{"id":19450,"date":"2022-10-17T21:46:39","date_gmt":"2022-10-17T18:46:39","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19450"},"modified":"2022-10-17T21:48:33","modified_gmt":"2022-10-17T18:48:33","slug":"spatii-culturale-nr-29-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19450","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 29 (1)"},"content":{"rendered":"

EDITORIAL<\/strong><\/p>\n

Daniel DR\u0102GAN<\/strong>
\n\"\"

Povestea, eterna poveste!<\/strong><\/p>\n

Am evitat \u00eentotdeauna s\u0103 comentez c\u0103r\u0163ile mele \u015fi ale altor scriitori mai ales. N-am f\u0103cut publice nici preocup\u0103rile, nici convingerile mele (c\u00e2te sunt) \u00een privin\u0163a teoriilor literare. Dar am fost provocat, nu o dat\u0103, cu \u00eentreb\u0103ri, de colegii de la revistele literare sau de la televiziuni \u015fi r\u0103spunsurile n-au putut fi de fiecare dat\u0103 evitate.
\nO \u00eentrebare pus\u0103 de un t\u00e2n\u0103r redactor al revistei \u201eAisberg\u201d mi s-a p\u0103rut cu deosebire provocatoare \u015fi, r\u0103spunz\u00e2nd acestei \u00eentreb\u0103ri, am atins, de fapt f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau, un subiect care, pentru mine, nu mai prezenta de mult\u0103 vreme o importan\u0163\u0103 practic\u0103: destinul prozei, resorturile ei vitale. El m-a \u00eentrebat cum cred c\u0103 va fi receptat\u0103 opera mea \u00een anul 2060. M\u0103rturisesc, nu m\u0103 g\u00e2ndisem niciodat\u0103 la o astfel de situa\u0163ie, nu am proiectat niciodat\u0103 ceea ce am scris pe o perspectiv\u0103 precis\u0103 \u015fi at\u00e2t de avansat\u0103 \u00een timp. C\u00e2nd am auzit \u00eentrebarea, am \u00eencercat s\u0103 m\u0103 imaginez eu \u00een postura de cititor al anului 2060 \u015fi m-a cuprins ame\u0163eala. M-am uitat cu 50 de ani \u00eenapoi \u015fi senza\u0163ia a fost c\u0103 plutesc. Parc\u0103 alalt\u0103ieri culegeam litere de plumb \u015fi chiar de lemn, una c\u00e2te una, \u015fi alc\u0103tuiam din mii \u015fi mii de buc\u0103\u0163ele o pagin\u0103 de carte sau de revist\u0103. Acum internetul – revolu\u0163ionar nu doar ca tehnologie, dar \u015fi ca democra\u0163ie a informa\u0163iei – a devenit el \u00eensu\u015fi o planet\u0103, Planeta Internet, cu poporul ei, poporul internet. Peste \u00eenc\u0103 cinzeci de ani cum va fi? Savan\u0163ii spun c\u0103 actualele computere vor mai func\u0163iona 10-15 ani, vor atinge apogeul \u015fi vor pieri \u00eenlocuite de alte noi tehnologii de comunicare, c\u0103 vom comunica altfel, mult mai direct \u015fi mai total, poate chiar f\u0103r\u0103 cuvinte, f\u0103r\u0103 alfabet. (Vezi Mihai Nadin, \u201eSpre o civiliza\u0163ie analfabet\u0103\u201d, \u201eThe Civilization of Illiterarsy\u201d) Nu-mi pot imagina cum va fi. Se sparie g\u00e2ndul! Nu cred c\u0103 cineva ne poate spune dac\u0103 vor fi receptate scrierile noastre sau scrierile mele peste \u00eenc\u0103 o jum\u0103tate de veac. Eu scriu acum \u015fi aici, despre acum \u015fi aici. Cum va fi acolo \u015fi atunci, nici futurologii nu ne pot spune. Dar noi putem presupune.
\nPresupunerea mea \u00eembrac\u0103 forma speran\u0163ei. \u015ei speran\u0163a mea zice c\u0103 oricare vor fi tehnologiile comunic\u0103rii, fie c\u0103 vom comunica \u00eentre noi prin ultrasunete ca liliecii sau prin telepatie ca tibetanii, biocuren\u0163i ca fantomele de SF, oamenii vor continua (\u00eenc\u0103) s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi s\u0103 se exprime cu subiect \u015fi predicat. Oamenii vor continua s\u0103 sufere \u015fi s\u0103 se bucure, s\u0103 se \u00eenfrunte \u015fi s\u0103 se iubeasc\u0103, iar perenitatea scrisului va depinde de f\u0103r\u00e2ma de eternitate a zbuciumului care va fi cuprins \u015fi, poate, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, de acuitatea formelor de exprimare.
\nPrin excelen\u0163\u0103, proza este poveste. \u015ei istoria este poveste. \u015ei Genesa este tot poveste. \u00cenainte de a zice s\u0103 se fac\u0103 lumin\u0103, Creatorul \u015ftia ce se va \u00eent\u00e2mpla, \u015ftia cum este lumina. Lumina era preexistent\u0103 \u00een g\u00e2nd, \u00een poveste. Povestea provoac\u0103 g\u00e2ndul, caut\u0103 \u015fi moduleaz\u0103 cuv\u00e2ntul. Ea irumpe \u00een toate formele realit\u0103\u0163ii, inclusiv \u00een realitatea virtual\u0103, oniric\u0103, imaginativ\u0103. Povestea este \u00een totul \u015fi dintotdeauna, iar naratorul este un produs la intersec\u0163ia realit\u0103\u0163ii cu con\u015ftien\u0163a uman\u0103. N-am putea concepe miturile \u00een lipsa acestei forme \u00eenc\u0103 nu suficient cercetat\u0103, prin care \u00eentreaga existen\u0163\u0103 se constituie. \u015ei nu ne-am putea imagina dezvoltarea g\u00e2ndirii f\u0103r\u0103 punerea, fie \u015fi empiric\u0103, \u00eentre subiect \u015fi predicat, a realit\u0103\u0163ilor pe care sim\u0163urile omene\u015fti le descoper\u0103 \u015fi le sesizeaz\u0103. Impreca\u0163iile vechilor c\u00e2nt\u0103ri \u015famanice, conceptele religioase, principiile de drept, legile fizicii, p\u00e2n\u0103 la formele literaturilor culte \u015fi chiar mai departe, toate sunt alc\u0103tuite \u00een interiorul a cel pu\u0163in uneia din incomensurabilul num\u0103r al speciilor epice pe care povestea dintru \u00eenceput le are \u015fi le dezv\u0103luie. De-a lungul mileniilor, literatura a crescut \u00een substan\u0163a \u015fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103rile pove\u015ftii.
\nIdeea fluturat\u0103, \u00eencep\u00e2nd de mai an, de c\u0103tre tineri colegi c\u0103 ea, povestea, \u015fi-a tr\u0103it traiul \u015fi c\u0103 literatura trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 din senza\u0163ii \u015fi \u00een absen\u0163a unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri elocvente, mi se pare lipsit\u0103 de logic\u0103 \u015fi de \u015fans\u0103. \u00cendeletnicirea de a cro\u015feta texte ca o simpl\u0103 demonstra\u0163ie de virtuozitate stilistic\u0103 se poate salva de superfluu doar \u00een m\u0103sura \u00een care vom avea de a face tot cu o poveste, pe care scriitorul o ignor\u0103 nenumindu-o astfel, o poveste despre \u0163es\u0103tura zadarnic\u0103, despre str\u0103dania \u015fi c\u0103ut\u0103rile neobosite ale autorului dornic de \u00eennoire formal\u0103 care, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, tot poveste ajunge a fi.
\n Chiar \u015fi atunci c\u00e2nd se apleac\u0103 narcisistic spre ea \u00eens\u0103\u015fi s\u0103 ne spun\u0103 de unde vine, cum vine, de ce vine \u015fi ce are de g\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 trec\u00e2nd printre noi, proza este poveste.
\n\u015ei proza mai este personaj, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd autorul se substituie unui grup sau unei galerii de personaje, acapar\u00e2nd pentru sine curgerea epic\u0103.
\nDe mii de ani, povestea ne fascineaz\u0103 \u015fi ne salveaz\u0103. (Vezi \u015eeherazada!) Privim spre marii clasici sau spre mon\u015ftrii sacri ai prozei de azi, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 deslu\u015fim secretele care \u00eensufle\u0163esc arta prozatorului. \u00cen ce m\u0103 prive\u015fte, am \u00eencercat s\u0103 fiu atent \u015fi la acei povestitori de cafenea, oameni cu limbari\u0163\u0103, gata s\u0103 povesteasc\u0103 aventuri n\u0103ucitoare, s\u0103-\u0163i pun\u0103 \u00een palm\u0103 propria lor biografie ca pe un roman pe care, vezi Doamne! ei nu au timp s\u0103-l scrie. Am dat astfel peste un \u015fofer de lux care, spre deosebire de majoritatea tr\u0103nc\u0103nicilor de cafenea, avea talent la povestire \u015fi m-am \u00eentrebat cum \u015fi de ce. Eu l-am numit Jojo \u015fi n-am ezitat s\u0103-l introduc \u00een pagina unei c\u0103r\u0163i. Jojo al meu a fost \u015fofer pe ma\u015fini de lux \u00een vremea comunist\u0103, pe la ambasade, pe la marii \u015ftabi de la guvern; a c\u0103l\u0103torit mult \u015fi purta cu el o traist\u0103 plin\u0103 cu pove\u015fti \u00een care \u00eei pl\u0103cea s\u0103 fie el \u00eensu\u015fi personaj \u015fi autor. Oferea oric\u00e2nd un sac cu baliverne, care mai de care mai tr\u0103snit\u0103, mai insolit\u0103, mai exotic\u0103. Retr\u0103ia cu o poft\u0103 sporit\u0103 evenimente pe care poate c\u0103 nici el nu mai \u015ftia bine dac\u0103 le-a tr\u0103it sau nu cu adev\u0103rat. Izvorul povestirilor era experien\u0163a lui de via\u0163\u0103 dar, ascult\u00e2ndu-l cu nedisimulat\u0103 admira\u0163ie o iarn\u0103 \u00eentreag\u0103, de zeci de ori, \u00een aceea\u015fi c\u00e2rciumioar\u0103 sau \u015fi prin altele, am observat cum se modific\u0103 povestea, cum se moduleaz\u0103, cum se \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte cu detalii \u015fi nuan\u0163e noi de fiecare dat\u0103. Ce aventuri, ce \u00eent\u00e2mpl\u0103ri exotice, ce ma\u015fini de \u00eenalt\u0103 clas\u0103 \u015fi ce femei de lux, femei fatale treceau prin pove\u015ftile lui! M\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 este un om trist, s\u0103rac \u015fi singur, cu o pensie mizer\u0103 \u015fi se am\u0103ge\u015fte invent\u00e2nd o via\u0163\u0103 pe care n-a tr\u0103it-o dar ar fi vrut s-o tr\u0103iasc\u0103. Scotoce\u015fte \u00een sacul cu rufe vechi, purtate, c\u0103ut\u00e2nd o alt\u0103 biografie, un alt destin. Oamenii din jurul s\u0103u deveneau personaje. M\u0103gdu\u0163ei, c\u00e2rcium\u0103reasa care ne servea, \u00eei schimb\u0103 din trei vorbe toat\u0103 istoria \u015fi tot portretul. De fiecare dat\u0103 mi-o prezint\u0103 altfel. Acum este o femeie destoinic\u0103, (E stra\u015fnic\u0103, domnule, eu a\u015f pune-o ministru!) singur\u0103 cre\u015fte opt copii, to\u0163i f\u0103r\u0103 tat\u0103, pe care \u00eei \u0163ine \u00een \u015fcoli \u015fi facult\u0103\u0163i. \u00cen alt\u0103 zi este o biat\u0103 c\u00e2rp\u0103 cu care \u00ee\u015fi \u015fterg ciubotele to\u0163i nesp\u0103la\u0163ii cartierului. Azi e alcoolic\u0103 \u00een ultimul grad, m\u00e2ine afl\u0103m c\u0103 \u00een via\u0163a ei n-a gustat nici pic de t\u0103rie. Multe chipuri \u015fi \u2013 culmea! toate i se potrivesc de minune.
\nPove\u015ftile lui Jojo erau rodul succesivelor ad\u0103ugiri \u015fi ajust\u0103ri, cosmetiz\u0103ri rostuite exclusiv pentru propria lui bucurie. El nu se \u00eentreba dac\u0103 pove\u015ftile lui folosesc cuiva, dac\u0103 are cineva nevoie de ele. Beneficiarul era el \u00eensu\u015fi. Vorbea pentru pl\u0103cerea de a spune \u015fi de a fi ascultat. Prin povestire, Jojo \u00ee\u015fi reconstituia existen\u0163a \u015fi personalitatea. Clipele netr\u0103ite erau inventate, pentru c\u0103 \u00een noi este ceva care le cere, le soarbe. Ele vin cu o und\u0103 de mister, ca \u015fi c\u00e2nd ar fi fost pe punctul de a fi uitate \u015fi se salveaz\u0103 \u00een ultima clip\u0103 printr-un amestec de adev\u0103r \u015fi minciun\u0103 bine aleas\u0103. Amestecul lor este cel pu\u0163in tot at\u00e2t de adev\u0103rat ca adev\u0103rul pentru c\u0103 \u00eenchipuirea este \u015fi ea, tot un adev\u0103r, \u015fi \u00eenc\u0103 unul z\u0103mislit prin selec\u0163ie. Povestea adun\u0103 risipirile permanente, le leag\u0103, le \u00eenfr\u0103\u0163e\u015fte \u015fi devine mai autentic\u0103. \u015ei ce suntem noi, la urma urmei? Nimic altceva dec\u00e2t propria noastr\u0103 poveste.
\nNu \u015ftim cum se va scrie peste o jum\u0103tate de secol sau peste un veac. Poate c\u0103 nici nu se va mai scrie. Dar de la Homer p\u00e2n\u0103 la Jojo, \u015fi literatura, \u015fi via\u0163a au mustit de poveste. Pove\u015ftile dau chip vie\u0163ii \u015fi via\u0163a d\u0103 suflu pove\u015ftilor. Nu-mi pot imagina una f\u0103r\u0103 alta \u015fi, oric\u00e2t ar fi de imprevizibile formele prin care ne va purta viitorul, cred \u00een eternitatea g\u00e2ndului divin \u015fi omenesc deopotriv\u0103.<\/p>\n


\nFAPTE CULTURALE<\/strong><\/p>\n

Festivalul Na\u0163ional \u201eAgatha Grigorescu Bacovia\u201d<\/strong><\/p>\n

REGULAMENT<\/strong><\/p>\n

– Pot participa to\u0163i creatorii de literatur\u0103, indiferent de v\u00e2rst\u0103, afiliere la U.S.R. sau alte uniuni de crea\u0163ie. Concuren\u0163ii vor trimite, p\u00e2n\u0103 la data de 15 septembrie 2013 (data po\u015ftei):
\n– Pentru SEC\u0162IUNEA POEZIE – maximum 15 poezii, \u00eencadrate \u00een format \u201eA4\u201d (cel mult 8 pagini culese cu Times New Roman, corp 14, obligatoriu cu diacritice), pe suport electronic (e-mail sau CD).
\n– Pentru SEC\u0162IUNEA PROZ\u0102 – maximum 12 pagini format \u201eA4\u201d, culese cu Times New Roman, corp 14.
\nPentru ambele sec\u0163iuni textele se semneaz\u0103 cu numele real (dac\u0103 autorul dore\u015fte s\u0103 fie publicat sub pseudonim va specifica acest lucru).
\n– Se anexeaz\u0103 un CV, care va cuprinde \u015fi adresele de coresponden\u0163\u0103 (po\u015ftal\u0103, e-mail, nr. de telefon) \u015fi o fotografie \u00een JPEG sau TIF.
\n– CD-urile expediate prin po\u015ft\u0103 se trimit pe una din adresele: Asocia\u0163ia Cultural\u0103 Agatha Grigorescu Bacovia, str. Agatha Bacovia, nr. 13A, Mizil, jude\u0163ul Prahova, sau Lucian M\u0103n\u0103ilescu, str. Unirii, bloc 35 C, ap. 14, Buz\u0103u, cod po\u015ftal 120237.
\n– Textele prin e-mail vor fi expediate la adresa: lmanailescu@yahoo.ro (telefon: 0769210763)
\nVom confirma primirea textelor imediat ce acestea ne-au parvenit. (Lipsa confirm\u0103rii este echivalent\u0103 cu neprimirea textelor).
\n– Juriul, format din: pre\u015fedinte – Virgil Diaconu (redactor-\u015fef al revistei pite\u015ftene Cafeneaua literar\u0103), membri: Emil Pro\u015fcan, primarul ora\u015fului Mizil, Nicolai T\u0103icu\u0163u, Emil Niculescu, Lucian M\u0103n\u0103ilescu (membri U.S.R), va acorda Marele Premiu (1 000 lei) \u015fi c\u00e2te trei premii pentru fiecare sec\u0163iune (I – 700 lei, II – 500 lei, III – 300 lei; valorile respective sunt cele minim estimate, ele put\u00e2nd s\u0103 creasc\u0103, \u00een func\u0163ie de resursele bugetare ob\u0163inute pentru concurs). De asemenea, vor fi acordate premii speciale \u015fi men\u0163iuni ale unor reviste literare sau institu\u0163ii de cultur\u0103.
\nC\u00e2\u015ftig\u0103torii vor fi anun\u0163a\u0163i din timp pentru a participa la festivitatea de premiere din luna octombrie, urm\u00e2nd s\u0103 confirme prezen\u0163a. \u00cen cazul neprezent\u0103rii la festivitate, premiile se redistribuie. <\/p>\n


\n Doina CERNICA<\/strong>
\n\"\"

O lume disp\u0103rut\u0103 la Londra<\/strong><\/p>\n

Am aterizat dup\u0103 miezul nop\u0163ii, a\u015fa c\u0103 dup\u0103 ce am cobor\u00e2t din autocarul care ne-a adus de la Aeroportul Luton la Londra, am mers pe jos c\u00e2teva sute de metri la o or\u0103 la care nu am mai circulat de mult \u00een Rom\u00e2nia. Eram \u00eentr-un cartier lini\u015ftit din zona Golders Green, luminat \u015fi cu destui trec\u0103tori pentru ceasul acela. Nu ne-a ie\u015fit \u00een cale niciun c\u00e2ine, nici n-am auzit vreunul l\u0103tr\u00e2nd, \u00een schimb c\u00e2nd am mers s\u0103 ne culc\u0103m, tr\u0103g\u00e2nd u\u015fa peretelui de sticl\u0103 care separa dormitorul de micu\u0163a gr\u0103din\u0103 a locuin\u0163ei, Crina \u015fi Ovidiu ne-au atras aten\u0163ia c\u0103 s-ar putea s\u0103 fim privite de afar\u0103 de veveri\u0163e, uneori chiar \u015fi de o vulpe. C\u00e2t am stat acolo, vulpea n-a ap\u0103rut niciodat\u0103, \u00een schimb c\u00e2te o veveri\u0163\u0103 ne saluta matinal, flutur\u00e2ndu-\u015fi coada fumurie printre tufele de trandafir \u015fi m\u0103ce\u015f \u015fi c\u0103\u0163\u0103r\u00e2ndu-se \u015ferpuitor pe trunchiul copacilor b\u0103tr\u00e2ni din fundul gr\u0103dinii.
\nVeveri\u0163e prietenoase, gata s\u0103-\u0163i ia miezul de nuc\u0103 din palm\u0103 aveam s\u0103 \u00eent\u00e2lnim pretutindeni \u00een zonele verzi, dar primele de care ne-am apropiat au fost cele din Hyde Park, unde ne-am retras dup\u0103 ce supun\u00e2ndu-ne obiceiului locului am urm\u0103rit fastuoasa schimbare a g\u0103rzii la Palatul Buckingham – acolo unde, la ora acestor r\u00e2nduri, pe un \u015fevalet, a fost expus certificatul de na\u015ftere al prin\u0163ului de Cambridge, str\u0103nepotul reginei Elisabeta, al treilea la succesiunea tronului. C\u00e2nd am traversat, am observat la semafor, \u00een acord cu poli\u0163ia c\u0103lare, un ,,ochi\u201d \u00een plus, cu o interdic\u0163ie \u015fi o permisiune \u00een plus, \u015fi pentru cai. Nu am \u00eent\u00e2lnit vorbitorii de unii singuri la tribun\u0103 care au ad\u0103ugat celebritate locului, \u00eens\u0103 orice biscuit din m\u00e2inile privitorilor atr\u0103gea, ca \u015fi veveri\u0163ele, zeci de lebede, ra\u0163e \u015fi g\u00e2\u015fte la malul unui lac uria\u015f, pe care circulau alene tot soiul de ambarca\u0163iuni. Chemate de edificii, de institu\u0163ii emblematice, s\u0103lb\u0103ticia (cu siguran\u0163\u0103, controlat\u0103, \u00eentre\u0163inut\u0103, dar nu mai pu\u0163in fermec\u0103toare) a acestor parcuri-p\u0103duri ale Londrei, cu viet\u0103\u0163ile lor plimb\u00e2ndu-se nestingherite, \u00eens\u0103 nu \u015fi domesticite, reprezint\u0103 unul din cele mai frumoase lucruri pe care le-am descoperit \u00een ora\u015ful de pe \u0163\u0103rmul Tamisei. Surprins\u0103 \u015fi mi\u015fcat\u0103 \u00eentr-un fel \u015fi de aerul copil\u0103resc al acestor f\u0103pturi care nu cuv\u00e2nt\u0103, iubitoarea de c\u0103r\u0163i \u015fi tablouri din mine nu a avut inim\u0103 s\u0103 refuze propunerea Crinei \u015fi a lui Niadi de a petrece o diminea\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103 la Muzeul de Istorie a Natural\u0103 al Londrei.
\n\"\"

EDITORIAL Daniel DR\u0102GAN Povestea, eterna poveste! Am evitat \u00eentotdeauna s\u0103 comentez c\u0103r\u0163ile mele \u015fi ale altor scriitori mai ales. N-am<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19450"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19450"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19450\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19456,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19450\/revisions\/19456"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19450"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19450"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19450"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}