{"id":19459,"date":"2022-10-18T22:44:58","date_gmt":"2022-10-18T19:44:58","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19459"},"modified":"2022-10-18T22:50:39","modified_gmt":"2022-10-18T19:50:39","slug":"spatii-culturale-nr-29-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19459","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 29 (2)"},"content":{"rendered":"

Christian CR\u0102CIUN<\/strong>
\n\"\"

Dimine\u0163ile \u015eeherezadei<\/strong><\/p>\n

\t\u00cen zori, \u015eeherezada tace. Odat\u0103 cu primul semn c\u0103 noaptea a obosit \u015fi ziua e pe aproape. Dincolo de u\u015f\u0103, c\u0103l\u0103ul \u015fomer adoarme f\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103, sprijinit \u00een bard\u0103. Fecioarele cet\u0103\u0163ii, care au \u00eenflorit peste noapte, se preg\u0103tesc s\u0103-\u015fi \u00eempr\u0103\u015ftie floarea \u015fi aromele. Sultanul a plecat deja la r\u0103zboi. Ea se treze\u015fte totdeauna singur\u0103, \u00eentr-un labirint de \u00eenc\u0103peri fa\u0163\u0103 de care nu exist\u0103 Afar\u0103. \u015eeherezada este un personaj eminamente nocturn. Legat de flac\u0103r\u0103 \u015fi de misterul din jurul ei. \u015ei \u00een Hanu Ancu\u0163ei, la fel, pove\u015ftile se \u00eencheie la al treilea c\u00eentat al coco\u015filor. Povestind, \u015eeherezada inverseaz\u0103 sensul mor\u0163ii \u015fi al vie\u0163ii. Sau descoper\u0103 sensul lor cel adev\u0103rat, inaparent. Ca s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, bobul trebuie s\u0103 moar\u0103. Ca s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, povestitorul se zide\u015fte \u00een poveste. Distrug\u00eend \u201erealitatea\u201d (cuv\u00eent mincinos ambiguu) prin instituirea pove\u015ftii ca adev\u0103rat\u0103 realitate trans-temporal\u0103, transform\u0103 claritatea diurnului \u00een nem\u0103rginirea epic\u0103 a nop\u0163ii. C\u00eend tace \u015eeherezada, se nasc muritorii.
\n\tPovestea se zide\u015fte diurn \u015fi se poveste\u015fte nocturn. Fapta se mut\u0103 \u00een cuv\u00eent la ad\u0103postul misterului care o \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte. Claritatea nu poate fi povestit\u0103. Nu \u015ftim ce face \u015eeherezada \u00een timpul zilei. Sigur nu bovarizeaz\u0103. \u015eeherezada este exact antiteza Doamnei Bovary. Tocmai pentru c\u0103 nu fantazeaz\u0103, ci poveste\u015fte. Nu st\u0103 melancoliz\u00eend la fereastr\u0103 \u00een a\u015fteptarea Alesului. Ci construie\u015fte (verb recurent, obligatoriu de asociat pove\u015ftii, prin care totul se \u00eentemeiaz\u0103, vine la lumin\u0103 \u00een vederea Temeiului) a\u015fa cum se cuvine, \u00een\u0163elep\u0163e\u015fte, sub amenin\u0163area Sf\u00eer\u015fitului diurn. Cum spune Jean Claude Carri\u00e8re, Narcis nu poveste\u015fte. Povestea presupune un soi de generozitate seminal\u0103 care face lumea s\u0103 rodeasc\u0103. \u015eeherezada este un fel de Cioran feminin, \u00e0 rebours, vorbind toren\u0163ial cu luciditatea C\u0103l\u0103u \u00een etern\u0103 a\u015fteptare r\u0103bd\u0103toare la u\u015f\u0103. Bovarysmul este blocajul imaginarului \u00een simpl\u0103 \u00eenchipuire, specific modernismului burghez. \u015eeherezada este \u00een centrul unui ritual sacru \u00een care totul cap\u0103t\u0103 aceast\u0103 \u00eenvestire, de la simpla vorb\u0103 la eros. V\u0103zut de modernitate ca un scop, \u00een sine, poate chiar Scopul, Fericirea majusculate, (termen mi-e team\u0103 lips\u0103 de-a lungul nop\u0163ilor povestite de fiica vizirului) erosul este aici un simplu mijloc, una dintre c\u0103ile de accedere, exprimare a sacrului. De aceea sunt greu de g\u0103sit edi\u0163ii necenzurate ale Nop\u0163ilor. Acestea sunt pove\u015fti deloc pentru copii. Ele nu presupun inocen\u0163a ba, dimpotriv\u0103, rafinamentul crepuscular. Du\u015fmanul Madamei Bovary este plictisul modern (rutina, repeti\u0163ia, monotonia), favoritul ei Noul, construit imaginar dup\u0103 modele psihologice \u015fi sociologice (de)formatoare. Aici seam\u0103n\u0103 cu un Don Quijote feminin. Du\u015fmanul \u015eeherezadei este mult mai redutabil: Timpul. Fiind metafizic, nu i se poate r\u0103spunde dec\u00eet cu o arm\u0103 pe m\u0103sur\u0103, construind o strategie a am\u00een\u0103rii \u015fi o pluralitate de universuri echivalente \u015fi inter\u015fanjabile. Sunt cele dou\u0103 elemente fundamentale ale Epicului. Exact prin asta se poate traduce el teoretic: \u201eam\u00eenare controlat\u0103\u201d a deznod\u0103m\u00eentului \u015fi acceptarea unei realit\u0103\u0163i ontologic multiple. Ca orice \u201eom tradi\u0163ional\u201d, \u015eeherezada nu are psihologie, are mituri \u00een structura genetic\u0103. Structur\u0103 indestructibil\u0103 \u00een fragilitatea ei pur feminin\u0103. Povestind, ea nu numai c\u0103 \u00ee\u015fi salveaz\u0103 via\u0163a la modul simplist biologic, \u00ee\u015fi salveaz\u0103 un trecut imemorial, vie\u0163ile, al c\u0103ror cap\u0103t este. \u015eeherezada nu este dec\u00eet un \u201ehomer\u201d anonim sub numele c\u0103ruia se adun\u0103 toate pove\u015ftile veacului acestuia. \u015ei, \u00een felul acesta, timpul cap\u0103t\u0103 alt\u0103 structur\u0103, alt\u0103 consisten\u0163\u0103. Ceea ce numim didactic \u201erama\u201d pove\u015ftii nu este altceva dec\u00eet concentrarea energetic\u0103 a unei infinit\u0103\u0163i de pove\u015fti.
\n\tDiminea\u0163a, \u015eeherezada tace. Deocamdat\u0103 pericolul a trecut, poate cobor\u00ee garda. De fapt, povestea este totdeauna despre moarte. Via\u0163a nu este, \u00een fond, dec\u00eet o am\u00eenare mereu provizorie a mor\u0163ii. Iar povestea o metod\u0103 infailibil\u0103 \u015fi eficient\u0103 a acestei celebr\u0103ri a provizoriului. Povestea ei este despre moarte, dragoste, mister. C\u00eend tace, \u015eeherezada nu dispare, ci se preg\u0103te\u015fte. E ca luna, \u015ftim c\u0103 e undeva \u201epe partea cealalt\u0103 a lumii\u201d chiar \u015fi c\u00eend soarele e la amiaz\u0103. Ea se refugiaz\u0103 pe timpul zilei \u00eentr-un intermundiu pe care un mare specialist \u00een spiritualitatea de care \u0163ine \u015eeherezada \u00eel nume\u015fte imaginal. Mi se pare c\u0103 teoria literar\u0103 ar avea foarte mult de c\u00ee\u015ftigat dac\u0103 s-ar apropia de un asemenea concept. Din p\u0103cate, teoria literar\u0103 este numai despre literatur\u0103. Adic\u0103 despre insuficient. Imaginalul nu este imagina\u0163ie bezmetic\u0103, obsedat\u0103 de nou, este un teritoriu intermediar unde imaginile au existen\u0163\u0103 ontologic real\u0103. Imaginile din acest intermundus nu sunt n\u0103scociri, au o motiva\u0163ie significativ\u0103 perfect\u0103. \u015eeherezada nu fabuleaz\u0103, ci mut\u0103 existen\u0163a mai aproape de \u00eengeri. De aici lipsa ei de \u00eencr\u00eencenare, nu scoate stiletul s\u0103-l ucid\u0103 \u00een somn pe imprudentul uciga\u015f de fecioare. Dimpotriv\u0103, \u00eei furnizeaz\u0103 Marele Tratat de Nemurire care este Povestea.
\n\tSe crede c\u0103, povestind, \u015eeherezada \u00ee\u015fi salveaz\u0103 via\u0163a, prelungind un provizorat la urma urmei insuportabil. \u00cen realitate, ea salveaz\u0103 via\u0163a sultanului, proiect\u00eend-o \u00eentr-un orizont neb\u0103nuit de el p\u00een\u0103 atunci. Animal de prad\u0103, ea vede numai noaptea. \u201e\u00cen clipita aceasta a istorisirii sale, \u015eeherezada v\u0103zu c\u0103 se lumineaz\u0103 de ziu\u0103 \u015fi t\u0103cu sfioas\u0103\u201d. S\u0103 percepem Ziua ca timp al t\u0103cerii. De fapt, cuv\u00eentul cheie din fraza care \u00eencheie pove\u015ftile este \u201esfioas\u0103\u201d. Aidoma bufni\u0163ei la lumin\u0103 sau albatrosului pe corabia marinarilor be\u0163i, \u015eeherazada la lumina zilei este discret\u0103, vulnerabil\u0103, \u201esfioas\u0103\u201d. Noaptea este \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103, conduce. Povestirea este a st\u0103p\u00eenului, a demiurgului. Povestind, e\u015fti \u00een condi\u0163ia celui care f\u0103ure\u015fte, prelucreaz\u0103 o materie care, \u00een sine, este neutr\u0103 valoric. \u201eVia\u0163a mea e un roman\u201d nu e numai o formul\u0103 de naivitate burghez\u0103. E o recunoa\u015ftere involuntar\u0103 a faptului c\u0103 numai povestea este creatoare de sens. E un interesant paradox: at\u00eet povestea c\u00eet \u015fi t\u0103cerea sunt legate de ideea de \u00een\u0163elepciune. Povestea ca parabol\u0103 este un adev\u0103rat precipitat alchimic de \u00een\u0163elepciune. Iar t\u0103cerea, \u00een infinitatea con\u0163inut\u0103 de \u00een\u0163elesuri, este chiar una dintre probele supreme ale lini\u015ftirii sinelui. Formula lui Andrei Ple\u015fu, \u201eadev\u0103rul ca poveste\u201d vorbe\u015fte despre o cale regal\u0103 de a sur-prinde \u00een\u0163elesurile \u015fi de a le transmite \u00een fertila lor ambiguitate polisemantic\u0103. F\u0103r\u0103 a le s\u0103r\u0103ci cu nimic prin reducere la binarisme existen\u0163iale de tip sau – sau. Povestind, eliberezi \u015fi te eliberezi. Iarba fiarelor din poveste care sparge orice z\u0103voare este povestea \u00eens\u0103\u015fi. Sunt culturi pentru care povestea este instrumentul principal al cunoa\u015fterii, zenul sau sufismul sunt exemplele cele mai la \u00eendem\u00een\u0103. Nepreocupat\u0103 de originalitate, ci numai de blitzul \u00een\u0163elesului, povestea este de fapt una singur\u0103, spart\u0103 de zeci de mii de nop\u0163i ale milioanelor de existen\u0163e umane.
\n\tCitez iar din Cari\u00e8rre: „O pild\u0103 persan\u0103 str\u0103veche \u00eel \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe povesta\u015f st\u00eend singur pe \u0163\u0103rmul oceanului, pe o st\u00eenc\u0103. Spune poveste dup\u0103 poveste, abia tr\u0103g\u00eendu-\u015fi r\u0103suflarea \u015fi b\u00eend din c\u00eend \u00een c\u00eend un pahar cu ap\u0103. Oceanul \u00eel ascult\u0103 vr\u0103jit. Iar autorul necunoscut adaug\u0103: \u201eDac\u0103 \u00eentr-o bun\u0103 zi povesta\u015ful tace ori este nevoit s\u0103 tac\u0103, nu poate spune nimeni ce va face oceanul”. Oceanul este intim legat de poveste; ni se d\u0103 a \u00een\u0163elege \u00een parabola persan\u0103 c\u0103, nepovestit, el nici nu exist\u0103, sau c\u0103 se va revolta \u00een moduri inimaginabile. Povestea \u00eenseamn\u0103 Ordine, c\u0103ci ea roste\u015fte leg\u0103tura dintre \u00eenceput \u015fi sf\u00eer\u015fit, lumea \u00eens\u0103\u015fi \u00eencepe din clipa \u00een care este povestit\u0103: \u201ela \u00eenceput\u2026.\u201d. Descriind hanul Ancu\u0163ei, cea de acum \u015fi mai ales cea de odinioar\u0103, povesta\u015ful spune c\u0103 avea zidurile groase \u201ede ici p\u00een\u0103 colea\u201d. Nici o alt\u0103 indica\u0163ie. Aceast\u0103 intempestiv\u0103 vizualizare este secretul pove\u015ftii. E modul (in)direct de a ne \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 vedem invizibilul. Povestea e totdeauna despre alt t\u0103r\u00eem. Chiar dac\u0103 (sau tocmai pentru c\u0103) avem adesea spa\u0163ii extrem de precis cartografiate. Doar c\u0103 timpul trans-figureaz\u0103 spa\u0163iul. Altfel spus, face din spa\u0163iu o figur\u0103 a textului. De ce este important\u0103 povestea? At\u00eet de important\u0103 \u00eenc\u00eet un filosof \u201ereduc\u0163ionist\u201d (\u00een sensul c\u0103 pentru el totul era filozofie) cum era Noica spunea c\u0103 nu este filozofie cea care nu poate fi povestit\u0103. \u015ei a \u015fi povestit extraordinar c\u00eeteva sisteme, dintre cele mai improbabil \u201enaratizabile\u201d. Pentru c\u0103 ea aduce \u00een centru persoana povesta\u015fului. Ghem, suveic\u0103, meli\u0163\u0103, r\u0103zboi, spat\u0103… vocabularul textului, adic\u0103 al \u0163es\u0103turii este vocabularul nara\u0163iunii. Compus\u0103, cum zicea poetul, din noduri \u015fi semne. Compatrio\u0163ii \u015eeherezadei zburau pe covor, adic\u0103 pe \u0163es\u0103tur\u0103, pe text. De aceea dinspre acolo ne vin pove\u015ftile.
\n\t\u201e\u00cen zilele acelea\u201d, cum se spune la Fapte, este re-facerea timpului. Via\u0163a \u015eeherezadei este dedicat\u0103 altor ceasuri, are o alt\u0103 ordine a timpului dec\u00eet cea profan\u0103. Zilele pove\u015ftii sunt zile liturgice, care \u00eencep la apus \u015fi se termin\u0103 \u00een zori. Povestea este, probabil, forma atavic\u0103 de \u00eembl\u00eenzire a nop\u0163ii, de evadare din spa\u0163iul terorizant \u00een care p\u00eende\u015fte Du\u015fmanul. Puterea fabulatorie este puterea de a evada \u015fi de aici func\u0163ia catarhic\u0103 a pove\u015ftii. Ea are un ritm, \u015fi cititorul de azi al pove\u015ftilor clasice tocmai acest ritm secret \u00eel apreciaz\u0103. Logica faptei eficiente \u00eei este str\u0103in\u0103. \u00centrebat cum vrea s\u0103 fie purtat de c\u0103tre fermecatul s\u0103u cal, cu viteza v\u00eentului sau a g\u00eendului, Harap Alb r\u0103spunde, conform acestei \u00een\u0163elepciuni a non-eficien\u0163ei, c\u0103 prefer\u0103 viteza v\u00eentului. De\u015fi \u201eteleportarea\u201d instantanee l-ar fi scutit de toate necazurile. Dar povestea nu \u00eenseamn\u0103 scutirea de \u00eencerc\u0103ri ci completarea lor. \u015eeherezada \u00ee\u015fi tr\u0103ie\u015fte nop\u0163ile sub semnul securii, e o binar\u0103 (diurn-nocturn) c\u0103ci \u015eeherezada c\u2019est moi! Totdeauna. Asta spune fiecare povesta\u015f, povestind\u2026 Povestea ram\u0103 a \u015eeherezadei este una despre spa\u0163iul \u00eenchis-deschis, spa\u0163iul benefic-malefic, despre libertatea c\u00ee\u015ftigat\u0103 din interior. R\u0103t\u0103cind din poveste \u00een poveste, \u015eeherezada se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de camera nup\u0163ial\u0103, r\u0103m\u00een\u00eend permanent \u00een Centru, care este locul povestitorului. \u00cen cercul de lumin\u0103 al focului. Ni se spune \u00een Povestirile hasidice redate de Buber c\u0103 un rabin sus\u0163inea ceva de genul: exist\u0103 ceva care nu e de g\u0103sit nic\u0103ieri \u00een lume, dar totu\u015fi exist\u0103 un loc unde acel ceva e de g\u0103sit. Spre acel loc ne poart\u0103 pove\u015ftile \u015eeherezadei, ele au o dubl\u0103 func\u0163iune, mai \u00eent\u00eei ne trezesc dorul dup\u0103 acel locus amoenus poate neb\u0103nuit p\u00een\u0103 atunci (sultanul oricum nu-l b\u0103nuia), apoi ne poart\u0103 pe mii de c\u0103i-pove\u015fti spre el, f\u0103r\u0103 s\u0103 ajungem \u2013 evident \u2013 niciodat\u0103. Centrul acestui labirint care este palatul sultanului o transform\u0103 pe \u015eeherezada \u00eentr-un personaj de o eclatant\u0103 ambiguitate: este, simultan, monstrul splendid din centrul labirintului, dar \u015fi salvatoare Ariadn\u0103, de\u0163in\u0103toare a Firului (epic). \u015ei ea \u015ftie (\u015eeherezada este unul dintre marile personaje \u015etiutoare ale literaturii universale) perfect s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 \u00eentreaga for\u0163\u0103 a acestei ambiguit\u0103\u0163i pentru a (ne) descoperi (sensul tranzitiv al verbului) Via\u0163a. Da, povestea este sinonim\u0103 cu via\u0163a. \u015ei fraza trebuie citit\u0103 ad litteram, nu ca o metafor\u0103.
\n\t\u00ab\u201e\u00cen loc s\u0103 spui savant: \u201euite cum stau lucrurile!\u201d, spui: \u201ehai mai bine s\u0103-\u0163i spun o poveste\u201d\u00bb, tran\u015feaz\u0103 decisiv chestiunea, \u00eentr-o singur\u0103 fraz\u0103, Andrei Ple\u015fu. Pentru c\u0103, la finalul oric\u0103rei bune pove\u015fti, st\u0103 un adev\u0103r. Sau la temelia ei. De aceea toate miturile sunt mituri ale \u00een-temeierii. Ele nu despart, distrug\u0103tor, \u00een\u0163elesurile de comunicare. Actul comunic\u0103rii este \u00een\u0163elesul \u00eensu\u015fi, \u00een spornica (de la spori, o panspermie a pove\u015ftii despre care se poate scrie separat un eseu) sa redundan\u0163\u0103. Cum sunt zilele \u015eeherezadei? Probabil, ca \u00een poemul cunoscut: \u201epustii ca ni\u015fte stepe\u201d. \u201eIar nop\u0163ile de-un farmec sf\u00eent, ce nu-l mai pot pricepe\u201d. De aceea, diminea\u0163a, \u015eeherezada trece pe l\u00eeng\u0103 c\u0103l\u0103u, f\u0103r\u0103 ca m\u0103car acesta s-o vad\u0103. Ea a murit odat\u0103 cu ultima poveste a nop\u0163ii precedente. \u015ei va re\u00eenvia odat\u0103 cu prima poveste a viitoarei nop\u0163i. \u201e\u015ei a fost sear\u0103, \u015fi a fost diminea\u0163\u0103\u201d. \u015ei este poveste\u2026<\/p>\n


\n Gherasim RUSU TOGAN<\/strong>
\n\"\"

Fascina\u0163ia comorilor-speran\u0163\u0103 \u015fi team\u0103 mistic\u0103<\/strong><\/p>\n

1. La \u00eenceput s-a pl\u00e2ns, apoi s-a blestemat \u015fi s-a pecetluit taina<\/strong><\/p>\n

Pu\u0163ine sunt universurile asupra c\u0103rora percep\u0163ia uman\u0103 s\u0103 reverse mai multe referin\u0163e \u015fi interdic\u0163ii, dec\u00e2t se afl\u0103 investite \u00een dramaticul \u015fi vulnerabilul istoric al comorilor. \u00cen fapt, con\u015ftiin\u0163a uman\u0103 \u00ee\u015fi prelunge\u015fte pin intermediul memoriei unei \u00eentregi colectivit\u0103\u0163i o veche tragedie cu valen\u0163e apocaliptice, tr\u0103it\u0103 de str\u0103mo\u015fii no\u015ftri daci, cu urm\u0103rile \u00eenscrise \u00een destinul existen\u0163ei lor.
\n Concret, referin\u0163ele noastre au \u00een aten\u0163ie genocidul dacic, despre care, din varii pricini, prea pu\u0163in s-a vorbit \u00een istorie, urma \u015firoaielor de s\u00e2nge curse fiind acoperit\u0103 cu \u0163es\u0103tura de poveste roman\u0163at\u0103 ce-a rezistat, ca o cras\u0103 minciun\u0103, prin colbul veacurilor\u2026 \u00cen fapt, genocidul a fost dezl\u0103n\u0163uit dintr-un singur scop, jaful. Prea bogate erau pove\u015ftile ce au str\u0103b\u0103tut distan\u0163e, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103-n l\u0103comita Rom\u0103, despre lumea dacic\u0103 \u00een care aurul \u015fi gr\u00e2ul se \u00eentreceau \u00een str\u0103lucire \u015fi for\u0163\u0103 de \u00eendestulare. Apoi, situa\u0163i la \u00eentret\u0103iere de lumi contradictorii ca stare, dacii ve\u015fnic pu\u015fi pe h\u0103r\u0163uial\u0103 \u015fi discordie, dar, deopotriv\u0103, amenin\u0163\u0103tori pentru vecini, chiar \u015fi fa\u0163\u0103 de un colos cum era imperiul de la sudul Dun\u0103rii, a c\u0103rui arogan\u0163\u0103 au \u015ftirbit-o, at\u00e2t prin \u00eenfrunt\u0103ri directe, dar mai ales prin bog\u0103\u0163iile \u00eenchinate supremului zeu proteguitor Zamolxes, \u00eentru accedere \u00een lumea lui.
\n A\u015fadar, Roma \u00ee\u015fi va relua ac\u0163iunile acaparatorii, repet\u00e2nd \u00een fapt gestul devorator prin care a jefuit \u015fi distrus Templul de la Ierusalim, r\u0103pindu-i nepre\u0163uitul tezaur de vestigii ritualice. L\u0103comia solda\u0163ilor romani, condu\u015fi de generalul Titus, fiul lui Vespasian \u015fi urma\u015ful la sceptrul suprem, noteaz\u0103 cronicarul, a luat o asemenea turnur\u0103 devoratoare, \u00eenc\u00e2t popula\u0163ia era spintecat\u0103 cu sabia pentru a descoperi aur \u015fi iar\u0103\u015fi aur! Se umanizase cumva acest colos \u00eeng\u00e2mfat \u015fi lacom, \u00eenc\u00e2t de la anul 70, la 106 s\u0103-\u015fi fi schimbat comportamentul, absurd! Dimpotriv\u0103, \u00een ambele cazuri vizate, \u015fi nu singurele, jaful a coincis cu tendin\u0163a extirp\u0103rii acestor popoare, \u00eenc\u00e2t chiar \u015fi propria lor istorie s\u0103 fie \u015ftears\u0103 din cronici \u015fi zidiri.
\n Str\u0103dania a e\u015fuat totu\u015fi, chiar dac\u0103 \u00een propor\u0163ii inegale \u00een cele dou\u0103 cazuri, urmele genocidului aplicat dacilor av\u00e2ndu-\u015fi modalit\u0103\u0163i proprii de atenuare.
\n Una din aceste surse \u015fi pare s\u0103 fie chiar principal\u0103, const\u0103 \u00een \u00eens\u0103\u015fi perpetuarea conceptului asupra comorilor, prin pove\u015fti, legende, atitudini cu valori sacrale sau, dimpotriv\u0103, de natur\u0103 malefic\u0103. Dar chiar \u015fi ideea de blestem, ca unitate compensatorie \u00een cazul spargerii unei taine \u015fi interdic\u0163ie, st\u0103 la baza viziunilor despre comori, perpetuat\u0103 prin veacuri \u015fi veacuri.
\n Revenind, se \u015ftie c\u0103 memoria colectiv\u0103 nu \u015fi-a \u015fters niciodat\u0103 din aten\u0163ie acest jaf, peste care s-au a\u015fternut blesteme, at\u00e2t asupra celor care au comis sacrilegiul, dar mai ales pe destinul celor care l-au tr\u0103dat. Iar ca repercusiune prin timp, efectele blestemelor s-au amplificat mai ales asupra acelor vestigii r\u0103mase \u00een inima p\u0103m\u00e2ntului Daciei, care s-au oferit nu o dat\u0103 cu rol salvator, mai ales pentru destinul urma\u015filor. Un singur fapt, cum am putea explica oare ascenden\u0163a, posibil a unor urma\u015fi, respectiv fii ai tarabo\u015ftilor, care au ajuns p\u00e2n\u0103 la sceptrul de cezar al imperiului, mai mult, chiar p\u00e2n\u0103 \u00een pragul rena\u015fterii spiritului Daciei eterne, \u00een umbra c\u0103reia ne retragem \u015fi ne salv\u0103m perpetuu!<\/p>\n

2. Simboluri \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015firi<\/strong><\/p>\n

Ca urmare, acest univers al existen\u0163ei umane, situat \u00een spa\u0163iul dintre realitate \u015fi aspira\u0163ie, a fost ornat cu o istorie at\u00e2t de bogat\u0103, precum cel al fascinantului vis cl\u0103dit pe mitul ie\u015firii din necaz, prin mirajul comorii salvatoare, de duhul p\u0103m\u00e2ntului dat\u0103.
\n Comorile – n\u0103dejdea celui ce-\u015fi \u00eencearc\u0103 desprinderea dintr-o condi\u0163ie dat\u0103, \u00een rost de mai altfel, mai bine, mai frumos, \u00een armonie de lume.
\n Comorile – o lume de mistere, fascinant\u0103 \u00een imaginarul colectiv \u015fi individual, aduc\u0103toare de mari schimb\u0103ri \u00een spa\u0163iul existen\u0163ei, sub toate formele sale.
\n Ideatic penetrate doar de cutez\u0103tori, spa\u0163iile ce sunt presupuse ca t\u0103inuitoare de comori devin sacre, \u00eenv\u0103luite \u00een for\u0163a greu de pulverizat a duhurilor cu rol proteguitor, despre care schimburile de g\u00e2nduri se ard \u00een tain\u0103 \u015fi pe-o anume vreme. \u201eSimbolul Esen\u0163ei divine ne relev\u0103 cunoa\u015fterii ezoterice\u201d (1); comoara ascuns\u0103 \u00ee\u015fi proiecteaz\u0103 semnifica\u0163iile \u00eenspre lumea sinelui, prin faptul c\u0103 ea posed\u0103 \u201eo natur\u0103 moral\u0103 \u015fi spiritual\u0103 pe care jocul imaginarului le-a concretizat \u00een lupta cu mon\u015ftrii, cu furtunile, dar \u015fi cu enigmaticele c\u0103ut\u0103ri labirintice, simbolic reprezent\u00e2nd obstacole de ordin moral \u015fi spiritual, tr\u0103s\u0103turi ale propriei noastre imagina\u0163ii, ordonat\u0103 \u00eentru \u00eemplinirea norocului.
\n Ca urmare, pe noi c\u00e2nt\u00e2ndu-ne, \u00een gestica sacr\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015fim \u00eemplinire. De altfel, aspira\u0163ia comorii reprezint\u0103 drumul cunoa\u015fterii, iar c\u00e2\u015ftigarea ei, la nivel simbolic, prefigureaz\u0103 dramatica trecere peste marile primejdii pe care doar c\u0103ut\u0103torii l\u00e2nii de aur le-au mai tr\u0103it.
\n De aici, semantica blestemelor sub care comorile se \u00eenchid pentru semeni, a\u015fadar ele trebuie decriptate prin ochiul spiritului ce dramatizeaz\u0103 starea uman\u0103, at\u00e2t \u00een planul spiritual, c\u00e2t \u015fi prin cel al nelini\u015ftitoarei existen\u0163e, p\u0103truns\u0103 de cutezan\u0163\u0103 \u015fi \u00eemplinire, condi\u0163ionate de spargerea t\u0103riilor firii. \u00cen fapt, multiplicat simbolic, de la zeii dacilor liberi \u015fi p\u00e2n\u0103 la sfin\u0163ii ap\u0103r\u0103tori ai sufletului rom\u00e2nesc, \u00een umbra Carpa\u0163ilor s-a \u00eenscris povestea dramatic\u0103 a fiilor p\u0103m\u00e2ntului, mereu obliga\u0163i s\u0103-\u015fi schimbe locul de adast \u015fi s\u0103-\u015fi ascund\u0103 avu\u0163iile. Firesc deci ca distan\u0163a\u0163i de cei pentru care no\u0163iunea de comoar\u0103 \u00ee\u015fi restr\u00e2nge semantica la ideea de c\u00e2ntare concret\u0103, adeseori hulpav-banditeasc\u0103, ne vom aventura \u00een sfera revel\u0103rii ei, \u00eensum\u00e2nd deopotriv\u0103 cele dou\u0103 datumuri ale esen\u0163ei umane: materialul \u015fi spiritualul. Iar basmele, legendele \u015fi pove\u015ftile atest\u0103 f\u0103r\u0103 drept de t\u0103gad\u0103 aceast\u0103 intrinsec\u0103 rela\u0163ie, dovad\u0103 a complexit\u0103\u0163ii spiritului uman, \u00een dincolo de hotarele prev\u0103zutului.<\/p>\n

3. Comorile, tainice ofrande p\u0103strate sub veghea n\u0103lucilor<\/strong><\/p>\n

Cu referire la credin\u0163ele p\u0103m\u00e2ntului, de la Zalmoxes \u015fi p\u00e2n\u0103 la Demiurgul ce ne ocrote\u015fte nou\u0103 destinul, se cere nuan\u0163at faptul c\u0103: \u201e\u00cen credin\u0163ele rom\u00e2nilor, de cele mai multe ori comorile sunt blestemate\u201d (2), iar cucerirea lor \u201eia min\u0163ile, nenoroce\u015fte \u015fi ucide\u201d (3). Ne \u00eentreb\u0103m de unde oare, provenien\u0163a acestor viziuni, ce \u015fi-au creat prin vremi c\u0103r\u0103ri ad\u00e2nci \u00een spiritul nostru rom\u00e2nesc? Credem c\u0103, pentru a \u00een\u0163elege corect fenomenul, ce cere \u00eemplinit\u0103 o scurt\u0103 incursiune \u00een drama tr\u0103it\u0103 la c\u0103derea regatului dacic, condus de c\u0103tre legendarul Decebal, sub scutul reformator romanic.
\n \u00cen viziunea istoricului G.D.Iscru, aurul dacilor a fost principala seduc\u0163ie ce le-a st\u00e2rnit romanilor obsesia cuceririi Daciei, de\u015fi: \u201eRezisten\u0163a cu ultimele for\u0163e a fost nota dominant\u0103 a acestui r\u0103zboi, \u00een care au fost \u015fi c\u00e2teva \u00eencerc\u0103ri de a se ajunge la pace. A fost, se pare \u015fi o tr\u0103dare… De aici, vina de neiertat a tr\u0103d\u0103torului… Reu\u015find s\u0103 ias\u0103 din \u00eencercuire… marele rege \u015fi-a luat singur via\u0163a, convins c\u0103 i-a venit \u015fi lui r\u00e2ndul s\u0103 mearg\u0103 la Zalmoxis\u201d (4).
\n Avem, astfel, o secven\u0163\u0103 memorabil\u0103 din legendara existen\u0163\u0103 a lui Decebal, repetat\u0103 mereu de c\u0103tre istorici \u015fi poe\u0163i de la o genera\u0163ie la alta, reverber\u00e2ndu-se pe bun\u0103 dreptate un simbol \u015fi o lume. Dar concomitent ni se ofer\u0103 cunoa\u015fterii \u015fi drama unui popor ce va fi s\u0103r\u0103cit \u015fi distrus f\u0103r\u0103 cru\u0163are, dup\u0103 legile celui mai puternic. Dar s\u0103 d\u0103m din nou cuv\u00e2ntul istoricului: \u201e\u00cen anul 107, Traian a revenit la Roma \u00een triumf, duc\u00e2nd cu el tezaurul Daciei, estimat la 5 milioane livre de aur (1 655 000 kg) \u015fi de dou\u0103 ori pe at\u00e2t argint… Romanii au luat tot ce au g\u0103sit \u00een tezaur…\u201d. Iar despre ascunderea lui, \u201ede ace\u015fti oameni chibzui\u0163i\u201d, Dio Cassius relateaz\u0103: \u201efusese ascuns de Decebal sub r\u00e2ul Sarge\u0163iei, din apropierea capitalei\u201d, dar Bicius, \u201ed\u0103du \u00een vileag toate acestea\u201d (5). C\u0103rat\u0103 la Roma, partea r\u0103pit\u0103 bravilor daci prin tr\u0103dare va \u00eemplini material orgiile r\u00e2nduite conform tradi\u0163iei. Iar cea r\u0103mas\u0103 \u00een trainica lume a Daciei, ve\u015fnic b\u00e2ntuit\u0103 de umbra cavalerului r\u0103t\u0103citor, \u00ee\u015fi va \u0163ese magica poveste, \u00eenfrunt\u00e2nd veacurile.
\n S\u0103 lu\u0103m deci \u00een seam\u0103 o realitate, \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00eentr-o aureol\u0103 deloc neglijabil\u0103 \u015fi-anume faptul c\u0103 spiritul dacic a refuzat \u00eentotdeauna pe cel roman, iar confrunt\u0103rile aspre, legendare \u00een memoria urma\u015filor, au \u00eensemnat \u00eens\u00e2nger\u0103ri aspre \u015fi nicidecum o idilic\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare.
\n Prin urmare, rana s\u0103r\u0103ciei dacilor prin tr\u0103dare \u015fi necugetata sec\u0103tuire a p\u0103m\u00e2ntului carpatic de gr\u00e2ne, lemne, aur \u015fi vite aveau s\u0103 se \u00eenscrie astfel \u00een memoria colectiv\u0103, ca stare de ne\u00eenfr\u00e2nat\u0103 l\u0103comie a cotropitorului. Oare ne gr\u0103bim s\u0103 ad\u0103ug\u0103m \u00eenc\u0103 un fapt \u00eenc\u0103rcat de semnifica\u0163ii? \u00cen corola valoric\u0103 cu iz legendar, urma\u015fii, p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, \u015fi-au emblemat fiin\u0163a lor trec\u0103toare cu suma de legende reprezent\u00e2nd, printre altele, marea tain\u0103 a comorilor r\u0103mase de la str\u0103mo\u015fi.
\n P\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, mitul comorilor dacilor este activ, cu referire fiind la acela\u015fi concentru creator de o istorie fantastic\u0103, fabuloas\u0103, cu mult peste ceea ce realitatea istoric\u0103 ne-a oferit prin vremi. \u00centru completarea acestei grile, ad\u0103ug\u0103m \u015fi observa\u0163ia regretatului mitolog Romulus Vulc\u0103nescu, potrivit c\u0103ruia memoria colectiv\u0103 a dat continuitate unei viziuni dureroase, privind comorile r\u0103mase din patrimoniul material dacic. Autorul Mitologiei rom\u00e2ne, Romulus Vulc\u0103nescu, observ\u0103 faptul c\u0103 \u00een memoria p\u0103m\u00e2ntului, \u201e\u00een Carpa\u0163ii Meridionali se \u00eent\u00e2lnesc circa 20 de mitonime criptice care pretind a desemna l\u0103ca\u015furile unor comori importante… p\u0103strate secrete prin tradi\u0163ie, \u00een unele sate de munte. Este vorba despre Comorile lui Decebal \u015fi Comorile Tarabo\u015ftilor lui\u201d (6). \u00cen treac\u0103t fie spus, mitologul nostru se situeaz\u0103 printre pu\u0163inii care fac distinc\u0163ie \u00eentre comorile regelui \u015fi cele ale supu\u015filor. Iar toponimiile \u00eenspre care se fac trimiterile, la o cercetare mai atent\u0103, par s\u0103 fie sinonime celor pe care le consemneaz\u0103 \u015fi mul\u0163imea legendelor, povestirilor \u015fi basmelor despre comori, ajunse p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. \u00cen extindere, cu referire la formele de relief, apar astfel men\u0163ionate st\u00e2ncile de munte \u015fi deal, plaiurile izolate, pr\u0103p\u0103stii, vaduri dosnice de ape repezi, pe\u015fteri cu intr\u0103ri \u015fi ie\u015firi tainice, v\u00e2rfuri de munte, izvoare, ad\u00e2ncuri de p\u0103duri, iezere, ruine de l\u0103ca\u015furi \u00eemp\u0103durite de vicisitudinile vremilor \u015fi multe altele. \u00cen fapt, o lume de \u00eencerc\u0103ri, prin care se tranziteaz\u0103 chiar propriul nostru spirit.
\n \u015ei ne gr\u0103bim ca-n lumina acestor deduc\u0163ii \u015fi afirm\u0103m faptul c\u0103 legendele despre comori \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 p\u00e2n\u0103 azi ca viziune at\u00e2t \u00eensemnul beneficului, c\u00e2t \u015fi pe cel al maleficului, ambele date de str\u0103vechi viziuni, implicit cele cu referire la drama dacilor. Dovad\u0103 a celor afirmate o constituie rostul lor moderator vreme \u00eendelungat\u0103, pe firul istoriei. Printre mul\u0163imea prezen\u0163elor salvatoare l\u0103sate de admirabila Dacie, se \u00eenscrie \u015fi momentul deplinei rena\u015fteri ce i-a urmat, fenomen pe care, \u00eentr-o lume a nestatorniciei, doar aurul te ajut\u0103 s\u0103-i po\u0163i schimba starea. Astfel, istoricul G.D.Iscru (7), la care revenim, urm\u0103rind destr\u0103marea statului roman, clipele salvatoare i-au fost infuzate, vorbea tocmai de spiritul dacic. El \u201ea dat imperiului, observ\u0103 istoricul amintit, jum\u0103tate din num\u0103rul de \u00eemp\u0103ra\u0163i… unii dintre ei \u00eenscriindu-se printre cei mai l\u0103uda\u0163i \u015fi efectiv mari capabili.\u201d.
\n Semnific\u00e2nd deci factorii ce au dat prelungire unei lumi \u00een care s-a \u0163esut legenda comorii niciodat\u0103 pierdut\u0103, inten\u0163ion\u0103m, ca urmare, descoperirea acelor factori ce s-au ad\u0103ugat \u00eentru mitizarea lor, pe crugul timpului.<\/p>\n

4. Comorile \u015fi pustiul vremilor<\/strong><\/p>\n

Departe de civiliza\u0163ia propriu-zis\u0103, \u00eentr-o lume \u00een care credin\u0163ele, \u00een legile p\u0103m\u00e2ntului care \u00eensemnau durata omului \u015fi a colectivit\u0103\u0163ii, s-a consolidat, credem, convingerea c\u0103 numai prin aflarea vestitei comori, apar\u0163in\u0103toare locului, spiritul d\u0103inuirii \u00een legile p\u0103m\u00e2ntului \u00ee\u015fi va g\u0103si \u00eemplinirea. De aici, mul\u0163imea legendelor \u0163esute de imaginarul colectiv, ce apropie \u015fi dep\u0103rteaz\u0103, precum \u00eentr-un balans imaginar, posibilitatea c\u00e2\u015ftig\u0103rii lor. \u015ei curios cum prin volbura veacurilor, tezaurul – poveste s-a amplificat, mereu \u015fi mereu, \u00eentr-o \u0163es\u0103tur\u0103 multipl\u0103, acoperind \u00eentregul areal rom\u00e2nesc. Asemeni fenomenului eroiz\u0103rii, mereu activ, \u015fi-a adus contribu\u0163ia la \u00eembog\u0103\u0163irea at\u00e2t a comorilor, c\u00e2t \u015fi a posesorilor, fiin\u0163e emblematice, care \u015fi-au cinstit vremea d\u0103inuirii.
\n Dar mai mult dec\u00e2t oricare alt factor s\u0103r\u0103cia, mizeria generalizat\u0103, distrugerea l\u0103ca\u015furilor sfinte, fuga perpetu\u0103 din calea barbarilor de tot felul; toate acestea la un loc au creat prototipul p\u0103m\u00e2nteanului situat \u00eendelungat\u0103 vreme \u201e\u00een margine de codru des\u201d, ca doritor de avu\u0163ie miraculos \u00eemplinit\u0103 \u015fi, de ce nu, de la cei trecu\u0163i cuvenindu-i-se, \u00een legile p\u0103m\u00e2ntului, ofranda fericirii depline. <\/p>\n

5. Comorile noroc \u015fi nenoroc<\/strong><\/p>\n

Pare s\u0103 fie, a\u015fadar, momentul potrivit de a semnifica un aspect esen\u0163ial, privind drama comorilor. De c\u00e2nd se \u015ftie, ele tenteaz\u0103 devastator, \u00eenc\u00e2t via\u0163a \u00ee\u015fi anuleaz\u0103, p\u00e2n\u0103 la pieire, pre\u0163ul. Omul ca salvator de via\u0163\u0103 v\u0103zut, anuleaz\u0103 credin\u0163e, concepte, absolut nimic din ceea ce \u0163ine de ritual \u015fi credin\u0163\u0103 nu-\u015fi mai afl\u0103 considera\u0163ie. Iar pe crugul timpului, spa\u0163iul nostru geografic, \u00een care destinul ne-a \u00eenscris credin\u0163a, \u015fi-a emblemat individualitatea, oferind vederii, veacuri \u015fi veacuri, comori, \u00een stare de bine \u015fi stare de r\u0103u.
\n \u015ei dac\u0103 pe \u00eentinderile Europei exist\u0103 at\u00e2tea \u015fi at\u00e2tea relicte istorice, c\u0103zute \u00een mu\u0163enia veacurilor, revenim, Sarmisegetuza regia, dimpotriv\u0103, continu\u0103 s\u0103 ne trimit\u0103, ne\u00eentrerupt, \u201emesaje\u201d. Glasul comorilor, \u00eens\u0103, de\u015fi nestrigat, s-a f\u0103cut auzit \u015fi trecut prin filtrul explica\u0163iilor magice. \u00cen fapt, asupra comorilor lui Decebal \u015fi ale Tarabo\u015ftilor s\u0103i c\u0103zut-a, \u00eenc\u0103 din anii de demult, blestemul ne\u00eenstr\u0103in\u0103rii, \u015fi oricine ar \u00eenc\u0103lca restric\u0163ia este p\u00e2ndit de lovituri neiert\u0103toare.
\n Apoi, c\u00e2nd am\u0103r\u00e2\u0163ilor truditori ai p\u0103m\u00e2ntului li se puteau vedea ochii \u00eeneca\u0163i \u00een lacrimi, ori de c\u00e2te ori fierul plugului, al h\u00e2rle\u0163ului sau pr\u0103bu\u015firea unor st\u00e2nci, ori alunec\u0103ri de p\u0103m\u00e2nt scoteau la iveal\u0103 n\u0103dejdea \u00eemplinirii, g\u00e2ndul acestora zbura \u00eenspre \u201esf\u00e2ntul de piatr\u0103\u201d, Decebal, ce le-ar fi l\u0103sat m\u00e2ntuirea prin \u201evocea p\u0103m\u00e2ntului\u201d.
\n Exist\u0103 chiar o statistic\u0103 a descoperirilor din vasta comoar\u0103 dacic\u0103, de romani, niciodat\u0103, pe de-a-ntregul \u015ftiut\u0103! Concret, \u00een imagisticul popular, ofertele acestor comori sunt gradate \u015fi par inepuizabile, dar oferite \u201e\u00een doze\u201d, posibil, cu rost constructiv. Iar mesajul, de asemenea, a devenit etern: niciodat\u0103 s\u0103 nu fie uitat cel care le-a p\u0103strat \u00een spa\u0163ii tainice ca s\u0103 le ofere urma\u015filor. Acesta e de fapt mesajul, o statistic\u0103 recent oferit\u0103 celor interesan\u0163i consemneaz\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103toare ocazii ale \u00eent\u00e2lnirii cu aurul du\u015filor, \u00eenconjura\u0163i de br\u00e2ul magic al condi\u0163ion\u0103rii vederii lor \u015fi de voci tainice.
\n F\u0103r\u0103 s\u0103 respecte rigoarea men\u0163ion\u0103rii surselor, cronicarul \u201eJurnalului Na\u0163ional\u201d, de luni, 15 martie 2004, pag 25, men\u0163ioneaz\u0103 gradual descoperirile comorilor, oferite drept \u201eo poveste f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit\u201d, din care, \u00eens\u0103, lipse\u015fte \u015firul lung al primei decade a veacului. Afirm aceasta, convins fiind c\u0103 ho\u0163ii sau \u00eent\u00e2mpl\u0103torii compensa\u0163i cu lic\u0103rul aurului, n-au lipsit niciodat\u0103 din \u0163es\u0103tura legendelor, ce urm\u0103reau supravie\u0163uirea \u201enepre\u0163uitelor\u201d. Desigur, cea mai mare parte a acestor descoperiri uluitoare nu va fi niciodat\u0103 cunoscut\u0103 cu adev\u0103rat, dec\u00e2t c\u0103: \u201ese poate crea o imagine despre inepuizabila comoar\u0103 a dacilor\u201d.
\n Dar s\u0103 d\u0103m spa\u0163iu datelor, \u00een exactitatea lor:
\n1540-1551: conform raportului unui cronicar al epocii, \u0163\u0103ranii au g\u0103sit 40.000 de monede cu \u00eensemnul regelui Lisimachos, \u00een apele r\u00e2ului Siret. Iar mai t\u00e2rziu, un general imperial a trimis o parte din comoar\u0103 la Viena, \u201epentru a fi inclus\u0103 \u00een comoara imperial\u0103\u201d. Jalnic destin al unor bog\u0103\u0163ii ce trebuiau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een inima \u0163\u0103rii.
\n \u00cen 1802, pe dealul Com\u0103rnicelului, doi b\u0103ie\u0163i \u201edin satul V\u0103lcele, \u00een timp ce erau cu porcii pe dealul cunoscut ast\u0103zi sub denumirea Com\u0103rnicelul, din Or\u0103\u015ftioara de Sus, au g\u0103sit un tezaur…\u201d
\n Iunie 1803: judec\u0103torul comitatului Hunedoara \u00eencepe o anchet\u0103, av\u00e2nd \u00een centrul aten\u0163iei descoperirea celor doi copii. Rezultatele sunt fructuoase: \u201etat\u0103l unuia dintre ace\u015fti copii pleac\u0103 pe urmele descoperirii \u015fi g\u0103se\u015fte \u00een zona Gr\u0103di\u015ftea-Muscel, un nou tezaur, compus din 450 de monede tip Koson\u201d. Semnifica\u0163ia este febra aurului, dezl\u0103n\u0163uit\u0103 mai apoi \u00een zon\u0103: \u201eAproape to\u0163i locuitorii din zon\u0103 au fugit pe coastele mun\u0163ilor ca s\u0103 caute aur… Mul\u0163imea era poate mai mare dec\u00e2t popula\u0163ia a \u015fase sate \u015fi to\u0163i c\u0103utau monede\u201d.
\n 1804: \u201e…se descoper\u0103 un nou tezaur de 987 kosoni, pe l\u00e2ng\u0103 Gr\u0103di\u015ftea\u201d. De la aceast\u0103 dat\u0103, autorit\u0103\u0163ile, nemul\u0163umite de rezultate \u201edecid s\u0103-i lase pe c\u0103ut\u0103torii priva\u0163i s\u0103 caute comorile\u201d, fapt ce duce la secretizarea oric\u0103ror rezultate.<\/p>\n

6. Vandalismul din mun\u0163ii de aur ai lui Decebal<\/strong><\/p>\n

Perioada postrevolu\u0163ionar\u0103 a dat fr\u00e2u liber na\u015fterii vandalismului \u015fi \u00een domeniul at\u00e2t de pre\u0163ios al mo\u015ftenirilor str\u0103bune, din care la loc de frunte ar fi trebuit puse, juridic, \u00een primul r\u00e2nd, bunurile Sarmisegetuzei. Dar anarhia legilor – tocmeal\u0103, corup\u0163ia \u015fi \u015fantajul au f\u0103cut cas\u0103 bun\u0103 cu politicienii \u015fi frunta\u015fii administra\u0163iei, \u00eenc\u00e2t vestigiile, fort\u0103re\u0163ele, mormintele, \u00eentregul microsistem dacic s\u0103 fie \u00eenc\u0103 o dat\u0103 r\u0103scolit f\u0103r\u0103 menajamente; rezultatul, traficul cu aur dacic s\u0103 ia o amploare nemai\u00eent\u00e2lnit\u0103. Din datele oferite de Jurnalul Na\u0163ional extragem:
\n \u201e… 1999 a fost un an de foc pentru c\u0103ut\u0103torii de aur. \u00cen aprilie, un grup de c\u0103ut\u0103tori ilegali, din care au f\u0103cut parte \u015fi poli\u0163i\u015fti locali, a dezgropat un colan de aur de dou\u0103 kilograme, precum \u015fi c\u00e2teva zeci de monede. \u00cen perioada mai-iunie, grupul a descoperit \u00een zona V\u00e2rful Pris\u0103cii, nu mai pu\u0163in de trei tezaure de aur, ce c\u00e2nt\u0103reau 48 de kilograme\u201d. Iar efectul, f\u0103r\u0103 precedent al acestui vandalism, s-a concretizat \u015fi \u00een sc\u0103derea valorii acestor monede, pe pie\u0163ele numismatice interna\u0163ionale, unde valoarea lor a sc\u0103zut de la 2500 de dolari, la 400 \u015fi 750 de dolari, \u00een prezent.
\n Nimic mai tragic dec\u00e2t aceste dovezi ce vorbesc de la sine despre dezastrele cauzate de c\u0103tre mercenarii aurului, prip\u0103\u015fi\u0163i din cele patru z\u0103ri, aici, \u00een lumea \u00een care, \u00eenc\u0103 legea supravie\u0163uie\u015fte cu capul spart!<\/p>\n

7. Alte m\u0103rturii \u00eensemnate prin vremi, despre comori \u015fi nelegiui\u0163i<\/strong><\/p>\n

Multe \u015fi variate au fost pricinile pentru care bog\u0103\u0163iile unei familii, ale unui clan, localitate sau chiar tezaurul unei \u0163\u0103ri se pietrific\u0103 \u00een comori \u00eenv\u0103luite \u00een tain\u0103, \u00eennebunind imagina\u0163ia multora. Oricum, vremurile aflate sub semnul relativit\u0103\u0163ii, existente dintotdeauna, au constituit cauzele obiective ale t\u0103inuirii bunurilor. \u201e\u015ei dac\u0103 at\u00e2tea lucruri putrezesc cu vremea, observ\u0103 Tudor Pamfile, r\u0103m\u00e2n banii \u015fi sculele-odoarele, pe care rugina nu le poate m\u0103cina dec\u00e2t dup\u0103 veacuri\u201d (8). Acestea sunt comorile.
\n C\u00e2t prive\u015fte locul ales pentru t\u0103inuirea bog\u0103\u0163iilor, acesta era \u00eentotdeauna \u00eenv\u0103luit \u00een inobservabil, stare sub care se \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa \u00een ochii celor obseda\u0163i de str\u0103lucirea mirajului. Men\u0163ion\u0103m c\u00e2teva, orient\u00e2ndu-ne dup\u0103 imaginarul pl\u0103smuit de mul\u0163imea pove\u015ftilor, av\u00e2nd drept reper enigmatica localizare a comorilor; pentru c\u0103, \u00een expresia mitologului deja amintit, \u201enumai locul trebuia \u00eensemnat ca s\u0103 fie \u0163inut minte u\u015for, dar alegerea trebuia s\u0103 se fac\u0103 astfel, ca s\u0103 nu dea nim\u0103nui de b\u0103nuit\u201d (9), undeva \u00een incinta casei, la un col\u0163 al casei, de obicei \u00een partea de r\u0103s\u0103rit, \u00een aria \u015furii, la cump\u0103na f\u00e2nt\u00e2nii, la r\u0103d\u0103cina unui pom din gr\u0103din\u0103, loc pr\u0103p\u0103stios, st\u00e2nci, pe\u015fteri, ghizduri, scorburi de stejar uria\u015f, morminte, multe dintre ele \u00eenv\u0103luite \u00een blesteme, vr\u0103ji sau alte consemne cu aspect restric\u0163ionar.
\n Nu sunt de omis nici cauzele pentru care, pe crugul timpului, at\u00e2tea bog\u0103\u0163ii s-au pulverizat, reintr\u00e2nd \u00een inima p\u0103m\u00e2ntului, veacuri \u015fi veacuri, ori chiar pentru totdeauna. Semnificative sunt tulbur\u0103rile ce-au adus la destr\u0103marea unor popoare, cum e cazul Daciei din vremea lui Decebal. Semnul Apocalipsei a pulverizat bog\u0103\u0163iile, comorile s-au \u00eenchis \u00een taina p\u0103m\u00e2ntului, \u00eenv\u0103luite \u00een blesteme.
\n Asemeni, \u00een rela\u0163ie cu istoria p\u0103m\u00e2ntului, veacurile marilor migra\u0163ii au impus t\u0103inuirea avu\u0163iilor sub \u00eensemne diverse, dintre care cele mai de pre\u0163 erau comori. Despre ele s-au perpetuat felurite istorii, \u00eent\u0103rite din vreme \u00een vreme, prin descoperirea unora, atunci c\u00e2nd mul\u0163i dintre noroco\u015fi se a\u015fteptau mai pu\u0163in. \u015ei astfel, for\u0163a de penetra\u0163ie a pove\u015ftilor despre comori se amplifica, tension\u00e2ndu-le durata \u015fi credibilitatea.
\n Din aceste multe perioade ale unei lumi zbuciumate, rememor\u0103m istoria comorilor, denumite \u201eMinunile barbare din Ardeal\u201d, de la Moigrad \u015fi Apahida. L\u00e2ng\u0103 satul Moigrad, din jude\u0163ul S\u0103laj, s-a descoperit o furc\u0103 cu cinci din\u0163i, din aur, un idol cu form\u0103 uman\u0103, un pandantiv inelar, patru idoli cu bra\u0163ele \u00een cruce, dou\u0103 br\u0103\u0163\u0103ri deschise, m\u0103rgele \u015fi 204 inele. Toate de la sf\u00e2r\u015fitul neoliticului.
\n C\u00e2t despre Tezaurele de la Apahida, din vremea migra\u0163iilor, gepizii, care au trecut prin aceste locuri, \u015fi-au \u00eengropat la Apahida c\u0103peteniile \u00eempreun\u0103 cu dou\u0103 tezaure. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, pe unul din inelele g\u0103site era inscrip\u0163ionat \u015fi numele c\u0103peteniei ce-l purtase: Omaharus.
\n \u015ei nu putem omite nici Clo\u015fca cu puii de aur de la Pietroasele, un tezaur pe care Alexandru Odobescu, primul cercet\u0103tor al acestei comori emblematice, l-a atribuit go\u0163ilor, fapt atestat \u015fi de c\u0103tre speciali\u015ftii ce i-au urmat.
\n Istoria multor comori are, de asemenea, drept referin\u0163\u0103, perioadele invaziilor turce\u015fti, c\u00e2nd lumea rom\u00e2neasc\u0103 era bulversat\u0103, supus\u0103 n\u0103p\u0103stuirilor. Legenda comunei doljene Terpezi\u0163a, despre o comoar\u0103 ce se afla \u00een apropierea satului, implic\u0103 deopotriv\u0103 \u015fi dramaticul destin al s\u0103tenilor m\u0103cel\u0103ri\u0163i de turci. \u201eAtunci c\u00e2nd au n\u0103v\u0103lit turcii, \u00een satul nostru, era \u00eentr-o duminic\u0103 \u015fi to\u0163i tinerii, b\u0103ie\u0163i \u015fi fete, erau la hor\u0103, \u00eentr-o poieni\u0163\u0103 din apropierea p\u0103durii. Turcii i-au omor\u00e2t pe to\u0163i… Tinerii aveau cu ei cufere pline cu monezi de aur. Ca s\u0103 nu le mai care dup\u0103 ei… le-au \u00eengropat cu oamenii omor\u00e2\u0163i. Au stabilit s\u0103 dezgroape aurul la \u00eentoarcere c\u0103tre Turcia. Numai c\u0103 au murit \u00een timpul b\u0103t\u0103liilor, \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, astfel c\u0103 aurul a r\u0103mas acolo. Numai c\u0103 nimeni nu \u015ftie, exact, unde e \u00eengropat.\u201d (10)
\n Comorile haiducilor, \u00eens\u0103, par s\u0103 fie \u00eembr\u0103cate \u00een legendele cele mai captivante, deopotriv\u0103 cu popularitatea eroului despre care se \u0163ese povestea. Astfel, despre comoara lui Tudor Vladimirescu, circul\u0103 \u00een zona Pade\u015fului, a Milit\u0103re\u015ftilor \u015fi chiar \u00een \u00eentreaga parte sudic\u0103, pove\u015fti felurite despre comorile de el ascunse, pe care mul\u0163i \u00eenc\u0103 le mai caut\u0103 \u015fi ast\u0103zi. Se vorbe\u015fte despre pe\u015fteri \u00een care se p\u0103streaz\u0103 aurul lui Tudor, despre anume ritualuri \u015fi leg\u0103minte ce se cer \u00eemplinite, pe care \u00eens\u0103 nimeni p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi nu le-a dus p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, de unde \u015fi neputin\u0163a afl\u0103rii lor.
\n Asemenea pove\u015fti s-au \u0163esut \u015fi-n rela\u0163ie cu bog\u0103\u0163iile lui Constantin Br\u00e2ncoveanu, personalitate al c\u0103rei dramatic sf\u00e2r\u015fit a favorizat apari\u0163ia unei \u00eentregi suite de istorii despre fabuloasele comori ascunse prin tainice pe\u015fteri muntoase.<\/p>\n

8.Toponimiile \u015fi alte repere folosite la ascunderea comorilor:<\/strong><\/p>\n

\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu ascunderea comorilor, rare au fost cazurile \u00een care s-au p\u0103strat m\u0103rturiile unora dintre autorii conserv\u0103rii lor, ob\u0163inute prin m\u0103suri extreme. Un asemenea caz se refer\u0103 la comorile \u00eengropate de haiducii c\u0103pitanului Vintil\u0103 Tartan, o c\u0103petenie care a b\u00e2ntuit cu ceata sa, \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, \u015fi zonele subcarpatice prahovene. M\u0103rturia apar\u0163ine haiducului Ion Constantin, din neamul lui Grigore din Brebu, component al cetei lui Tartan, \u00eentemni\u0163at la Ocna Telega, prin anul 1850, c\u00e2nd supus presiunilor, m\u0103rturiile sale sunt consemnate \u00eentr-un caiet p\u0103strat p\u00e2n\u0103 azi, de c\u0103tre Gheorghe Chivescu, ce se denumea \u201elogof\u0103t de pe Lunc\u0103\u201d \u015fi membru al Consiliului comunei Pietriceaua. (11)
\n Extragem c\u00e2teva din cele declarate de nefericitul haiduc, ce va fi pl\u0103tit cu via\u0163a f\u0103r\u0103delegile comise:
\n\u201eDe la tunul Brebu, pe drumul oilor \u00een Plaiul G\u0103inii, de la f\u00e2nt\u00e2n\u0103 spre soare, sunt doi fagi, un tei \u015fi un mesteac\u0103n. Pe fag e semnul m\u0103n\u0103stirii. La semn, jos, e o comoar\u0103.\u201d
\n\u201eDin v\u00e2rful Barbe\u015fului, se vede o poian\u0103 ce se nume\u015fte \u201ePoiana Frasinului\u201d. Aici este o piatr\u0103 mare ce seam\u0103n\u0103 cu o capr\u0103 culcat\u0103 \u00een iarb\u0103. Pe piatr\u0103 este s\u0103pat\u0103 o cruce. Aici, sub crucea de piatr\u0103 se afl\u0103 ascuns\u0103 de noi o comoar\u0103\u201d.
\n\u201e\u00cen dosul Nemernicului la \u201eLacul Puturos\u201d sunt doi copaci al\u0103turi cu semnele unui om legat \u015fi arat\u0103 cu degetul unde sunt \u00eengropa\u0163i banii. Deasupra comorii s-a f\u0103cut focul, de noi, doi ani\u201d.
\n\u201ePe drumul P\u0103ltinetului, din Barbe\u015f la Pl\u0103ie\u015fu, cum vii devale \u00een dreapta, sub Coast\u0103, e un paltin. Sub paltin e \u00eengropat un cazan de tuci, plin cu bani de argint\u201d.
\n\u201eDe la Telega, p\u00e2n\u0103 la Te\u015fila, unde sunt dou\u0103 v\u0103i gur\u0103-n gur\u0103 \u015fi se vars\u0103 \u00een Doftana, pe Valea de r\u0103s\u0103rit este o cruce s\u0103pat\u0103 \u00een piatr\u0103, unde se pi\u015f\u0103 apa din maluri \u015fi \u00een st\u00e2nga pietrei, \u00een dreptul crucii, sunt dou\u0103 \u0163evi de cazan de aram\u0103 pline cu bani de aur austrieci\u201d.
\n Fapt relevant, \u00eens\u0103, \u00een multe din m\u0103rturiile sale, despre ascunderea bog\u0103\u0163iilor r\u0103pite \u00een anii de haiducie, descoperim \u015fi date despre faptele lor, relat\u0103ri despre comportament \u015fi moduri \u00een care au ac\u0163ionat \u00een diverse momente \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, despre modalit\u0103\u0163i de procedur\u0103 surprinz\u0103toare prin inventivitate \u015fi perspicacitate.
\n\u201eLa Lacul icoanei este un pu\u0163. Acolo a avut loc un atac \u00eentre \u015fapte turci \u015fi unsprezece haiduci. Turcii au fost t\u0103ia\u0163i \u015fi b\u0103ga\u0163i \u00een pu\u0163, cu to\u0163i banii ce p\u0103strau asupra lor, c\u00e2\u0163i nu se \u015ftie\u201d.
\n\u201eLa Poiana lui B\u0103lan, \u00eentre drum \u015fi poteca Te\u015filei, este un copac fag \u015fi un soc \u00een el. Pe buturuga fagului sunt bani mul\u0163i \u015fi un soldat poleac cu arma \u00een m\u00e2n\u0103, de aur, adus de un voinic din Moldova ca plocon domnului c\u0103pitan c\u00e2nd a venit de s-a unit cu el \u015fi a depus jur\u0103m\u00e2ntul de credin\u0163\u0103, cu un alt frate al s\u0103u\u201d.
\n\u201eLa scaunul ho\u0163ilor este o cul\u0103 zidit\u0103 cu gura \u00een fa\u0163a r\u00e2pei. Aici […] \u015fi dou\u0103 tunuri \u00eenc\u0103rcate \u00een loc de plumbi cu argin\u0163i. Aici mai este un \u015farpe de aur \u015fi o broasc\u0103 \u0163estoas\u0103 de argint, cu ma\u015fina permanent\u0103 care merge trei ceasuri. Mai este un arici de bronz cu ghimpii de aur, ochii de diamant \u015fi \u0163ine \u00een gur\u0103 o \u015fop\u00e2rl\u0103 de aur, de coad\u0103. \u015ei dac\u0103 mai mergeau lucrurile a\u015fa, domnul c\u0103pitan Vintil\u0103 Tartan aici vrea s\u0103-\u015fi a\u015feze domnia\u201d.
\n\u201ePe piciorul muntelui Vornicul \u00een p\u0103dure, cam la jum\u0103tate, sunt \u015fase paltini \u00een r\u00e2nd, \u00eentre cei doi din mijloc sunt \u015fase desagi cu turti\u0163e de cear\u0103 \u00eengropat\u0103, c\u00e2t duce nou\u0103 cai, lua\u0163i de la un mocan care a trecut peste grani\u0163\u0103. Aici am f\u0103cut un dejun de 14 ani \u015fi pe urm\u0103 am trecut la c\u00e2mp\u201d.
\n\u201eLa p\u0103durea Cr\u00e2ngul lui Bot, \u00een Col\u0163i, dinspre T\u00e2rg\u015foru, avem trei g\u0103le\u0163i de pu\u0163 cu bani turce\u015fti (icu\u015fari de aur)\u2026 Aici se afl\u0103 o piatr\u0103 unde este \u00eengropat\u0103 comoara. Aici am f\u0103cut un dejun de patru luni, de unde am s\u0103rit \u00een jude\u0163ul Buz\u0103u, la drum\u201d.
\n \u015ei m\u0103rturiile ar putea continua (12), ele fiind, \u00een mare parte, amestec de imaginar \u015fi realitate, de toponimii \u015fi referiri la elemente de natur\u0103 cu durat\u0103 efemer\u0103, de unde \u015fansele palide ale descoperirii lor. Iar dac\u0103 totu\u015fi o parte au fost scoase la iveal\u0103, desigur c\u0103 taina afl\u0103rii lor s-a p\u0103strat cu sfin\u0163enie, de\u015fi conceptele ce le vizeaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi azi existen\u0163a, implic\u0103 elemente de factur\u0103 demonic\u0103: \u201eComoara jurat\u0103, sigur \u00ee\u0163i aduce nenorociri,- comorile apar\u0163in lui \u201eUcig\u0103-l crucea\u201d, pentru c\u0103 au ca temei japca, jaful sau crima, iar blestemele comorilor se revars\u0103 asupra celui care le va folosi numai \u00een scopuri personale\u201d (13).<\/p>\n

9. Credin\u0163e, blesteme \u015fi leg\u0103minte<\/strong><\/p>\n

Explicabil, ca prin situarea lor tainic\u0103, de comori s\u0103 se lege felurite credin\u0163e, blesteme \u015fi leg\u0103minte, care, prin for\u0163a lor de seduc\u0163ie, s\u0103 aprind\u0103, p\u00e2n\u0103 \u015fi azi, imagina\u0163ia cutez\u0103torilor. Apoi, situate la pragul dintre realitate \u015fi imaginar, comorile \u015fi-au perpetuat legendele \u00een vetrele satelor, iar \u00een nop\u0163ile lungi de iarn\u0103, dep\u0103nate de b\u0103tr\u00e2ni, aprindeau, \u00een acele lumi b\u00e2ntuite de s\u0103r\u0103cie, n\u0103dejdi iluzorii \u00een schimbarea vie\u0163ii. Cu ample intruziuni \u00een basme, aceste legende accentueaz\u0103 latura fantasticului, apel\u00e2ndu-se la o \u00eentreag\u0103 demonologie popular\u0103, prin care se restric\u0163ioneaz\u0103 \u00eentr-un fel \u00eens\u0103\u015fi c\u0103utarea lor.
\n De aici, ritualica divers\u0103, \u00eenc\u0103rcat\u0103 de sacralitate, prin care se creeaz\u0103 c\u0103i de apropiere \u015fi \u00eencercare de spargere a \u201etainei\u201d. Fiindc\u0103, s\u0103 re\u0163inem, \u00een enigmatica lor situare, comorile sunt \u00eenv\u0103luite \u00een blesteme aspre, stare explicat\u0103 de Tudor Pamfilie, prin faptul c\u0103 \u201eomul \u00ee\u015fi \u00eengroap\u0103 comoara cu m\u00e2nie \u015fi cu o dorin\u0163\u0103 ca tot el s\u0103 aib\u0103 parte de d\u00e2nsa la o vreme prielnic\u0103, iar c\u00e2nd acesta n-o mai poate dori…, r\u0103utatea sufletului s\u0103u \u00eel face s\u0103 doreasc\u0103 mult ca agonisita lui s\u0103 nu intre niciodat\u0103 pe m\u00e2inile nim\u0103nui, ci pe vecii vecilor s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ne\u015ftiut\u0103 \u015fi neclintit\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt\u201d.(14)
\n Prin urmare, numai prin anume ritualuri, \u00een jocul imaginarului, se oferea posibilitatea deschiderii por\u0163ilor enigmaticelor c\u0103r\u0103ri ce puteau duce la comoar\u0103. Astfel, ursitul comorii aducea necaz \u015fi moarte, dar procedura era luat\u0103 \u00een seam\u0103 \u015fi fructificat\u0103. Ritualica ofrandelor, clasic\u0103, este suita de implic\u0103ri ce o impune regula: \u201eS\u0103 n-aib\u0103 nimeni parte de o comoar\u0103, dac\u0103 nu va face cu o parte din bani, milostenii; s\u0103 dea s\u0103rindare pe la biserici \u015fi m\u00e2n\u0103stiri, s\u0103 fac\u0103 o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 l\u00e2ng\u0103 un drum, s\u0103 cumpere ni\u015fte vraci pentru case nevoia\u015fe cu mul\u0163i copii, s\u0103 fac\u0103 case pentru femei v\u0103duve, s\u0103 cumpere p\u0103m\u00e2nt pentru copii orfani \u015fi alte binefaceri…\u201d (15).
\n Ca moment benefic pentru aflarea unei comori sunt prezise: ziua de Pa\u015fti, de Sf. Gheorghe, Ispas, iar la aceste momente apar semne ce le dezv\u0103luie locul, precum \u201ev\u00e2lv\u0103t\u0103ile\u201d ce se \u00eenal\u0163\u0103 spre cer. C\u00e2nd apar asemenea fl\u0103c\u0103ri, cei l\u0103comi\u0163i dup\u0103 comori \u00eenseamn\u0103 locul \u00een g\u00e2nd, ca apoi s\u0103 procedeze la g\u0103sirea lui.
\n Revenind la ideea ini\u0163ial\u0103, dintre ritualurile principale fac parte \u015fi p\u0103trunderea prin por\u0163i aflate \u00een albia unor lacuri, descuierea unor l\u0103ca\u015fe cu iarba fiarelor, ori chiar plata ei prin moarte de om. Toate aceste predic\u0163ii sunt \u00een fapt dovezi certe privind localizarea comorilor \u00eentr-un spa\u0163iu al \u201eindefinitului\u201d \u015fi numai \u00eent\u00e2mplarea ori insisten\u0163a p\u00e2n\u0103 la autodistrugere pot favoriza \u00eent\u00e2lnirea cu visul. \u015ei, demn de re\u0163inut c\u0103 ne\u00eemp\u0103c\u00e2nd precum se cuvine \u015etima, Ielele ori chiar pe \u201enecuratul\u201d, comorile se r\u0103zbun\u0103, duc\u00e2nd adesea la pierderea lor, dar chiar \u015fi pierz\u00e2ndu-l pe cel l\u0103comit.
\n \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu factorul ce le reactivizeaz\u0103 mereu \u015fi mereu legenda, cu riscul repet\u0103rii, reamintim faptul c\u0103 momentele de lipsuri cronice, de ne\u00eempliniri \u00een \u015fir de genera\u0163ii, de supravie\u0163uiri \u00een urma unor cataclisme, toate aceste momente negre devin n\u0103sc\u0103toare de iluzii, c\u00e2nd omul a\u015fteapt\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 mult visata comoar\u0103. Relatarea ce urmeaz\u0103 pare s\u0103 conving\u0103: \u201eEra prin \u201968, domnule, \u015fi vai de capul meu ce s-au mai trecut peste via\u0163a mea, de n-am s\u0103 le pot uita niciodat\u0103. S\u0103pam la funda\u0163ia bisericii de la noi din sat, c\u0103 don\u2019 p\u0103rinte \u015fi-o pus \u00een cap s\u0103 scoat\u0103 umezeala din zidurile bisericii. S\u0103pat-am vreo dou\u0103 zile, c\u0103 luasem din dreptul altarului \u00eemprejur, la o ad\u00e2ncitur\u0103 de un h\u00e2rle\u0163, apoi trecusem la al doilea \u015fi la al treilea. A\u015fa ne-a dat nou\u0103 prin cap \u00een\u0163elegerea c\u0103 n-au s\u0103 se nasc\u0103 plesnituri \u015fi cr\u0103p\u0103turi \u00een ziduri. Mai b\u0103teau ici-colo c\u00e2te-o pan\u0103, mai \u00eendesam c\u00e2te o piatr\u0103 \u00een golul ce se n\u0103\u015ftea c\u00e2nd se scotea p\u0103m\u00e2ntul \u015fi uite-a\u015fa am dibuit un gomolo\u0163, c\u00e2t o oal\u0103 de varz\u0103. \u015ei l-am spart \u015fi din el s-au \u00eempr\u0103\u015ftiat b\u0103nu\u0163i galbeni. Toader al S\u0103ureanului, camaradul cu care lucram, a strigat ca un apucat: M\u0103i Valere, e aur, bat\u0103-te \u015fi te bat\u0103! Apoi \u015fi-a aruncat haina acoperind locul. \u015ei domnule, \u00eei str\u0103luceau ochii, de parc\u0103 era apucat. De fapt, a\u015fa \u015fi era. Iar eu, bat\u0103-m\u0103 s\u0103 m\u0103 bat\u0103, m-a pus necuratul s\u0103 m\u0103 dau de partea lui, c\u0103 mi s-o \u00eennegurat \u015fi mie ochii \u015fi m-o cuprins, drept s\u0103-\u0163i spun, frigurile. \u00cemi tremurau m\u00e2inile \u015fi picioarele, apoi mi-am sim\u0163it cl\u0103n\u0163\u0103nindu-mi din\u0163ii \u00een gur\u0103. \u015ei-am uitat de lucru, \u015fi i-am strigat lui S\u0103ureanu, hai omule s\u0103 facem parte, parte! At\u00e2t a a\u015fteptat: Hai Valere, d\u0103 cu m\u00e2na dreapt\u0103! A zburat haina peste \u015fan\u0163 \u015fi, Doamne, cum mai str\u0103lucea aurul, pata aia \u00eentins\u0103 \u00een ad\u00e2ncul \u015fan\u0163ului! Toader a urnit oala \u015fi ea s-a spart. I-a ar\u0103tat vederii o gr\u0103mad\u0103 aurie. \u015ei \u015fi-a \u00eenfipt \u00een el palmele f\u0103cute c\u0103ni\u015f: Valere, uite, o gr\u0103mad\u0103 \u0163ie, o gr\u0103mad\u0103 mie. \u015ei dintr-o dat\u0103, dou\u0103 gr\u0103mezi aurite au \u00eenceput s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 pe muchia \u015fan\u0163ului, ajuns la \u015fold. \u015ei uite a\u015fa, una mie, una lui… iar la urm\u0103, jale, s-a \u00eencheiat tot la mine. \u015ei l-am v\u0103zut pe S\u0103ureanu \u00eeng\u0103lbenit ca aurul, c\u0103 ne b\u0103tea soarele asfin\u0163itului drept \u00een fa\u0163\u0103: P\u0103i, cum facem Valere, \u00eel iau eu?, P\u0103i, de ce s\u0103-l iei tu? A\u015fa c\u0103 eu… Am\u00e2ndoi, omule! \u015ei…? \u00cel \u00eemp\u0103r\u0163im, un pumn mie \u015fi ce-a r\u0103mas, \u0163ie! A\u015fa am \u015fi f\u0103cut, dar S\u0103urean, dup\u0103 ce-\u015fi aruncase restul de m\u00e2ncare din strai\u0163\u0103, \u00ee\u015fi c\u00e2nt\u0103rea avu\u0163ia adunat\u0103 \u00een locul m\u00e2nc\u0103rii, cu privirea prezis\u0103 spre gr\u0103mada mea de noroc. Mi l-am adunat \u015fi eu \u00een c\u0103ma\u015f\u0103 \u015fi ne-am desp\u0103r\u0163it gr\u0103bi\u0163i, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne mai lu\u0103m uneltele, s\u0103-l mai a\u015ftept\u0103m pe don\u2019 p\u0103rinte \u015fi s\u0103 ne zicem, barem, seara bun\u0103. Apoi, a doua zi, pe la amiaz\u0103, p\u0103\u0163anie mare. S\u0103urean n-a mai venit la lucru, \u00een locul lui mi s-au ar\u0103tat doi domni care m-au luat pe ner\u0103suflate, smulg\u00e2ndu-m\u0103 din \u015fan\u0163ul s\u0103pat la funda\u0163ia bisericii! Unde-i aurul, spune! Care aur? \u015ei buf, un pumn, doi, trei, apoi, s\u00e2nge \u00een gur\u0103 \u015fi din\u0163i zbura\u0163i. Ce s\u0103 mai zic? – Acas\u0103, haide\u0163i c\u0103 vi-l ar\u0103t! Dar s-au dus ei \u00een locul \u015fi comoara n-am mai v\u0103zut-o niciodat\u0103. Destul c\u0103 m-au dus la Gherla, p\u00e2n\u0103 \u00een toamn\u0103, c\u00e2nd mi-au dat drumul \u015fi l-am \u00eent\u00e2lnit pe S\u0103urean. Era numai piele \u015fi oase. \u015ei el, s\u0103racul, c\u0103 s-a stins prea devreme, atunci mi-a dat \u00een\u0163elesul lucrurilor. Se \u00eemb\u0103tase seara la c\u00e2rcium\u0103, \u015fi-a aruncat pe tejghea un pumn de firfirici galbeni. At\u00e2t \u015fi de-aici, amar de noi, am pl\u0103tit-o greu c\u0103, vezi, Doamne, comoara nu ne-o fost dat\u0103. \u015ei noi am dezvelit-o prea devreme, de aici, blestemul!\u201d (16).
\n Dar n\u0103dejdea r\u0103m\u00e2ne mereu departe, sor\u0163ii sunt at\u00e2t de zg\u00e2rci\u0163i cu vis\u0103torii, \u00eenc\u00e2t sur\u00e2sul le \u00eencremene\u015fte pe buze! Fiindc\u0103 Ielele, F\u00e2rtatele \u015fi \u015etima, blestemele \u015fi alte semne aduc\u0103toare de pieire sunt pav\u0103za din totdeauna a nepre\u0163uitelor pe m\u0103sur\u0103! V\u00e2lva mun\u0163ilor, \u00een fapt, vegheaz\u0103 \u00eenc\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103, iar cei a\u015ftepta\u0163i s\u0103-i ia urma \u00eent\u00e2rzie. Ale\u015fii sunt rari, l\u0103comi\u0163ii \u015fi r\u0103ii sunt mul\u0163i, iar lor nu li se cuvine s\u0103 le fie ar\u0103tat\u0103 str\u0103lucirea m\u00e2ntuitoare a aurului! (17).<\/p>\n

Bibliografie:<\/p>\n

1.\tJean Chevalier, Alain Gheerbrant, \u201eDic\u0163ionar de simboluri\u201d, volum I (A-D), editura Artemis, Bucure\u015fti 1994, pag. 354
\n2.\tDijna Rusti, \u201eDic\u0163ionar de teme \u015fi simboluri \u00een literatura rom\u00e2n\u0103\u201d, editura Univers Enciclopedic, Bucure\u015fti 2002, pag. 92
\n3.\tIdem 2
\n4.\tG.D. Iscru, \u201eTraco-geto-dacii, no\u0163iunea matc\u0103 din spa\u0163iul carpato-danubian, balcanic\u201d, editura N.B\u0103lcescu, Bucure\u015fti 1998, pag. 107
\n5.\tIdem 4<\/em>
\n6.\tRomulus Vulc\u0103nescu, \u201eMitologia Rom\u00e2neasc\u0103\u201d, editura Academica, 1985, pag. 470
\n7.\tG.D. Iscru, op. cit., pag. 196
\n8.\tTudor Pamfilie, \u201eMitologia Rom\u00e2neasc\u0103, Comorile\u201d, editura All, Bucure\u015fti 1997, pag. 375
\n9.\tIdem 8
\n10. relatarea elevului I.D. la ora de compunere
\n11. Corneliu A Lungu, Cartea comunei Brebu- prahova, Editura Anamarol, Bucure\u015fti, 2oo8,pp. 236-238.
\n12. ibidem
\n13. ibidem
\n14. Tudor Pamfilie, op. cit., pag.383
\n15. ibidem
\n16. Benchea Com\u015fa, 40 de ani, 1988, Ghijasa de Jos-Sibiu
\n17. De v\u0103zut \u015fi Gherasim Rusu Togan, P\u0103m\u00e2ntul \u015fi ordinea lumii, Editura Funda\u0163iei \u201eLibra\u201d, Bucure\u015fti, 2003<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Christian CR\u0102CIUN Dimine\u0163ile \u015eeherezadei \u00cen zori, \u015eeherezada tace. Odat\u0103 cu primul semn c\u0103 noaptea a obosit \u015fi ziua e pe<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19459"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19459"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19459\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19462,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19459\/revisions\/19462"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19459"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19459"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19459"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}