{"id":19466,"date":"2022-10-19T21:01:13","date_gmt":"2022-10-19T18:01:13","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19466"},"modified":"2022-10-19T21:01:13","modified_gmt":"2022-10-19T18:01:13","slug":"spatii-culturale-nr-29-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19466","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 29 (3)"},"content":{"rendered":"

Florentina Loredana DALIAN<\/strong>
\n\"\"

C\u00e2nd \u015fi c\u00e2nd b\u0103rba\u0163ii m\u0103 mai iubesc
\na\u015fa pe la vreun col\u0163
\nde strad\u0103 pr\u0103fuit\u0103
\nUltimei de care-mi amintesc \u00eei zice
\nDrumul Vacilor \u2013
\ndesigur pentru c\u0103 pe acolo trec vacile
\nC\u00e2nd \u015fi c\u00e2nd mai trec \u015fi eu
\npe strada aceea
\ndar numai eu
\nam voie s-o spun<\/p>\n

C\u00e2nd \u015fi c\u00e2nd poe\u0163ii \u00eemi mai dedic\u0103
\nnu versuri nici vorb\u0103
\n– poezia s-a cam demodat \u2013
\n\u00eemi mai dedic\u0103 spun c\u00e2te
\no partid\u0103 de amor
\n\u00cen cinstea ta \u2013 \u00eemi zic<\/p>\n

Eu \u2013
\ndup\u0103 toate conven\u0163iile dup\u0103 toate abeceurile
\ncomport\u0103rii civilizate \u015fi alte
\nfandoseli politicoase
\nce s-au mai inventat pe la ora\u015f –
\nce-ar trebui s\u0103 r\u0103spund<\/p>\n

La noi la \u0163ar\u0103 \u2013 pe vremea c\u00e2nd eram copil \u2013
\nc\u00e2nd lumea n-avea chef s\u0103-\u0163i asculte t\u00e2mpeniile
\n\u0163i-o reteza scurt \u2013 hai sictir
\nEu am crescut jum\u0103tate
\nla \u0163ar\u0103 jum\u0103tate
\nla ora\u015f
\nn-am \u00eenv\u0103\u0163at fandoseli dar nici
\ns\u0103 zic hai sictir cu toat\u0103 gura nu \u015ftiu
\n\u00eemi iese un hai sictir a\u015fa mai anemic
\ndin care ei \u00een\u0163eleg doar
\nhai<\/p>\n

c\u00e2nd \u015fi c\u00e2nd romanticii \u00eemi mai ofer\u0103
\nc\u00e2te o orhidee
\ns\u0103lbatic\u0103
\na\u015fa ca mine c\u00e2nd
\ndau s\u0103 mu\u015fte fiarele sau c\u00e2nd
\niubesc p\u00e2n\u0103 la
\nnu lacrimi nici vorb\u0103
\n\u015fi astea s-au cam demodat…<\/p>\n

odat\u0103 un sculptor mi-a dedicat
\no domni\u015foar\u0103 \u2013 nu r\u00e2de \u2013
\no domni\u015foar\u0103 care se numea Nimeni
\npentru c\u0103 nevast\u0103-sa geloas\u0103
\ni-a zis cine mai e \u015fi f\u00e2\u0163a asta
\nel s\u0103racu\u2019
\na vrut doar s-o imite pe
\ndomni\u015foara Pogany
\ndar fiindc\u0103 nevast\u0103-sa ar fi zis
\ntot o f\u00e2\u0163\u0103 \u015fi asta
\ni-a explicat
\naceasta se nume\u015fte domni\u015foara Nimeni
\n\u015fi-a\u015fa a r\u0103mas<\/p>\n

C\u00e2nd \u015fi c\u00e2nd
\nm\u0103 \u00eentreab\u0103 oglinda \u2013 tu cine e\u015fti
\n\u00cen fa\u0163a ei am curaj
\n\u00eei r\u0103spund hai sictir
\nEu sunt femeia pe care
\nb\u0103rba\u0163ii o mai iubesc c\u00e2nd \u015fi c\u00e2nd
\nc\u0103reia poe\u0163ii \u00eei mai dedic\u0103
\nnu versuri nici vorb\u0103
\n\u015fi sculptorii domni\u015foare
\n\u015fi c\u0103reia romanticii \u2013 doar uneori \u2013
\n\u00eei mai ofer\u0103 orhidee<\/p>\n

ce nu-n\u0163elegi
\nEu \u2013 dup\u0103 toate probabilit\u0103\u0163ile
\nstatisticii matematice sunt femeia tuturor
\ntimpurilor
\n\u015fi a tuturor verbelor
\nconjugate
\ndoar la prezent<\/p>\n

Adic\u0103 nimeni
\nroste\u015fte oglinda
\nne\u00eentrebat\u0103
\n\u015fi d\u00e2nd s\u0103 plezneasc\u0103
\nnu de invidie
\nnici vorb\u0103<\/p>\n


\nRadu C\u00c2RNECI<\/strong>
\n\"\"

Interviu cu NICHITA ST\u0102NESCU<\/strong><\/p>\n

\u00cen prim\u0103vara acestui an s-au \u00eemplinit 80 de ani de la na\u0219terea poetului Nichita St\u0103nescu. \u00cen via\u021b\u0103 fiind, poetul \u201eNecuvintelor\u201d s-a bucurat de admira\u021bie \u0219i pre\u021buire, fiind distins cu importante premii na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale, \u00eentre care \u0219i \u201eCununa de aur\u201d la edi\u021bia 21, 1982, a Festivalului Serile de poezie de la Struga \u2013 Macedonia (RFS Iugoslavia, pe atunci).
\nLa aniversarea marelui poet, g\u0103sim potrivit s\u0103 reedit\u0103m interviul pe care colegul \u0219i prietenul s\u0103u, Radu C\u00e2rneci, i l-a luat, \u0219i care a ap\u0103rut \u00een revista Contemporanul \u00een august 1982.
\n (redac\u021bia)<\/p>\n

… Spui undeva, \u00eentr-o splendid\u0103 poezie, iubite Nichita St\u0103nescu, cum c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 este casa \u00een care locuie\u015fti tu, care ai dat, nu numai cuvintelor, dar \u015fi necuvintelor, un nou statut de via\u0163\u0103 \u015fi de ac\u0163iune; ce crezi, cum ai fi scris \u00een alt\u0103 limb\u0103, \u00een englez\u0103, s\u0103 zicem: nu cumva limba rom\u00e2n\u0103 cu marea-i tinere\u0163e a fost \u015fansa principal\u0103 ce \u0163i s-a oferit?
\nStimate prietene Radu C\u00e2rneci, \u00eentrebarea ta cuprinde \u00een ea \u015fi r\u0103spunsul. At\u00e2ta doar c\u0103 realitatea este exact invers: nu eu am dat via\u0163\u0103 \u015fi frumuse\u0163e cuvintelor \u015fi necuvintelor, ci ele mi-au dat mie via\u0163\u0103 \u015fi frumuse\u0163e. C\u00e2t despre \u015fansa limbii rom\u00e2ne, i-a\u015f fi dorit-o lui Shakespeare, pe care \u00eel socotesc cel mai mare poet rom\u00e2n d\u2019outre mer! De altfel, cred c\u0103 Shakespeare este mai respectat \u015fi \u201emai tr\u0103it\u201c la noi dec\u00e2t \u00een patria Albionului cu excep\u0163ia aleatorie a lordului Lawrence Oliwier. Da, Limba Rom\u00e2n\u0103 pentru noi to\u0163i ne este \u015fi Casa \u015fi Masa \u015fi \u0162ara; dar, mai presus de orice ea e mireasa poetului. Repet: Limba Rom\u00e2n\u0103 e Mireasa Poetului!<\/p>\n

F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, drag\u0103 Nichita, a\u015fa cum discutam zilele trecute, avem azi o mare poezie \u015fi, prin tine \u015fi prin al\u0163ii ca tine, ea p\u0103trunde \u2013 de\u015fi \u00eencet \u2013 \u00een con\u015ftiin\u0163a lumii, chiar dac\u0103 limba noastr\u0103 nu este una de mare circula\u0163ie. Spune-mi, ce destin prevezi poeziei rom\u00e2ne de azi, va ajunge s\u0103 se preumble pe meridiane \u00een marea-i frumuse\u0163e?
\nCa s\u0103 fiu sincer: sunt at\u00e2t de m\u00e2ndru de limba rom\u00e2n\u0103, \u00eenc\u00e2t: \u201e…mie, mie, mie nici c\u0103-mi pas\u0103, a mea-i mai frumoas\u0103 \u015fi mai dr\u0103g\u0103stoas\u0103, m\u0103i, m\u0103i!…\u201c. De ce crezi tu, colega, c\u0103-l iubesc eu pe Ion Barbu! Poate, doar, pentru c\u0103 a fost un mare poet? Nici pomeneal\u0103! Ca el de mare, dar prozator, a fost \u015fi Mateiu Caragiale. \u015ei ce dac\u0103? Domnule, Ion Barbu a scris hermetic g\u00e2ndind c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 e limba universal\u0103! \u015ei dac\u0103, la vremea lui, Ion Barbu a scris hermetic pentru cei 16 milioane de vorbitori de limba rom\u00e2n\u0103, la timpul s\u0103u, atunci, Shakespeare a suferit de \u201ea fi sau a nu fi\u201c pentru vreo 8 milioane de englezi, din care jum\u0103tate \u00een \u0163ar\u0103, jum\u0103tate pe m\u0103ri. Preumblarea poeziei rom\u00e2ne\u015fti?
\nDe c\u00e2nd prin Eminescu f\u0103cur\u0103m trezorerie la Carpa\u0163i, ea, poezia noastr\u0103, e g\u0103zduitoare \u015fi nu preumbl\u0103toare! Cu saco\u015fa pe la Jacques Pr\u00e9vert nu ne \u015ftim, noi \u00een\u015fine, a fi umblat! Spun aceasta, pentru c\u0103 Eminescu mi-a dat at\u00e2ta verb, \u00eenc\u00e2t dac\u0103 l-a\u015f mai fi rugat pentru \u00eenc\u0103 vreunul, m-ar fi ignorat ca pe un cer\u015fetor. A\u015fa c\u0103 eu, cu o Mioar\u0103 \u00een bra\u0163e, m\u0103 ar\u0103t \u00een chip de st\u00e2lp.<\/p>\n

Admirabil g\u00e2ndit \u015fi spus \u015fi, mai ales, admirabil tr\u0103it, Nichita!… \u00centr-un recent \u015fi bun interviu din \u201eOrizont\u201d te declarai nu \u201ecel mai t\u00e2n\u0103r clasic al poeziei rom\u00e2ne\u015fti\u201c \u2013 cum frumos te considera Tomozei \u00een \u201eFlac\u0103ra\u201d \u2013 ci \u201eun romantic \u00een via\u0163\u0103\u201c; f\u0103ceai o aluziv\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu Eminescu, care \u201ea r\u0103mas ce-a fost: romantic\u201c, ori g\u00e2ndul t\u0103u viza starea de gra\u0163ie a poetului dintotdeauna, romantismul fiind condi\u0163ia sine qua non a creatorului de frumos?
\n Sandaua roman\u0103 a soldatului latin pre creierul s\u0103u f\u0103r\u0103 sandal\u0103 se nume\u015fte clasicitate. Claritatea e haina de meninge a creierului, iar alergarea verbului din substantiv, romantism se nume\u015fte! A te ar\u0103ta pe fa\u0163\u0103 e cu mult prea pu\u0163in; cine iube\u015fte geometria \u015fi gra\u0163ia paianjenului, nu-l poate considera dec\u00e2t \u00een geometria \u015fi gra\u0163ia p\u00e2nzei lui de paianjen. \u015ei aceasta se nume\u015fte romantism. De ce crezi c\u0103 latinii \u00ee\u015fi ghiceau destinul prin zborul p\u0103s\u0103rilor \u015fi de asemeni prin starea m\u0103runtaielor acestora? Din pricina faptului c\u0103 navigatorul \u00ee\u015fi ghice\u015fte p\u0103m\u00e2ntul dup\u0103 pesc\u0103ru\u015f! Adev\u0103ratul nume al c\u00e2mpiei este acela de pesc\u0103ru\u015f; e numele ei dinspre mare. \u015ei aceasta se nume\u015fte romantism. Iar partea de nord a c\u00e2mpiei: Carpa\u0163i se nume\u015fte. \u015ei, \u00eenainte, tot ce mi\u015fc\u0103: r\u00e2ul, ramul, putem s\u0103-l numim romantism. Precum tot ce st\u0103 \u00een m\u0103sura: \u201enu credeam s\u0103-nv\u0103\u0163 a muri vreodat\u0103\u201c clasicism se cheam\u0103. Dup\u0103 credin\u0163a mea.<\/p>\n

Mai mult dec\u00e2t interesante alegoriile tale, ele d\u00e2nd adev\u0103rurilor mantia s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 a triumfului. Este ca \u015fi c\u00e2nd ai spune c\u0103 iubirea este Nordul ad\u00e2nc al \u00eenceperii cerului. Sun\u0103 a poezie de dragoste, nu? Dar legat de aceasta: \u00een toate timpurile, adev\u0103ra\u0163ii poe\u0163i au abordat \u2013 fiecare pe limba lui \u2013 acest gen, piatr\u0103 de \u00eencercare, desigur, pentru lirica lumii. La noi, \u00een momentul de fa\u0163\u0103, poezia de dragoste \u2013 de\u015fi bine reprezentat\u0103, adeseori cu str\u0103lucire \u2013 nu este suficient comentat\u0103, aproape deloc \u00een compara\u0163ie, s\u0103 zicem, cu poezia patriotic\u0103, social-filosofic\u0103; s\u0103 fie oare poezia de dragoste mai pu\u0163in \u201epolitic\u0103\u201c? Nu reflect\u0103, oare, o stare fundamental\u0103 a omului, a lumii? M\u0103 refer, fire\u015fte la poezia de iubire \u015fi via\u0163\u0103, de dragoste \u015fi moarte, de trecere \u015fi ne-trecere prin aceast\u0103 vale a cerului; iubirea, deci, ca o condi\u0163ie a existen\u0163ei \u015fi \u00eenve\u015fnicirii. Ce crezi, Nichita?
\nDragul mieu (ca actorul, nu!?), dup\u0103 ie\u015firea omului din specia uman\u0103, prin mitologie, adic\u0103 prin \u00eendep\u0103rtarea de la firesc, prin traum\u0103 (vezi mitul lui Kronos care-\u015fi m\u0103n\u00e2nc\u0103 fiii sau \u2013 ce s\u0103 mai zicem! \u2013 tragicul mit al lui Oedip), primul care a scos un picior din aceast\u0103 stare de gra\u0163ie, intr\u00e2nd \u00een epos, a fost Alexandru Macedon, inventatorul istoriei. Criza istoriei se dizolv\u0103 \u00een a treia ie\u015fire a stadiului uman din istorie \u00een politic. Fiindc\u0103 a mai fost o \u00eencercare de ie\u015fire a stadiului uman din istorie, de data aceasta, \u00eens\u0103, \u00een religie. Se pare c\u0103 stadiul politic a \u00eenvins stadiul religios. Poezia, care nu poate fi dec\u00e2t de dragoste: trist\u0103, disperat\u0103, angoasat\u0103, \u00eemplinit\u0103, exuberant\u0103, fericit\u0103, este o dep\u0103\u015fire a noastr\u0103 \u2013 spre chipul uman cu chip uman \u2013 a zonei politice, sociale sau religioase. Nu este o re\u00eentoarcere la specie, fiindc\u0103 mitologia a fost izgonirea din rai, istoria izgonire din mitologie, iar politica alienarea din istorie. Poezia care este numai \u015fi numai de dragoste, este, f\u0103r\u0103-ndoial\u0103, o reg\u0103sire a sensurilor fundamentale, o \u00eembl\u00e2nzire a eposului c\u0103tre liric, o re\u00eentoarcere a nefirescului \u2013 ca fiu r\u0103t\u0103citor! \u2013 la firescul socotit vatr\u0103. Acest firesc, desigur, trebuie, necesarmente, sondat \u015fi analizat cu profesionalitate \u015fi toat\u0103 d\u0103ruirea de c\u0103tre cei chema\u0163i s-o fac\u0103. Evident, tot ce am spus e o g\u00e2ndire, o tendin\u0163\u0103 spre adev\u0103r, iar nu un adev\u0103r. De altfel, drumul lui Ulise spre Ithaca \u00eemi apare mai fascinant dec\u00e2t statica Ithac\u0103.
\nConsimt la cele spuse de tine, mai ales c\u0103 nea\u015fteptata ta improviza\u0163ie are o bun\u0103 doz\u0103 de adev\u0103r istoric, chiar dac\u0103 s\u0103ri peste ni\u015fte etape, d\u00e2nd altora o definire nea\u015fteptat\u0103. Oricum, poezia este \u015fi r\u0103m\u00e2ne cununa de aur a crea\u0163iei umane, ea a\u015fez\u00e2ndu-i-se, nu cum se crede pe frunte, ci pe fruntea sufletului, deosebind specia noastr\u0103 de tot ce exist\u0103 \u00een universul cunoscut ori b\u0103nuit…
\nAi spus-o frumos, b\u0103tr\u00e2ne!<\/p>\n

Mul\u0163umesc! \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu poezia \u015fi cu celelalte arte, surori bune ale sale, m\u0103 sperie adeseori un g\u00e2nd, un g\u00e2nd ciudat, un g\u00e2nd negru, aproape \u015fi anume: ce s-ar \u00eent\u00e2mpla, cum ar reac\u0163iona lumea, dac\u0103 o m\u0103sur\u0103 de timp \u2013 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, nu o lun\u0103, o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, doar \u2013 nu s-ar mai scrie, nu s-ar mai publica, nu s-ar mai citi, nu s-ar mai transmite poezie \u015fi muzic\u0103 iar celelalte arte nu s-ar mai vedea. Nu m\u0103 g\u00e2ndesc numaidec\u00e2t la un r\u0103zboi nimicitor, nu, ci doar la o temporar\u0103 \u015fi trec\u0103toare m\u00e2nie a creatorilor de frumos, nemul\u0163umi\u0163i de ei \u00een\u015fi\u015fi \u015fi de cei de jur \u00eemprejur. Ce s-ar \u00eent\u00e2mpla?
\n A\u015fadar, o grev\u0103 mondial\u0103 a creatorilor de sentimente \u015fi idei! Domnule, \u00een acest caz nemai\u00eent\u00e2mplat (\u015fi de ne\u00eent\u00e2mplat) s-ar neantiza copacul, pas\u0103rea ar pieri mut\u0103, s-ar topi strugurele, iarba s-ar sminti, cerul n-ar avea pe ce s\u0103 se sprijine, pr\u0103bu\u015findu-\u015fi toat\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tura de \u00eengeri \u015fi sfin\u0163i \u015fi dumnezei, ar apare de\u015fertul \u015fi, apoi, pe el o piramid\u0103 uria\u015f\u0103 c\u0103ut\u00e2ndu-\u015fi un faraon din alte stele.
\nAh, un discurs poetico-politic \u00een toat\u0103 regula! M\u0103 bucur pentru optimismul dar \u015fi pentru gravitatea zicerilor tale. \u015ei totu\u015fi, Nichita, aceast\u0103 ignorare \u00een plan mondial a poeziei exist\u0103, prin extindere ea devine agresiv\u0103, periculoas\u0103, concur\u00e2nd, uneori, la golirea acesteia de emo\u0163ie, de puterea conving\u0103toare a emo\u0163iei. \u00cen definitiv ce-i acest r\u0103zboi in facto, care ni se preg\u0103te\u015fte, dec\u00e2t un uria\u015f atentat la poezia universului care este Omul cu toate minunile sale?
\nA\u015fa g\u00e2ndesc \u015fi eu, \u015fi m\u0103 cutremur, \u015fi m\u0103 opresc \u015fi zic pentru a multa oar\u0103 c\u0103 Poezia este dimensiunea cea mai curat\u0103 pe care orice fiin\u0163\u0103 uman\u0103 o are. De oriunde ar veni aceast\u0103 suspiciune, fiindc\u0103 \u015fi ignorarea tot din suspiciune deriv\u0103, aceast\u0103 no\u0163iune e de natur\u0103 ucig\u0103toare. \u015ei, cobor\u00e2nd \u015fi mai la obiect, a\u015f sublinia c\u0103 poezia poate fi bine sau r\u0103u redactat\u0103, dar \u00eentotdeauna, la noi \u015fi aiurea, oriunde, ea este \u00een mod minunat \u015fi sacrosanct g\u00e2ndit\u0103. Extinderea suspiciunii de la text la sentiment, dragul meu, mi se pare o abera\u0163ie. Poezia poate fi protejat\u0103 pe plan \u201elocal\u201c de critica literar\u0103, iar la scara Lumii prin p\u0103trunderea ei \u00een cabinetele oamenilor politici. Dar, \u015fi \u00eentr-un caz \u015fi \u00een altul, trebuie desfiin\u0163at\u0103 \u00een mod exemplar suspiciunea fa\u0163\u0103 de g\u00e2ndirea melodioas\u0103 care na\u015fte \u015fi scrie semnele \u015fi chinul Poeziei. \u00cen rest, ca \u015fi Heliade, referindu-m\u0103, nu, doar, numai la ai no\u015ftri, m\u0103 opresc \u015fi zic: \u201eScrie\u0163i, b\u0103ie\u0163i, numai scrie\u0163i !\u201c.<\/p>\n

Adic\u0103: lupta\u0163i, stima\u0163i \u015fi iubi\u0163i colegi de pretutindeni, folosindu-v\u0103 de aceast\u0103 neasemuit\u0103 arm\u0103 a sufletului care taie dar nu ucide, care arde dar nu arde, care \u00eempodobe\u015fte \u015fi purific\u0103 \u015fi t\u0103m\u0103duie\u015fte ce-i de t\u0103m\u0103duit, \u00een\u0103l\u0163\u00e2nd omul cu o clip\u0103 mai devreme la marele rang de OM.
\nSubscriu f\u0103r\u0103 rezerve, iubite Radule.<\/p>\n

M\u0103 bucur. A\u015f vrea \u00eens\u0103 s\u0103 mai subliniez ceva \u00een leg\u0103tur\u0103 cu necesitatea afirm\u0103rii Poeziei; pe plan mondial; iat\u0103 aceste reuniuni na\u0163ionale \u015fi festivaluri interna\u0163ionale, ele, toate, constituie momente \u015fi mijloace importante pentru demonstrarea necesit\u0103\u0163ii \u015fi puterii Poeziei \u00een lume. Asemenea mari \u00eent\u00e2lniri ca \u015fi cele din domeniul artelor, \u015ftiin\u0163ei \u015fi progresului tehnic, ne arat\u0103 \u00eentreaga m\u0103sur\u0103, poten\u0163ialul de frumos al fiin\u0163ei umane. \u00cen aceast\u0103 idee, Festivalul interna\u0163ional \u201eSerile de poezie de la Struga\u201d \u2013 Macedonia (R.S.F. Iugoslavia) care te-a onorat \u2013 \u015fi ne-a onorat \u2013 acord\u00e2ndu-\u0163i \u00een acest an, la a 21-a edi\u0163ie, marele premiu \u2013 Cununa de aur, este un str\u0103lucit exemplu. Apropos, Nichita, acum c\u0103 peste c\u00e2teva zile \u2013 la 25 august crt. – vei fi \u00eencununat ca primul poet, cum \u00ee\u0163i \u201ecade\u201c aceast\u0103 mare recunoa\u015ftere interna\u0163ional\u0103?<\/p>\n

Spre a fi mai elocvent, \u0163i-a\u015f r\u0103spunde cu dou\u0103 versuri din nemuritorul Arghezi: \u201e… \u015ei acum, c-o v\u0103d venind, A\u015f dori s\u0103 mi se par\u0103 !…\u201c.
\nCuno\u015fti lista poe\u0163ilor laurea\u0163i la edi\u0163iile anterioare; personal m\u0103 opresc cu sincer\u0103 admira\u0163ie la: Auden, Montale, Neruda, Senghor, Ludkvist, Guillevic, Daglarca, nume celebre \u00een Europa \u015fi \u00een lume \u015fi care fac din epoca noastr\u0103 \u015fi o epoc\u0103 de v\u00e2rf a poeziei; \u00eentre ace\u015ftia e\u015fti cel mai t\u00e2n\u0103r de\u0163in\u0103tor al Cununei de aur. Faptul \u00ee\u0163i d\u0103 un sentiment de ascenden\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de ei?
\nC\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in! \u00cen cazul poeziei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi al basmului rom\u00e2nesc, F\u0103t Frumos cre\u015ftea \u00eentr-o zi c\u00e2t al\u0163ii \u00eentr-un an! De altfel, cu b\u0103tr\u00e2nul Auden \u2013 fie-i \u0163\u0103r\u00e2na u\u015foar\u0103! \u2013 (care a fost primul laureat al acestui festival unic) pupar\u0103m pia\u0163a independen\u0163ei, ca doi oameni vii, de mai multe ori! Ba, mi-aduc bine aminte c\u0103 ne-am declarat \u015fi prietenie ve\u015fnic\u0103 cu prilejul unor trec\u0103toare \u015fpri\u0163uri! Uneori \u00eemi scrie, \u015fi acum, sf\u0103tuindu-m\u0103 s\u0103 nu fiu ca el, iar eu \u00eei r\u0103spund c\u0103 nu pot s\u0103 fiu ca el, c\u0103 deocamdat\u0103 sunt \u00eenc\u0103 \u00een via\u0163\u0103, dar c\u0103, \u00een cur\u00e2nd \u015fi eu voi fi rechemat, din vizita pe p\u0103m\u00e2nt, la sediu \u015fi c\u0103, acolo, tot cu el o s-o lu\u0103m d-a cap\u0103t. Evident c\u0103 semnez scrisoarea pentru c\u0103 este anonim\u0103!…<\/p>\n

Ei, z\u00e2mbe\u015fti trist, b\u0103tr\u00e2ne. Da, nu putem sc\u0103pa, nimeni nu scap\u0103 de acest fugit irreparabile tempus…
\nDar ca s\u0103-\u0163i r\u0103spund, totu\u015fi, la \u00eentrebare: da, am acest sentiment de ascenden\u0163\u0103: da, sunt cel mai t\u00e2n\u0103r dintre ei, dar sunt \u015fi cel mai mare poet din lume care poart\u0103 numele de Nichita St\u0103nescu. Sunt cel mai mare Nichita St\u0103nescu dintre to\u0163i Nichita St\u0103nescu!
\n\u00cemi umbli cu ceva eufemisme, prietene! Dar mi se pare c\u0103 se potrive\u015fte. Chiar dac\u0103 te joci inimitabil cu cuvintele, mai ales pentru asta, r\u0103m\u00e2i un mare poet. La aceasta \u0163i se adaug\u0103, din fericire, o mare generozitate, ceea ce te-a determinat la descoperirea \u015fi afirmarea unor poe\u0163i tineri. \u00cen generozitatea ta, \u00een acel interviu din \u201eOrizont\u201d numeai \u015fi ni\u015fte \u201eme\u015fteri\u201c din r\u00e2ndul tinerei genera\u0163ii; ce nu-\u0163i place, totu\u015fi, la noul val de poe\u0163i?\t<\/p>\n

Nu suf\u0103r c\u0103 sunt mai tineri, mai proaspe\u0163i \u015fi mai talenta\u0163i dec\u00e2t mine, \u015fi nu m\u0103 \u00eempac \u00een nici un fel cu ideea c\u0103 ei sunt ei, dar eu sunt eu! \u00cen acela\u015fi timp, \u00eens\u0103, suf\u0103r c\u0103 ei sunt mai tineri dec\u00e2t mine \u015fi-mi place c\u0103 sunt mai proaspe\u0163i \u015fi mai talenta\u0163i dec\u00e2t mine! La urma urmelor, am f\u0103cut destul\u0103 treab\u0103 \u015fi asta mi-ar mai lipsi: s\u0103 le scriu \u015fi poeziile lor! Slav\u0103 domnului c\u0103 Homer a scris \u00een locul meu Iliada \u015fi Odiseea!
\nIar\u0103\u015fi mi te-ascunzi \u00een cuvinte, b\u0103tr\u00e2ne, dar aceasta-i via\u0163a noastr\u0103, a ta, \u00een mod special! A\u015f vrea, fiindc\u0103 suntem la capitolul \u201egenera\u0163ii \u015fi epoci\u201c, s\u0103 ad\u00e2ncim un pic o chestiune, \u015fi anume: poezia dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie se constituie, a\u015fa cum se sus\u0163ine, drept timpul de aur al liricii rom\u00e2ne\u015fti? Poezie mare am avut \u00eens\u0103 \u015fi \u00eenainte: Heliade, Alecsandri, Eminescu, Macedonsky, Co\u015fbuc, Goga, poezie mare avem \u015fi azi, uneori de excep\u0163ie. Ce semn matematic ai pune fiind un minutarbiter poesiae, \u00eentre aceste epoci ale scrisului rom\u00e2nesc?
\nS\u0103-\u0163i spun o opinie cu totul personal\u0103: Rom\u00e2nia a fost ea \u00eens\u0103\u015fi cam de la r\u0103zboiul de independen\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 la r\u0103scoala de la 1907, asta pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103. Cam atunci au ap\u0103rut Eminescu \u015fi Creang\u0103, Maiorescu \u015fi Slavici \u015fi Conta \u015fi Victor Babe\u015f; \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 \u00eencepe \u015fi Co\u015fbuc, Sadoveanu \u015fi Goga; tot atunci a tr\u0103it \u015fi Macedonsky (un alter ego eminescian); C\u00e2rlova murise de pu\u0163in, Heliade b\u0103tea c\u00e2mpii c\u00e2mpiilor elizee (ca mai t\u00e2rziu G. C\u0103linescu, cu care seam\u0103n\u0103 tuns-feleguns la chip, cum Caragiale-i leit Arghezi, iar Arghezi leit Marin Preda sau invers, c\u0103 dac\u0103 le vezi fotografiile nu \u015ftii care-i unul \u015fi care-i cel\u0103lalt!). \u00cen fine, a mai avut \u0163ara o perioad\u0103 de singur\u0103tate \u015fi bun\u0103stare a s\u0103r\u0103ciei lucii \u015fi a ideilor \u00een rev\u0103rsare dup\u0103 terminarea celui dint\u00e2i r\u0103zboi mondial, c\u00e2nd Bacovia, Blaga, Barbu, Arghezi, Rebreanu, Pillat, Galaction, Top\u00e2rceanu \u015fi al\u0163ii ca de-alde d\u00e2n\u015fii \u201e\u015fi-au dat \u00een petec\u201c sub cerul liber; \u015fi cultura noastr\u0103 d\u0103duse vulturi \u00een pisc, asta cam p\u00e2n\u0103 prin \u201933-\u201934, c\u00e2nd agenturile str\u0103ine \u015fi na\u0163ionaliste \u015fi-au mutat bisericile la noi pe \u015fosele. Apoi, dup\u0103 \u00eencheierea celui de al doilea r\u0103zboi mondial, cunoa\u015ftem din tr\u0103ite \u015fi v\u0103zute epoca cu toate chinurile noii faceri, cu desce\u0163o\u015farea \u00eenceput\u0103 cu c\u00e2teva anotimpuri \u00eenaintea Congresului al IX-lea al partidului nostru, c\u00e2nd, vezi, mai to\u0163i suntem contemporani cu to\u0163i, \u015fi asta \u0163ine de vreo 30 de ani buni! Z\u0103u, mai c\u0103 mi-ar fi \u015fi ru\u015fine obrazului ca \u00eentre aceste, a\u015fa zise epoci culturale s\u0103 nu pun, s\u0103 nu punem acea s\u0103geat\u0103 matematic\u0103 a continuit\u0103\u0163ii: Eminescu \u2013 Arghezi \u2013 noi cei de azi. A\u015fa mi se pare cinstit \u015fi drept \u015fi \u00een consecin\u0163\u0103…\t<\/p>\n

\u00cen consecin\u0163\u0103, ori mai bine spus \u00een concluzie, avem o cultur\u0103 cu mari valori, capabile s\u0103 stea oric\u00e2nd cu frumuse\u0163ea demnit\u0103\u0163ii al\u0103turi de principalele crea\u0163ii ale lumii. \u015ei, totu\u015fi, din motive ce nu le discut\u0103m aici, literatura noastr\u0103 nu a fost onorat\u0103, \u00eenc\u0103, cu un premiu Nobel; tu, Nichita, care ai primit, nu demult premiul Herder \u015fi care ai figurat, c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103, pe lista pentru premiul Nobel al\u0103turi de al\u0163i mari poe\u0163i ai lumii (Borges, Elitis, Senghor, Montale etc.), nu te \u00eentristeaz\u0103 faptul c\u0103 un Sadoveanu ori Rebreanu, un Arghezi sau Blaga, un Camil Petrescu ori Stancu (ah, c\u00e2t a dorit \u015fi s-a luptat pentru aceast\u0103 suprem\u0103 \u00eencununare, nu numai pentru el, ci \u015fi pentru literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een general!…), \u00een fine, un Preda, nici unul din ace\u015ftia nu au fost \u00eencununa\u0163i cu laurii marelui premiu?
\nNu, nu m\u0103 \u00eentristeaz\u0103, \u00eenc\u0103, aceast\u0103 situa\u0163ie. Deoarece pentru Sadoveanu premiul Nobel ar fi fost premiul \u201eMihail Sadoveanu\u201c, pentru Rebreanu ar fi \u00eensemnat premiul \u201eLiviu Rebreanu\u201c, pentru Blaga ar fi constituit premiul \u201eLucian Blaga\u201c \u015fi, prin absurd, pentru C\u00e2rlova ar fi \u00eensemnat premiul \u201eRimbaud\u201c. Fiindc\u0103 perenitatea \u015fi str\u0103lucirea literaturii noastre le asigur\u0103 marile-i valori, tr\u0103inicia acestora. \u015ei totu\u015fi…\t<\/p>\n

Da, Nichita, \u015fi totu\u015fi… mare politichie \u015fi cu acest premiu Nobel…
\nDa, mare politichie, dar nu m\u0103 \u00eentristeaz\u0103 c\u0103 nu \u015ftim \u00eenc\u0103 a o face. Sau nu putem, ceea ce-i aproape acela\u0219i lucru…<\/p>\n

Da, acela\u015fi lucru… L\u0103sasem pentru la urm\u0103, Nichita, ni\u015fte \u00eentreb\u0103ri mai… terre \u00e0 terre, dar…
\nDar, prietene, terre \u00e0 terre e numai iarba…<\/p>\n

\"\"


\nNichita ST\u0102NESCU<\/strong>
\n\"\"

Lun\u0103 \u00een c\u00e2mp <\/strong><\/p>\n

Cu m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 \u0163i-am \u00eentors spre mine chipul,
\nsub cortul adormi\u0163ilor gutui
\n\u015fi de-a\u015f putea s\u0103-mi rup din ochii t\u0103i privirea,
\nv\u0103zduhul serii mi-ar p\u0103rea c\u0103prui. <\/p>\n

Mi s-ar p\u0103rea c\u0103 deslu\u015fesc, prin crenge,
\nzvel\u0163i v\u00e2n\u0103tori, \u00een arcui\u0163ii lei
\ndin goana calului, cum \u00ee\u015fi sub\u0163ie arcul.
\n0, tinde-\u0163i m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 c\u0103tre ei<\/p>\n

\u015fi stinge tu conturul lor de lemn sub\u0163ire
\npe care ramurile i-au aprins,
\nsuind sub luna-n seve caii repezi
\nce-au r\u0103t\u0103cit cu timpul, pe \u00eentins. <\/p>\n

Eu te privesc \u00een ochi \u015fi-n jur s\u0103 \u015fterg copacii
\n\u00cen ochii t\u0103i cu luna m\u0103 r\u0103sfr\u00e2ng
\n… \u015fi ai putea, uit\u00e2nd, s\u0103 ne strive\u015fti \u00een gene
\ndar chipul \u0163i-l \u00eentorn, pe bra\u0163ul st\u00e2ng.<\/p>\n


\nDiminea\u0163\u0103 marin\u0103 <\/strong><\/p>\n

O dung\u0103 ro\u015fie-n z\u0103ri se iscase
\n\u015fi plopii, trezindu-se brusc, dinadins
\ncu umbrele lor melodioase
\numerii \u00eenc\u0103 dormind, mi i-au atins.<\/p>\n

M\u0103 ridicam din somn ca din mare,
\nscutur\u00e2ndu-mi \u015fuvi\u0163ele c\u0103zute pe frunte, visele,
\nspr\u00e2ncenele cristalizate de sare,
\nabisele.<\/p>\n

Va fi o diminea\u0163\u0103 neobi\u015fnuit de lung\u0103,
\nurc\u00e2nd un soare neobi\u015fnuit.
\nAd\u00e2nc, lumina-n ape o s\u0103-mpung\u0103:
\ndin ochii no\u015ftri se va-ntoarce \u00eenmiit!<\/p>\n

M\u0103 ridicam, scutur\u00e2ndu-mi lin undele.
\nApele se retr\u0103geau t\u0103cute, geloase.
\nPlopii mi-atingeau umerii, t\u00e2mplele
\ncu umbrele lor melodioase.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Florentina Loredana DALIAN Domni\u015foara Nimeni C\u00e2nd \u015fi c\u00e2nd b\u0103rba\u0163ii m\u0103 mai iubesc a\u015fa pe la vreun col\u0163 de strad\u0103 pr\u0103fuit\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19466"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19466"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19466\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19469,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19466\/revisions\/19469"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19466"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19466"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19466"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}