ARMONIA NA\u021aIONAL\u0102 NU ESTE POSIBIL\u0102 F\u0102R\u0102 SENTIMENT PATRIOTIC
\nde Vasile GHINEA
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 01 octombrie, ziua (\u2020) Acoper\u0103m\u00e2ntul Maicii Domnului; Sf. Ap. Anania; Sf. Cuv. Roman Melodul; \u2020) Sf. Cuv. Chiriac \u0219i Iosif de la Bisericani, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam Matinc\u0103 Costea.
\n\t\u201e(Lui Cincinat-in memoriam-autor Stelian Cucu) De nicio epigram\u0103, cum se \u0219tie,\/ Oric\u00e2t de lung turnir, nu s-a temut,\/ C\u0103ci str\u0103lucita lui chelie\/ I-a fost \u0219i suli\u021b\u0103, \u0219i scut. (Mini fabul\u0103) Un iepura\u0219 mergea-ntr-o vale,\/ C\u00e2nd pe drum, c\u00e2nd pe c\u0103rare,\/ \u00cel vede vulpea de pe munte,\/ Pe loc g\u00e2ndi s\u0103-i fac\u0103 curte.\/ \u00cel duce-n bra\u021be p\u00e2n\u0103 la prag\/ \u0218i la m\u00e2ncat, a\u0219a de drag!\/ Mul\u021bi b\u0103rba\u021bi, momente grele,\/ Sunt m\u00e2nca\u021bi, dar\u2026 de lovele. (Epigram\u0103 piperat\u0103) Senatorul domnu\u02bc Chelu:\/ – Eu sunt sarea \u0219i piperu\u02bc!\/ Par\u021bial dreptate are,\/ Dar \u00eei bolovan\u2026 de sare.\u201d (Dumitru Hangu)
\n\t\u201e(Rezolvare) – M\u0103 la\u0219i tat\u0103 la Mamaia?\/ Dar n-am bani de buzunare!..\/ Vezi de-aceea, tocmai de-aia\/ Ai s\u0103 mergi la tac-tu’ mare!..\/ (Un pedagog de \u0219coal\u0103 nou\u0103) – Vezi pe \u0103la care bate\/ Un sfrijit cu catalogul?\/ E-ntr-a 12-a la „mate”.\/ \u0102la mic e pedagogul! (Cuv\u00e2ntul \u00eenainte de toate) – Eu plec m\u00e2ndro la armat\u0103,\/ Te-ai g\u0103si la anu’ fat\u0103?\/ Du-te neic\u0103, pe cuv\u00e2nt,\/ To\u021bi fl\u0103c\u0103ii \u0219tiu c\u0103 sunt!\u201d (Nicu Alecu, Murge\u0219ti, grupul de epigrami\u0219ti Alexandru Sihleanu, prin internet).
\n\t \u201e(La restaurant) Nu te-nduri s\u0103 la\u0219i nimic,\/ Te arde la polonic\/ \u0218i e bine de \u0219tiut\/ S\u0103 nu la\u0219i numai m\u0103runt. (Nu s\u0103pa groapa altuia) A a\u0219teptat ani la r\u00e2nd\/ S\u0103 ia soacra \u00een concediu.\/ La str\u0103fulgerat un g\u00e2nd,\/ Dar marea l-a ales pe Dediu.\u201d (Safta Leaut\u0103, prin telefon, cu drag de la N\u0103vodari)
\n\tDl Nicolae Constantinescu a lecturat din volumul Epigrame, Editgraph, 2020, autor Smarandache Aghean\u0103: \u201e(Oamenilor fal\u0219i) Toat\u0103 via\u021ba am fugit\/ \u0218i am stat mereu la p\u00e2nd\u0103,\/ Nu m\u0103 tem de c\u00e2inii r\u0103i,\/ Mi-e fric\u0103 de m\u00e2\u021ba bl\u00e2nd\u0103. (Unor tineri \u00eencrezu\u021bi) Tineretul ast\u0103zi, frate,\/ To\u021bi se cred Bonaparte,\/ Tatuaje, frez\u0103 sal\u0103\u2026\/ To\u021bi de\u0219tep\u021bi, to\u021bi\u2026 ca P\u0103cal\u0103. (Unui pescar) De-ar avea pe\u0219tele masc\u0103,\/ C\u00e2nd \u00een balt\u0103 st\u0103 la soare,\/ Tu, pescar, vezi, gura casc\u0103!\/Ai s\u0103 prinzi doar aripioare.\u201d A continuat cu monologul M\u0103 numesc Gogu Stamate din volumul \u00cen\u021bep\u0103turi utile, Ed. Rafet, 2017, autor Matinc\u0103 Costea: \u201eM\u0103 numesc Gogu Stamate\/ Din comuna Dumitre\u0219ti,\/ B\u0103iat vesel \u0219i simpatic,\/ Te bucuri c\u00e2nd m\u0103 prive\u0219ti.\/ Fratele meu cel mai mare\/ Cu serviciul la ora\u0219,\/ Mi-a trimis printr-un prieten\/ De urgen\u021b\u0103, un r\u0103va\u0219.\/ S\u0103pt\u0103m\u00e2na viitoare\/ Vino frate pe la mine!\/ Avem bal, bufet, surprize\/ \u0218i sper s\u0103 petrecem bine.\/ Ce e drept, am fost adesea\/ \u00cen ora\u0219 la t\u00e2rguieli,\/ Ori duminica la pia\u021b\u0103\/ Cu diverse socoteli.\/ L-am vizitat des pe George,\/ C\u0103-s b\u0103iat dintr-o bucat\u0103,\/ Am fost la filme, la teatru,\/ \u00cens\u0103 la bal, niciodat\u0103.\/ Nu \u00eencape \u00eendoial\u0103,\/ Pentru c\u0103 m-a invitat,\/ S\u00e2mb\u0103t\u0103 voi fi acolo\/ \u0218i a\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat!\/ Ei, la bal, v\u0103zui frate,\/ Fete\u2026 care mai de care\/ Jumulite-n cap, ple\u0219uve\/ Sau cu coam\u0103 pe spinare.\/ Iar unii fl\u0103c\u0103i, s\u0103rmanii\/ N-aveau straiele complete,\/ Erau din economie\/ Pres\u0103rate cu defecte.\/ Pantaloni f\u0103r\u0103 man\u0219ete,\/ Haine f\u0103r\u0103 guler, z\u0103u.\/ Aveau, \u00een schimb cioc \u0219i plete\/ S\u0103 nu simt\u0103 frigul r\u0103u.\/ Orchestra-ncepu s\u0103 zic\u0103\u2026\/ Invitai la dans o fat\u0103\/ Cu ni\u0219te gheare de tigru\/ \u0218i spr\u00e2nceana deplasat\u0103.\/ O cuprinsei dup\u0103 mine\/ Ca la noi la Dumitre\u0219ti,\/ Ea se trase la un metru\/ Juc\u00e2nd solo. S\u0103-nnebune\u0219ti!\/ C\u00e2nd vezi, bre, una ca asta\/ Cum po\u021bi r\u0103bda s\u0103 nu zici:\/ Dac\u0103 joci singur\u0103, frate,\/ Eu ce mai caut aici?\/ Stam pironit la distan\u021b\u0103\/ cu ochii holba\u021bi la ea,\/ Dar, deodat\u0103, ea \u00eemi strig\u0103\/ \u00cen ureche\u2026 eha, eha, eha!\/ M-am f\u0103cut galben ca ceara\/ R\u0103m\u00e2n\u00e2nd sleit, tablou;\/ Ce mai\u2026 zic, s\u0103 \u0219tii c\u0103 asta,\/ Precis crede c\u0103 sunt bou!\/ Mi-am pierdut orice r\u0103bdare,\/ Pe loc m-am \u00eenfuriat,\/ Dar se schimb\u0103 melodia\/ \u0218i-am amu\u021bit imediat.\/ Fiindc\u0103 observai c\u0103 fata \/ Tremura biata de fric\u0103,\/ Se l\u0103sa \u00een jos pe st\u00e2ngul,\/ Dar v\u0103zui c\u0103 se ridic\u0103.\/ Tremura din cap, din umeri,\/ Din picioare, din b\u0103rbie.\/ Nu \u00eencape \u00eendoial\u0103,\/ S\u0103 \u0219tii c\u0103-i paralizie!\/ A cuprins-o-n seara asta,\/ S-o fi speriat de mine\/ C\u0103-s temut la m\u00e2nie.\/ Aoleu! S\u0103 nu le\u0219ine\u2026\/ – V\u0103 e r\u0103u? Spune\u021bi degrab\u0103!\/ Nu m\u0103 face\u021bi s\u0103 insist!\/ Ea-mi r\u0103spunse-ndat\u0103: Twist!\/ – Aha! A\u0219a se nume\u0219te?\/ Asta-i boal\u0103 cu bucluc!\/ Dac\u0103 n-o trata\u021bi din vreme\/ V\u0103 duce la balamuc!\/ Ea era obi\u0219nuit\u0103\/ C\u0103 o apuca mereu\u2026\/ Dup\u0103 bal, cu greutate,\/ Abia mi-am revenit.\/ M\u0103 duc s\u0103 dansez, m\u0103i frate, Tot la noi la Dumitre\u0219ti\/ Tangou, hor\u0103, vals sau s\u00e2rb\u0103,\/ C\u0103 aici \u00eennebune\u0219ti!\u201d
\n\tA urmat lectorul de serviciu, dna Aneta \u021a\u00e2ru Pioar\u0103, cu un eseu \u00eenchinat poetului George Co\u0219buc (n. 20 septembrie 1866 \u2013 d. 9 mai 1918), intitulat \u201ePoetul care a c\u00e2ntat toate vitejiile neamului, toate obiceiurile \u0219i tradi\u021biile poporului rom\u00e2n\u201d, cu un motto: \u201eSunt suflet \u00een sufletul neamului meu\/ \u0218i-i c\u00e2nt bucuria \u0219i – amarul -\/ \u00cen ranele tale durutul sunt eu,\/ \u0218i-otrava deodat\u0103 cu tine o beu\/ C\u00e2nd soarta-\u021bi \u00eentinde paharul.\u201d V\u0103 ofer lectura: \u201eScriitor canonic, Poezia lui George Co\u0219buc apar\u021bine patrimoniului cultural na\u021bional, care n-a lipsit nicic\u00e2nd din manualele \u0219colare, dar acest mare poet al \u021b\u0103r\u0103nimii a avut o activitate prodigioas\u0103 \u00een iluminarea \u021b\u0103ranilor, a neamului din care s-a n\u0103scut, drept care s-a autocaracterizat \u00een poezia POETUL din care am scos motto-ul de mai sus.
\n\tS-a n\u0103scut pe 20 septembrie 1866 \u00een satul Hordou din jud. N\u0103s\u0103ud, sat care ast\u0103zi \u00eei poart\u0103 numele, fiind al optulea copil din cei 14 ai preotului catolic Sebastian Co\u0219buc \u0219i al Mariei, fiica preotului Avacum din Telciu.
\n\tS-a format ca poet \u00een orizontul mitic a lumii satului, sub \u00eenr\u00e2urirea patrimoniului folcloric pe studiul limbilor \u0219i al literaturii clasice. \u00cenc\u0103 din clasa a VII-a este ales vicepre\u0219edinte al Societ\u0103\u021bii de lectur\u0103 Virtus Romana Rediviva a gimnaziului n\u0103s\u0103udean, apoi, \u00een 1883 devine pre\u0219edinte, unde cite\u0219te o poveste popular\u0103 de peste 600 de versuri, numit\u0103 Pepelea din cenu\u0219\u0103. Public\u0103 \u00een revista Muza Some\u0219ean\u0103 \u2013 1883 \u2013 1884 primele poezii, sub pseudonimul C. Bo\u0219cu \u2013 anagrama numelui Co\u0219buc. Dup\u0103 bacalaureat se \u00eenscrie la Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u021bii Francisc Iosif din Cluj, unde exista \u0219i o catedr\u0103 de limba rom\u00e2n\u0103, unde a studiat istoria retoricii la greci \u0219i romani, sintaxa greac\u0103 \u0219i istoria literaturii latine. \u00cencepe colaborarea la revista Tribuna din Sibiu, iar \u00een 1886 se \u00eemboln\u0103ve\u0219te \u0219i \u00eentrerupe facultatea, frecvent\u00e2nd doar anumite cursuri universitare. Ioan Slavici, directorul revistei, \u00eel atrage la redac\u021bia revistei, a\u0219a c\u0103 din anul 1887 se inaugureaz\u0103 o etap\u0103 hot\u0103r\u00e2toare \u00een forma\u021bia sa publicistic\u0103.
\n\tDebutul editorial are loc prin apari\u021bia la Sibiu a unor bro\u0219uri: Bl\u0103st\u0103m de mam\u0103, Legend\u0103 poporal\u0103 din jurul N\u0103s\u0103udului, Pe p\u0103m\u00e2ntul turcului, Fulger \u0219i Poveste \u00een versuri.
\n\tCea mai cunoscut\u0103 lucrare literar\u0103 a lui Co\u0219buc, p\u00e2n\u0103 la apari\u021bia poeziei Noi vrem p\u0103m\u00e2nt a fost Nunta Zamfirei, care constituie un episod dintr-o ampl\u0103 epopee proiectat\u0103 de poet, dar pe care n-a mai definitivat-o, \u00een care a inten\u021bionat s\u0103 cuprind\u0103 toate obiceiurile \u0219i tradi\u021biile poporului rom\u00e2n de-a lungul unui ciclu de via\u021b\u0103, care sunt teme \u0219i motive alese \u0219i pentru alte crea\u021bii ale sale. Acea epopee ar fi fost o ampl\u0103 monografie folcloric\u0103 liric\u0103 a satului rom\u00e2nesc. Reprezentative \u00een epopee ar fi fost Nunta Zamfirei \u0219i Moartea lui Fulger. Poemul Nunta Zamfirei l-a citit prima dat\u0103 George Co\u0219buc la 4 februarie 1890 la o \u0219edin\u021b\u0103 a Junimii \u00een Bucure\u0219ti. Acest poem, la care autorul a lucrat cinci ani, \u00eel consacr\u0103 ca pe un poet de un real talent: \u201eE lung p\u0103m\u00e2ntul, ba e lat,\/ Dar ca S\u0103geat\u0103 de bogat\/ Nici ast\u0103zi domn pe lume nu-i,\/ \u0218i-avea o fat\u0103, fata lui\/ Icoan\u0103-ntr-un altar s-o pui\/ La \u00eenchinat.\/ \u0218i dac\u0103-a fost pe\u021bit\u0103 des,\/ E lucru tare de-n\u021beles,\/ Dar dintr-al prin\u021bilor \u0219irag,\/ C\u00e2\u021bi au trecut al casei prag,\/ De bun\u0103 seam\u0103, cel mai drag,\/ A fost ales.\/ El, cel mai drag! El a venit,\/ Dintr-un afund de R\u0103s\u0103rit,\/ Un prin\u021b frumos \u0219i tinerel,\/ \u0218i fata s-a-ndr\u0103git de el,\/ C\u0103 doar\u0103 tocmai Viorel,\/ I-a fost menit\u2026\u201d
\n\tAnii petrecu\u021bi de Co\u0219buc la Sibiu sunt cei mai rodnici, a\u0219a cum singur men\u021bioneaz\u0103, aici \u00ee\u0219i orienteaz\u0103 scrisul spre idil\u0103, aici apar: Nunta Zamfirei, Numai una, Fata morarului, Cr\u0103iasa Z\u00e2nelor \u0219i o parte din Anacreonticele sale.
\n\tGeorge Co\u0219buc p\u0103streaz\u0103 \u00een operele sale spiritul autentic rom\u00e2nesc \u00een balade \u0219i idile, el \u00eenclin\u0103 spre lumea obiectiv\u0103 \u0219i nu spre atmosfera subiectiv\u0103 specific\u0103 poeziei \u2013 descrierea naturii este desenul de o mare expresivitate \u00een mobilitatea percep\u021biei. De exemplu, \u00een poeziile: Iarna pe uli\u021b\u0103, Vara, Noapte de var\u0103, prezint\u0103 \u00een versuri frumuse\u021bea ciclic\u0103 a naturii.
\n\t\u00cen alte poezii surprinde tulbur\u0103rile erotice, jocurile \u0219i capriciile iubirii, farmecul v\u00e2rstei inocente, \u00eentr-o candoare sufleteasc\u0103 \u0219i o tactic\u0103 erotic\u0103 deosebite. Folose\u0219te monologul ori dialogul. De exemplu: \u201eNumai una \u201ePe umeri pletele-i curg r\u00e2u\/ Ml\u0103die ca un spic de gr\u00e2u\/ Cu \u0219or\u021bul negru prins \u00een br\u00e2u\/ O pierd din ochi de drag\u0103\u2026\u201d
\n\tPersonalitatea poetic\u0103 lui Co\u0219buc este completat\u0103 \u0219i de voca\u021bia misionar\u0103, deoarece avem c\u00e2teva crea\u021bii literare, precum poemele dacice: Decebal c\u0103tre popor, Un c\u00e2ntec barbar \u0219i c\u00e2teva poezii de inspira\u021bie social\u0103, care \u00eel a\u0219az\u0103 pe George Co\u0219buc \u00eentre poe\u021bii mesianici ardeleni, \u00eencep\u00e2nd cu Andrei Mure\u0219anu \u0219i p\u00e2n\u0103 la Ioan Alexandru.
\n\tDup\u0103 moartea lui Eminescu este chemat la Bucure\u0219ti de c\u0103tre Titu Maiorescu, care \u00eei confer\u0103 un post la Ministerul Cultelor \u0219i Instruc\u021biunilor Publice ca desenator ajutor. \u00cencepe s\u0103 publice la Convorbiri Literare poemele: La oglind\u0103, Rea de plat\u0103, Vestitorii prim\u0103verii, Noapte de var\u0103\u2026 Scrie apoi poeziile: Trei, Doamne, \u0219i to\u021bi trei, C\u00e2ntec. George Co\u0219buc a fost \u0219i un mare traduc\u0103tor. Acesta a tradus Divina Comedie a lui Dante Alighieri \u00eentr-o versiune complet\u0103, apoi Eneida \u0219i Odiseea, adopt\u00e2nd aceste opere la sufletul \u0219i mediul \u021b\u0103r\u0103nesc.
\n\tDemisioneaz\u0103 de la minister \u0219i este cooptat \u00een colectivul de profesori care elaborau manuale \u0219colare. A fost coautor la manualul Carte rom\u00e2neasc\u0103 de citire.
\n\tLa apari\u021bia volumului Balade \u0219i idile, Caragiale scrie \u00een ziarul Moftul rom\u00e2n: \u201ePe c\u00e2mpul vast al publicisticii rom\u00e2ne, pe care cre\u0219te at\u00e2ta spanac des \u0219i abundent, a ap\u0103rut, \u00een sf\u00e2r\u0219it, zilele acestea \u0219i un copac care e a\u0219a de m\u00e2ndru \u0219i a\u0219a de puternic, c\u0103 mii \u0219i mii de recolte de buruieni se vor perinda \u0219i el va sta mereu \u00een picioare, tot mai s\u0103n\u0103tos \u0219i mai trainic, \u00eenfrunt\u00e2nd gustul actual \u0219i vremea cu schimb\u0103rile ei capricioase \u0219i f\u0103c\u00e2nd din ce \u00een ce mai mult fala limbii noastre rom\u00e2ne\u0219ti \u2013 un volum de poezie Balade \u0219i idile de George Co\u0219buc.\u201d Cu toate aceste aprecieri, \u00een locul unor texte de \u00eent\u00e2mpinare la acest eveniment literar, la sf\u00e2r\u0219itul lui august, apare la Ia\u0219i o bro\u0219ur\u0103 \u2013 Adev\u0103rul asupra poeziilor dlui George Co\u0219buc \u2013 de N. Lazu, prin care se contest\u0103 originalitatea unor poezii din volum \u2013 care a declan\u0219at un proces ce a durat zece ani. Acest scandal dispare prin interven\u021bia lui Titu Maiorescu, deoarece Alexandru Vlahu\u021b\u0103, Nicolae Iorga, \u0219i P.P. Negulescu, \u00eei scriu de la Paris lui Titu Maiorescu s\u0103 sting\u0103 focul\u2026
\n\tSe c\u0103s\u0103tore\u0219te cu Elena, sora lui Constantin Sfetea \u00een 1895 \u0219i tot \u00een acela\u0219i an se na\u0219te unicul s\u0103u fiu Alexandru, care moare \u00eentr-un accident de automobil \u00een 1915, dup\u0103 care, autorul p\u0103truns de durere se retrage, nu mai scrie\u2026 \u00cen cadrul \u0219edin\u021bei din 20 mai\/2 iunie 1916 a Academiei Rom\u00e2ne, plenul academic prezidat de Barbu \u0218tef\u0103nescu Delavrancea \u00eel alege pe George Co\u0219buc membru activ al Academiei. \tUltima poezie pe care a scris-o George Co\u0219buc se nume\u0219te Vulturul \u0219i este o poezie profetic\u0103, publicat\u0103 \u00een 24 februarie 1918 \u00een revista Scena, revist\u0103 ce ap\u0103rea la Bucure\u0219ti. Despre geneza acestei poezii avem dou\u0103 m\u0103rturisiri contemporane:
\n1.Ion Peltz \u2013 care scrie: \u201e\u00cen ianuarie 1918, \u00eentr-o sear\u0103 \u00eence\u021bo\u0219at\u0103, l-am g\u0103sit pe George Co\u0219buc scriind. M-am retras, rug\u00e2ndu-l s\u0103 m\u0103 ierte c\u0103 l-am stingherit, dar el mi-a zis (am terminat, stai frumu\u0219el) m-a lini\u0219tit poetul\u2026 Vremurile astea m-au st\u00e2rnit\u2026\u201d
\n2.Tot \u00een acea perioad\u0103, scriitorul Carol Ardeleanu \u00ee\u0219i aminte\u0219te de o convorbire cu autorul \u201eFirelor de tort\u201d care \u00eei spunea: \u201eUnirea se va face, neap\u0103rat, impus\u0103, ca o necesitate organic\u0103 a poporului nostru\u2026\u201d
\nLa 9 mai 1918 se stinge din via\u021b\u0103 la Bucure\u0219ti \u0219i est \u00eengropat la cimitirul Belu. \u201e\u021aara pierde un mare poet, \u00een sufletul c\u0103ruia s-au reflectat toate aspira\u021biile neamului nostru\u201d spunea Bogdan Duic\u0103 la \u00eenmorm\u00e2ntarea ilustrului disp\u0103rut, iar Nicolae Iorga men\u021biona \u201epoezia lui Co\u0219buc este o virtuozitate extraordinar\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i \u00eencheie necrologul cu urm\u0103toarele cuvinte: \u201ecel ce a c\u00e2ntat toate vitejiile neamului, de la Gelu al legendei p\u00e2n\u0103 la doroban\u021bii din -77-, moare, f\u0103r\u0103 a fi v\u0103zut cu ochii lui sub steag pe aceea care au onorat din nou sf\u00e2nt drapel al \u021b\u0103rii.\u201d
\n\u00cen ziarul Lumina din Bucure\u0219ti, Liviu Rebreanu public\u0103 un articol \u00een care afirm\u0103, printre altele. \u201eCo\u0219buc este primul poet pe care \u00eel d\u0103 Ardealul \u0219i ardelean r\u0103m\u00e2ne p\u00e2n\u0103 la moarte\u2026 Sim\u021bea o fraternitate profund\u0103 cu \u021b\u0103ranii: \u201eA r\u0103s\u0103rit nu se \u0219tie de unde, f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 ucenicia cafenelelor, a bisericu\u021belor bucure\u0219tene \u0219i a biruit \u00eenaintea tuturor celor scufunda\u021bi \u00een inima\u021bii \u0219i neputin\u021be. A adus lumin\u0103, s\u0103n\u0103tate \u0219i voio\u0219ie. Scrisul s\u0103u tr\u0103ie\u0219te \u0219i va tr\u0103i c\u00e2t va fi neamul rom\u00e2nesc.\u201d
\nIdeile poetice ale lui Co\u0219buc sunt caracteristice printr-un lirism discret, \u00een viziune obiectiv\u0103 epic\u0103 sau dramatic\u0103. Poezia e plin\u0103 de dramatism. Personajele nu lipsesc, se confrunt\u0103 \u00eentre ele – \u0219i noi \u0219tim c\u0103 poezia este opera literar\u0103 \u00een care autorul \u00ee\u0219i exprim\u0103 \u00een mod direct sentimentele, Co\u0219buc face leg\u0103tura prin poezia sa \u00eentre toate genurile literare, poeziile lui pot fi puse \u00een scen\u0103\u2026 precum Du\u0219mancele \u0219i altele.\u201d
\nLa 104 ani de la plecarea la ceruri a lui George Co\u0219buc, acest eseu, in memoriam George Co\u0219buc, scris de dna Aneta \u021a\u00e2ru Pioar\u0103, este bine venit. Este un gest de noble\u021be fa\u021b\u0103 de marii no\u0219tri \u00eenainta\u0219i ai scrisului rom\u00e2nesc. Felicit\u0103ri, doamn\u0103! V\u0103 a\u0219tept\u0103m \u0219i cu alte lucr\u0103ri!
\n\t\u201eAst\u0103zi, \u00een cadrul \u0219edin\u021bei Cenaclului Alexandru Sihleanu am participat la un adev\u0103rat spectacol dedicat poetului George Co\u0219buc, supranumit poetul \u021b\u0103r\u0103nimii.\u201d (Mihai Doina)
\n\t\u201eMi-a pl\u0103cut foarte mult, \u00een primul r\u00e2nd recitarea \u0219i c\u00e2ntecul. Ne-a trezit la realitate amintindu-ne trecutul. Tot materialul a fost bine conturat.\u201d (Floarea Fr\u0103\u021bil\u0103)
\n\t\u201eAst\u0103zi ne-a fost prezentat \u00een cadrul \u0219edin\u021bei de cenaclul un material interesant despre unul dintre cei mai mari poe\u021bi rom\u00e2ni, George Co\u0219buc. Lectorul ne-a expus o serie de date biografice pun\u00e2nd accentul pe originalitatea \u0219i complexitatea operei lui George Co\u0219buc. Materialul cu caracter informativ a fost \u00eenso\u021bit de recitarea unor poezii, dar \u0219i interpretarea unei roman\u021be pe versurile poetului (\u201eDu\u0219mancele\u201d). O a\u0219tept\u0103m \u0219i cu alte crea\u021bii, \u00een mod special cu poezie.\u201d (Cristi Rusin)
\n\t\u201eEste l\u0103udabil\u0103 aceast\u0103 lucrare ce pune \u00een lumin\u0103 opera valoroas\u0103 a lui George Co\u0219buc, poet de un rom\u00e2nism pur, av\u00e2nd puternice sentimente de dragoste de neam \u0219i \u021bar\u0103, cum a subliniat \u00een mottoul lucr\u0103rii: \u201eSunt suflet \u00een sufletul neamului meu,\/ \u0218i-i c\u00e2nt bucuria \u0219i amarul -\/ \u00cen ranele tale durutul sunt eu\/ \u0218i-otrava deodat\u0103 cu tine o beu,\/ C\u00e2nd soarta-\u021bi \u00eentinde paharul.\u201d Este cu at\u00e2t mai mult important\u0103 ac\u021biunea de revalorificare a literaturii rom\u00e2ne, a poe\u021bilor vibr\u00e2nd de patriotism, \u00een contextul actual c\u00e2nd a fi patriot e\u0219ti etichetat drept na\u021bionalist \u0219i chiar acuzat de tendin\u021be xenofobe. Lucrarea este foarte documentat\u0103, dar recomand, la sf\u00e2r\u0219itul lucr\u0103rii s\u0103 fie trecut\u0103 bibliografia, ca \u0219i al\u021bii s\u0103 acceseze sursele de documentare pentru a aprofunda cunoa\u0219terea vie\u021bii \u0219i operei lui George Co\u0219buc. Ca s\u0103 sensibilizeze genera\u021bia t\u00e2n\u0103r\u0103 \u00eei sugerez s\u0103 dea citate din poeziile: Noi vrem p\u0103m\u00e2nt, Pa\u0219a Hassan, Trei, Doamne, \u0219i to\u021bi trei, El Zorab \u0219i Moartea lui Gelu pentru c\u0103 este nevoie s\u0103 se fac\u0103 educa\u021bie tinerei genera\u021bii prin literatur\u0103.\u201d (Ecaterina Chifu)
\n\t\u201e\u00cen bezna cultural\u0103 din vremurile actuale, este foarte bine venit acest material pentru o pioas\u0103 aducere aminte despre marele nostru poet George Co\u0219buc \u0219i despre opera sa. Materialul prezentat de dna Aneta \u021a\u00e2ru Pioar\u0103 mi-a adus aminte de dou\u0103 poezii ale lui George Co\u0219buc, \u00eendr\u0103gite de mine: El Zorab \u0219i Mama. Mi-a pl\u0103cut acest material \u0219i o felicit!\u201d (Nicolae Constantinescu)
\n\t\u201eMaterialul prezentat ast\u0103zi reprezint\u0103 un omagiu poetului George Co\u0219buc. Este eviden\u021biat\u0103 dragostea poetului pentru compatrio\u021bi \u0219i \u021bar\u0103. Dna Aneta \u021a\u00e2ru Pioar\u0103 a prezentat azi un spectacol complet bazat pe documentare, poezie \u0219i versuri puse pe muzic\u0103. Cu sensibilitate \u0219i \u00een portul popular lectorul de ast\u0103zi a f\u0103cut un adev\u0103rat show. Dna este un autor complex, av\u00e2nd \u00een crea\u021bia d-ei: poezie, romane, proz\u0103 scurt\u0103 \u0219i eseu. Admir vivacitatea dnei profesoare \u0219i implicarea sa \u00een educarea tinerei genera\u021bii prin ceea ce creeaz\u0103 re\u00eennoind sentimentul patriotic. O felicit \u0219i \u00eei doresc s\u0103n\u0103tate \u0219i succes!\u201d (Georgeta Iuga)
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 08 octombrie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi dl Cristi Rusin. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
ARMONIA NA\u021aIONAL\u0102 NU ESTE POSIBIL\u0102 F\u0102R\u0102 SENTIMENT PATRIOTIC de Vasile GHINEA S\u00e2mb\u0103t\u0103, 01 octombrie, ziua (\u2020) Acoper\u0103m\u00e2ntul Maicii Domnului; Sf.<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19368"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19368"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19368\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19369,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19368\/revisions\/19369"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19368"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19368"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19368"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}