{"id":19489,"date":"2022-10-23T01:09:10","date_gmt":"2022-10-22T22:09:10","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19489"},"modified":"2022-10-23T01:09:10","modified_gmt":"2022-10-22T22:09:10","slug":"spatii-culturale-nr-29-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19489","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 29 (6)"},"content":{"rendered":"

Viorel SAVIN<\/strong>
\n\"\"

CINESUNTA<\/strong>
\n (fragment din romanul \u00een lucru)<\/p>\n

Cobor\u00ee de pe teras\u0103, trecu printre st\u00e2lpii de beton ai barierei ce \u0163inea loc de poart\u0103 \u015fi porni \u00een goan\u0103 c\u0103tre \u015foseaua principal\u0103. \u00cen dep\u0103rtare, farurile aprinse ale ma\u015finilor forfecau orizontul.
\n\t\u201e\u2026 dar dac\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 m\u0103 urm\u0103reasc\u0103?…\u201d
\n Presupun\u00e2nd aceast\u0103 eventualitate, se opri \u00een loc cu r\u0103suflarea t\u0103iat\u0103. Se r\u0103suci pe c\u0103lc\u00e2ie \u015fi, derutat\u0103, privi \u00eenapoi.
\n\t\u201e\u2026 dac\u0103 m\u0103 urm\u0103re\u015fte, cu ma\u015fina m\u0103 ajunge imediat!\u201d
\n \u00ce\u015fi aminti de bariera l\u0103sat\u0103 ridicat\u0103 de b\u0103ie\u0163ii care se drogaser\u0103 \u00een magazie.
\n Nu se dep\u0103rtase foarte mult.
\n\t\u201e\u2026 trebuie s\u0103-l \u00eempiedic!\u201d
\n Decis\u0103, alerg\u0103 \u00eend\u0103r\u0103t. C\u00e2nd ajunse la barier\u0103 o balans\u0103, g\u00e2f\u00e2ind, de cap\u0103tul scurt \u00eengreunat cu borne kilometrice, \u015fi o \u00eenchise. Apoi, \u0163in\u00e2nd-o cu subra\u0163ul \u00een pozi\u0163ie orizontal\u0103 se deplas\u0103 \u00een \u00eentuneric, b\u00e2jb\u00e2ind de-a lungul ei, \u00een c\u0103utarea lan\u0163ului de la cap\u0103t. Ame\u0163it\u0103 la propriu de team\u0103, \u00eel g\u0103si at\u00e2rn\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 st\u00e2lpul de beton. Cu degetele tremur\u00e2ndu-i, \u00eel \u00eencol\u0103ci pe dup\u0103 acesta \u015fi \u00eel sigil\u0103 cu lac\u0103tul masiv. – Exact \u00een momentul \u00een care Pierre aprinse lumina \u00een curte \u015fi ie\u015fi pe teras\u0103, ea arunc\u0103 cheia \u00een balta de l\u00e2ng\u0103 drum.
\n Se tupil\u0103 \u015fi, cu pa\u015fi furi\u015fa\u0163i, intr\u0103 sub umbrela \u00eentunericului.
\n Pierre strig\u0103 autoritar, de\u015fi cu o anume nesiguran\u0163\u0103 \u00een glas:
\n\t– Cinesunte. Ei, Cinesunte!…
\n Dar fata, merg\u00e2nd pe mijlocul drumului, deja se dep\u0103rta spre luminile ce se succedau cu repeziciune la orizont.
\n Pierre \u00ee\u015fi modific\u0103 tonul \u015fi, aproape rug\u0103tor, o strig\u0103 din nou:
\n– Cinesunte! Cinesunte, ei\u2026! Cinesunte\u2026!
\n Dup\u0103 c\u00e2teva momente de a\u015fteptare \u00een van, Pierre url\u0103 lung, cu disperarea \u0163\u0103ranului c\u0103ruia i s-a furat calul b\u0103t\u0103tur\u0103, amu\u0163ind glasurile de noapte ale mla\u015ftinii:
\n\t– Cinesunteee!…
\n \u00cenfrico\u015fat\u0103, fata \u00ee\u015fi \u00eencovoie umerii \u00een mers, pip\u0103ind \u00een \u00eentuneric, cu talpa piciorului, drumul de p\u0103m\u00e2nt.
\n La scurt timp dup\u0103 strig\u0103tul lui Pierre, auzi \u00een spatele ei r\u0103getul de fiar\u0103 r\u0103nit\u0103 al motorului f\u0103r\u0103 \u0163eav\u0103 de e\u015fapament. Se opri, \u00eentorc\u00e2ndu-\u015fi privirile \u00eentr-acolo. Pierre aprinsese farurile ma\u015finii \u015fi, uit\u00e2nd probabil s\u0103 sincronizeze ambreiajul cu schimb\u0103torul de viteze, ambala turbat de furie motorul, ob\u0163in\u00e2nd doar scr\u00e2\u015fneli \u00eenver\u015funate de ro\u0163i metalice, mu\u015fc\u00e2nd una din alta f\u0103r\u0103 a reu\u015fi s\u0103 mi\u015fte ma\u015fina.
\n C\u00e2nd, \u00een sf\u00e2r\u015fit, nimeri viteza potrivit\u0103, ma\u015fina se roti \u00een loc, m\u0103tur\u00e2nd, cu farurile peretele magaziei, rufele \u00eentinse pe s\u00e2rme, terasa casei \u015fi\u2026 porni ca din pu\u015fc\u0103 spre ie\u015firea din curte. \u2013 Orbit de m\u00e2nie, Pierre nu observase bariera l\u0103sat\u0103; \u015fi c\u0103lca accelera\u0163ia p\u00e2n\u0103 la podea.
\n \u00cen urma coliziunii cu bariera solid ancorat\u0103 de st\u00e2lpii de beton, mai \u00eent\u00e2i farurile ma\u015finii se \u00eenclinar\u0103 p\u00e2n\u0103 la p\u0103m\u00e2nt, apoi se ridicar\u0103, lumin\u00e2nd-o pe fat\u0103 \u00een plin, concomitent cu vibra\u0163ia p\u0103m\u00e2ntului de sub t\u0103lpi \u015fi cu zgomotul \u00eenfior\u0103tor de sticl\u0103 sf\u0103r\u00e2mat\u0103 \u015fi de fiare \u00eendoite. Pentru c\u00e2teva clipe, o lini\u015fte grea cobor\u00ee peste mla\u015ftin\u0103, alungat\u0103 \u00eens\u0103 brutal, aproape imediat, de sunetul strident al claxonului.
\n \u00cen timp ce claxonul ma\u015finii pe moarte suna \u00eencontinuu, iar farurile ei o luminau acuzator, \u015fopti:
\n\t– E\u015fti un om r\u0103u\u2026!
\n Nici nu-i trecu prin g\u00e2nd s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, s\u0103 vad\u0103 ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu Pierre. Trebuia s\u0103 fug\u0103 c\u00e2t mai departe de d\u00e2nsul. Dac\u0103 s-ar fi \u00eentors, nu ar mai fi putut sc\u0103pa niciodat\u0103 din ghearele lui. \u015ei nu ar mai fi aflat niciodat\u0103 cine este d\u00e2nsa, cu adev\u0103rat; \u015fi din ce loc vine? Pierre nu i-ar fi spus, nu ar fi avut niciun interes s\u0103-i spun\u0103 ceva care ar fi ajutat-o s\u0103 scape de d\u00e2nsul, iar dac\u0103 lui i s-a \u00eent\u00e2mplat ceva r\u0103u acolo, sub barier\u0103, i s-a \u00eent\u00e2mplat pentru c\u0103 singur \u015fi-a c\u0103utat-o! Ea\u2026 a fost obligat\u0103 s\u0103-\u015fi ia m\u0103suri de ap\u0103rare!
\n Privi peste um\u0103r \u015fi, \u00een lumina farurilor ma\u015finii zdrobite, v\u0103zu drumul p\u00e2n\u0103 departe. Claxonul, din ce \u00een ce mai r\u0103gu\u015fit, continua s\u0103 strige dup\u0103 ajutor, iar Pierre \u00eent\u00e2rzia s\u0103 ias\u0103 din ma\u015fin\u0103.
\n Ridic\u0103 din umeri, se \u00eentoarse \u015fi \u00ee\u015fi continu\u0103 mersul \u00eenspre fasciculele de lumini ce lingeau orizontul.
\n Nu dup\u0103 mult timp, \u00een urma sa claxonul amu\u0163i, iar luminile farurilor \u00eencepur\u0103 s\u0103 p\u0103leasc\u0103 – f\u0103r\u0103 ajutorul motorului, bateria ma\u015finii nu putea suporta \u00eentregul efort.
\n Gr\u0103bi pasul, ca s\u0103 c\u00e2\u015ftige teren. Tocmai c\u00e2nd \u00eencepuse s\u0103 alerge, \u00eempins\u0103 de team\u0103 \u015fi de ner\u0103bdarea de a ajunge c\u00e2t mai repede la \u015fosea, farurile \u00eei traser\u0103 covorul de lumin\u0103 de sub picioare, l\u0103s\u00e2nd-o cu senza\u0163ia c\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00een aer, \u00eenf\u0103\u015furat\u0103 \u00een v\u0103l\u0103tuci de \u00eentuneric.
\n Noaptea mirosea jilav a m\u00e2l, a pene ude \u015fi a plante descompuse de ap\u0103.
\n Derutat\u0103, \u00ee\u015fi for\u0163\u0103 ochii s\u0103 se obi\u015fnuiasc\u0103 cu bezna, am\u0103gindu-se c\u0103 s-ar putea folosi de puzderia de stele ce spuziser\u0103 cerul. Dar acestea, egoiste \u015fi reci, nu-\u015fi l\u0103sau lumina s\u0103 ajung\u0103 p\u00e2n\u0103 la d\u00e2nsa, nu f\u0103ceau altceva dec\u00e2t s\u0103 \u00eentre\u0163ese, ca \u00een vis, contururile lucrurilor, l\u0103s\u00e2nd vederii tot felul de forme de \u00eentuneric, \u00eenviate de imagina\u0163ia excitat\u0103 de spaim\u0103.
\n Trebuia, totu\u015fi, s\u0103-\u015fi continue drumul.
\n \u00cencepu s\u0103 \u00eenainteze, p\u0103\u015find cu pruden\u0163\u0103 \u00een \u00eentuneric, spre orizontul marcat de jocurile de lumini ale farurilor de pe autostrad\u0103. \u00cencordat\u0103 la maxim pip\u0103ia drumul cu talpa, \u00eemping\u00e2ndu-\u015fi-o \u00eenainte p\u00e2n\u0103 ajungea la deschiderea unui pas normal, apoi p\u0103\u015fea cu cel\u0103lalt picior. – Singurele repere pe care le putea folosi ca s\u0103 nu nimereasc\u0103 \u00een mla\u015ftin\u0103 erau doar denivel\u0103rile drumului, disciplinate oarecum de trecerea ro\u0163ilor ma\u015finii lui Pierre peste ele \u015fi de rara circula\u0163ie a unor bicicli\u015fti sporadici.
\n Cu sim\u0163urile devenite aproape inutile \u00een bezna care se \u00eenst\u0103p\u00e2nise peste mla\u015ftin\u0103, \u00eencerca s\u0103 se \u0163in\u0103 pe drum, \u00een timp ce demoni nev\u0103zu\u0163i \u00eei suflau batjocoritori \u00een ceaf\u0103. Le sim\u0163ea ca pe o adiere prin plete, r\u0103suflarea fetid\u0103 \u015fi cald\u0103 de m\u00e2l \u015fi de ap\u0103 b\u00e2hlit\u0103.
\n Broa\u015ftele amu\u0163iser\u0103. P\u0103s\u0103rile dormeau \u00een cuibarele lor ascunse \u00een \u00eentinderea de papur\u0103 \u015fi de stuf. Nici m\u0103car apa nu mai clipocea.
\n Ochii \u00eei erau aproape nefolositori \u015fi, pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eenainta, avea senza\u0163ia c\u0103 din pricina t\u0103cerii asurzitoare nu va mai auzi niciodat\u0103\u2026 – Absen\u0163a semnalelor cunoscute ad\u00e2ncea amenin\u0163\u0103rile nop\u0163ii.
\n La un moment dat, c\u0103lc\u0103 pe o vietate cu trupul rotund \u015fi moale, probabil c\u0103 era un \u015farpe, care o plesni cu coada peste pulpa piciorului \u015fi, cu inima aproape s\u0103rindu-i din piept, se arunc\u0103 \u00eentr-o parte. Se \u00eempiedec\u0103 de tulpinile de stuf c\u0103zute \u00een drum \u015fi, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u015fi reg\u0103seasc\u0103 echilibrul, p\u0103\u015fi \u00een gol, \u00eentr-un hoga\u015f de la marginea drumului, \u015fi se pr\u0103bu\u015fi cu capul \u00eenainte, drept \u00eentr-un ochi de ap\u0103.
\n \u00censp\u0103im\u00e2ntat\u0103, se duse la fund. \u00cenghi\u0163i c\u00e2teva g\u00e2turi zdravene de ap\u0103, dar \u00ee\u015fi reveni \u015fi ie\u015fi la suprafa\u0163\u0103 inspir\u00e2nd aerul cu l\u0103comie. Tu\u015fi, expulz\u00e2nd apa care \u00eencercase s\u0103-i invadeze pl\u0103m\u00e2nii, \u015fi inspir\u0103 cu grij\u0103 aerul de care avea nevoie. Tu\u015fi din nou, apoi se lini\u015fti, concentr\u00e2ndu-se asupra situa\u0163iei \u00een care se afla. Ceva lipicios, probabil vreo frunz\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu m\u00e2zg\u0103 i se lipi de buz\u0103 \u015fi o scuip\u0103 cu sil\u0103.
\n F\u0103cu c\u00e2teva mi\u015fc\u0103ri de bras, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la mal. Nu era sigur\u0103 de direc\u0163ia \u00een care \u00eenota \u015fi i se p\u0103ru c\u0103 a \u00eenaintat prea mult pentru a acoperi amplitudinea c\u0103z\u0103turii de pe mal. Se opri, c\u0103lc\u00e2nd apa.
\n Se roti \u00een loc, c\u0103ut\u00e2nd un punct de reper \u00een \u00eentuneric. Nu reu\u015fi s\u0103 disting\u0103 nimic.
\n\t\u201e\u2026 dac\u0103 m\u0103 deplasez, s-ar putea s\u0103 m\u0103 pomenesc \u00een larg\u2026!\u201d
\n Hot\u0103r\u00ee c\u0103 nu avea altceva mai bun de f\u0103cut, dec\u00e2t s\u0103 a\u015ftepte zorii. Ca s\u0103 se poat\u0103 salva. Dar, dac\u0103 voia s\u0103 reziste, trebuia s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un punct de sprijin.
\n Men\u0163in\u00e2ndu-\u015fi capul deasupra apei cu mi\u015fc\u0103ri line de bras, \u00ee\u015fi lipi picioarele \u015fi, \u015fi le l\u0103s\u0103 \u00een jos, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ating\u0103 fundul b\u0103l\u0163ii. Nu reu\u015fi \u015fi \u00eenaint\u0103 \u00eenc\u0103 pu\u0163in. F\u0103cu aceea\u015fi \u00eencercare, dar cu acela\u015fi rezultat.
\n G\u00e2ndi c\u0103 situa\u0163ia devine grav\u0103 \u015fi, nelini\u015ftit\u0103, hot\u0103r\u00ee s\u0103 sondeze mai ferm ad\u00e2ncimea. Se lans\u0103 spre fundul apei \u00een picioare, cu m\u00e2na \u00eentins\u0103 \u00een sus. Sim\u0163i c\u0103 apa \u00eei ajunge deasupra capului, p\u00e2n\u0103 mai sus de cot. Trase concluzia c\u0103 nu se afla prea departe de mal. Dar, dac\u0103 ajungea s\u0103 oboseasc\u0103? Trebuia s\u0103 g\u0103seasc\u0103 numaidec\u00e2t ceva de care s\u0103 se sprijine.
\n Mai f\u0103cu c\u00e2teva mi\u015fc\u0103ri de bras \u015fi repet\u0103 \u00eencercarea: de data asta apa i se ridica p\u00e2n\u0103 la \u00eencheietura palmei. Cu pl\u0103m\u00e2nii sub presiune zv\u00e2cni la suprafa\u0163\u0103. Dup\u0103 ce-\u015fi regl\u0103 respira\u0163ia decise s\u0103 \u00eenoate \u00een direc\u0163ia opus\u0103. F\u0103cu c\u00e2teva mi\u015fc\u0103ri de bras \u015fi, spun\u00e2ndu-\u015fi c\u0103 a \u00eenaintat suficient, sorbi aerul cu gura deschis\u0103 \u015fi se l\u0103s\u0103 la fund, cu bra\u0163ele ridicate pe l\u00e2ng\u0103 urechi. Alunec\u0103 \u00een ad\u00e2nc, cu apa p\u00e2n\u0103 deasupra v\u00e2rfurilor palmelor, \u015fi tot cobora, – cobora f\u0103r\u0103 s\u0103 ating\u0103 fundul b\u0103l\u0163ii. Se sperie. Panicat\u0103, b\u0103tu cu putere din picioare, adun\u0103 spasmodic apa, cu bra\u0163ele, sub d\u00e2nsa, \u015fi ie\u015fi la suprafa\u0163\u0103.
\n\u201e\u2026 am luat-o \u00een direc\u0163ie gre\u015fit\u0103\u2026!\u201d
\n Se rotea dezorientat\u0103, \u00een loc\u2026 Nici m\u0103car nu \u00ee\u015fi putea permite s\u0103 pl\u00e2ng\u0103.
\n\t\u201e… de ce mi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 asta\u2026?!\u201d
\n M\u00e2ng\u00e2ind-o cu consisten\u0163a ei uleioas\u0103, apa \u00eei clipocea sub b\u0103rbie.
\n\t\u201e\u2026 oare visez?…\u201d
\n C\u0103lca apa \u015fi \u00ee\u015fi men\u0163inea cu u\u015furin\u0163\u0103 capul deasupra. Dep\u0103n\u00e2nd din picioare, \u00eenainta pu\u0163in c\u00e2te pu\u0163in, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi dea seama.
\n Tocmai se g\u00e2ndea s\u0103 fac\u0103 pluta, ca s\u0103 reziste la suprafa\u0163a apei p\u00e2n\u0103 diminea\u0163\u0103, c\u00e2nd izbi cu talpa sandalei \u00een ceva dur. \u00cei sc\u0103p\u0103 un u\u015for strig\u0103t de surpriz\u0103 \u015fi de durere. Apoi, \u00eenviorat\u0103 de posibilitatea salv\u0103rii, \u00eencepu s\u0103 tatoneze plin\u0103 de speran\u0163\u0103, ad\u00e2ncul cu picioarele. Dup\u0103 clipe prelungite dureros de lipsa de rezultat a efortului ei, reu\u015fi s\u0103 g\u0103seasc\u0103 obiectul dur de care se lovise. \u00cel sim\u0163i dur, lunecos \u015fi cu o suprafa\u0163\u0103 foarte \u00eengust\u0103. \u00ce\u015fi sprijini sandala din piciorul drept de v\u00e2rful lui ascu\u0163it \u015fi, v\u00e2slind cu grija de a nu-l pierde, i se opri deasupra \u00eentr-un echilibru precar, despre care luciditatea ascu\u0163it\u0103 de primejdie \u00eei spunea c\u0103 era vital s\u0103 \u015fi-l men\u0163in\u0103.
\n Pip\u0103ind prudent\u0103 cu t\u0103lpile \u00eenc\u0103l\u0163ate \u00een sandale nu-\u015fi putu da seama dac\u0103 obiectul era trunchiul vreunui copac pietrificat sub ape, col\u0163ul vreunei st\u00e2nci sau cine \u015ftie ce obiect aruncat de oameni \u00een mla\u015ftin\u0103.
\n V\u00e2slea cu palmele, tr\u0103g\u00e2nd apa spre sine sau \u00eemping\u00e2nd-o \u00eenainte, ori resping\u00e2nd-o ferm \u00eenspre dreapta sau st\u00e2nga\u2026, – dup\u0103 cum sim\u0163ea c\u0103 este nevoie pentru a r\u0103m\u00e2ne \u00een contact cu suprafa\u0163a foarte mic\u0103 a obiectului din ad\u00e2nc. \u00ce\u015fi controla eficient \u015fi destul de u\u015for mi\u015fc\u0103rile. T\u0103cerea aproape absolut\u0103 din jur o lini\u015ftea, conving\u00e2nd-o c\u0103 nicio primejdie nu s-ar fi putut apropia de d\u00e2nsa f\u0103r\u0103 s\u0103 o sesizeze din vreme.
\n Avu \u015fansa s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een loc mult timp, f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 vreun efort deosebit, \u00eenot\u00e2nd. Apa era cald\u0103, m\u00e2ng\u00e2ietoare \u015fi p\u0103rea \u00eenfr\u0103\u0163it\u0103, prin bezn\u0103, cu cerul, c\u0103ruia, nici nu apucase s\u0103 observe c\u00e2nd, \u00eentunericul \u00eei \u00eenghi\u0163ise stelele.
\n Leg\u0103nat\u0103 \u00een bra\u0163ele aromitoare ale apei, u\u015for, u\u015for, pierdea no\u0163iunea de timp \u015fi chiar sensul de a\u015fezare al lucrurilor. Sim\u0163urile \u00eencepeau s\u0103 o tr\u0103deze. \u015ei, ca o justificare a inten\u0163iei de a renun\u0163a la lupt\u0103, \u00ee\u015fi inducea ideea c\u0103\u2026 oricum nu-\u015fi amintea cine este, de unde vine, ce rost are, \u015fi, peste toate, \u00eencerca s\u0103 i se \u00eenal\u0163e convingerea c\u0103 nu mai are nicio importan\u0163\u0103 unde se afl\u0103 \u201esus\u201d sau \u201ejos\u201d!
\n Dintr-un firesc demers de autoprotejare era tentat\u0103 s\u0103 se abandoneze cu nesf\u00e2r\u015fit\u0103 bucurie impresiei c\u0103 plute\u015fte \u00een imponderabilitate \u015fi c\u0103 s-ar afla\u2026 singura fiin\u0163\u0103 r\u0103mas\u0103 \u00een univers.
\n Noaptea devenise p\u0103m\u00e2ntul, apa \u015fi cerul. Iar ea se topea fericit\u0103, molecul\u0103 cu molecul\u0103, \u00een Ea!
\n G\u00e2ndurile \u00eei somnolau odihnitor; am\u0103gitor; i se prefirau \u00eencet, \u00eencet, cu bucurie ad\u00e2nc sim\u0163it\u0103, \u00een teritoriul cel\u0103lalt. Acolo vor g\u0103si lumin\u0103. Cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 acolo\u2026 era lumin\u0103! <\/p>\n


\nMihaela Malea Stroe<\/strong>
\n\"\"

Camelia Iuliana Radu – Oman sau poezia de\u0219ertului de piatr\u0103<\/strong>
\n\"\"

Am \u00een fa\u021b\u0103 o carte frumoas\u0103, la propriu \u0219i la figurat: \u201eOman\u201d, (Ploie\u0219ti, KartaGraphic, 2012) cartea de poeme a Cameliei Iuliana Radu, edi\u021bie bilingv\u0103, traducerea \u00een limba englez\u0103 – Sebastian Radu. Carte frumoas\u0103 ca obiect, ilustra\u021bia copertei \u0219i cele din interiorul volumului apar\u021bin\u00e2nd poetei, dar frumoas\u0103 \u0219i ca mesaj liric, sincer, cald, genul de carte care, abia frunz\u0103rit\u0103, deja te \u00eendeamn\u0103 s\u0103 revii asupra ei pe \u00eendelete, \u00een tihn\u0103.
\nRod al unei experien\u021be inedite (\u0219ederea temporar\u0103 a Cameliei Radu \u00een Oman), volumul de poezie are fiorul liric al exotismului, dar impresioneaz\u0103 prin felul firesc \u00een care o sensibilitate autohton\u0103 s-a pliat pe spa\u021biul total diferit, ca peisaj, civiliza\u021bie, cultur\u0103, al Omanului. Sentimentul lectorului este acela c\u0103 autoarea se simte acas\u0103 \u00een Oman, ca \u00eentr-o a doua patrie, cumva revelat\u0103. Am credin\u021ba c\u0103, tocmai de aceea, versurile parc\u0103 vin de la sine, curg \u00een imagini de o mare plasticitate \u0219i cuprind – c\u00e2nd cu bl\u00e2nde\u021be, c\u00e2nd sf\u00e2\u0219ietor, tr\u0103iri dintre cele mai intens-creatoare: \u201eM\u0103 \u00eenf\u0103\u0219or \u00een m\u0103tasea fiec\u0103rei zile\/ p\u00e2n\u0103 voi deveni s\u00e2mbure\/ timpului t\u0103u\u201d sau \u201eC\u00e2nd bra\u021bele drumului\/ m\u0103 vor str\u00e2nge\/ s\u0103 \u00eemi rup\u0103 trupul,\/ voi \u00eencol\u021bi, umbrind viitorul\/ cu cerul t\u0103u\u201d(Oman, p. 12).
\nPoezia Cameliei Radu se na\u0219te \u0219i na\u0219te din tres\u0103rire, dar, deopotriv\u0103, din cugetare, din contemplare. Fiin\u021beaz\u0103, aici o prospe\u021bime, o ingenuitate \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, o profunzime cu accente metafizice a expresiei lirice: \u201eBinecuv\u00e2ntate sunt stelele prezentului!\/ \u00cen leag\u0103nul lor\/ r\u0103sar ora\u0219e tihnite, copiii citesc\/ \u0219i cresc precum curmalii\/ cu fruntea \u00een soare\/ \u0219i r\u0103d\u0103cinile \u00een apa din ad\u00e2nc\u201d (Sharia, p.14).
\nStele priveghind nisipurile de\u0219ertului, dar \u0219i ora\u0219e, vise \u0219i visuri, silueta Sheherezadei plutind imaterial printre obiecte ale prezentului (vitrine, fructe, podoabe) sau cu iz de poveste (lampa lui Aladin), printre arome (t\u0103m\u00e2ie, mirodenii) \u0219i sclipiri de aur cu nestemate… toate recreeaz\u0103, \u00een simboluri puternice, o lume extrem de bogat\u0103 spiritual \u0219i material. O lume din care nu lipse\u0219te, \u00eens\u0103, fiorul tainei: \u201eLabirint de m\u0103t\u0103suri\/ de ambr\u0103 \u0219i t\u0103m\u00e2ie\/ amuletele \u0219amanilor ascun\u0219i \u00een moarte,\/ miraj \u00een
\ncutii aurite (Bazar, p. 24).
\nNisipul, curmalii, m\u0103tasea, aromele rare, soarele, arcada, piatra, \u00eengerii sunt tot at\u00e2tea semne ale statorniciei: \u201eStatornicie – \/ capra, curmalul, un om\/ de\u0219ert de piatr\u0103\u201d (Haiku – 3, p. 113). O statornicie a \u00eens\u0103\u0219i fiin\u021bei Omanului, perceput\u0103 de c\u0103l\u0103torul cu inima deschis\u0103 iubirii, c\u0103l\u0103tor-pelerin. Parabolic\u0103, \u00een sensul, totu\u0219i, al devenirii \u0219i germin\u0103rii perpetue pe axis-ul statorniciei, este \u201ePovestea de\u0219ertului\u201d (p. 70): \u201ePietrele seam\u0103n\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor\/ cu durerea:\/ ascu\u021bite c\u00e2nd sunt proaspete,\/ abia smulse din st\u00e2nc\u0103. \/\/ Martore timpului,\/ se umplu de voci,\/ col\u021burile se rotunjesc,\/ devin obraji de copii. \/\/ Apoi,\/ se mic\u0219oreaz\u0103 de tot,\/ ovule de piatr\u0103\/ \u00eentr-un infinit de idei\u201d.
\nSacralitatea lumii acesteia, \u00een integralitatea ei, este confirmat\u0103 de prezen\u021ba \u00eengerilor, aceia\u0219i pretutindeni, \u00eengeri ai credin\u021bei, dincolo de religii. Poezia transcende grani\u021bele, are virtu\u021bi t\u0103m\u0103duitoare \u0219i putere revelatorie, c\u0103ci, iat\u0103, un omanez m\u0103rturise\u0219te: \u201eLacrimi bl\u00e2nde \u0219i bucurie \u00eemi umplu inima c\u00e2nd \u00eei citesc poeziile [poeziile Cameliei Radu – n.n.] \u0219i \u00eemi v\u0103d \u021bara pentru prima dat\u0103, prin ochii altcuiva, ca \u0219i cum a\u0219 fi fost orb \u00eenainte.
\nSunt plin de recuno\u0219tin\u021b\u0103 pentru c\u0103 o persoan\u0103 at\u00e2tde \u00eendep\u0103rtat\u0103 de Oman, at\u00e2t de diferit\u0103 prin cultur\u0103 \u0219i religie, at\u00e2t de \u00eendr\u0103gostit\u0103 de mo\u0219tenirea \u0219i p\u0103m\u00e2nturile acestea m\u0103 face s\u0103 m\u0103 \u00eendr\u0103gostesc la r\u00e2ndul meu din nou de \u021bara mea\u201d (Mohammed Al Wadhahi, \u00een Cuv\u00e2nt \u00eenainte, p. 6).
\nMesajul pe care personal l-am receptat din volumul de poezii al Cameliei Radu este c\u0103, dac\u0103 biruim prejudec\u0103\u021bile, barierele conven\u021bionale din ad\u00e2ncul nostru, lumea se deschide \u0219i ea, se lumineaz\u0103 \u0219i z\u00e2mbe\u0219te. Dac\u0103 o \u00eent\u00e2mpin\u0103m cu nef\u0103\u021barnic\u0103 iubire, cu aceea\u0219i iubire ne vine ea \u00eens\u0103\u0219i \u00een fireasc\u0103 \u00eent\u00e2mpinare. <\/p>\n


\n Ionel POPA<\/strong>
\n\"\"

C\u0102L\u0102TORIA, ACT DE CULTUR\u0102<\/strong>
\n\"\"

Pentru a fi des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u015fi cu oarece folos, c\u0103l\u0103toria \u00een spa\u0163iu-timp trebuie ref\u0103cut\u0103 \u00een memorie. Numai astfel descoperi \u201e\u00een\u0163elesuri noi, sensuri \u015fi semne pe care atunci, la contactul real, nu le-am sesizat ori, pur \u015fi simplu, le-am ignorat\u201d. O astfel de \u00eentoarcere \u00een memorie a generat o miniodisee cum este eleganta livre de poche, C\u0103l\u0103torie \u00een jurul fiin\u0163ei tale, semnat\u0103 de Rodica L\u0103z\u0103rescu (Ed. NICO, T\u00e2rgu Mure\u015f, 2013). Cobor\u00e2rea \u00een memorie parcurge un slalom printre peisaje, istorie \u015fi cultur\u0103. Cele 42 de marcaje sunt tot at\u00e2tea poeme epico-reflexive care se impun prin ceea ce \u00ee\u0163i spun \u015fi prin cum \u00ee\u0163i spun. De fiecare dat\u0103, peregrinul caut\u0103 acel ceva specific locului prin care acesta s-a \u00eentip\u0103rit \u00een memorie. Acel ceva este fie monumentalitatea naturii, fie frumuse\u0163ea monumentului \u015fi a operei de art\u0103, semnifica\u0163ia lor spiritual\u0103. Care sunt obiectivele ce merit\u0103 vizitate afl\u0103m citind C\u0103l\u0103torie \u00een jurul fiin\u0163ei tale.
\nSecven\u0163ele sunt construite pe cele trei momente compozi\u0163ionale noi de vechi ce sunt: o privire de ansamblu care obligatoriu con\u0163ine numele locului sau al monumentului, care va da titlul secven\u0163ei; urmeaz\u0103 notarea impresiilor afective \u015fi spirituale care se organizeaz\u0103 \u00een jurul elementului emblematic care spune povestea obiectivului vizitat; \u015fi \u00eencheierea cu o fraz\u0103 de sintez\u0103, de multe ori de caracter apodictic. Textul este de o maxim\u0103 concentrare. Aceast\u0103 concentrare stopeaz\u0103 tendin\u0163a lirico-barochist\u0103 care ar fi lungit \u015fi, implicit, diluat textul. Acest tip de construc\u0163ie nu produce monotonie deoarece este abil asortat\u0103 stilistic. Prozatoarea descoper\u0103 \u201espiritul locului\u201d, g\u0103se\u015fte am\u0103nuntul care personalizeaz\u0103 obiectivul. Textul este structurat pe o simbolic\u0103 \u00eent\u00e2lnire\u2013confruntare dintre elementele primordiale mitico-filosofice: p\u0103m\u00e2ntul, cerul (lumina), apa, aerul. La nivelul lexicului \u015fi a sintaxei este prezent\u0103 opozi\u0163ia de grade de intensitate diferite: \u201eaici [Avila] s-a n\u0103scut Sf\u00e2nta Teresa \u015fi tot aici este \u00eenmorm\u00e2ntat Torquemada, celebru inchizitor.\u201d Din anumite opozi\u0163ii cresc metafore de o puternic\u0103 expresivitate: \u201cMun\u0163ii din jur pl\u00e2ng \u00een cascade interminabile\u201d; \u201epleoap\u0103 de piatr\u0103\u201d. \u00cen interiorul frazei sunt prezente epitete, compara\u0163ii, metafore, repeti\u0163ii enumera\u0163ii, simetrii, invoca\u0163ii \u015fi \u00eentreb\u0103ri retorice. Important\u0103 nu e prezen\u0163a acestor procedee lexicale, semantice, sintactice, ci rezultatul \u00eent\u00e2lnirii lor \u00een fraz\u0103, imaginea vizual\u0103, sonor\u0103 rezultat\u0103. Iat\u0103 imaginea furnicarului unei metropole: \u201e[\u2026] oameni pe jos, \u00een pas alert ori domol, motorete \u015fi scutere, autoturisme \u015fi autobuze, tramvaie \u2013 \u00eentr-o dev\u0103lm\u0103\u015fie de nedescris, pe un fundal sonor agresiv (clasoane, motoare turate, r\u00e2sete, strig\u0103te, vorbe, vorbe\u2026). Ne strecur\u0103m p\u00e2n\u0103 la Catedrala Santa Maria Assunta [\u2026]\u201d. \u00cen continuare sunt surprinse simultan grandoarea \u015fi mizeria ora\u015fului\u2026 Neapoli. Un alt exemplu care nu poate fi ocolit: \u201eAcolo unde muntele se pr\u0103vale \u00een mare, furios \u00een grandoarea lui, dar supus\u2026 Acolo unde marea se sparge de \u0163\u0103rm, furioas\u0103 la r\u00e2ndu-i, dar neputincioas\u0103\u2026 Acolo unde casele par a \u00eenvinge gravita\u0163ia \u015fi logica oric\u0103rui constructor \u015fi se \u00eenal\u0163\u0103, multicolore, sprijinite una de alta \u015fi toate de peretele st\u00e2ncos\u2026 Acolo unde piatra rode\u015fte, \u00eembl\u00e2nzit\u0103 de m\u00e2na, tenacitatea \u015fi imagina\u0163ia omului\u2026 Acolo unde aerul miroase a floare de l\u0103m\u00e2i \u015fi portocal \u015fi unde ochiul este \u00eenc\u00e2ntat de bulg\u0103ra\u015fii galbeni ori oranj ce at\u00e2rn\u0103 de crengile verzi \u015fi \u00eenmiresmate, \u00eentr-un ciudat \u015fi nea\u015fteptat amestec de fructe \u015fi flori\u2026 Acolo unde a merge pe drum \u00eenseamn\u0103, invariabil, a urca \u015fi a cobor\u00ee cel mai adesea trepte, pe str\u0103du\u0163e nu mai late de doi metri\u2026 Acolo unde, din orice punct ai privi de jos, descoperi, cuib\u0103rit\u0103 \u00eentre mare \u015fi ora\u015f, cupola domului\u2026 Acolo\u2026 cu siguran\u0163\u0103 te afli pe costiera amalfitan\u0103\u201d.
\nTehnicile descriptiv-evocatoare fac din elementele naturii, din monumentele istorice, din a\u015fez\u0103rile umane ni\u015fte zeit\u0103\u0163i f\u0103uritoare de pove\u015fti \u015fi martore ale istoriei. Fermecat\u0103 de m\u0103re\u0163ia naturii, fascinat\u0103 de monumentele istoriei, fascinat\u0103 de frumuse\u0163ile artei scriitoarea face elogiul omului care \u00eenfrunt\u0103 timpul st\u0103p\u00e2nind stihiile \u015fi f\u0103c\u00e2nd istorie.
\nAutoarea volumului se \u00eenscrie \u00eentr-o tradi\u0163ie de-o v\u00e2rst\u0103 cu literatura noastr\u0103 care \u00eencepe cu Dinicu Golescu. Prin caracteristicile volumului s\u0103u, C\u0103l\u0103torie \u00een jurul fiin\u0163ei tale, Rodica L\u0103z\u0103rescu apar\u0163ine ramurii Nicolae Iorga, peregrin prin toate \u0163inuturile rom\u00e2ne\u015fti \u015fi prin Europa.<\/p>\n


\nDiana VRABIE<\/strong>
\n\"\"

G. CO\u015eBUC: ECLECTISMUL FORMULEI ESTETICE<\/strong>
\n\"\"

\u00cen anul 1884, revista \u201eTribuna\u201d din Sibiu publica sub pseudonimul C. Bo\u0219cu (anagrama numelui Co\u0219buc) snoava versificat\u0103 Filosofii \u0219i plugarii. Prezentat\u0103 sub form\u0103 de foileton, aceast\u0103 snoav\u0103 apare \u00een trei numere consecutive ale revistei, reprezent\u00e2nd, \u00een fapt, debutul publicistic al scriitorului George Co\u0219buc (1866-1918). Urmeaz\u0103 colabor\u0103ri intense la publica\u0163iile ardelene (\u201eFamilia\u201d, \u201eFoaia interesant\u0103\u201d), timp \u00een care poetul \u00ee\u015fi continu\u0103 studiile la Facultatea de Litere din Cluj. Este numit redactor al \u201eTribunei\u201d, aliment\u00e2nd foiletonul literar al ziarului, paralel cu interven\u0163iile informative \u015fi de divertisment pentru rubrica \u201eVariet\u0103\u0163i\u201d. \u201eDe la 1884-1890 \u2013 m\u0103rturise\u015fte Co\u015fbuc, \u00een postfa\u0163a la Fire de tort \u2013 am publicat ne\u00eentrerupt versuri \u00een \u201eTribuna\u201d; ace\u015ftia au fost anii cei mai rodnici ai vie\u0163ii mele\u201d. Doar pe parcursul anului 1889, spre exemplu, poetul scrie \u015fi public\u0103 poeziile Rada, Numai una, Fata morarului, Un pip\u0103ru\u015f modern, Pip\u0103ru\u015f viteaz, Nu te-ai priceput. Se pare c\u0103 aceste apari\u0163ii au creat poetului mai degrab\u0103 o faim\u0103 descalificatoare, \u201ede versificator interminabil \u015fi, numai \u00een mic\u0103 m\u0103sur\u0103, original\u201d (Al. Piru). Aceste constat\u0103ri vor servi drept temei pentru etichetarea ulterioar\u0103 de \u201epoet savant prin metric\u0103\u201d, f\u0103cut\u0103 de Pompiliu Constantinescu.
\nRecunoa\u015fterea sa literar\u0103 vine relativ t\u00e2rziu \u015fi oarecum motivat, \u00eentruc\u00e2t poetul, \u00een \u00eencercarea de a g\u0103si formula poetic\u0103, care i-ar fi tradus cel mai expresiv spiritul, z\u0103bove\u015fte \u00een traduceri (din Heine, Bodenstedt, Freiligrath), \u00een interpret\u0103ri din Kosegarten \u015fi Lanbein, \u00een prelucr\u0103ri din folclorul rom\u00e2nesc, ce nu reprezint\u0103 \u00eentotdeauna ni\u015fte reu\u015fite literare. Acestea constituie mai degrab\u0103 simple exerci\u0163ii literare necesare \u015fantierului estetic al autorului, av\u00e2nd rolul gesta\u0163iei poetice. Nici contextul literar nu se dovede\u015fte extrem de favorabil unei afirm\u0103ri prompte. \u00centreaga atmosfer\u0103 literar\u0103, cu rarisime excep\u0163ii, era contaminat\u0103 de un anemic epigonism, care trivializa mesajul eminescian. George Co\u015fbuc nu este \u00eens\u0103 un epigon eminescian, dar nici un \u201eapendice\u201d neoclasic \u00een descenden\u0163a lui Vasile Alecsandri, ci mai degrab\u0103 \u201eun romantic \u00eent\u00e2rziat, mai aproape de Alecsandri dec\u00e2t de Macedonski, de\u015fi este contemporanul celui din urm\u0103\u201d (Nicolae Manolescu). Originalitatea poetului se desprinde din eclectismul formulei sale estetice, care dialogheaz\u0103 at\u00e2t cu modelele clasice greco-latine \u015fi neoclasiciste, c\u00e2t \u015fi cu romantismul Bierdemeier \u015fi simbolismul.
\nGeorge Co\u015fbuc traverseaz\u0103 perioada de acumul\u0103ri cu febrilitatea specific\u0103 doar marilor creatori. Nervul ardelenesc se resimte din perioada \u015fcolirii sale la N\u0103s\u0103ud, consumat\u0103 \u00eentre anii 1876-1884. Colegul s\u0103u de \u015fcoal\u0103, Leon Scridon, \u00ee\u015fi amintea zelul lui Co\u015fbuc din perioada respectiv\u0103: \u201eSeara c\u00e2nd se culca, pe scaun, l\u00e2ng\u0103 pat, \u00ee\u015fi punea o lum\u00e2nare, chibrituri, un creion \u015fi buc\u0103\u0163i de h\u00e2rtie; se acoperea pe cap, fie vara, fie iarna, \u00eenchidea ochii, medita, g\u00e2ndea. C\u00e2nd prindea o idee bun\u0103, aprindea lum\u00e2narea \u015fi o scria pe o bucat\u0103 de h\u00e2rtie; aceasta o f\u0103cea \u015fi de zece ori pe noapte. Dimine\u0163ile revizuia toate h\u00e2rtiile scrise, pe care g\u0103sea idei bune, potrivite, le p\u0103stra, celelalte le rupea. Astfel, muncea George ca elev la pl\u0103smuirile sale\u201d.
\nAsiduitatea \u015fi talentul acestui \u201egeniu hora\u0163ian al versifica\u0163iei\u201d au fost r\u0103spl\u0103tite generos, Co\u015fbuc dovedindu-se, \u00eenainte de Primul R\u0103zboi, cel mai popular poet rom\u00e2n. Prima culegere, Balade \u015fi idile, ap\u0103rut\u0103 \u00een 1893, s-a retip\u0103rit de opt ori \u00een timpul vie\u0163ii poetului, iar, cum bine observ\u0103 criticul Nicolae Manolescu, \u201ecanonul \u015fcolar \u015fi l-a \u00eensu\u015fit de la \u00eenceput pe Co\u015fbuc \u015fi-i p\u0103ze\u015fte cu grij\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi memoria\u201d.
\nDebutul editorial are loc prin apari\u021bia, la Sibiu, \u00een Biblioteca poporal\u0103 a \u201eTribunei\u201d, a cinci bro\u0219uri: Bl\u0103st\u0103m de mam\u0103, Legend\u0103 poporal\u0103 din jurul N\u0103s\u0103udului \u0219i Pe p\u0103m\u00e2ntul turcului (1885), Fata craiului din cetini, Draga mamei (1886) \u0219i Fulger. Poveste \u00een versuri (1887). Exegeza prefer\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 marcheze drept debut editorial volumul Balade \u015fi idile, ap\u0103rut la editura \u201eSocec\u201d. Fiind excelent primit \u00een majoritatea revistelor rom\u00e2ne\u015fti, declan\u015feaz\u0103, \u00eens\u0103, ceea ce s-a numit \u201eprocesul literar Co\u015fbuc\u201d. Poetul este acuzat de plagiat \u015fi r\u0103spunde la atacurile, \u00een mare parte nedrepte, prin Notele la volumul Fire de tort (1896), subliniind, printre altele, impactul medierii culturale a actului creator.
\nVor urma volumele Ziarul unui pierde-var\u0103 (1902), C\u00e2ntece de vitejie (1904), neglijabile ca valoare. Semnificative pentru profilul s\u0103u poetic r\u0103m\u00e2n Balade \u015fi idile \u015fi Fire de tort, de\u015fi ambele c\u0103r\u0163i includ poezii nu doar diferite sub aspect tematic, ci \u015fi inegale artistic. Dintre acestea r\u0103m\u00e2n antologabile \u015fi ast\u0103zi Du\u015fmancele, Numai una, C\u00e2ntecul fusului, Rea de plat\u0103, Fata morarului, Pe l\u00e2ng\u0103 boi, La oglind\u0103, Gazel. Poetul atenueaz\u0103 conflictele \u00eentre uman \u015fi natural, convertindu-le \u00eentr-o armonie estetizant\u0103. \u00cen una din cele mai expresive poezii ale sale, Fata morarului, tensiunea interioar\u0103 a fetei corespunde cu tulburarea naturii: \u201eSub plopii rari apele sun\u0103\/ \u015ei plopii rari v\u00e2j\u00e2ie-n v\u00e2nt,\/ Iar roata se-nv\u00e2rte nebun\u0103!\/ Eu stau la covat\u0103 \u015fi c\u00e2nt,\/ Dar singur\u0103 nu \u015ftiu ce c\u00e2nt,\/ \u015ei-n ochii mei lacrimi s-adun\u0103\u201d. Tr\u0103irile suflete\u015fti ale fetei \u201efiltreaz\u0103\u201d subiectiv nelini\u015ftea naturii, care este \u201epus\u0103 \u00een scen\u0103\u201d \u00een chip elegant. E de men\u0163ionat c\u0103 George Co\u015fbuc, \u00een crea\u0163iile sale, se dovede\u015fte, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, \u015fi actor, \u015fi interpret (prelu\u00e2nd identitatea personajelor), dar \u015fi regizor, care pune \u00een scen\u0103 intrarea m\u0103\u015ftilor.
\nAceea\u015fi estetizare a naturii devine exemplar\u0103 \u015fi \u00een C\u00e2ntecul fusului: \u201e\u015ei-am mers pe malul apei,\/ \u00cen valuri s\u0103-mi \u00eengrop\/ \u015ei c\u00e2ntecul, \u015fi-amarul -\/ Dar a-nceput un plop\/ S\u0103 c\u00e2nte, \u015fi to\u0163i plopii\/ C\u00e2ntau duios \u00een v\u00e2nt\u201d. \u00cen continuare, urmeaz\u0103 descrierea t\u00e2nguirii plopilor, care ia forma unui c\u00e2ntec doinit, simbol al comuniunii armonice dintre om \u015fi natur\u0103. Co\u015fbuc estetizeaz\u0103 natura f\u0103r\u0103 a o transforma \u00eens\u0103 \u00eentr-un simplu decor, lipsit de semnifica\u0163ie. Cel mai adesea, aceasta se edific\u0103 \u00eentr-o imagine liric\u0103 sugestiv\u0103, fiind pregnant umanizat\u0103. Cum bine observ\u0103 Dumitru Micu, \u00een acest sens, \u201enatura este prelungirea fiin\u0163ei omului \u015fi invers\u201d. Frumuse\u0163ea suprem\u0103 se realizeaz\u0103 prin armonizarea naturii, a umanului, \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, a c\u00e2ntecului.
\nPrezentul volum include versuri din toate cele patru cicluri, fiind completat de o serie de poezii nepublicate anterior \u00een volume (Sulamita, Sonete de lux, Inima mamei, Povestea g\u00e2\u015ftelor \u015f.a.). Chiar dac\u0103 nu au beneficiat de o circula\u0163ie intens\u0103, acestea nu sunt mai pu\u0163in populare. Cine, spre exemplu, nu a auzit de savuroasa legend\u0103 \u00een versuri, Povestea g\u00e2\u015ftelor, din care se desprind note de umor \u015fi duio\u015fie, grefate pe un conflict dramatic pitoresc: \u201eIar c\u00e2nd g\u00e2\u015ftele stau gloat\u0103\/ \u015ei prin dreptul lor te duci,\/ Sare tab\u0103ra lor roat\u0103\/ S\u0103 te-ntrebe: \u201eCe ne-aduci?\/ Ai g\u0103sit papucii? Spune!\u201d.
\nDincolo de banalizarea unor texte, e de remarcat c\u0103 George Co\u015fbuc a scris c\u00e2teva dintre cele mai expresive poezii pentru copii (Concertul prim\u0103verii, Nunta-n codru, Iarna pe uli\u0163\u0103, \u00cen miezul verii, C\u00e2ntec etc.). Acestea redau o stare de molipsitoare voie bun\u0103, de bucurie candid\u0103 \u015fi debordant\u0103. Doar sufletul de copil al poetului a putut rezona cu spectacolul \u015ftrengarilor \u201ecu multe s\u0103nii\u201d: \u201eSunt copii. Cu multe s\u0103nii\/ De pe coast\u0103 vin \u0163ip\u00e2nd,\/ \u015ei se-mping, \u015fi sar r\u00e2z\u00e2nd,\/ Prin z\u0103pad\u0103 fac m\u0103t\u0103nii\/ Vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd\u201d (Iarna pe uli\u0163\u0103).
\n\u00cen labirintica sa c\u0103utare de forme \u015fi esen\u0163e, Co\u015fbuc a tatonat diverse specii lirice, de la doina \u015fi c\u00e2ntecul de leag\u0103n p\u00e2n\u0103 la pastel, elegie, gazel, idil\u0103 \u015f.a. Astfel, prelucr\u00e2nd forme fixe, cum ar fi gazelul din poezia persan\u0103, de pild\u0103, cunoscut de Co\u015fbuc prin intermediul limbii germane, le d\u0103 un con\u0163inut \u015fi original, \u015fi na\u0163ional, \u00eencet\u0103\u0163enind specia \u00een literatura rom\u00e2n\u0103. \u00centr-un alt gazel, poetul nu men\u0163ine registrul gnomic specific acestor forme fixe, ci imprim\u0103 textului un caracter de idil\u0103, \u0163esut\u0103 pe canavaua filonului folcloric: \u201eTe-a\u015f l\u0103sa \u015fi mi-e cu jale,\/ Te-a\u015f iubi \u015fi nu-ndr\u0103znesc\u201d.
\nO not\u0103 oarecum aparte \u00een crea\u0163ia co\u015fbucian\u0103 o aduc doinele, poezii de tonalitate aparent elegiac\u0103. Poetul personific\u0103 doina sub chipul unei copile, care exprim\u0103 sentimentele, bucuriile \u015fi durerile unui neam \u00eentreg. Pentru poetul ardelean, doina este c\u00e2ntec de dragoste, de jale, de c\u0103t\u0103nie, de haiducie, de amar \u015fi revolt\u0103, de alinare a durerii \u015fi suferin\u0163elor celor mul\u0163i. Doina devine acea c\u00e2ntare a c\u00e2nt\u0103rilor, specific\u0103 poporului rom\u00e2n. Ocrotindu-i pe cei t\u00e2ngui\u0163i, doina este de ne\u00eenlocuit: \u201eAi t\u0103i suntem! Str\u0103inii\/ Te-ar pierde de-ar putea; \/ Dar c\u00e2nd te-am pierde, Doino,\/ Ai cui am r\u0103m\u00e2nea?\/ S\u0103 nu ne la\u015fi, iubito,\/ De dragul t\u0103u tr\u0103im:\/ S\u0103raci suntem cu to\u0163ii,\/ S\u0103raci, dar te iubim!\u201d
\nGeorge Co\u015fbuc re\u00eenvigoreaz\u0103 \u015fi pastelul, care se distinge printr-o prezen\u0163\u0103 mult mai semnificativ\u0103 a omului, surprins \u00een mijlocul naturii, dar \u015fi printr-o sensibilizare a peisajului, dep\u0103\u015find astfel stadiul cucerit de Alecsandri. Cele patru anotimpuri sunt orchestrate de o \u00eentreag\u0103 morfologie a purific\u0103rii, \u00eentruc\u00e2t natura \u00eens\u0103\u015fi la Co\u015fbuc este purificatoare. Dac\u0103 prim\u0103vara este o metafor\u0103 a purific\u0103rii trupe\u015fti, vara e \u201eanotimpul purific\u0103rii spirituale\u201d (Lauren\u0163iu Ulici), puterea arz\u0103toare a celei din urm\u0103, comport\u00e2nd beatitudinea solar\u0103.
\n\u00cen pastelurile sale din volumele Balade \u015fi idile, Fire de tort, autorul C\u00e2ntecelor de vitejie practic\u0103 un lirism obiectiv, care poart\u0103 amprenta ingenuit\u0103\u0163ii umane. \u201eAvem – afirma G. C\u0103linescu – \u00eenainte ni\u015fte tablouri care povestesc momente eterne ale satului \u015fi care izolate \u00een cadrul lor perfect st\u00e2rnesc acea emo\u0163ie de ordin contemplativ pe care ne-o d\u0103 vechea pictur\u0103 narativ\u0103…\u201d Poetul a zugr\u0103vit cu predilec\u0163ie natura, a\u015fa cum a cunoscut-o el, tr\u0103ind \u00een mediul rural, d\u00e2ndu-i un suflu liric. Acela\u015fi critic aprecia c\u0103 pastelul co\u015fbucian e \u201emonografic\u201d. Sentimentul naturii la George Co\u015fbuc e complex, dar el nu r\u0103m\u00e2ne numai \u201epoetul \u0163\u0103r\u0103nimii\u201d, cum \u00eel etichetase gr\u0103bit Dobrogeanu Gherea, ci are un sim\u0163 rafinat al peisajului. Acesta apare reprezentat \u00een mod obiectiv, fiind v\u0103zut de poet ca mediul unei s\u0103rb\u0103tori \u00een care este exprimat\u0103 bucuria de a tr\u0103i. Omul \u00ee\u015fi face sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a \u00een natur\u0103 prin munc\u0103 \u015fi iubire, cum se vede \u015fi \u00een versurile din pastelul Vara: \u201ePrivirile de farmec bete\/ Mi le-am \u00eentors c\u0103tre p\u0103m\u00e2nt -\/ Iar spicele jucau \u00een v\u00e2nt,\/ Ca-n hor\u0103 dup-un vesel c\u00e2nt\/ Copilele cu blonde plete,\/ C\u00e2nd salt\u0103 largul lor vestm\u00e2nt.\/ \u00cen lan erau feciori \u015fi fete,\/ \u015ei ei c\u00e2ntau o doin\u0103-n cor.\/ Juca via\u0163a-n ochii lor\/ \u015ei v\u00e2ntul le juca prin plete\u201d.
\nPoet solar, \u00eemp\u0103timit de \u201ec\u00e2mpii ar\u015fi de soare\u201d, \u201ezumzet de albine\u201d \u015fi \u201ec\u0103lduri dogoritoare\u201d, George Co\u015fbuc evoc\u0103, \u00een pastelurile sale, vara, amiaza cosmic\u0103, a\u015fa cum Vasile Alecsandri elogia esen\u0163a aspr\u0103 \u015fi cople\u015fitoare a iernii. Dac\u0103 Alecsandri se dovede\u015fte poetul prin excelen\u0163\u0103 al iernii, Co\u015fbuc este evocatorul cu predilec\u0163ie al verii.
\nPeisajul co\u015fbucian este unul solar, unde vegeta\u0163ia atinge v\u00e2rsta maturit\u0103\u0163ii. Gr\u00e2ul este galben, suger\u00e2nd prezen\u0163a soarelui. At\u00e2t holda, cr\u00e2ngul, dar \u015fi moara sau dumbrava reprezint\u0103 spa\u0163ii deschise, unde omul se simte \u00een siguran\u0163\u0103 \u015fi este st\u0103p\u00e2nit de un firesc sentiment al familiarit\u0103\u0163ii. A\u015fadar, soarele \u00eenseamn\u0103 aici via\u0163\u0103, vitalitate. Anotimpul tuturor \u00eemplinirilor produce fertilitate, pe c\u00e2nd ploile, umiditatea \u015fi \u201eumbrosul igrasios\u201d \u00eel \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103 pe poet. \u00centr-o atmosfer\u0103 de vraj\u0103 indiscutabil\u0103, vara devine o feerie. Poetul \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte un loc confortabil \u00een natur\u0103, unde se simte \u00een siguran\u0163\u0103. Muntele nu deschide perspective, ci limiteaz\u0103 orizontul: \u201ePriveam f\u0103r\u0103 de \u0163int\u0103-n sus \u2013\/ \u00centr-o s\u0103lbatic\u0103 splendoare\/ Vedeam Ceahl\u0103ul la apus,\/ Departe-n z\u0103ri albastre dus,\/ Un uria\u015f cu fruntea-n soare,\/ De paz\u0103 \u0163\u0103rii noastre pus.\/ \u015ei ca o tain\u0103 c\u0103l\u0103toare,\/ Un nor cu muntele vecin,\/ Plutea-ntr-acest imens senin\/ \u015ei n-avea aripi s\u0103 mai zboare!\u201d (Vara)
\nPastelul Noapte de var\u0103 sugereaz\u0103 un sentiment de fericire deplin\u0103, natura devenind, \u015fi de data aceasta, un cadru obiectiv. Este prezentat\u0103 panorama \u00eenser\u0103rii \u015fi a adormirii satului; peisajul lunar completeaz\u0103 \u00een mod fericit tabloul ca \u00een poemele romantice: \u201eZ\u0103rile, de farmec pline\/ Str\u0103lucesc \u00een lumini\u015f;\/ Zboar\u0103 mierlele-n tufi\u015f\/ \u015ei din codri noaptea vine\/ Pe furi\u015f\u201d. Apoi zgomotele se sting treptat, pentru ca \u00een partea a doua, lini\u015ftea satului s\u0103 devin\u0103 st\u0103p\u00e2na nop\u0163ii, iar \u00een partea a treia doar \u201edorul\u201d simbolizeaz\u0103 prezen\u0163a elementului uman, amplific\u00e2nd farmecul neasemuit al nop\u0163ii ad\u00e2nci de var\u0103. Nu apar detaliile, accentul c\u0103z\u00e2nd pe \u00eenserarea ce devine o eternitate misterioas\u0103. \u00cen acest cadru apare \u015fi omul \u00een ipostaza sa \u00een\u0103l\u0163\u0103toare: \u201eNumai dorul mai colind\u0103,\/ Dorul t\u00e2n\u0103r \u015fi pribeag.\/ Tainic se-nt\u00e2lne\u015fte-n prag.\/ Dor cu dor s\u0103 se cuprind\u0103,\/ Drag cu drag\u201d.
\nUnul dintre cele mai frumoase pasteluri ale verii din literatura noastr\u0103 este \u00cen miezul verii. \u00centregul talent de pastelist e concentrat \u00een versurile acestui poem. \u00cencremenirea naturii, sub imperiul dogoritoarelor raze de soare creeaz\u0103 imaginea unui \u00eenceput de lume: \u201eLini\u015ftea-i deplin st\u0103p\u00e2n\u0103 \/ Peste c\u00e2mpii ar\u015fi de soare,\/ Lunca-i goal\u0103: la f\u00e2nt\u00e2n\u0103\/ E pustiu; \u015fi nu se-ng\u00e2n\u0103\/ Nici o boare\u201d.
\nLa fel de eterogen\u0103, ca \u015fi speciile literare pe care le \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103, se dovede\u015fte \u015fi tematica crea\u0163iilor autorului Firelor de tort. Lipsa oric\u0103rui conven\u0163ionalism tematic \u00eel va orienta pe poet spre teme dintre cele mai diferite. A\u015fa se face c\u0103 din cauza diversit\u0103\u0163ii temelor \u015fi personajelor, Co\u015fbuc nu va re\u0163ine \u00een Balade \u015fi idile (1893) dec\u00e2t unele fragmente, confrunt\u00e2ndu-se cu problema asigur\u0103rii unit\u0103\u0163ii ciclului.
\nUna din contribu\u0163iile esen\u0163iale ale poetului const\u0103 \u00een evocarea lirico-epic\u0103 a lumii satului \u015fi a poporului nostru. Satul lui George Co\u015fbuc reprezint\u0103 o entitate social\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 conturat\u0103 pe o dimensiune geografic\u0103 \u015fi etnografic\u0103 pitoreasc\u0103. Co\u015fbuc are respira\u0163ia satului s\u0103u, cunosc\u00e2nd \u00een cele mai mici am\u0103nunte, \u00eenv\u00e2rtitul greu al morii, d\u0103n\u0163uiala neobosit\u0103 a fusului, datinile, arta popular\u0103. \u00cen poezia Dragoste-nvr\u0103jbit\u0103, se refer\u0103, de pild\u0103, la arta broderiei: \u201eNum\u0103r\u0103, Simino, num\u0103r\u0103 pe fir;\/ Trei le treci \u015fi dou\u0103 le despar\u0163i deoparte,\/ Ca s\u0103 ias\u0103 forma scris\u0103 ca din carte\u201d. \u00centregul s\u0103u univers artistic pare cuprins \u00eentr-o viziune \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103, f\u0103r\u0103 a-l reduce exclusiv la condi\u0163ia unui \u201epoet al \u0163\u0103r\u0103nimii\u201d. Mai mult, Vladimir Streinu sesizeaz\u0103 chiar perspectiva de or\u0103\u015fean a lui Co\u015fbuc asupra vie\u0163ii idilice de la \u0163ar\u0103. \u201e\u0162\u0103r\u0103nismul co\u015fbucian, observ\u0103 Nicolae Manolescu, este \u00een\u015fel\u0103tor tocmai fiindc\u0103 este un spectacol, nu o psihologie, este o coregrafie, nu o scen\u0103 realist\u0103\u201d.
\nCo\u015fbuc este un poet al naturii, \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 \u00een care este un evocator al vie\u0163ii poporului nostru. Tabloul naturii amalgameaz\u0103 diurnul \u015fi nocturnul, iarna \u015fi vara, umanul \u015fi naturalul, evolu\u00e2nd sub semnul estetiz\u0103rii: \u201eA-nceput de ieri s\u0103 cad\u0103\/ C\u00e2te-un fulg, acum a stat\/ Norii s-au mai r\u0103zbunat\/ Spre apus, dar stau gr\u0103mad\u0103\/ Peste sat\u201d (Iarna pe uli\u0163\u0103). Selectarea estetic\u0103 a elementelor naturii poate fi observat\u0103 prin punerea \u00een rela\u0163ie a fulgilor, apusului, norilor, satului, care ne situeaz\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 unei naturi de poveste.
\nNatura lui Co\u015fbuc ne ofer\u0103 senza\u0163ia unei experien\u0163e directe (O noapte de Caraiman, Muntele R\u0103tezat, Prin Mehadia), chiar dac\u0103 este mediat\u0103 estetic. \u201eCo\u015fbuc era \u015fi un poet al peisajului s\u0103u natal din nordul Transilvaniei, un poet al zilei, soarelui \u015fi verii, \u00een spiritul lui Alecsandri, dar cu o not\u0103 proprie ce se recunoa\u015fte numaidec\u00e2t \u00een versurile lui\u201d (Al. Piru).
\nPoezia naturii \u015fi a iubirii, care adesea se \u00eempletesc indisolubil, reprezint\u0103 o constant\u0103 a crea\u0163iei co\u015fbuciene. Sentimentele \u00eendr\u0103gosti\u0163ilor se consum\u0103 \u00eentr-un cadru rustic – \u201esalonul natural\u201d (Petru Poant\u0103) al lui Co\u015fbuc fiind reprezentat de coas\u0103, moar\u0103, r\u0103zor, plug. Poetul posed\u0103 capacitatea de a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa sentimentul erotic \u00een \u00eentreg complexul manifest\u0103rilor umane: dor, triste\u0163e, amar, \u00eemplinire, remu\u015fcare, regret, prezentate, de obicei, \u00een scurte scene dramatice (Dragoste-nvr\u0103jbit\u0103, M\u00e2nioasa, Rea de plat\u0103, Nu te-ai priceput, Rea de plat\u0103, Rada, Numai una \u015f.a.). \u00cen Du\u015fmancele, este exprimat\u0103 starea sufleteasc\u0103 a fetei concurat\u0103 de o rival\u0103 la iubirea aceluia\u015fi fl\u0103c\u0103u: \u201eNu pl\u00e2ng c\u0103 mi-e de Leana team\u0103;\/ De ciud\u0103 pl\u00e2ng eu numai, mam\u0103\u201d. Disponibilitatea pentru livresc este evident\u0103 \u00een aceast\u0103 \u00eencercare de estetizare a iubirii: \u201ePe umeri pletele-i curg r\u00e2u\/ Ml\u0103die ca un spic de gr\u00e2u\/ Cu \u015for\u0163ul negru prin \u00een br\u00e2u,\/ O pierd din ochi de drag\u0103\u201d (Numai una).
\nContinu\u00e2nd buna tradi\u0163ie, ini\u0163iat\u0103 de D. Bolintineanu \u015fi V. Alecsandri, Co\u015fbuc va conferi un suflu nou poeziei patriotice \u015fi de evocare a trecutului istoric. Originea nobil\u0103 a poporului rom\u00e2n devine argument pentru marile fapte de glorie ale trecutului, fiind simbolizate, \u00eentr-un registru liric obiectiv, de figurile istorice legendare: Decebal (Decebal c\u0103tre popor), \u015etefan cel mare (C\u00e2ntec), Mihai Viteazul (Pa\u015fa Hassan) etc.
\nPoeziile patriotice (O scrisoare de la Muselim-Selo, Povestea c\u0103prarului, C\u00e2ntecul redutei, Doroban\u0163ul \u015f.a.), incluse \u00een ciclul C\u00e2ntece de vitejie, glorific\u0103 eroii poporului din timpul r\u0103zboiului de independen\u0163\u0103 din 1877-1878. Poeziile au o pronun\u0163at\u0103 tematic\u0103 eroic\u0103, \u00eembr\u0103c\u00e2nd adesea haina odelor \u015fi imnurilor. Ele exprim\u0103 aprinse sentimente patriotice, rostite cu mult\u0103 energie \u015fi cu un patetism, at\u00e2t de specific stilului co\u015fbucian: \u201e\u0162i-ai m\u00e2nat prin veacuri turmele pe plai\/ Din stejarul Romei, tu, ml\u0103di\u0163\u0103 rupt\u0103,\/ \u015ei-\u0163i c\u00e2ntai amarul din caval \u015fi nai\u201d (C\u00e2ntec).
\nPoetul transilv\u0103nean evoc\u0103 aspectul concret al spectacolelor batalice, evenimentele trecutului perind\u00e2ndu-se clar \u00een imagina\u0163ia lectorului. Versurile sale sunt cu at\u00e2t mai originale, cu c\u00e2t r\u0103zboiul e privit din unghiul eroului anonim, a\u015fa cum se poate vedea, spre exemplu, \u00een C\u00e2ntecul redutei: ,,Ahmet, Mehmet, cum te cheam\u0103,\/ Tu cam tremuri, bag de seam\u0103, \/Sari, cur\u00e2nd, c\u0103-\u0163i vin de hac!\u201d
\n\u00cen unele poeme, peisajul nu e doar martor al marilor evenimente istorice, dar \u015fi participant la scenariile descrise, \u015fi spa\u0163iu ocrotitor al eroilor neamului. \u00cenvolburatul Olt duce Dun\u0103rii zbuciumul rom\u00e2nilor \u00eenrobi\u0163i de str\u0103ini pe p\u0103m\u00e2ntul str\u0103bun: ,,Eu de unde vin m\u00e2hnitul,\/ Furios spre \u015fes scobor,\/ C\u0103ci de unde vin, e spaim\u0103,\/ Groaz\u0103 \u015fi fior\u201d (Dun\u0103rea \u015fi Oltul).
\nCreatorul unui lirism specific, impregnat de un filon folcloric, dar \u015fi de elemente livre\u015fti, \u00een descenden\u0163a poeziei orientale \u015fi germane, G. Co\u015fbuc reprezint\u0103, \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, spiritul eclectic, prin excelen\u0163\u0103. Rural \u015fi citadin, actor \u015fi interpret, liric \u015fi epic, autorul Firelor de tort \u00ee\u015fi edific\u0103 opera \u00eentre coordonatele unei autenticit\u0103\u0163i ingenui \u015fi ale unei estetiz\u0103ri evidente, contradic\u0163ie ce devine chiar marca stilului co\u015fbucian.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Viorel SAVIN CINESUNTA (fragment din romanul \u00een lucru) Cobor\u00ee de pe teras\u0103, trecu printre st\u00e2lpii de beton ai barierei ce<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19489"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19489"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19489\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19493,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19489\/revisions\/19493"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19489"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19489"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19489"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}