{"id":19419,"date":"2022-10-13T21:55:16","date_gmt":"2022-10-13T18:55:16","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19419"},"modified":"2022-10-13T21:55:16","modified_gmt":"2022-10-13T18:55:16","slug":"spatii-culturale-nr-84-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19419","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 84 (11)"},"content":{"rendered":"

Nina-Elena PLOPEANU <\/strong>
\n\"\"

Viorel Savin \u0219i \u201edovada c\u0103 ciclul Romanele din B chiar exist\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n

Romanul De\u0219i Sf\u00e2ntul Petru era nec\u0103jit… este cel de-al \u0219aptelea volum din ciclul \u201eRomanele din B\u201d, ce mai cuprinde: Implozia lui Melec, Editura Multimedia, 2017, Cinesunta – fata cu trecutul amputat, Editura Junimea, 2017, O zi din Via\u021ba lui Teofil Avram, Editura Paralela 45, 2020, Adev\u0103rul despre moartea lui Mihai Solomon, Editura Junimea, 2020; Gresia albastr\u0103, ap\u0103rut la Editura Junimea \u00een 2021. Acestora li se va ad\u0103uga un volum aflat \u00eenc\u0103 \u00een lucru, pe care scriitorul l-a intitulat Sc\u00e2rba.
\nJudec\u00e2nd dup\u0103 titlu, De\u0219i sf\u00e2ntul Petru era nec\u0103jit…, roman pe care l-am citit de cur\u00e2nd cu mult interes, am putea crede, la prima vedere, c\u0103 vom asista la o ac\u021biune desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00eentr-o lume sideral\u0103 \u00een care personajul principal va fi desigur cel ce poart\u0103 cheile raiului \u0219i c\u0103 \u00een jurul s\u0103u vor gravita al\u021bi sfin\u021bi, arhangheli, proroci \u0219i serafimi. Primele dou\u0103zeci de pagini ne introduc \u00eentr-un univers dantesc, \u00een \u021bara denumit\u0103 Alimbaria, unde cei ce \u0219i-au \u00eencheiat ciclul existen\u021bial pe Terra fac un scurt popas pentru a-\u0219i desc\u0103rca povara p\u0103catelor \u00eenainte de a fi expedia\u021bi \u00een gr\u0103dina Edenului sau \u00een gheena iadului, \u00een func\u021bie de cum se va \u00eenclina talerul balan\u021bei. Alimbaria, un topos imaginar, aproape utopic, aflat\u0103 \u00eentre p\u0103m\u00e2nt \u0219i iad, era subordonat\u0103 Celui Unic \u0219i guvernat\u0103 de Marele Areopag ce instituise o ordine ideal\u0103, aproape de perfec\u021biune, \u00een care nu existau supraponderali, balabuste sau nemul\u021bumi\u021bi, gra\u021bie sistemului egalitarist al cartelelor pentru alimente \u0219i distrac\u021bie menit s\u0103 asigure confortul psihic \u0219i aspectul estetic. \u201eVia\u021ba \u00een Alimbaria era minunat\u0103, \u00eendestul\u0103toare, plin\u0103 de bucurii \u0219i cu adev\u0103rat fericit\u0103\u201d. Aici \u00ee\u0219i a\u0219teptau verdictul final mul\u021bimi de b\u0103rba\u021bi, de femei \u0219i de copii care se \u00eendeletniceau cu ceea ce le pl\u0103cuse s\u0103 fac\u0103 mai mult \u00een via\u021ba real\u0103. O singur\u0103 nemul\u021bumire aveau alimbario\u021bii, \u0219i anume faptul c\u0103 civiliza\u021bia lor era cu un pas \u00een urm\u0103 fa\u021b\u0103 de cea de pe p\u0103m\u00e2nt. \u00cen consecin\u021b\u0103, marii judec\u0103tori i-au cerut Sf\u00e2ntului Petru s\u0103-\u0219i foloseasc\u0103 toat\u0103 priceperea \u0219i influen\u021ba pentru a face \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t durata de via\u021b\u0103 a artefactelor (ma\u0219ini, avioane, locomotive, vapoare etc.) s\u0103 fie mai scurt\u0103, pentru ca \u0219i alimbarienii s\u0103 se poat\u0103 folosi de ele, chiar dac\u0103 ajungeau la ei doar sub form\u0103 de imagini. Zvonul c\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt s-ar manifesta anumite tendin\u021be \u0219i curente ce ar determina regresul omenirii, chiar dac\u0103 astfel Terra ar putea fi salvat\u0103 de la autodistrugere, l-au determinat pe Sf\u00e2ntul Petru s\u0103 se sf\u0103tuiasc\u0103 cu al\u021bi confra\u021bi, precum Sf\u00e2ntul Ilie \u0219i Arhanghelii Mihail \u0219i Gavril. \u00cempreun\u0103 au hot\u0103r\u00e2t ca cinstitul Ioachim, care trebuia s\u0103-\u0219i isp\u0103\u0219easc\u0103 ni\u0219te p\u0103cate, s\u0103 fie trimis ca P\u0103zitor pe P\u0103m\u00e2nt, pentru a observa comportamentul t\u00e2n\u0103rului Dorian, despre care prorocul Habacuc prezisese c\u0103 la maturitate, sub pretextul re\u00eentoarcerii la natur\u0103, va determina omenirea s\u0103 dea \u00eenapoi c\u0103tre primele epoci de dezvoltare, fapt ce va afecta implicit Alimbaria. Romanul este astfel construit pe dou\u0103 planuri, dou\u0103 lumi paralele, de fapt, dependente una de cealalt\u0103. Trecerea alternativ\u0103 dintr-un spa\u021biu imaginar \u00eentr-un spa\u021biu din realitate, unde se petrece cea mai mare parte a ac\u021biunii, determin\u0103 un suspans suplimentar, care spore\u0219te interesul cititorului fa\u021b\u0103 de discursul narativ. De asemenea, descrierile deosebit de fidele ale locurilor prezentate, bine cunoscute de scriitor, grija atent\u0103 pentru detaliu dau cititorilor impresia c\u0103 sunt martori ai evenimentelor relatate (vezi descrierea satului Bodeni sau descrierea sta\u021biunii Sl\u0103nic Moldova etc). Spa\u021biul ales de scriitor pentru desf\u0103\u0219urarea ac\u021biunii p\u0103m\u00e2ntene este un ora\u0219 din Moldova domnitorului \u0218tefan cel Mare \u0219i Sf\u00e2nt. Protagoni\u0219tii principali sunt elevul Dorian Maftei \u0219i tat\u0103l s\u0103u, ziaristul Emil Maftei. Adolescentul era elev eminent la un liceu din B. De\u0219i fusese p\u0103r\u0103sit de mic de c\u0103tre mam\u0103, reu\u0219ise, cu sprijinul patern, s\u0103 se fac\u0103 iubit \u0219i apreciat, s\u0103 devin\u0103 un adev\u0103rat lider, un influencer pentru genera\u021bia sa, datorit\u0103 \u00een special ideilor sale ecologiste. El reu\u0219e\u0219te s\u0103 coaguleze \u00een jurul s\u0103u \u00eentreaga popula\u021bie \u0219colar\u0103 din urbea natal\u0103, s\u0103 atrag\u0103 sprijinul profesorilor \u0219i autorit\u0103\u021bilor \u0219i s\u0103 cure\u021be \u00eemprejurimile de gunoaie. Emil Maftei, ziarist \u00eendr\u0103gostit de profesie, \u201eins cu personalitate accentuat\u0103\u201d, a reu\u0219it s\u0103 fie pentru Dorian \u0219i mam\u0103, \u0219i tat\u0103. Din dosarul cu informa\u021bii pe care prea cinstitul Ioachim \u00eel prime\u0219te de la Sf\u00e2ntul care putea merge pe ape, fiind pescar de oameni, dar \u0219i zbura prin aer ca mai to\u021bi confra\u021bii s\u0103i, mai afl\u0103m c\u0103 rela\u021biile dintre tat\u0103 \u0219i fiu sunt foarte apropiate, prietene\u0219ti chiar. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, echilibrul solidarit\u0103\u021bii lor era perturbat de ne\u00een\u021belegeri specifice conflictelor dintre genera\u021bii, datorate \u00een special spiritului rebel al adolescentului, dar \u0219i faptului c\u0103 munca de ziarist \u00eei ocupa tat\u0103lui aproape tot timpul. De\u0219i Dorian \u00ee\u0219i iubea p\u0103rintele, nu pierdea ocazia de a-l contrazice sau se str\u0103duia s\u0103 nu-i mai semene fizic a\u0219a de mult. \u00ce\u0219i l\u0103sase p\u0103rul s\u0103 creasc\u0103 pe motiv c\u0103 dorea s\u0103 devin\u0103 pictor, \u00eencerca din r\u0103sputeri s\u0103-\u0219i corecteze r\u00e2r\u00e2itul \u0219i mersul \u0219leamp\u0103t pe care le mo\u0219tenise de la tat\u0103l s\u0103u. Ca orice p\u0103rinte iubitor, Emil Maftei nu se d\u0103 la o parte atunci c\u00e2nd vine vorba de a-\u0219i salva odrasla de la exmatriculare (propus\u0103 \u0219i cerut\u0103 cu insisten\u021b\u0103 de directorul adjunct al colegiului, ajuns ulterior inspector general, pe motiv de nerespectare a autorit\u0103\u021bii, care voia de fapt s\u0103-\u0219i subordoneze ac\u021biunile de ecologizare ale elevilor, un tip care voia s\u0103 ias\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 prin orice mijloace. De fapt, a ajuns inspector general tot printr-o mojicie). La r\u00e2ndul s\u0103u, Dorian nu se opune, ci mai de grab\u0103 \u00ee\u0219i sus\u021bine tat\u0103l c\u00e2nd acesta se rec\u0103s\u0103tore\u0219te cu Viorina, la care g\u0103se\u0219te mult\u0103 \u00een\u021belegere \u0219i de la care prime\u0219te de multe ori sfaturi pertinente. T\u00e2n\u0103rul are momente de revolt\u0103 \u00een fa\u021ba nedrept\u0103\u021bilor vie\u021bii, \u00een special atunci c\u00e2nd \u0219tie c\u0103 nu poate schimba cursul evenimentelor. De pild\u0103, moartea Dorianei, fata infirm\u0103 pe care o cunoscuse doar prin telefon, \u00eel determin\u0103 s\u0103-\u0219i \u00eenece neputin\u021ba \u00een lichior. De fapt, Dorian \u00eentruchipeaz\u0103 \u0219i reprezint\u0103 o \u00eentreag\u0103 genera\u021bie de tineri crescu\u021bi \u0219i forma\u021bi \u00een spiritul ideilor de libertate \u0219i democra\u021bie aplicate la o v\u00e2rst\u0103 ce \u00ee\u021bi permite s\u0103 crezi c\u0103 po\u021bi face tot ceea ce dore\u0219ti.
\nAutorul construie\u0219te printr-o art\u0103 sincretic\u0103, cu mijloace stilistice specifice literaturii, teatrului \u0219i filmului, o adev\u0103rat\u0103 fresc\u0103 social\u0103, face o radiografie exact\u0103 \u0219i am\u0103nun\u021bit\u0103 a lumilor prezentate. Tabloul ora\u0219ului B este conturat \u00een detaliu. Pe scena imaginat\u0103 de Viorel Savin, joac\u0103 roluri mai mari sau mai mici reprezentan\u021bi ai tuturor straturilor sociale: elevi, profesori autorit\u0103\u021bi, ziari\u0219ti, \u0219oferi de autobuze, cer\u0219etori, boschetari etc. Fiecare dintre ace\u0219tia este individualizat prin comportament, limbaj, tr\u0103s\u0103turi fizice, vestimenta\u021bie. Deosebit de bine sunt surprinse rela\u021biile interumane: prietenia, iubirea, tr\u0103darea, dorin\u021ba unora de a parveni. Surprinz\u0103tor pentru mine, care provin din sistem, este c\u00e2t de bine cunoa\u0219te scriitorul realit\u0103\u021bile \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc contemporan. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 Viorel Savin contureaz\u0103 personaje viabile (elevi, profesori), aduce \u00een aten\u021bie tendin\u021bele noi manifestate \u00een \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103, cum ar fi libertatea de g\u00e2ndire \u0219i exprimare a elevilor, rela\u021biile democratice dintre elevi \u0219i o parte a corpului profesoral, dar \u0219i forme de opozi\u021bie la schimbare \u0219i nou ale unora. Este v\u0103dit\u0103 \u0219i \u00eentemeiat\u0103 \u00eencercarea romancierului de a-\u0219i l\u0103rgi spectrul de cititori \u0219i de a atrage \u00een interiorul acestuia tineretul. P\u00e2n\u0103 \u0219i povestea de iubire dintre Dorian \u0219i profesoara de psihologie, pu\u021bin mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t acesta, ne aduce \u00eentr-un real \u00een care acest subiect tabu devine nu numai posibil ci \u0219i realizabil.
\n\u00cen nara\u021biunea cadru, scriitorul intercaleaz\u0103 \u0219i alte nuclee epice secundare, printre care povestea profesorului Augustin Ifrim, \u201eo mare personalitate\u201d. Afl\u0103m, dintr-o convorbire telefonic\u0103 a lui Emil Maftei cu redactorul \u0219ef al ziarului la care lucra, c\u0103 acesta publicase patruzeci \u0219i \u0219apte de c\u0103r\u021bi \u0219i peste dou\u0103 mii de articole. Profesorul \u00eemplinea optzeci de ani \u0219i urma s\u0103 fie s\u0103rb\u0103torit la colegiul \u00een care predase, dar urma s\u0103 fie pus \u00eentr-o situa\u021bie nepl\u0103cut\u0103 deoarece la s\u0103rb\u0103toare urma s\u0103 fie prezent \u0219i un anume Geo Pistian, fost profesor de art\u0103 dramatic\u0103 \u0219i turn\u0103tor dovedit al lui la securitate. Ajuns \u00een satul Bodeni, unde locuia subiectul intervievat, ziaristul are parte de o mare surpriz\u0103: afl\u0103 c\u0103 profesorul \u00ee\u0219i luase zilele. De fapt, acesta fusese asasinat de propriul ginere, care era \u0219i primarul comunei, pentru a-i mo\u0219teni casa, banii din banc\u0103 \u0219i drepturile de autor. Sc\u00e2rbit de cel care \u00eel sp\u00e2nzurase, care acum c\u0103uta s\u0103 spun\u0103 tuturor c\u00e2t de mult \u00ee\u0219i iubise socrul, profesorul se hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 p\u0103m\u00e2ntul \u0219i s\u0103 se \u00eendrepte, la \u00eendemnul cuviosului Ioachim, c\u0103tre Alimbaria. \u0218tim \u00eens\u0103 c\u0103 spiritele celor care au parte de o moarte provocat\u0103 de c\u0103tre altcineva nu au ast\u00e2mp\u0103r p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd adev\u0103ratul f\u0103pta\u0219 nu este pedepsit. A\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i cu spiritul profesorului Augustin Ifrim, care s-a lini\u0219tit abia dup\u0103 ce oribila crim\u0103 a fost dovedit\u0103 \u0219i f\u0103pta\u0219ul arestat. O alt\u0103 framestory este cea referitoare la Culai \u0218tef\u0103nuc, bunicul Lucianei, iubita lui Dorian, despre care bunica Valeria spune c\u0103 \u00eei sem\u0103na t\u00e2n\u0103rului. Din poveste deducem c\u0103 acest maistru la Fabrica de avioane era, ca \u0219i protagonistul principal al romanului, un lider care mobiliza oamenii \u00eempotriva nedrept\u0103\u021bilor. \u00cent\u00e2mplarea se petrecea prin 1955, \u00een plin regim comunist, \u00een care orice nesupunere era cercetat\u0103 \u0219i sanc\u021bionat\u0103 de securitate. Valeria l-a ascuns \u00eentr-o odaie construit\u0103 sub podeaua buc\u0103t\u0103riei, unde a r\u0103mas doi ani de zile, perioad\u0103 \u00een care femeia a r\u0103mas \u00eens\u0103rcinat\u0103 \u0219i secretul a ie\u0219it la iveal\u0103. Culai \u0218tef\u0103nuc a devenit astfel una din miile de victime nevinovate ale regimului totalitar.
\nDeznod\u0103m\u00e2ntul romanului se petrece \u00een aceea\u0219i lume \u00een care ne-a introdus \u00een expozi\u021biune, \u00een Alimbaria. Prorocul Habacuc \u00eencearc\u0103 s\u0103 demonstreze de ce prorocirea sa referitoare la faptul c\u0103 Dorian va schimba lumea, \u201ec\u0103 va fi mereu singur \u0219i din cauza aceasta va fi pl\u00e2ns \u0219i iubit!\u201d nu s-a \u00eemplinit. \u201eTotul este supus destinului\u201d. Vinovat\u0103 de ne\u00eemplinirea prorocirii, dup\u0103 Habacuc, este femeia, \u00een romanul De\u0219i Sf\u00e2ntul Petru era nec\u0103jit…, numele acesteia este Luciana, cea care devine so\u021bia lui Dorian \u0219i mama copiilor s\u0103i.<\/p>\n


\nLucian M\u0102N\u0102ILESCU<\/strong>
\n\"\"

SPECTACOL DE CIRC<\/strong><\/p>\n

Ce via\u0163\u0103 e \u015fi asta, prieteni!
\nUn circ cu dresori,
\ngalopuri de cai \u015fi salturi mortale
\nduble sau triple, dintr-o via\u0163\u0103
\n\u00een alta, dintr-un arlechin \u00een altul,
\ncu rumegu\u015ful arenei care ne intr\u0103
\ntot timpul sub unghii, cu dimine\u0163i
\nasurzite de sc\u00e2ncete, cu pa\u015fi gr\u0103bi\u0163i, a\u015ftept\u0103ri
\n\u015fi o mul\u0163ime de lucruri m\u0103runte:
\nsinucideri, plec\u0103ri, \u015fi t\u0103ceri…<\/p>\n

Cum de se \u00eent\u00e2mplat toate astea?
\nCine mai \u015ftie?<\/p>\n

Acum levit\u0103m pe tavanul alb
\nal cerului de spital \u015fi spectatorii aplaud\u0103
\n\u00een timp ce, \u00eentr-un col\u0163,
\nsingur\u0103tatea \u00ee\u015fi num\u0103r\u0103 mor\u0163ii…<\/p>\n


\n\u00ceNTOARCEM CAPUL<\/strong><\/p>\n

Nimeni nu ne-a \u00eenv\u0103\u0163at
\ns\u0103-i spunem \u201eBun\u0103 diminea\u0163a!\u201d triste\u0163ii.<\/p>\n

C\u00e2nd trece via\u0163a pe l\u00e2ng\u0103 noi
\n\u00eentoarcem capul, cu un fel de mil\u0103 s\u0103lbatic\u0103,
\nca \u015fi c\u00e2nd ne-ar privi \u00een ochi
\no c\u0103\u0163ea alungat\u0103 cu pietre.<\/p>\n


\nStan BREBENEL <\/strong>
\n\"\"

CHI\u0218IN\u0102UL DE ALTADAT\u0102<\/strong><\/p>\n

\tDe cur\u00e2nd, Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eV. Voiculescu\u201d Buz\u0103u a g\u0103zduit un eveniment cultural de excep\u021bie: lansarea primului volum Chi\u0219in\u0103ul de alt\u0103dat\u0103 (1436 -1812,) dintr-un proiect mai amplu, care la final va avea 5 volume. Lucrarea a fost realizat\u0103 de academicianul Andrei E\u0219anu \u0219i de Valentina E\u0219anu, prezen\u021bi la eveniment, \u00een cadrul Sec\u021biei Istorie Medieval\u0103 a Institutului de Istorie din Chi\u0219in\u0103u. Volumul a fost tip\u0103rit \u00een anul 2021, la Editura Prut din Bucure\u0219ti. \u00cen prefa\u021ba lucr\u0103rii, coordonatorii proiectului, Sergiu Mustea\u021b\u0103 \u0219i Alexandru Corduneanu, justific\u0103 necesitatea acestui demers istoric: Realizarea acestui proiect pluridisciplinar de cercetare a ora\u0219ului scoate \u00een eviden\u021b\u0103 devenirea istoric\u0103, arhitectural-urbanistic\u0103, economic\u0103, social\u0103 \u0219i cultural\u0103, pus\u0103 \u00een valoare de istorici \u0219i arheologi, scriitori, arhitec\u021bi \u0219i critici de art\u0103, speciali\u0219ti \u00een domeniul conserv\u0103rii patrimoniului cultural, urbani\u0219ti, sociologi \u0219i antropologi urbani, \u00eentr-un efort academic deosebit. Amplul studiu monografic se bazeaz\u0103 pe foarte multe documente istorice, monografii, articole \u0219tiin\u021bifice, descoperiri arheologice, multe dintre ele ie\u0219ind la iveal\u0103 dup\u0103 proclamarea independen\u021bei de stat a Republicii Moldova din anul 1991. \u0218i acest lucru i-a motivat pe autori \u00een realizarea acestui impresionant proiect. Acest prim volum este structurat \u00een dou\u0103 p\u0103r\u021bi: Partea I \u2013 Investiga\u021bii \u0219i explor\u0103ri \u00een istoria Chi\u0219in\u0103ului de alt\u0103dat\u0103 (1436 \u2013 1812) \u2013 se prezint\u0103 ca un studiu monografic \u0219i are scopul de a prezenta speciali\u0219tilor \u0219i cititorilor interesa\u021bi o istorie a evolu\u021biei ora\u0219ului de pe r\u00e2ul B\u00e2c din anul 1436 \u0219i p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al XIX-lea. Partea a II-a \u2013 Corpus de documente \u0219i alte materiale (sec. XV \u2013 \u00eenceputul sec. XIX) cuprinde o multitudine de \u201edocumente originale, copii, registre \u0219i reconstituiri dup\u0103 alte acte, precum \u0219i o serie de izvoare narative \u0219i materiale statistice ale vremii\u201d. Au mai fost folosite surse documentare referitoare \u0219i la localit\u0103\u021bi \u00eenvecinate (Buiucani, Visterniceni, Hrusca, Munce\u0219ti, Ciocana, Vovin\u021beni, Ghe\u021b\u0103oani \u0219i Petricani) care, de-a lungul vremurilor, s-au contopit cu Chi\u0219in\u0103ul \u0219i azi sunt sectoare, cartiere \u0219i suburbii ale ora\u0219ului. Probabil unii se \u00eentreab\u0103 de ce lucrarea \u00eencepe cu anul 1436. R\u0103spunsul este simplu: din acel an este atestat\u0103, ca sat, localitatea de pe malul drept al r\u00e2ule\u021bului B\u00e2c, cu numele Che\u0219en\u0103u. Despre toponimul \u201eChi\u0219in\u0103u\u201d exist\u0103 mai multe ipoteze. O prim\u0103 explica\u021bie care se refer\u0103 la ob\u00e2r\u0219ia numelui, aceasta \u201es-ar trage de la o no\u021biune mai veche rom\u00e2neasc\u0103 ce semnifica o surs\u0103 de ap\u0103: un \u0219ipot, un izvor, o c\u0103dere de ap\u0103\u201d. Al\u021bii combat acest argument cum c\u0103 \u201enu-\u0219i g\u0103se\u0219te niciun suport \u0219tiin\u021bific\u201d. B. P. Ha\u0219deu considera c\u0103 numele provine de la termenul \u201eche\u0219ene\u201d, care are semnifica\u021bia de mausoleu, cavou, cupol\u0103, ap\u0103rut pe locul unei \u201eseli\u0219ti t\u0103t\u0103re\u0219ti\u201d, adic\u0103 un loc de \u00eenhumare a unei c\u0103petenii de migratori. \u0218i un istoric ucrainean, V. G. Fomenko, ajunge la aceea\u0219i concluzie f\u0103r\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103 p\u0103rerea lui Ha\u0219deu. Mul\u021bi istorici s-au pronun\u021bat privind etimologia cuv\u00e2ntului. S-au mai vehiculat \u0219i alte ipoteze: \u201ec\u00e2\u0219la nou\u0103\u201d = st\u00e2n\u0103, t\u00e2rl\u0103; din cuv\u00e2ntul t\u0103t\u0103resc \u201ekysla\u201d = loc de iernat sau tot de la t\u0103tari cuv\u00e2ntul \u201eche\u0219ene\u201d = baie, loc de sc\u0103ldat. C\u00e2teva cuvinte interesante despre acest p\u00e2r\u00e2u ce m\u0103soar\u0103 155 km \u00een lungime \u0219i care a jucat un rol important \u00een istoria localit\u0103\u021bii. Este interesant faptul c\u0103 de-a lungul malurilor sale se afl\u0103, \u00een afar\u0103 de Chi\u0219in\u0103u, \u0219i alte ora\u0219e: C\u0103l\u0103ra\u0219i, Str\u0103\u0219eni, Bucov\u0103\u021b \u0219i Vatra. Despre acest mic, dar important curs de ap\u0103, ast\u0103zi foarte poluat, ne vorbe\u0219te \u0219i o legend\u0103. \u00cen aceasta se spune c\u0103 demult, pe p\u0103m\u00e2nt, al\u0103turi de oameni, tr\u0103iau \u0219i uria\u0219i. De la o vreme, uria\u0219ii au \u00eenceput s\u0103 dispar\u0103, iar oamenii deveneau din ce \u00een ce mai mul\u021bi. \u00centr-una din zile, o fat\u0103 de uria\u0219 a v\u0103zut un om \u00eentr-o c\u0103ru\u021b\u0103 tras\u0103 de doi boi. Fata, ne\u0219tiind de existen\u021ba oamenilor, a mers la p\u0103rin\u021bii s\u0103i \u0219i i-a \u00eentrebat de creatura ciudat\u0103. P\u0103rin\u021bii i-au povestit despre oameni \u0219i c\u0103 ace\u0219tia vor pune, \u00een cur\u00e2nd, st\u0103p\u00e2nire pe \u00eentreg p\u0103m\u00e2ntul. Fata a hot\u0103r\u00e2t, plin\u0103 de ur\u0103, c\u0103 trebuie s\u0103-l g\u0103seasc\u0103 pe acel om \u0219i s\u0103 \u00eel omoare. Dup\u0103 lungi c\u0103ut\u0103ri care nu au dat rezultat, fata a \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng\u0103. Lacrimile ei au inundat suprafe\u021be mari, ajung\u00e2ndu-l din urm\u0103 pe omul cu c\u0103ru\u021ba, \u00eenec\u00e2ndu-i un bou. Se mai spune c\u0103 prima lacrim\u0103 pe care a v\u0103rsat-o s-a transformat \u00een izvor, care apoi a crescut \u0219i s-a transformat \u00een r\u00e2u. R\u00e2ul a fost numit B\u00e2c, deoarece neamurile vecine a\u0219a numeau boul.
\nStudiul monografic face referiri \u0219i scurte prezent\u0103ri ale unor demnitari \u0219i st\u0103p\u00e2ni de mo\u0219ii, cum ar fi: Vlaicu p\u00e2rc\u0103lab, Ieremia vistiernic, Grigore Ureche, Constantin R\u0103\u0219canu, dar \u0219i ale unor institu\u021bii ecleziastice din \u021bar\u0103: Mitropolia Moldovei, m\u0103n\u0103stirile C\u0103priana, Moldovi\u021ba, Galata din Deal, Sf\u00e2nta Vineri \u0219i Frumoasa, iar din str\u0103in\u0103tate: Sf\u00e2ntul Morm\u00e2nt din Ierusalim \u0219i Sf\u00e2nta Ecaterina de la Muntele Sinai. Toate aceste personalit\u0103\u021bi \u0219i institu\u021bii au influen\u021bat \u00een mod direct istoria Chi\u0219in\u0103ului \u0219i a localit\u0103\u021bilor din jur. Volumul urm\u0103re\u0219te \u00een timp evolu\u021bia Chi\u0219in\u0103ului \u00een toate laturile sale: social\u0103, educa\u021bional\u0103, cultural\u0103, etnodemografic\u0103, via\u021ba cotidian\u0103 de la rural la urban, religioas\u0103.
\n\u00cen partea a II-a sunt transcrise integral, traduse \u00een limba rom\u00e2n\u0103, 264 de documente referitoare la Chi\u0219in\u0103u din momentul atest\u0103rii sale documentare \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1818. Atestarea a avut loc la data de 17 iulie 1436 printr-o carte domneasc\u0103 a voievozilor Ilie (Ilia\u0219 I) \u0219i \u0218tefan al II-lea (ai Moldovei) prin care se dau \u00een proprietate c\u00e2teva sate unui logof\u0103t, vecine cu Chi\u0219in\u0103u. Sunt c\u0103r\u021bi domne\u0219ti emise \u0219i de \u0218tefan cel Mare, Petru \u0218chiopul, Constantin Movil\u0103, Vasile Lupu, Nicolae Mavrocordat, Grigore Ghica, Constantin Alexandru Ipsilanti \u0219i Alexandru Moruzi.
\nDup\u0103 apari\u021bia acestui prim volum, autorii au \u00een plan editarea a \u00eenc\u0103 patru volume: 2. Chi\u0219in\u0103ul imperial: 1812 \u2013 1918; 3. Chi\u0219in\u0103ul interbelic: 1918 \u2013 1944; 4. Chi\u0219in\u0103ul sovietic: 1944 \u2013 1991 \u0219i 5. Chi\u0219in\u0103ul contemporan: 1991 \u2013 2023. Prin elaborarea \u0219i publicarea acestei serii de monografii \u201eChi\u0219in\u0103ul istoric\u201d, \u00een cinci volume, reprezint\u0103 o lucrare ce adun\u0103 \u00eentre coper\u021bile sale documentele descoperite p\u00e2n\u0103 acum despre istoria nu numai unei a\u0219ez\u0103ri ci \u0219i despre oamenii care au dus ora\u0219ul p\u00e2n\u0103 la dimensiunea actual\u0103. Este un efort imens pentru care to\u021bi cei care au participat la realizarea acestui proiect merit\u0103 plec\u0103ciuni. <\/p>\n


\nOttilia ARDELEANU<\/strong>
\n\"\"

r\u0103spuns la o simpl\u0103 chemare a m\u0103rii<\/strong><\/p>\n

nu sunt \u00een apele mele
\nam primit un telefon asear\u0103 m-a nelini\u015ftit
\nam fumat mult
\ndac\u0103 arunc o privire \u00een scrumier\u0103
\nzac vreo zece mucuri f\u0103r\u0103 chef de via\u0163\u0103
\nmi-am f\u0103cut un ceai
\nam citit ceva dintr-un ziar dar nu-mi mai amintesc
\noricum nu prea mai ai ce b\u0103ga la cap
\nmi-am l\u0103sat hainele \u00een sufragerie nu \u015ftiu de ce acolo
\ncert este c\u0103 diminea\u0163\u0103 le-am g\u0103sit aruncate pe canapea \u015fi
\npisica torc\u00e2ndu-le cu fir de indolen\u0163\u0103
\nam l\u0103sat becul pe hol s\u0103 ard\u0103
\neu care nu pot dormi dec\u00e2t \u00eentr-un \u00eentuneric impecabil
\ncred c\u0103 la biserica de pe alee s-a \u0163inut o slujb\u0103 ceva \u015fi
\nau uitat aprins\u0103 lumina verde din turn nu-i bai
\nputeam s\u0103 trag draperiile totu\u015fi nu am f\u0103cut-o
\nm-am \u00eentins \u00een patul nef\u0103cut de c\u00e2teva zile
\nperna \u00eenc\u0103 mai \u0163inea forma unui craniu plin de g\u00e2nduri
\n\u00eentr-un final am cedat s\u0103 fi fost trei diminea\u0163a
\nprad\u0103 unui vis zbuciumat se f\u0103cea c\u0103 sunt
\npe marginea apei o z\u0103natec\u0103 alerga
\nnimeni nu-i r\u0103spundea la \u00eentrebare
\n\u00ee\u015fi punea m\u00e2na la gur\u0103 disperat\u0103 se f\u0103cea ghem
\nse de\u015fira ca o n\u0103luc\u0103 hop \u00een fa\u0163\u0103 cu ochii mei \u00eengrijora\u0163i
\nde bra\u0163e m\u0103 scutura ca pe un copac \u00eenc\u0103rcat
\nnu eu nu puteam s\u0103-i aduc de nic\u0103ieri copilul gemea
\n\u00een pieptul meu storurile loveau puternic v\u00e2ntul \u00eentre ele<\/p>\n

nimic nu mai e la fel
\nf\u0103r\u0103 tragere de inim\u0103
\nr\u0103\u015fina de la brazii din curte intr\u0103 pe geam
\ncu tracul mor\u0163ii
\ncineva aprinde o candel\u0103 \u00een timp ce
\no pas\u0103re \u00een vrie
\nse pierde \u00eentre dou\u0103 fisuri
\nde fulger <\/p>\n


\nStan BREBENEL<\/strong><\/p>\n

La cules de vie<\/strong><\/p>\n

\tAmintirile din copil\u0103rie, de la un timp, ne tot dau t\u00e2rcoale f\u0103c\u00e2ndu-ne s\u0103 fim cu mult mai nostalgici, mai duio\u0219i. Uitate de foarte mul\u021bi ani \u00een c\u00e2te un ungher al sufletului, acestea n\u0103v\u0103lesc la un moment dat, atunci c\u00e2nd de cele mai multe ori nu te a\u0219tep\u021bi, \u00een prezent cu foarte mare claritate, ca \u00eentr-un film pe care \u00eel vizionezi instant. Una dintre amintirile care m\u0103 face s\u0103 z\u00e2mbesc cu duio\u0219ie \u0219i s\u0103-mi amintesc cu pl\u0103cere este culesul viilor de pe vremea c\u00e2nd eram un pu\u0219tan. Se \u00eent\u00e2mpla ca acest lucru firesc, de a aduna roadele, pentru mine echivala cu un ritual. De la preg\u0103titul butoaielor, putinilor \u0219i h\u00e2rdaielor, toate din lemn, cu cel pu\u021bin o lun\u0103 \u00eenainte de \u00eenceperea recolt\u0103rii \u0219i p\u00e2n\u0103 la str\u00e2ngerea strugurilor erau elemente care vesteau venirea toamnei. Mai erau \u0219i altele, precum coacerea merelor, perelor \u0219i prunelor, recoltarea manual\u0103 a florii soarelui \u0219i spargerea bostanei care \u00eensemnau tot at\u00e2tea prilejuri de bucurie. C\u00e2nd \u00eencepea culesul viilor, se \u00eentrerupeau celelalte lucr\u0103ri la CAP \u0219i toat\u0103 lumea se aduna pe loturile unde era cultivat\u0103 vi\u021ba de vie. De regul\u0103, rudele \u00eentre ele se ajutau, ca la clac\u0103, pentru a culege \u00eentr-o zi. Recoltarea era \u00eenso\u021bit\u0103 de glume, pe care noi copiii nu le \u00een\u021belegeam \u00eentotdeauna, de r\u00e2sete \u0219i de c\u00e2ntece. Momentul cel mai a\u0219teptat de copii era cel al mesei. Pe \u021boale curate se improviza \u0219i bucatele erau r\u00e2nduite \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 ajung\u0103 toat\u0103 lumea la ele. Oamenii puneau ce aveau prin b\u0103t\u0103tur\u0103: ou\u0103 fierte, br\u00e2nz\u0103 de vac\u0103, ciorb\u0103 de pui \u0219i o toc\u0103ni\u021b\u0103 cu cartofi \u0219i carne de pas\u0103re. Nu lipseau m\u0103m\u0103liga, \u00eenvelit\u0103 \u00eentr-un \u0219tergar de borangic alb, ro\u0219iile, ceapa, ardeii gra\u0219i \u0219i cei iu\u021bi. Cei care aveau \u00eei cinstea pe meseni cu \u021buic\u0103. \u00centr-un an m-a luat mama s\u0103 d\u0103m o m\u00e2n\u0103 de ajutor unei rude. Familia unchiului mai avea \u00een componen\u021b\u0103 \u0219i dou\u0103 fete gemene, mai mari ca mine cu c\u00e2\u021biva ani. Fetelor le-a revenit misiunea de a pune m\u00e2ncarea \u00een farfurii. C\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 pun\u0103 ciorba din suferta\u0219, mama fetelor i-a strigat celei care f\u0103cea acest serviciu:
\n\t– F\u0103, ai grij\u0103 s\u0103-i pui curul lu’ tac-tu! Av\u00e2nd impresia c\u0103 aceasta nu a fost atent\u0103 \u0219i nu a auzit a repetat porunca. \u0218i cred c\u0103 a mai repetat-o o dat\u0103. La auzul acestor cuvinte, capul familiei i s-a adresat consoartei, dojenind-o \u0219i \u00een acela\u0219i timp ironiz\u00e2nd-o:
\n\t– F\u0103, tu-\u021bi luna m\u0103-tii, te-am l\u0103sat o dat\u0103, te-am l\u0103sat \u0219i-a doua oar\u0103, dar nu te mai opre\u0219ti? Ce, curul meu este \u00een ciorb\u0103? S-a iscat ca din senin un val de r\u00e2sete care cu greu s-a oprit. \u0218i de atunci, aceast\u0103 \u00eent\u00e2mplare am transformat-o \u00een glum\u0103, transfer\u00e2nd-o uneori \u0219i la noi acas\u0103 p\u00e2n\u0103 ce am uitat-o. Adev\u0103rul era acela c\u0103 atunci c\u00e2nd t\u0103iau un pui, de regul\u0103 duminica, \u021b\u0103ranii din zona mea aveau r\u00e2nduielile lor, capul familiei primea t\u00e2rti\u021ba sau capul p\u0103s\u0103rii, consoarta se mul\u021bumea cu ghearele, co\u0219ul pieptului sau g\u00e2tul, iar copiii beneficiau de copane, piept \u0219i organele interne, ficat \u0219i r\u00e2nz\u0103. Nu mai \u0219tiu dac\u0103 acest obicei mai func\u021bioneaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi, cert este c\u0103 eu sunt \u00eennebunit dup\u0103 t\u00e2rti\u021b\u0103. De pui.<\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

Dincolo de oglinzi<\/strong><\/p>\n

Poemele Mariei Ieva condenseaz\u0103 un sentiment de comuniune om-natur\u0103-carte mai pu\u021bin frecventat de poezia contemporan\u0103, ale c\u0103rei teme fundamentale se circumscriu adesea unui univers personal amenin\u021bat de banalitate, centrare excesiv\u0103 pe sine \u0219i fragmentarism. Departe de a construi, cum este moda acum, texte aluvionare mai degrab\u0103 descriptive dec\u00e2t analitice, apar\u021bin\u00e2nd (programat) prozei \u0219i mai pu\u021bin poeziei propriu-zise, poeta pare s\u0103 prefere nivelul emo\u021bional, transpus cu economie de cuvinte, dar cu impact asupra cititorului: \u201ecitesc\/ poezii nescrise\/ g\u00e2nd dup\u0103 g\u00e2nd\/ frunz\u0103 dup\u0103 frunz\u0103\/ toate m\u0103 \u00eendeamn\u0103\/ s\u0103 citesc\/ cu voce tare\/\/ citesc\/ poezia frunzelor\/ dar cuprins\u0103 de trac\/ vocea mi se stinge\/ \u0219i frunzele\/ g\u00e2nd dup\u0103 g\u00e2nd\/ dor dup\u0103 dor\/ se desprind de ram\u201d (pag. 10). Lumea bolnav\u0103, triste\u021bile urbane \u0219i alte teme de actualitate nu mai constituie centrul vital al poemelor din volum; \u00een locul lor, poeta prefer\u0103 universul vegetal, \u00eenc\u0103rc\u0103tura lui vital-poetic\u0103, reper pentru dimensiunea oniric\u0103 a realit\u0103\u021bii: \u201ea fost epidemie de visuri\/ ne-au visat frunzele\/ copacilor adormi\u021bi\u201d (\u201eepidemie\u201d).
\nA scrie seam\u0103n\u0103 cu a-\u021bi privi imaginea reflectat\u0103 de fe\u021bele identice \u0219i totu\u0219i at\u00e2t de diferite, ca semnifica\u021bie, ale unui cub, luat ca simbol al n\u0103zuin\u021bei spre unitate fiin\u021bial\u0103 \u0219i perfec\u021biune: \u201ecine sunt eu cel care m\u0103 privesc \u00een oglind\u0103\/ dar eu cel care ies din oglind\u0103\u201d (\u201efe\u021bele cubului\u201d). Retorica utilizat\u0103, \u00een bun\u0103 parte bizar\u0103 (poate \u0219i pentru c\u0103 interoga\u021biile nu sunt marcate grafic, iar clivajul tr\u0103deaz\u0103 o structur\u0103 cristalin\u0103 fragil\u0103), \u021bine de o tehnic\u0103 a decopert\u0103rii pe care o mai \u00eent\u00e2lnim \u0219i \u00een construc\u021bia altor texte poetice. Maria Ieva \u00eendep\u0103rteaz\u0103 cu inteligen\u021b\u0103 sterilul, pentru ca, pe suprafa\u021ba neted\u0103\/ luminat\u0103, s\u0103 transcrie st\u0103ri, emo\u021bii, sentimente: \u201eam c\u0103utat bucuria\/ \u0219i ea m\u0103 c\u0103uta\/ ne-am jucat de-a ceva\/ care este c\u0103ut\u0103torul\/ care este cel c\u0103utat\/\/ am c\u0103utat iubirea\/ \u00een to\u021bi p\u0103ianjenii zodiilor\/ dar n-am aflat cine \u021bese\/ \u0219i cine se prinde \u00een plas\u0103\/\/ dac\u0103 nu m-a\u0219 fi \u00eempiedicat de bucurie\/ \u00een anotimpul p\u0103catului\/ a\u0219 fi \u00eenceput s\u0103 caut pacea\/ a\u0219a\/ ne-am z\u00e2mbit trist\/ t\u00e2rziul\/ z\u00e2mbea \u0219i el ca un inel de logodn\u0103\/ ne-am str\u00e2ns m\u00e2na\/ ca doi vechi camarazi\/ n\u0103scu\u021bi \u00een afara zodiilor\/ \u0219i am \u00eenceput s\u0103 fim\/ imaginea din spatele oglinzii\u201d (\u201eceea ce suntem\u201d).
\nPrintre temele poetice decelabile \u00een volum (iubirea, rela\u021bia creator-oper\u0103, natura etc.) trebuie remarcate \u0219i nenum\u0103ratele motive (oglinda, cu prec\u0103dere) care se subsumeaz\u0103 inten\u021biei de a construi epifanii \u201epe frunze\u201d, nu \u00een sensul religios consacrat de biseric\u0103, ci \u00een sensul de revela\u021bie a unei lumi aflate la \u00eendem\u00e2na oricui \u0219i totu\u0219i greu de perceput altfel dec\u00e2t cu ochiul interior, cel de carne, mincinos, fiind l\u0103sat s\u0103 se \u00eenchid\u0103. Oglinda, din acest punct de vedere, faciliteaz\u0103 trecerea spre aceast\u0103 privire care nu analizeaz\u0103, ci prime\u0219te cu inocen\u021b\u0103 reflectarea unor adev\u0103ruri esen\u021biale: \u201epere\u021bii nu sunt oglinzi\/ nici eu nu sunt petru\/ la poarta cerului\/ r\u00e2uri de rou\u0103\/ \u00ee\u0219i caut\u0103 plinul\u201d (\u201er\u00e2uri de rou\u0103\u201d). Ca simbol al cunoa\u0219terii mijlocite\/ intermediate, oglinda nu reflect\u0103 doar suprafa\u021ba, deci vizibilul, ci \u0219i ad\u00e2ncul, proiec\u021bia h\u0103ului\/ a abisului suger\u00e2nd, \u00een text, dimensiunea fiin\u021bei \u0219i prea pu\u021bin o viziune cumva sentimental\u0103 asupra rela\u021biei cu cel\u0103lalt: \u201ece u\u0219or e s\u0103 a\u0219tep\u021bi iubirea\/ ea nu are nici trup nici suflet\/ este doar proiec\u021bia h\u0103ului\/ \u00een care a\u0219tep\u021bi\/ s\u0103 te scufunzi\u201d (\u201eniciodat\u0103\u201d). Al\u0103turarea contrariilor (aproape-departe, acum-niciodat\u0103, \u00een\u0103untru-\u00een afar\u0103 poem-antipoem etc.) \u021bine de o preferin\u021b\u0103 pentru ludic, cu precizarea c\u0103 poeta prefer\u0103 jocul serios (nu tragic, nu dramatic) a c\u0103rui miz\u0103 este condi\u021bia uman\u0103: \u201etoate poemele\/ le-am scris pentru tine\/ mie \u00eemi scriu un singur\/ antipoem\/ niciodat\u0103 preg\u0103tit\u0103\/ m\u0103 preg\u0103tesc\/ s\u0103 port golul\/ t\u0103r\u00e2mului verde\u201d (pag. 18). Din instrument (magic) de p\u0103trundere \u00een alte lumi, oglinda devine, \u00een spa\u021biul poetic creat de Maria Ieva, o modalitate de a accesa experien\u021bele ascunse \u00een memoria afectiv\u0103: \u201es\u0103 fac disec\u021bie pe un fulg de z\u0103pad\u0103\/ spui s\u0103 caut \u00een amintirile lui\/\/ nu\/ \u00een sala oglinzilor\/ chirurgii nu au acces\/ amintirile prim\u0103verii\/ au r\u0103mas captive\/ \u00een oglind\u0103\u201d (\u201e\u00een oglind\u0103\u201d). Ceea ce-\u021bi arat\u0103 oglinda nu este imaginea unui trup (devenit transparent), ci a unui suflet: \u201edac\u0103 te-ai \u00eent\u00e2lnit cu sufletul meu\/ ce-a\u0219 mai putea\/ s\u0103-\u021bi spun despre mine\/\/ am pielea transparent\u0103\/ restul sunt detalii\u201d (\u201edetalii\u201d). Deloc narcisist\u0103, poeta nu se opre\u0219te la chipul reflectat, la imaginea lui care, oric\u00e2t de seduc\u0103toare ar fi, r\u0103m\u00e2ne un \u201edetaliu\u201d, ci, p\u0103r\u0103sindu-\u0219i zona de confort, refuz\u0103 exerci\u021biul superficial al \u00eengenuncherii \u00een fa\u021ba propriei reflec\u021bii: \u201elumea de dincolo\/ nu ne cunoa\u0219te\/ \u00een fa\u021ba oglinzii\/ nimeni\/ nu st\u0103 \u00eengenuncheat\u201d (\u201eam nevoie de tine\u201d). Ideea de dublu malefic dispare \u00een jocul transparen\u021belor, al fragilit\u0103\u021bilor: \u201eoare ce fac fluturii\/ c\u00e2nd se apropie iarna\/\/ unul \u00ee\u0219i duce m\u00e2na la t\u00e2mpl\u0103\/ cel\u0103lalt \u00eel imit\u0103\/\/ ah\/ de n-ar fi fost oglinda\/ singur\u0103tatea l-ar fi \u00eenv\u0103\u021bat\/ s\u0103 zboare\u201d (\u201eimitare\u201d).
\nMult frecventata tem\u0103 a rela\u021biei cu divinitatea este folosit\u0103 ca fundament \u00een poeme scoase de sub povara tabuurilor: \u201efiecare e unic\/ fiecare e singur\/ numai dumnezeu\/ unic \u0219i singur\/ se \u00eemparte la noi to\u021bi\u201d (\u201eunic \u0219i singur\u201d). Dumnezeu nu apare \u00een ipostazele cunoscute, de Tat\u0103, ori st\u0103p\u00e2n, ori judec\u0103tor suprem, ori mentor\/ghid pentru un anume fel de existen\u021b\u0103, ci, pur \u0219i simplu, de gr\u0103dinar, cultivator \u0219i iubitor de frumuse\u021be: \u201egr\u0103dina este a ta\/ iar noi\/ florile\/ ne \u00eentoarcem privirea\/ dup\u0103 soare\u201d (\u201egr\u0103dina\u201d).
\nMaria Ieva scrie cu sinceritate o poezie a transparen\u021belor, a nelini\u0219tii \u0219i a iubirii, a c\u0103ut\u0103rii de sine \u00eentr-o lume dublu oglindit\u0103: \u201esunt poetul\/ dar \u0219i poezia\/ sunt spa\u021biu gol dintre cuvinte\/ dar \u0219i cuvintele\/ sunt cel care s-a n\u0103scut\/ dar \u0219i cel care urmeaz\u0103 s\u0103 se nasc\u0103\/\/ din ap\u0103 am venit\/ \u00een ap\u0103 m\u0103 voi \u00eentoarce\/ ca o liter\u0103 g\u00e2nd\/ tulburat\u0103 de privirea ta\/\/ \u00eencetine\u0219te-\u021bi b\u0103t\u0103ile inimii\/ lectura poate fi\/ motiv pentru durere\u201d (\u201ecodependen\u021b\u0103\u201d).<\/p>\n

*Maria Ieva<\/strong>, \u201eEpifanii pe frunze<\/em>\u201d, Ed. Brumar, 2020<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nina-Elena PLOPEANU Viorel Savin \u0219i \u201edovada c\u0103 ciclul Romanele din B chiar exist\u0103\u201d Romanul De\u0219i Sf\u00e2ntul Petru era nec\u0103jit… este<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19419"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19419"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19419\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19420,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19419\/revisions\/19420"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19419"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19419"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19419"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}