aerul nop\u0163ii de var\u0103. Tobele b\u0103teau \u015fi, \u00een r\u0103stimpuri, se auzeau r\u00e2setele neomene\u015fti ale celor care se l\u0103comiser\u0103 la b\u0103utur\u0103. B\u0103rba\u0163ii deveniser\u0103 \u0163api \u00eent\u0103r\u00e2ta\u0163i \u015fi tr\u0103geau, prin tufi\u015furi, de sclave \u015fi de femeile altora, namai\u0163in\u00e2nd cont de nimic. Cacus \u00ee\u015fi f\u0103cu nevoile pe el \u00een timp ce trudea peste o servitoare din Iberia. Se \u00eemb\u0103tase de sup\u0103rare c\u0103 nu putuse pune m\u00e2na pe negresa lui Diurpaneus, care se refugiase \u00een p\u0103dure. <\/p>\n

17. Procuratorul<\/strong><\/p>\n

Procuratorul \u00ee\u015fi asum\u0103 sarcinile de guvernator \u015fi \u00eencepu s\u0103 inspecteze loca\u0163iile unde se aflau principalele surse de materii prime: minele de aur, de cupru \u015fi de sare, pris\u0103cile, b\u0103l\u0163ile cu pe\u015fte, viile, cirezile de vite \u015fi planta\u0163iile cu pomi fructiferi. Livezile, p\u00e2n\u0103 atunci \u00eenc\u0103rcate cu fructe, \u00eel \u00eent\u00e2mpinau acum goale \u015fi triste. Strugurii gra\u015fi \u015fi zemo\u015fi disp\u0103ruser\u0103, stupinele erau moarte, iar la intrarea minei Alburnus Maior, fugarul Deius scrisese:
\nFUGI, C\u0102-\u0162I VOR R\u0102M\u00c2NE OASELE AICI.
\nProcuratorul se precipit\u0103 s\u0103 \u00eencalece din nou pe cal, dar c\u0103lc\u0103 \u00eentr-un c\u0103cat moale \u015fi alunec\u0103, rup\u00e2ndu-\u015fi un picior. Durerile \u00eei str\u0103pungeau trupul ca ni\u015fte suli\u0163e de gladiatori, iar el, \u00eentins pe jos, \u00eenjura de mama focului Dacia, aurul, pe Aurelianus, pe Traian Nerva \u015fi pe minerii care, \u00eenainte de a fugi cu aurul, \u00ee\u015fi f\u0103cuser\u0103 nevoile \u00een fa\u0163a intr\u0103rii. Procuratorul fu a\u015fezat pe o targ\u0103 \u015fi dus la re\u015fedin\u0163a sa. Pe c\u00e2nd intrau \u00een cas\u0103, un dac voinic \u015fi b\u0103rbos \u0163\u00e2\u015fni pe u\u015fa dormitorului, ca un urs urm\u0103rit de un roi de viespi. So\u0163ia procuratorului ie\u015fi \u00een prag, \u00eenf\u0103\u015furat\u0103 \u00eentr-un cear\u015faf, foarte tlburat\u0103, cu m\u00e2na la gur\u0103.
\n– Neispr\u0103vitul tot neispr\u0103vit, zise ea. Te \u00eentorci acas\u0103 numai c\u00e2nd nu trebuie!
\nProcuratorul avea doisprezece copii \u015fi niciunul nu sem\u0103na cu el. Nevestei sale i se spunea, \u00een Imperiu, Telia Iepuroaica, din pricina prolificit\u0103\u0163ii ei uimitoare. Odraslele p\u0103reau aduse de prin toate p\u0103r\u0163ile imperiului. Pielea lor prezenta \u00eentrg spectrul raselor omene\u015fti, de la albul l\u0103ptos al germanicilor, la negrul noptatic al africanilor. P\u0103rul copiilor era c\u00e2nepiu, negru, s\u00e2rmos, auriu \u015fi ro\u015fu ca arama, adic\u0103 \u00eentocmai cum \u00eel aveau solda\u0163ii din slujba procuratorului. La fiecare na\u015ftere, acesta se mira de \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea bebelu\u015fului care nu sem\u0103na nici m\u0103car cu maic\u0103-sa.
\n\u2500 P-\u0103sta parc\u0103 l-a adus cioara, zicea.
\n\u2500 Dac\u0103 tu nu te-ai str\u0103duit destul la el! \u00eei repro\u015fa lehuza.
\n\u2500 Ba m-am str\u0103duit destul, se \u00eend\u00e2rjea el, dar nu puteam s\u0103 dau nici de pere\u0163ii pe\u015fterii pe care o ai \u00eentre picioare.
\n\u2500 Nu te po\u0163i str\u0103dui, c\u0103 n-ai cu ce! i-o \u00eentorcea nevata, m\u00e2nioas\u0103. \u015ei te mai \u015fi g\u00e2ndeai la cine \u015ftie ce negres\u0103, c\u00e2nd m\u0103 c\u0103l\u0103reai ca un pi\u0163igoi pe o iap\u0103!
\nSc\u0103ldat \u00een sudori \u015fi aproape incon\u015ftient, procuratorul fu dus \u00een odaia sa.
\nO s\u0103-\u0163i preg\u0103tesc un lapte \u00eendulcit cu miere, spuse nevast\u0103-sa \u015fi \u00eei f\u0103cu cu ochiul unui soldat \u00eenalt \u015fi cl\u0103dit ca un munte.<\/p>\n

*
\nPenteleu \u00ee\u015fi trimise turmele c\u0103tre p\u0103durile din nord. Avutul s\u0103u \u015fi servitorii se mistuir\u0103 \u00een zorii amesteca\u0163i cu nori ai Daciei. St\u0103tea singur \u015fi a\u015ftepta ultimele rapoarte ale lui Delas \u015fi cei \u015fapte urm\u0103ritori. Mu\u015ftele \u00eei d\u0103deau t\u00e2rcoale. De ce nici un alt spion, \u00een afar\u0103 de Delas, nu-i v\u0103zuse pe zeul Derzelas \u015fi pe piticul Merulas?
\n\u2500 Uite a\u015fa b\u00e2z\u00e2i \u015fi tu pe aici \u015fi nu te mai \u00eenduri s\u0103 pleci, \u00eei zise Deius, care ap\u0103ru de afar\u0103.
\n\u2500 \u015ei treaba ta care e? \u00eentreb\u0103 Penteleu, cu ochii \u00eenchi\u015fi, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi mi\u015fte capul rezemat alene de perete.
\n\u2500 Eu \u00ee\u0163i spun s\u0103 o \u015ftergi, dac\u0103 nu vrei s\u0103 ai soarta \u0103steia!
\n\u015ei Deius strivi musca gras\u0103 \u015fi verde care i se pusese pe picior. Apoi ridic\u0103 nuiaua de alun pe care o l\u0103sase jos \u015fi scrise cu ea pe p\u0103m\u00e2ntul b\u0103t\u0103torit al colibei:
\n \u00ceNDEP\u0102RTEAZ\u0102-TE DE CEEA CE NU PO\u0162I ST\u0102P\u00c2NI.
\nPenteleu deschise ochii, dar nu mai z\u0103ri pe nimeni. U\u015fa era \u00eenchis\u0103, iar prin mica fereastr\u0103, drumul se z\u0103rea, lung \u015fi pustiu, p\u00e2n\u0103 \u00een coasta dealului.<\/p>\n

18. Solul nedemn<\/strong><\/p>\n

\u201e\u00cen ziua r\u00e2nduit\u0103, Diurpaneus fu scos \u00een fa\u0163a Sfatului, pentru a i se \u00eencredin\u0163a solia pe care trebuia s\u0103 o duc\u0103 la Zamolxis. \u00cen\u0163elep\u0163ii obiectaser\u0103 c\u0103 Decebal nu este fiul natural al Daciei, dar Duras \u00eei l\u0103murise c\u0103, din moment ce a fost \u00eenfiat de el, este mai dac dec\u00e2t dacii n\u0103scu\u0163i \u00een creierii mun\u0163ilor care \u00eei \u00eenconjurau.
\n\u00cei v\u0103zur\u0103 \u00eent\u00e2i picioarele zdravene ap\u0103r\u00e2nd din umbr\u0103, apoi pieptul \u015fi bra\u0163ele \u015fi atunci to\u0163i b\u0103tr\u00e2nii se g\u00e2ndir\u0103 \u00een acela\u015fi timp c\u0103 \u00eensu\u015fi zeul Derzelas a venit s\u0103 stea la sfat cu ei. C\u00e2nd \u00eens\u0103 ap\u0103ru \u015fi chipul t\u00e2n\u0103rului, lumea scoase un auuuuuu! prelung. Fa\u0163a lui Diurpaneus era o mas\u0103 inform\u0103 de carne s\u00e2nger\u00e2nd\u0103, prin care cu greu \u00ee\u015fi f\u0103ceau loc s\u0103 ias\u0103 luminile unor ochi ce nici acum nu cuno\u015fteau teama. Obrazul \u00eei era umflat, iar nasul \u00eei fusese zrobit de-a binelea.
\n\u2500 A\u015fa \u015fi pe dincolo s\u0103-mi fac\u0103 mie Zamolxis! Cine a \u00eendr\u0103znit s\u0103 fac\u0103 asta? a strigat Duras.
\n\u2500 M\u0103rite rege, a\u015fa l-am g\u0103sit, a gl\u0103suit unul dintre ibovnicii reginei.
\n\u2500 Lovi-te-ar grindina \u00een fudulii, c\u00e2ine ce e\u015fti, fiindc\u0103 m\u0103 min\u0163i! Nu cumva, pot\u0103ilor, a\u0163i avut de \u00eemp\u0103r\u0163it aceea\u015fi halc\u0103 de carne, iar acesta, fiind legat, a trebuit s\u0103 suporte r\u0103utatea \u0103lorlalte javre la\u015fe?
\n\u2500 R\u00e2de-m-ar copiii cu bucile curului, nu! Jur c\u0103 nu s-a \u00eent\u00e2mplat a\u015fa ceva! N-a intrat nimeni la el, a\u015fa l-am g\u0103sit de diminea\u0163\u0103. Pesemne c\u0103 s-a lovit cu capul de podea p\u00e2n\u0103 ce s-a desfigurat.
\n\u2500 Fura-mi-ar ho\u0163ii mu\u015ftele din curte, dac\u0103 nu voi cerceta mai t\u00e2rziu minciunile tale! Acum s\u0103 urm\u0103m sacra ceremonie!
\n\u2500 Nu, s-a \u00eempotrivit plin de hot\u0103r\u00e2re Marele Preot, ridic\u00e2ndu-se \u00een picioare.
\n\u2500 Cum, nu? Am auzit bine? a tunat regele.
\n\u2500 A\u015fa bine! a r\u0103spuns calm Marele Preot. Solul nu e potrivit, fiindc\u0103 e v\u0103t\u0103mat fizic! Dac\u0103 \u00eel trimitem a\u015fa, \u00eel vom insulta pe Zamolxis, iar El ne va p\u0103r\u0103si \u015fi toate nenorocirile se vor abate asupra neamului nostru.
\n\u015ei Duras:
\n\u2500 Nenorocirile ne pasc cam de multi\u015for \u015fi e cazul ca El s\u0103 ne sar\u0103 \u00een ajutor. Dac\u0103-l trimitem acum pe Diurpaneus e mai bine, c\u0103ci zeul va \u00een\u0163elege c\u0103 trecem prin clipe grele. \u00centinde\u0163i-l \u00een fa\u0163a Soarelui \u015fi spune\u0163i-i mesajul!
\n\u015ei Marele Preot:
\n\u2500 Nu!
\n\u015ei Duras:
\n\u2500 Ba da!
\n\u015ei Marele Preot:
\n\u2500 Nu, pentru ultima oar\u0103!
\n\u015ei Duras:
\n\u2500 Atunci \u00eel l\u0103s\u0103m s\u0103-\u015fi revin\u0103 \u015fi \u00eel trimitem atunci!
\n\u015ei Marele preot:
\n\u2500 Nu! Nici acum, nici alt\u0103dat\u0103!
\n\u015ei Duras:
\n\u2500 Bun. Atunci \u00eel vom executa m\u00e2ine diminea\u0163\u0103, ca tr\u0103d\u0103tor! Acum aduce\u0163i-l pe Cacus s\u0103-l trimitem la Zamolxis. Nenorocitul m-a min\u0163it \u015fi m-a furat!
\nSe isc\u0103 gita\u0163ie, rumoarea crescu, apoi un osta\u015f veni \u00een fug\u0103 \u015fi se arunc\u0103 iute cu capul la picioarele regelui.
\n– M\u0103rite rege, Cacus a fugit azi-noapte cu toate nevestele sale, cu servitorii credincio\u015fi \u015fi cu aurul furat de la Alburnus Maior!\u201d<\/p>\n

\"\"

George Co\u0219buc Vulturul Venind de departe cu zborul \u00eentins S-oprise deasupra Ceahl\u0103ului nins, \u015e-apoi din rotiri tot mai str\u00e2mte-n cuprins<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19498"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19498"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19498\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19501,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19498\/revisions\/19501"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19498"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19498"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19498"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}