{"id":19417,"date":"2022-10-13T21:39:28","date_gmt":"2022-10-13T18:39:28","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19417"},"modified":"2022-10-13T21:39:28","modified_gmt":"2022-10-13T18:39:28","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-8-octombrie-2022","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19417","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 8 Octombrie 2022"},"content":{"rendered":"

OMUL ESTE O PAS\u0102RE ALE C\u0102RUI ARIPI, M\u00c2INILE, NECUNOSC\u00c2ND ZBORUL SCRIU ISTORIE<\/strong><\/p>\n

\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 08 octombrie, ziua Sf. Cuv. Pelaghia \u0219i Taisia, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam Matinc\u0103 Costea.
\n\t\u201e(De ziua ei, autor Mihail Voicu) \u00cei fac cadou o floare mic\u0103,\/ S\u0103-i sugerez, la o adic\u0103,\/ C\u0103 \u0219i la pensie, nu stric\u0103,\/ S\u0103 aib\u0103 gura\u2026 c\u00e2t mai mic\u0103! (Urma\u0219ii \u00eenainta\u0219ilor no\u0219tri ) Plecat-au zece din Vaslui\/ \u0218i cu sergentul nou\u0103,\/ Dar nu-i trecea prin minte nim\u0103nui,\/ Ai lor urma\u0219i, se fac\u2026 c\u0103 plou\u0103. (Anonimul) S\u0103 scrie, a vrut un anonim,\/ Zicea el, c\u0103-i poezie,\/ Iar dac\u0103 critica-i pornim,\/ Mare p\u0103cat, pentru\u2026 h\u00e2rtie. (Cutia cu bucluc) O cioar\u0103 a c\u0103zut din zbor,\/ Probabil pan\u0103 la motor,\/ Dar mul\u021bi de-atunci \u00eentreab\u0103\/ Dac-au g\u0103sit\u2026 cutia neagr\u0103.\u201d (Dumitru Hangu)
\n\t\u201e(Lui Radu Maz\u0103re, fostul primar al Constan\u021bei) Maz\u0103rea se d\u0103 v\u0103rsat\u0103,\/ La borcan sau congelat\u0103.\/ Maz\u0103re, fostul primar,\/ Se g\u0103se\u0219te la… gr\u0103tar! (Lui Horia Moculescu, artizanul Festivalului de la Mamaia) A zis unul despre tine:\/ – Uite-l m\u0103i \u0219i pe tataia,\/ A venit f\u0103r\u0103 ru\u0219ine\/ S\u0103 profite de Mamaia! (Popular\u0103) – Coace Leano ni\u0219te turte\/ C\u0103 de-o lun\u0103 \u00ee\u021bi fac curte!\/ – M\u0103, \u00ee\u021bi fac \u0219i-o pr\u0103jitur\u0103,\/ F\u0103-mi \u0219i gard la b\u0103t\u0103tur\u0103!\u201d (Nicu Alecu, Murge\u0219ti, grupul de epigrami\u0219ti Alexandru Sihleanu, prin internet)
\n\t\u201e(La nunt\u0103) \u0218tiind c\u0103 la to\u021bi le place\/ \u00cen zori, ciorba de potroace,\/ Ame\u021bit\u0103 soacra mare\/ I-a pus dou\u0103 m\u00e2ini de sare. (Cui pe cui, se scoate) A plecat la farmacie\/ Ca s\u0103 ia algocalmin,\/ Dar be\u021bivul cum se \u0219tie\/ S-a reparat tot cu vin.\u201d (Safta Leaut\u0103, prin telefon, cu drag de la N\u0103vodari)
\n\tA urmat lectorul de serviciu, dl Cristi Rusin, cu o poveste istoric\u0103 \u00eentitulat\u0103 Biruin\u021ba de la Posada. V\u0103 ofer lectura: \u201eEra o diminea\u021b\u0103 \u00eentunecat\u0103 \u0219i mohor\u00e2t\u0103 de brumar, c\u00e2nd pic\u0103turile de ploaie curgeau ca sudoarea din norii negri de pe cerul Vi\u0219egradului. V\u00e2ntul b\u0103tea cu putere, biciuindu-le crengile copacilor, iar Dun\u0103rea era agitat\u0103 ca un cazan \u00eencins. Acolo, \u00een inima a\u0219ez\u0103rii, se ridica pe o colin\u0103, asemenea \u0219arpelui \u00een\u0103l\u021bat de Moise \u00een de\u0219ert, castelul regelui Carol Robert de Anjou. Zidurile \u00eenalte, masive, cenu\u0219ii, din piatr\u0103, f\u0103ceau acest cuib regal impenetrabil. O construc\u021bie impun\u0103toare ca un munte legendar. Ferestrele erau zvelte, sub\u021biri \u0219i curate ca apa dun\u0103rean\u0103 prin care se oglindeau pe\u0219tii. Acoperi\u0219ul era brodat cu o \u021bigl\u0103 ud\u0103, ro\u0219ie ca focul. Steagurile regelui, plantate ca ni\u0219te flori de trandafir \u00een turnurile seme\u021be, se fluturau \u0219i ele \u00een puterea v\u00e2ntului, iar corbii iernatici zburau \u00een v\u0103zduh, vestind, parc\u0103, o piaz\u0103 rea.
\n\t\u00cen camera de audien\u021b\u0103, o sal\u0103 mare, \u00eentunecat\u0103, unde se afla un tron bogat, ca al reginei din Saba, str\u0103juit de doi osta\u0219i \u00een armuri austere, cu expresii faciale funerare, regele era a\u0219teptat de doi mari nobili ai regatului. Primul dintre ei, un b\u0103rbat \u00eenalt cu chip grotesc, \u00eenve\u0219m\u00e2ntat \u00een haine scumpe, cu o musta\u021b\u0103 sub\u021bire \u0219i neagr\u0103 ca inima sa putrezit\u0103, st\u0103tea drept \u00een picioare \u00een mijlocul s\u0103lii, cu ghetele murdare de noroi proasp\u0103t, semn c\u0103 venise de cur\u00e2nd de afar\u0103. Al doilea, un b\u0103rbat robust, cu nasul \u00eencovoiat, ca cel mai ruginit c\u00e2rlig de catarg al unui vas dun\u0103rean, \u00eenve\u0219m\u00e2ntat \u0219i el \u00een haine scumpe \u0219i str\u0103lucitoare, ce \u00ee\u021bi distr\u0103geau aten\u021bia at\u00e2t de tare la prima vedere \u00eenc\u00e2t nu-i mai luai \u00een seam\u0103 musta\u021ba rar\u0103 \u0219i z\u00e2mbetul sinistru. Cei doi complotau \u0219i \u0219u\u0219oteau, a\u0219tept\u00e2ndu-l cu maxim interes pe rege. Erau Istvan \u0219i Szechy, doi mari nobili maghiari \u0219i slujitori ai Casei de Anjou.
\n\tDintr-o dat\u0103, u\u0219ile masive de lemn ale s\u0103lii, ce sc\u00e2r\u021b\u00e2iau ca ni\u0219te lan\u021buri t\u00e2r\u00e2te pe du\u0219umea, s-au deschis. \u00cen sal\u0103 p\u0103trunde vestitul rege Carol Robert de Anjou. Purta o mantie verde brodat\u0103 cu fir de aur, ce amintea de c\u00e2mpurile \u00eenverzite ale regatului s\u0103u peste care b\u0103teau razele soarelui. Pe cap avea o coroan\u0103 de aur cu \u0219ase col\u021buri din mijlocul c\u0103reia r\u0103s\u0103rea crucea Domnului, c\u0103ci regele era v\u0103zut ca un uns \u0219i ales al lui Dumnezeu. Pantofii s\u0103i erau ro\u0219ii ca s\u00e2ngele du\u0219manilor s\u0103i, c\u0103ma\u0219a sa asemenea, iar p\u0103rul \u0219i barba sa erau ca focul. Privirea sa era ca cea a titanului Atlas, uit\u00e2ndu-se de sus c\u0103tre supu\u0219ii s\u0103i. La vederea lui, Istvan \u0219i Szechy s-au cufundat \u00een osanale \u0219i plec\u0103ciuni, \u00een timp ce regele se a\u0219eza pe tron, f\u0103r\u0103 s\u0103 scoat\u0103 o vorb\u0103. Era \u00eenso\u021bit de al\u021bi treisprezece nobili din cele mai importante familii ale Ungariei. To\u021bi ace\u0219tia s-au a\u0219ezat la dreapta \u0219i la st\u00e2nga tronului. Dup\u0103 ce fiecare se fixeaz\u0103 la locul lui, Istvan gr\u0103ie\u0219te:
\n\t– M\u0103ria voastr\u0103, urma\u0219 al regilor sfin\u021bi Istvan \u0219i Lazlo, venim \u00een aceast\u0103 zi cu o veste care \u00ee\u021bi va cutremura tronul cel m\u0103re\u021b. Basarab rom\u00e2nul, vasalul \u0219i slujitorul t\u0103u, c\u0103ruia i-ai dat \u021bara Severinului \u0219i i-ai recunoscut domnia, unelte\u0219te \u00eempotriva cur\u021bii tale preacinstite. El nu a \u021binut cont de m\u00e2na sf\u00e2nt\u0103 care l-a hr\u0103nit \u0219i vrea s\u0103 mu\u0219te din m\u0103rul nobil al domniei voastre. Fratele nostru, Szechy, poate confirma cele spuse.
\n\t– A\u0219a este, m\u0103ria voastr\u0103, gr\u0103i Szechy. Nelegiuitul Basarab \u0219i rom\u00e2nii s\u0103i schismatici vor s\u0103 atenteze la bog\u0103\u021bia regatului nostru. Spun c\u0103 \u021bara Severinului \u0219i toat\u0103 st\u0103p\u00e2nirea de la miaz\u0103zi de mun\u021bi le apar\u021bine \u0219i c\u0103 nu vor s\u0103 v\u0103 mai recunoasc\u0103, o prealuminate rege, drept st\u0103p\u00e2n al destinelor lor!
\n\tDintr-o dat\u0103, regele Robert Carol de Anjou, care nu schi\u021base vreun gest p\u00e2n\u0103 la acel moment, strig\u0103 cu putere, glasul s\u0103u r\u0103sun\u00e2nd ca un ecou de tunet \u00een tot castelul:
\n\t– Cum se poate a\u0219a ceva? Ce e cu \u00eendr\u0103zneala asta? Mai marii regatului meu, a\u021bi auzit \u0219i voi? Zise regele \u00eentorc\u00e2ndu-se spre nobilii din dreapta \u0219i st\u00e2nga sa.
\n\t– Da, m\u0103ria voastr\u0103, gr\u0103i Istvan. Este adev\u0103rat! Rom\u00e2nii cei tic\u0103lo\u0219i nu v\u0103 vor. Spun c\u0103 ei sunt st\u0103p\u00e2ni peste \u021bar\u0103.
\n\t– \u021aara lor este \u021bara mea, eu hot\u0103r\u0103sc asta \u0219i au le-am dat p\u0103m\u00e2nturile pe care le au! zise regele cu fa\u021ba ro\u0219ie ca un rac fiert.
\n\t– Asta este, lumin\u0103\u021bia voastr\u0103, din gra\u021bia voastr\u0103 au rom\u00e2nii o \u021bar\u0103. Ei nu au nici m\u0103car un merit, iar acu ce fac? Cum a zis \u0219i fratele Istvan, se \u00eentorc \u00eempotriva m\u00e2inii care i-a hr\u0103nit! zise Szechy.
\n\t– Neobr\u0103zarea lor \u00eentrece orice limite. \u00cei voi pedepsi aspru! zise regele cu fa\u021ba \u00eencremenit\u0103 de furie.
\n\t– Asta \u0219i trebuie f\u0103cut m\u0103rite rege, s\u0103 pornim o\u0219tile \u00eempotriva lui Basarab \u0219i s\u0103-l pedepsim, zise Istvan.
\n\t– Deocamdat\u0103 cum s\u0103 proced\u0103m? zise regele.
\n\t– \u00cei vom lua \u021bara Severinului! zise Istvan. Iar apoi vedem dac\u0103 se va supune sau nu.
\n\t– A\u0219a vom face, am hot\u0103r\u00e2t! zise regele.
\n\tF\u0103r\u0103 a sta prea mult pe g\u00e2nduri, regele d\u0103du ordin ca \u00eentreg regatul s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 de r\u0103zboi. Au durat trei zile p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s-a str\u00e2ns marea armat\u0103 a regelui condus\u0103 de cei mai de seam\u0103 nobili ai regatului, \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een armuri impun\u0103toare \u0219i coifuri de fier dur, cu steaguri colorate \u0219i c\u00e2ntece \u00een onoarea Casei de Anjou. Cu inimile de ghea\u021b\u0103 \u0219i veninul \u00een saliv\u0103, Istvan \u0219i Szechy erau la st\u00e2nga \u0219i la dreapta regelui, ca buni sf\u0103tuitori. \u0218i a\u0219a pornir\u0103 cu o\u0219tirea c\u0103tre r\u0103s\u0103rit \u0219i miaz\u0103zi, spre \u021bara Severinului. Dup\u0103 c\u00e2teva zile, sosi \u00eentr-o vale luminoas\u0103 dintre Arge\u0219 \u0219i C\u00e2mpulung un sol din partea regelui maghiar c\u0103tre voievodul Basarab. Basarab \u0219i o\u0219tenii s\u0103i se aflau la v\u00e2n\u0103toare, \u00eent\u00e2lnindu-se \u00eent\u00e2mpl\u0103tor cu acel sol. Solul se opri \u0219i se uit\u0103 fix la Basarab. Basarab era un b\u0103rbat chipe\u0219, puternic, cu o barb\u0103 ca blana ursului \u0219i plete ca ale viteazului Samson, dar cu o privire bl\u00e2nd\u0103 ca cea de bunic. V\u0103z\u00e2nd mare c\u0103l\u0103rime al\u0103turi de el, cu haine bune \u0219i \u00eenso\u021bi\u021bi de robi, solul gr\u0103i:
\n\t– Bag seama c\u0103 sunte\u021bi o\u0219teni ai lui Basarab-vod\u0103. Am un mesaj pentru acesta de la st\u0103p\u00e2nul s\u0103u, m\u0103re\u021bul rege Carol Robert de Anjou!
\n – Eu sunt Basarab-vod\u0103, fiule, gr\u0103i acesta. Ce dore\u0219te m\u0103ria sa?
\n\t– M\u0103ria sa, st\u0103p\u00e2nul nostru, vrea s\u0103 te \u00een\u0219tiin\u021beze c\u0103 \u021bara Severinului nu mai este \u00een grija ta. I-a dat-o marelui nobil Szechy \u0219i dac\u0103 nu te c\u0103ie\u0219ti pentru uneltirile \u0219i seme\u021bia ta \u0219i nu vei pl\u0103ti \u00een mult aur, \u00ee\u021bi va lua aceste p\u0103m\u00e2nturi \u0219i i le va da \u00een grij\u0103 altcuiva!
\n\t– Cu m\u0103ria sa, noi, nu avem nimic de \u00eemp\u0103r\u021bit. Dar niciodat\u0103 nu \u00eei voi permite s\u0103 calce pe acest p\u0103m\u00e2nt la miaz\u0103zi de mun\u021bi \u0219i la r\u0103s\u0103rit de Severin. Este p\u0103m\u00e2ntul meu \u0219i al str\u0103mo\u0219ilor mei, iar \u021bara Severinului s\u0103 o considere cadou din partea mea \u0219i a neamului rom\u00e2nesc, c\u0103ci e tot p\u0103m\u00e2ntul nostru. Dac\u0103 vrea Severinul, s\u0103-l \u021bin\u0103. Dar dac\u0103 vrea mai mult, nu vom permite!
\n\t– Cum dore\u0219ti, Basarab-vod\u0103, voi duce acest mesaj la rege!
\nMai iute dec\u00e2t fulgerul solul sosi la Severin. Timpul trecea cu viteza frunzelor tomnatice aruncate cu furie de v\u00e2nt \u00een apele reci ale Dun\u0103rii \u0219i purtate spre \u00eendep\u0103rtatele z\u0103ri. La auzul ve\u0219tii, regele fierbea \u0219i fumega ca un cazan de \u021buic\u0103.
\n\t– Schismaticii \u00eemi contest\u0103 st\u0103p\u00e2nirea? Mie? Alesul lui Dumnezeu? E prea mult! \u00cei voi rade de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului ca cetatea Ierihonului! zise regele cu ochii ie\u0219i\u021bi din orbite de furie.
\n\t– Iar noi \u00ee\u021bi vom fi al\u0103turi, m\u0103ria ta! zise Istvan.
\n\t\u00cen timp ce oastea regelui se mobiliza pentru noua campanie militar\u0103, Basarab le spuse boierilor s\u0103i:
\n\t– Fra\u021bilor, \u0219tim c\u0103 regele e un leu pr\u0103duitor, dar \u00eel vom \u00eengropa \u00een lanul de crini. V\u0103 spun sigur, \u0219i m\u0103 jur pe crucea cea sf\u00e2nt\u0103, regele va veni aici cu toat\u0103 oastea sa pentru a ne supune.
\n\t– Ce vom face, m\u0103ria ta? Sunt prea mul\u021bi \u0219i puternici! zise unul dintre boieri.
\n\t– Nu v\u0103 teme\u021bi, noi avem \u00een piepturi \u0219apte vie\u021bi! \u00cei vom prinde acolo unde nu se a\u0219teapt\u0103 \u0219i \u00eei vom nimici. Trimite\u021bi imediat veste s\u0103 se adune oastea cea mare a \u021b\u0103rii \u0219i trimite\u021bi veste \u0219i la prietenul nostru, hanul t\u0103tar, s\u0103 vin\u0103 s\u0103 ne \u00eent\u0103reasc\u0103 o\u0219tirea! Nu avem mult timp! Ungurii s-au pus \u00een mi\u0219care!
\n\t\u00centr-adev\u0103r, armata lui Carol Robert de Anjou \u00eenainta nestingherit\u0103 prin p\u0103durile, v\u0103ile \u0219i c\u00e2mpiile din miaz\u0103zi, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie ce \u00eei a\u0219teapt\u0103. Au ajuns la vestita cetate Poenari, dar p\u0103rea pustie. Basarab nu era acolo. Trecuser\u0103 trei zile de la venirea solului \u0219i regele credea c\u0103 \u00eel va surprinde pe Basarab. Ungurii n-au g\u0103sit bucate. N-au g\u0103sit de-ale gurii \u0219i au suferit de foamea cea mare. Oastea era agitat\u0103. Nobilii c\u00e2rteau. \u00cen cele din urm\u0103, regele hot\u0103r\u00ee s\u0103 se retrag\u0103 din acea zon\u0103 \u0219i s\u0103 plece \u00eencununa\u021bi de victorie \u00eenapoi \u00een regat.
\n\t– Basarab la\u0219ul a fugit! zise Szechy. L-a\u021bi pedepsit bine m\u0103ria voastr\u0103! \u0218i-a dat seama c\u0103 dup\u0103 acele vorbe netrebnice ve\u021bi veni \u0219i \u00eel ve\u021bi surghiuni.
\n\t– Da, \u00eentr-adev\u0103r, neamul de la\u0219i al rom\u00e2nilor a fugit! Piar\u0103 neamul lor! zise Istvan.
\n\t– M\u0103ria noastr\u0103 a hot\u0103r\u00e2t, zise Carol Robert de Anjou, \u021bara Severinului va fi \u00een grija lui Szechy, iar cea a lui Basarab va fi dat\u0103 \u00een grija lui Istvan. Ne vom \u00eentoarce \u00een regat \u0219i \u00een sf\u00e2nta biseric\u0103 vom face ceremonialul pentru a v\u0103 da feudul.
\n\t– S\u0103 tr\u0103i\u021bi m\u0103ria voastr\u0103 prea luminat\u0103! ziser\u0103 cei doi corbi de prad\u0103.
\n\t\u00cen drumul de \u00eentoarcere, prin trec\u0103toarea dintre mun\u021bi, de la Posada, se auzea un vuiet mai ceva ca un vulcan. Ungurii erau nedumeri\u021bi. Se uitau \u00een st\u00e2nga, se uitau \u00een dreapta, \u00een fa\u021b\u0103 \u0219i \u00een spate, dar nu vedeau nimic. Se auzea parc\u0103 o mare mul\u021bime. Deodat\u0103, de sus cad ni\u0219te bolovani. Privind spre cer, ungurii i-au v\u0103zut pe bravii osta\u0219i rom\u00e2ni, ajuta\u021bi de alia\u021bii lor t\u0103tari cum pr\u0103v\u0103leau peste ei pietre \u00een trec\u0103toare, trunchiuri de copaci \u0219i s\u0103ge\u021bi. Panica i-a cuprins. Erau o \u021bint\u0103 sigur\u0103. Nu puteau sc\u0103pa. Posada avea s\u0103 fie cimitirul lor. Bolovanii zburau ca stelele c\u0103z\u0103toare, zdrobindu-le coifurile \u0219i \u021bestele osta\u0219ilor maghiari. S\u0103ge\u021bile \u00eei spintecau ca acele trecute prin m\u0103tase, iar trunchiurile de copaci \u00eei pulverizau ca un ciocan de spart nuci. Mai era mult p\u00e2n\u0103 s\u0103 ias\u0103 din trec\u0103toare. Ie\u0219irile erau departe. Oastea maghiar\u0103 se g\u0103sea prins\u0103 ca vechea oaste egiptean\u0103 ce i-a urm\u0103rit pe izraeli\u021bii lui Moise prin Marea Ro\u0219ie. Regele era \u00eensp\u0103im\u00e2ntat. Va avea el oare soarta lui Faraon? \u00centr-o disperare de nedescris, regele \u00eei porunce\u0219te unui slujitor, ce \u00eei c\u0103ra armele, s\u0103 fac\u0103 schimb de haine pentru a nu putea fi recunoscut \u0219i pentru a reu\u0219i s\u0103 se strecoare singur, nev\u0103zut, prin marea mul\u021bime \u0219i s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 neobservat trec\u0103toarea. A\u0219a a reu\u0219it s\u0103 scape, iar momentul este imortalizat \u00een Cronica Pictat\u0103 de la Viena. Regele cel la\u0219 \u0219i-a lep\u0103dat coroana, iar Basarab s-a \u00eencununat de biruin\u021b\u0103. Aceasta a fost marea biruin\u021b\u0103 a neamului rom\u00e2nesc, a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i prima mare \u00eencle\u0219tare de for\u021be cu neamul unguresc. Aceasta a fost biruin\u021ba unui destin, a unui strig\u0103t de libertate \u00eempotriva asupritorilor, o revolt\u0103 a celor r\u0103zvr\u0103ti\u021bi ce s-au ridicat rup\u00e2ndu-\u0219i c\u0103tu\u0219ele robirii pentru o sf\u00e2nt\u0103 biruin\u021b\u0103 deplin\u0103: Biruin\u021ba de la Posada\u201d.
\n\tDoctorandul Cristi Rusin dovede\u0219te, \u00eentr-adev\u0103r, prin pove\u0219tile istorice prezentate \u00een cadrul Cenaclului Alexandru Sihleanu \u0219i prin conferin\u021bele sus\u021binute la Biblioteca Municipal\u0103 Corneliu Coposu c\u0103 st\u0103p\u00e2ne\u0219te fenomenul istoric \u00een ansamblul lui, dar \u0219i \u00een particularitatea evolu\u021biei vie\u021bii pe aceast\u0103 planet\u0103, cu ceea ce posed\u0103: intui\u021bie \u0219i imagina\u021bie. Este o pl\u0103cere s\u0103-l ascul\u021bi: stil clar, concis, at\u00e2t c\u00e2t s\u0103 fie mai bine \u00een\u021beles \u0219i c\u00e2t mai ales s\u0103 atrag\u0103 auditoriul. Ar fi bine venit un volum de pove\u0219ti istorice, marca Cristi Rusin. Felicit\u0103ri!
\n\t\u201e\u00cen aceast\u0103 povestire istoric\u0103 ne impresioneaz\u0103 evocarea trecutului glorios al neamului nostru. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceput, prin descrierea cadrului natural unde era situat\u0103 cetatea regelui Carol Robert de Anjou, autorul face de fapt introducerea \u00een subiectul povestirii istorice. Plaseaz\u0103 ac\u021biunea povestirii istorice \u00een timp \u0219i spa\u021biu. Prezint\u0103 apoi personajele prin folosirea procedeului de descriere de c\u0103tre autor, vestimenta\u021bie \u0219i totodat\u0103 \u0219i caracterul: \u201ecu o musta\u021b\u0103 sub\u021bire \u0219i neagr\u0103 ca inima sa putrezit\u0103.\u201d La fel este \u0219i al doilea personaj cu o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are grotesc\u0103, dar \u00eembr\u0103cat \u00een haine scumpe, str\u0103lucitoare. Apari\u021bia impun\u0103toare a personajului principal, regele, este foarte bine redat\u0103. M\u00e2ndria sa, arogan\u021ba sa se observ\u0103 \u00een tot ceea ce face \u0219i \u00eel surprinde foarte bine \u00een cuvintele: \u201ePrivirea sa era ca cea a titanului Atlas, uit\u00e2ndu-se de sus c\u0103tre supu\u0219ii s\u0103i.\u201d Dialogurile dintre personaje creeaz\u0103 dramatismul acestei povestiri. Este eviden\u021biat\u0103 l\u0103comia personajelor, dorin\u021ba de a acapara noi p\u0103m\u00e2nturi. Este pus \u00een eviden\u021b\u0103 caracterul lor intrigant. Sugerez, ca fiind o povestire ce evoc\u0103 trecutul, s\u0103 se evite neologismele \u0219i s\u0103 se \u00eenlocuiasc\u0103 cu sinonime adecvate, de ex: \u201eNiciodat\u0103 nu-i voi permite\u201d, \u00eenlocuit cu \u201eniciodat\u0103 nu-i voi \u00eeng\u0103dui\u201d, \u201es\u0103 considere cadou din partea mea\u201d, \u00eenlocuit cu \u201es\u0103 o socoteasc\u0103 cadou din partea mea\u201d. Autorul folose\u0219te ca metod\u0103 de caracterizare a regelui maghiar, prin prezentarea lui de un alt personaj, domnitorul Basarab I: \u201e- Fra\u021bilor, \u0219tim c\u0103 regele e un leu pr\u0103duitor, dar \u00eel vom \u00eengropa \u00een lanul de crini\u201d. M\u0103 bucur c\u0103 a pus \u00een eviden\u021b\u0103 vitejia poporului rom\u00e2n, condus de Basarab voievod viteaz \u0219i bun strateg. Aceast\u0103 pagin\u0103 de istorie sper s\u0103 ajung\u0103 la cuno\u0219tin\u021ba tinerei genera\u021bii pentru a face educa\u021bia prin literatur\u0103.\u201d (Ecaterina Chifu)
\n\t\u201eMi-a pl\u0103cut prezentarea lui Cristi, \u00een acest fel istoria devine mai frumoas\u0103 \u0219i mai interesant\u0103.\u201d (Dumitru Hangu)
\n\t\u201eAm audiat ast\u0103zi \u00een cadrul \u0219edin\u021bei Cenaclului Alexandru Sihleanu una dintre cele trei opere literare (cu adev\u0103rat opere literare): \u201e\u00centoarcerea romanilor\u201d, \u201eTr\u0103darea lui Mihai Viteazul\u201d \u0219i cea de ast\u0103zi \u201eBiruin\u021ba de la Posada\u201d. Sus\u021bin ceea ce am men\u021bionat \u00een fraza precedent\u0103 c\u0103 povestirea lecturat\u0103 de Cristi Rusin este o oper\u0103 literar\u0103 reu\u0219it\u0103, pe tem\u0103 istoric\u0103, autorul fiind un cunosc\u0103tor al istoriei neamului nostru \u0219i nu numai. Urm\u0103rind cele cinci momente care trebuie s\u0103 cuprind\u0103 o oper\u0103 literar\u0103, observ c\u0103 \u00een lucrarea audiat\u0103, autorul a reu\u0219it s\u0103 ob\u021bin\u0103 o expozi\u021bie de un \u00eenalt nivel artistic descriind palatul regelui Carol Robert de Anjou \u0219i locul unde se desf\u0103\u0219oar\u0103 ac\u021biunea acestei opere literare foarte bine. \u00cent\u00e2lnim figuri de stil diverse \u0219i bine construite: \u201eAcoperi\u0219ul era brodat cu o \u021bigl\u0103 ud\u0103, ro\u0219ie ca focul.\u201d De asemeni, \u00een mod direct \u0219i indirect autorul caracterizeaz\u0103 personajele acestei povestiri, at\u00e2t pe domnitorul rom\u00e2n Basarab I, \u00eentemeietorul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti cu oamenii lui, precum \u0219i personaje din tab\u0103ra advers\u0103, Carol Robert de Anjou \u0219i oamenii s\u0103i. Autorul folose\u0219te cele trei moduri de expunere: nara\u021biunea, descrierea \u0219i dialogul. Predomin\u0103 dialogul \u00een unele momente. O intrig\u0103 reu\u0219it\u0103, realizat\u0103 prin dialogul dintre regele Carol Robert de Anjou \u0219i oamenii s\u0103i privind ocuparea Severinului. Dac\u0103 desf\u0103\u0219urarea ac\u021biunii din aceast\u0103 lucrare literar\u0103 este mai redus\u0103, ajungem la punctul culminant \u00een care autorul ne surprinde prin descrierea acestui moment al operei literare. Cristi Rusin ne reaminte\u0219te prin aceste lucr\u0103ri literare pe tem\u0103 istoric\u0103, de strategiile de lupt\u0103 ale neamului nostru, pustiirea locurilor prin care veneau du\u0219manii. Armata lui Carol Robert de Anjou a g\u0103sit cetatea Poenari pustie, inclusiv locurile dintre mun\u021bi, cre\u00e2nd impresia c\u0103 domnitorul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti este un la\u0219 \u0219i fuge din calea armatei regale. Trebuie re\u021binut c\u0103 \u00een lucrarea prezentat\u0103 ast\u0103zi, autorul a f\u0103cut leg\u0103tura cu cartea sf\u00e2nt\u0103, Biblia: \u201eOastea maghiar\u0103 se g\u0103sea prins\u0103 ca vechea oaste egiptean\u0103 ce i-a urm\u0103rit pe izraeli\u021bii lui Moise prin Marea Ro\u0219ie.\u201d(Aneta \u021a\u00e2ru Pioar\u0103)
\n\t\u201e\u00cen anul 1968, \u00eempreun\u0103 cu cinci 5 ofi\u021beri \u0219i 42 osta\u0219i am executat m\u0103sur\u0103tori topogeo timp de 4 luni \u00een zona Posada, pentru actualizarea h\u0103r\u021bilor militare. Subiectul lecturii de azi m-a cople\u0219it \u0219i mi-a amintit de momentele din vara acelui an \u0219i invazia Moscovei \u00een Cehoslovacia. Revin la lectura prezentat\u0103 azi \u0219i constat c\u0103 personajele sunt nume reale din istoria acelei perioade a poporului rom\u00e2n \u0219i evenimentele sunt reale! Deci, pot spune, hot\u0103r\u00e2t, c\u0103 lectura ascultat\u0103 azi este o mic\u0103 cronic\u0103, av\u00e2nd toate atributele acesteia. Mai multe astfel de cronici vor da na\u0219tere unui letopise\u021b nou, ca o completare a letopise\u021belor cunoscute p\u00e2n\u0103 azi \u0219i chiar mai valoros, \u0219tiind c\u0103 e realizat de un doctorand \u00een istorie. \u00cens\u0103 lectorul este prea modest \u0219i \u00ee\u0219i intituleaz\u0103 lucrarea \u201eo poveste\u201d. Dar, chiar accept\u00e2ndu-i modestia, constat c\u0103 doctorandul \u00een istorie are \u0219i aptitudini de literat! Felicit\u0103ri pentru tot ce faci, dle Cristi, c\u0103ci faci lucruri miraculoase! M\u0103 g\u00e2ndesc c\u00e2t de greu le vor fi biografilor dlui Rusin c\u00e2nd vor cuteza a-i prezenta via\u021ba \u0219i activitatea, cu at\u00e2t de diversificate calit\u0103\u021bi. Nu vin cu ur\u0103ri \u00een activit\u0103\u021bile viitoare, deoarece \u0219tim c\u0103 a primit har de la Dumnezeu \u0219i tot ce face va fi genial. \u00cei urez, \u00eens\u0103, s\u0103n\u0103tate \u0219i putere herculean\u0103 de munc\u0103! \u0218i-i mai urez \u00eemplinirea tuturor viselor! Iar promisiunea mea este: voi aminti cu orice ocazie numele starului Cenaclului Alexandru Sihleanu, Cristi Rusin!\u201d (Mihai Doina)
\n\t\u201eReferitor la ceea ce a prezentat dl Cristi Rusin, cred c\u0103 Basarab I nu a ac\u021bionat cu at\u00e2ta cruzime fa\u021b\u0103 de Robert Carol de Anjou, ci numai i-a speriat. Strategia a fost pacifist\u0103, ca un avertisment, s\u0103 nu mai calce acest p\u0103m\u00e2nt. Felicit prezen\u021ba \u00een cadrul Cenaclului Alexandru Sihleanu a lui Cristi Rusin cu o lucrare care ne-a pus memoria \u00een mi\u0219care, referitor la pagini glorioase ale neamului rom\u00e2nesc. Foarte frumoas\u0103 \u0219i bine venit\u0103 lucrarea. \u00cel mai a\u0219tept\u0103m cu deosebit\u0103 bucurie.\u201d (Adrian C\u00e2mpeanu)
\n\t\u201eSubiectul lecturii de ast\u0103zi a fost ales cu dib\u0103cie, f\u0103c\u00e2nd parte din motivele istorice ilustrate adesea \u00een foarte multe opere literare rom\u00e2ne\u0219ti. Subiectul lecturii treze\u0219te sentimente patriotice de pre\u021buire \u0219i stim\u0103 pentru poporul nostru \u0219i pentru glia str\u0103mo\u0219easc\u0103, pentru ap\u0103rarea c\u0103reia \u0219i-au dat via\u021ba foarte mul\u021bi oameni. Partea istoric\u0103 a acestei compozi\u021bii este una l\u0103udabil\u0103. Partea literar\u0103 const\u0103 \u00eentr-o evocare istoric\u0103 succint\u0103. Este de remarcat stilul clar al exprim\u0103rii \u0219i prezentarea personajelor istorice Basarab I \u0219i Carol Robert de Anjou. \u00cei doresc succes \u0219i s\u0103 creeze c\u00e2t mai multe opere literare istorice.\u201d (Georgeta Iuga)
\n\t\u201eA\u0219a cum a subliniat \u0219i dl Hangu, ceea ce a prezentat Cristi Rusin, ne arat\u0103 \u201ec\u0103 istoria este cea mai frumoas\u0103 poveste\u201d. De data aceasta Cristi a insistat mai mult pe creionarea portretelor personajelor povestirii \u0219i mai pu\u021bin de aspecte legate de b\u0103t\u0103lia de la Posada. Din povestire a reie\u0219it c\u0103 strategia folosit\u0103 \u00een aceast\u0103 b\u0103t\u0103lie se \u00eencadreaz\u0103 perfect \u00een aceea a r\u0103zboaielor asimetrice. \u00cel felicit pe Cristi c\u0103 a reu\u0219it, \u00eenc\u0103 o dat\u0103 s\u0103 scrie o povestire despre trecutul glorios al poporului nostru.\u201d (Adriana Plugaru)
\n\t\u201eEste de crezut c\u0103 tineretul din ziua de ast\u0103zi cunoa\u0219te foarte pu\u021bine lucruri despre istoria neamului nostru. Ar trebui povestitorii pentru copii s\u0103 scrie pove\u0219ti istorice ilustrate.\u201d (Valeria Popa)
\n\t\u201eM-a impresionat m\u00e2ndria ungurilor \u0219i felul cum i-a prezentat din punct de vedere al vestimenta\u021biei \u0219i bagajul de cuno\u0219tin\u021be al autorului \u00een acest domeniu al istoriei neamului nostru.\u201d (Dumitru Barda\u0219)
\n\t\u201eMii de felicit\u0103ri! Modul de exprimare este atr\u0103g\u0103tor pentru cei care iubesc istoria neamului rom\u00e2nesc.\u201d (Floarea Fr\u0103\u021bil\u0103)
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 15 octombrie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi dna Aneta \u021a\u00e2ru Pioar\u0103. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

OMUL ESTE O PAS\u0102RE ALE C\u0102RUI ARIPI, M\u00c2INILE, NECUNOSC\u00c2ND ZBORUL SCRIU ISTORIE S\u00e2mb\u0103t\u0103, 08 octombrie, ziua Sf. Cuv. Pelaghia \u0219i<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19417"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19417"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19417\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19418,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19417\/revisions\/19418"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19417"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19417"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19417"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}