{"id":19335,"date":"2022-10-03T21:00:00","date_gmt":"2022-10-03T18:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19335"},"modified":"2022-10-03T21:00:00","modified_gmt":"2022-10-03T18:00:00","slug":"spatii-culturale-nr-84-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19335","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 84 (1)"},"content":{"rendered":"

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

Programe \u0219i alte alea <\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 actualul ministru al educa\u021biei ar citi ceea ce a publicat de cur\u00e2nd un distins profesor universitar, formator de opinie, autor de manuale, istorii ale literaturii, liste de scriitori frecventabili \u0219.a.m.d., dac\u0103 ar citi, ar trebui s\u0103-\u0219i pun\u0103 cenu\u0219\u0103 \u00een cap, s\u0103-\u0219i dea binemeritata demisie sau, \u00een caz c\u0103 i s-ar rupe inima s\u0103 renun\u021be la func\u021bie, m\u0103car ar fi cazul s\u0103 se apuce de treab\u0103. Fiindc\u0103 tot ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een sistemul nostru de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, \u00een general, tot ce spun programele \u0219colare \u00eencep\u00e2nd, s\u0103 zicem, din 2009 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, este gre\u0219it, constituind o cultivare haotic\u0103 de forme f\u0103r\u0103 fond, care mai mult stric\u0103 dec\u00e2t ajut\u0103 la \u201econturarea unui profil de formare european\u201d. Din fericire pentru confortul s\u0103u psihic \u0219i intelectual, domnul ministru nu cite\u0219te nici m\u0103car ceea ce scrie el, a\u0219a c\u0103 nu are de unde afla, de exemplu, c\u0103 literatura nu este o form\u0103 de comunicare \u0219i c\u0103, prin urmare, catedrele de Limb\u0103 \u0219i comunicare din \u0219coli, programa \u0219colar\u0103 \u00een \u00eentregul ei (mai ales din cauza schimb\u0103rii pripite a modelului centrat pe \u201eobiective\u201d cu modelul \u2013 european, desigur -, centrat pe \u201ecompeten\u021be\u201d) reprezint\u0103 ceva ce n-ar trebui s\u0103 existe.
\nE drept c\u0103 manualele \u2013 din \u00eentreg \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul preuniversitar, nu numai cele din clasa a V-a, la care face referire distinsul universitar de care distinsul ministru abia dac\u0103 \u0219tie c\u00e2te ceva, probabil din auzite \u2013 sunt greoaie, stufoase, inadecvate v\u00e2rstei \u0219i pornesc de la premise gre\u0219ite. Cel mai mult p\u0103c\u0103tuiesc manualele de Limb\u0103 \u0219i literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103, care pretind c\u0103 au \u00een vedere \u201etrei domenii ale disciplinei\u201d (Lectur\u0103, Elemente de construc\u021bie a comunic\u0103rii \u0219i Practica ra\u021bional\u0103 \u0219i func\u021bional\u0103 a limbii), cu scopul declarat de a dezvolta comunicarea \u201e\u00een calitatea sa de competen\u021b\u0103 uman\u0103 fundamental\u0103, descris\u0103 \u00een termeni de cuno\u0219tin\u021be\/achizi\u021bii, deprinderi\/abilit\u0103\u021bi \u0219i aptitudini\u201d. Sun\u0103 bine, sun\u0103 frumos, dar nu ajut\u0103 cu nimic \u00een realitatea pe care o dezv\u0103luie mass-media, uneori cu un entuziasm pe care nu-l \u00een\u021beleg: avem \u00een continuare cel mai mare num\u0103r de analfabe\u021bi func\u021bional din Europa \u0219i suntem tot mai departe de acel \u201eprofil european\u201d pe care \u0219colile pretind c\u0103-l formeaz\u0103. Lectura, practica \u201era\u021bional\u0103 \u0219i func\u021bional\u0103\u201d a limbii \u0219i toat\u0103 avalan\u0219a de \u201eelemente de construc\u021bie a comunic\u0103rii\u201d nu reu\u0219esc, din motive \u201eobiective\u201d, s\u0103 dezvolte deja celebrele competen\u021be: 1. receptarea mesajului oral \u00een diferite situa\u021bii de comunicare (de fapt, elevii sufer\u0103 \u00een procent halucinant de agnozie auditiv\u0103, fiindc\u0103 nu \u00een\u021beleg ceea ce aud); 2. utilizarea corect\u0103 \u0219i adecvat\u0103 a limbii rom\u00e2ne \u00een producerea de mesaje orale \u00een situa\u021bii de comunicare monologat\u0103 \u0219i dialogat\u0103 (?!); 3. receptarea mesajului scris, din texte literare \u0219i nonliterare, \u00een scopuri diverse \u0219i, \u00een ultimul r\u00e2nd (chiar \u00een ultimul, dac\u0103 arunc\u0103m o privire la felul cum se scrie pe re\u021belele de socializare, \u00een SMS-uri \u0219.a.m.d.), 4. Utilizarea corect\u0103 \u0219i adecvat\u0103 a limbii rom\u00e2ne \u00een producerea de mesaje scrise, \u00een diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Vechile \u0219i at\u00e2t de hulitele manuale de Limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 aveau, s\u0103 fim one\u0219ti \u0219i conci\u0219i, obiective simple \u0219i clare: s\u0103-l \u00eenve\u021be pe elev s\u0103 scrie \u0219i s\u0103 citeasc\u0103, s\u0103 foloseasc\u0103 \u00een mod corect limba matern\u0103 (\u201e\u00een diferite situa\u021bii de comunicare\u201d!) \u0219i s\u0103-i bage \u00een cap c\u00e2teva nume de scriitori importan\u021bi ai neamului. Pentru aceasta, textele literare erau selectate (nu \u00eentotdeauna cu grij\u0103, dar m\u0103car erau reprezentative \u0219i puteau fi \u00een\u021belese chiar \u0219i de adormitul din fundul clasei), iar gramatica era gramatic\u0103, nu acest, din nou, \u201ecumplit me\u0219te\u0219ug de t\u00e2mpenie\u201d, care-i pune azi la col\u021b pe tinerii profesori deruta\u021bi, mai mult dec\u00e2t elevii, de jargonul didactic \u0219i de \u201eo eroare care \u021bine de pedagogie \u0219i anume aceea de a considera c\u0103 scopul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului gimnazial este de a forma competen\u021be, \u0219i nu de a transmite cuno\u0219tin\u021be\u201d. Dornici s\u0103 cultive \u201evalori\u201d \u00een mintea fraged\u0103 a copiilor de 11-12 ani, \u00een conformitate cu programa obligatorie, profesorii ajung s\u0103 trateze superficial chestiuni serioase, cum ar fi: 1. Cultivarea interesului pentru lectur\u0103 \u0219i a pl\u0103cerii de a citi, a gustului estetic \u00een domeniul literaturii; 2. Stimularea g\u00e2ndirii autonome, reflexive \u0219i critice \u00een raport cu diversele mesaje receptate; 3. Cultivarea unei atitudini pozitive fa\u021b\u0103 de comunicare prin con\u0219tientizarea impactului limbajului asupra celorlal\u021bi \u0219i prin nevoia de a \u00een\u021belege \u0219i a folosi limbajul \u00eentr-o manier\u0103 pozitiv\u0103, responsabil\u0103 din punct de vedere social; 4. Cultivarea unei atitudini pozitive fa\u021b\u0103 de limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i recunoa\u0219terea rolului acesteia pentru dezvoltarea personal\u0103 \u0219i \u00eembog\u0103\u021birea orizontului cultural; 5. Dezvoltarea interesului pentru comunicarea intercultural\u0103. Din aceast\u0103 sup\u0103 dreas\u0103 cu ingrediente smulse parc\u0103 dintr-un re\u021betar de dezvoltare personal\u0103 euroatlantic\u0103 lipse\u0219te, dup\u0103 cum se poate observa, bunul sim\u021b didactic. Autorii de programe, de manuale, supervizorii lor, mai-marii \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului, m\u0103 rog, to\u021bi cei implica\u021bi \u00een proces au \u00een vedere un elev abstract, un model foarte diferit de ceea ce exist\u0103 \u00een realitate. \u00cen realitate, vorba domnului Manolescu, \u201e(\u2026) sunt destule care \u00eei at\u00e2rn\u0103 de g\u00e2t ca pietrele de moar\u0103 unui copil de 11-12 ani: interac\u021biuni, paraverbal \u0219i nonverbal, interlocutor, strategii, focalizare, act de limbaj, receptare, lizibilitate, g\u00e2ndire logic\u0103\/analogic\u0103, achizi\u021bii lexicale \u0219i semantice, structuri fonetice, identitate na\u021bional\u0103, diversitate, valori \u0219i altele multe\u201d. \u0218i tot \u00een realitate, nu se cultiv\u0103 \u201einteresul pentru lectur\u0103 \u0219i pl\u0103cerea de a citi\u201d, ci spaima \u0219i nedumerirea \u00een fa\u021ba unui manual cu aspect de curs universitar, timiditatea \u00een fa\u021ba c\u00e2te unui pedagog de \u0219coal\u0103 nou\u0103 pe care nu-l \u00een\u021belegi (fiindc\u0103 nu \u0219tii ce tot vrea de la tine), exasperarea cauzat\u0103 de neconcordan\u021ba dintre jargonul didactic \u0219i romgleza de pe re\u021belele de socializare etc. Comunicarea de tip academic propov\u0103duit\u0103 de programa de Limb\u0103 \u0219i literatur\u0103 este, din p\u0103cate, un e\u0219ec total, dar cui \u00eei pas\u0103, c\u00e2nd \u0219coala merge \u00eenainte, din reform\u0103 \u00een reform\u0103, p\u00e2n\u0103 se alege praful de ea.<\/p>\n


\nPetrache PLOPEANU <\/strong>
\n\"\"

Spiritul t\u00e2lhar <\/strong><\/p>\n

\u201eSpiritul e marele profitor al \u00eenfr\u00eengerilor c\u0103rnii, \u00eembog\u0103\u0163indu-se pe seama ei, devast\u00eend-o, exult\u00eend la nenorocirile ei: tr\u0103ie\u015fte din brigandaj. Civiliza\u0163ia \u00ee\u015fi datoreaz\u0103 izb\u00eenda ispr\u0103vilor unui t\u00eelhar\u201d.
\n(Cioran, Silogismele am\u0103r\u0103ciunii, Humanitas, Bucure\u0219ti, 1992, p. 14)<\/p>\n

Conceptul de \u201espirit\u201d poate fi \u00een\u021beles de \u00eendat\u0103 ce formezi cuplul spirit-trup. Cel din urm\u0103 \u00eensemn\u00e2nd carne, primul este tot ceea ce nu este carne \u00een fiin\u021ba uman\u0103, adic\u0103 ra\u021biune \u0219i g\u00e2ndire. Ra\u021biunea ne deosebe\u0219te de animale, iar g\u00e2ndirea de membrii speciei umane care au doar ra\u021biune, dar nu o folosesc. Ra\u021biunea f\u0103r\u0103 g\u00e2ndire este f\u0103r\u0103 scop, f\u0103r\u0103 trebuin\u021b\u0103, a\u0219adar cei care au doar ra\u021biune sunt oameni f\u0103r\u0103 scop sau doar cu necesit\u0103\u021bi fiziologice, acestea fiind legate doar de satisfacerea necesit\u0103\u021bilor primare: ap\u0103, hran\u0103, ad\u0103post, reproducere, supravie\u021buire, adic\u0103 acelea pe care Maslov le a\u0219az\u0103 la baza piramidei sale.
\n\u00cen general \u0219i \u00een mod obi\u0219nuit accept\u0103m c\u0103 Spiritul este o preocupare dominant\u0103 pentru oamenii sfin\u021bi: siha\u0219tri, pustnici, anahore\u021bi, c\u0103lug\u0103ri \u00eensufle\u021bi\u021bi de Duhul Sf\u00e2nt, p\u0103rin\u021bii Bisericii, mireni dedica\u021bi celor sfinte. Pentru noi, pentru ceilal\u021bi muritori, spiritul este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor: putem fi intelectuali de vaz\u0103, \u00een lipsa credin\u021bei, spiritul nostru r\u0103m\u00e2ne unul laic. Suntem mari creatori de literatur\u0103, art\u0103 plastic\u0103, muzic\u0103 etc., dar nu ne apropiem de Spirit dac\u0103 nu prob\u0103m sc\u00e2nteia de divin \u00een noi, fie pentru c\u0103 suntem incapabili s\u0103 o manifest\u0103m, fie s\u0103 o de\u021binem.
\nIat\u0103 ce spun c\u00e2teva personalit\u0103\u021bi despre spirit:
\nFerdinand I al Rom\u00e2niei: \u201eNu zidurile fac o \u0219coal\u0103, ci spiritul ce domne\u0219te \u00eentr-\u00eensa\u201d.
\nPlaton: \u201eMuzica este o lege moral\u0103, ea d\u0103 suflet universului, aripi g\u00e2ndirii, av\u00e2nt \u00eenchipuirii, farmec tinere\u021bii, via\u021b\u0103 \u0219i veselie tuturor lucrurilor, ea este esen\u021ba ordinii, \u00een\u0103l\u021b\u00e2nd sufletul c\u0103tre tot ce este bun, drept \u0219i frumos\u201d.
\nNichita St\u0103nescu: \u201eSingura bog\u0103\u0163ie a unui om este spiritul\u201d.
\nBartolomeu Anania: \u201eVia\u021ba \u021bine de biologic, de efemer, de trec\u0103tor, \u00een timp ce sufletul \u021bine de eternitate, important este s\u0103 \u021bii mai mult la suflet\u201d.
\nNicolae Grigorescu: \u201eSentimentul coloreaz\u0103, nu pensula. Po\u0163i colora c-o buc\u0103\u0163ic\u0103 de c\u0103rbune, \u015fi toate tuburile din lume nu-\u0163i dau albastrul unei flori de ini\u015for dac\u0103 nu-l ai \u00een suflet\u201d.
\nAnne Frank: \u201eMai cred c\u0103 oamenii sunt \u00eentr-adev\u0103r buni la suflet. Numai c\u0103 nu-mi pot cl\u0103di speran\u0163ele pe o temelie f\u0103cut\u0103 din \u00eencurc\u0103turi, suferin\u0163\u0103 \u015fi moarte\u201d.
\nCharles Spurgeon: \u201eVoin\u021ba a condus multe suflete c\u0103tre Iad, dar nici un suflet c\u0103tre Rai\u201d.
\nObserv aici diverse \u00een\u021belegeri ale spiritului, fiecare abordare fiind contextual\u0103, majoritatea \u00een\u021beleg\u00e2nd prin spirit, suflet. Regele Ferdinand al Rom\u00e2niei \u00een\u021belegea, referindu-se la \u0219coal\u0103, c\u0103 nu cl\u0103direa \u0219colii este \u0219coala, ci spiritul, adic\u0103 modul \u00een care cei ce muncesc acolo \u0219tiu s\u0103 ating\u0103 sufletul \u00eenv\u0103\u021b\u0103ceilor cu tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 cunoa\u0219tere. Platon considera c\u0103 muzica este o manifestare a spiritului uman, aceea care \u00eensufle\u021be\u0219te universul \u0219i care face sufletul (spiritul) mai bun, drept \u0219i frumos. Nichita St\u0103nescu considera spiritul cea mai mare bog\u0103\u021bie a omului, iar Bartolomeu Anania face o clar\u0103 distinc\u021bie dintre via\u021b\u0103 (corp, carne) \u0219i suflet (spirit) prin raportarea diferit\u0103 la eternitate. La Nicolae Grigorescu sentimentul este suflet \u0219i spirit, cel f\u0103r\u0103 de care frumosul nu poate exista, \u00een timp ce Anne Frank \u00ee\u0219i leag\u0103 speran\u021bele de spiritul cel bun al oamenilor. Charles Spurgeon conchide, \u00een sf\u00e2r\u0219it cu alte cuvinte c\u0103 drumul c\u0103tre Iad este pavat cu inten\u021bii bune, spiritul trebuind s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 doar la stadiul de inten\u021bie.
\nDiferite abord\u0103ri ale conceptului de spirit, care fac trimitere direct\u0103 sau indirect\u0103 la ideea de divinitate, sau la idei filozofice de tip platonician, ori la concepte moral-cet\u0103\u021bene\u0219ti. Spiritul este ceea ce \u00eensufle\u021be\u0219te dorin\u021ba de cunoa\u0219tere, indiferent de locul \u00een care aceasta este manifestat\u0103, este o cale de comunicare cu universul, care \u00eensufle\u021be\u0219te totodat\u0103 \u0219i fiin\u021ba emi\u021b\u0103toare\/creatoare \u0219i receptorul.
\nManifestarea spiritului este, a\u0219adar, \u00eentemeiat\u0103 pe ra\u021biune, credin\u021b\u0103 \u0219i cunoa\u0219tere, iar scopul spiritului este acela de a convinge de necesitatea folosirii ra\u021biunii, pe to\u021bi oamenii, de a-i determina s\u0103 cread\u0103 \u00eentr-o for\u021b\u0103 care s\u0103 le devin\u0103 far c\u0103l\u0103uzitor, divin\u0103 \u0219i personal\u0103 \u0219i de a-i face s\u0103 cunoasc\u0103 frumuse\u021bea crea\u021biei \u0219i chiar de a-i face \u0219i pe ei creatori.
\nCe spune Emil Cioran despre spirit \u00een \u201esilogismul\u201d a\u0219ezat ca motto \u00een capul articolului de fa\u021b\u0103?
\n\u201eSpiritul e marele profitor al \u00eenfr\u00eengerilor c\u0103rnii\u2026\u201d;
\n\u201e\u00eembog\u0103\u0163indu-se pe seama ei, devast\u00eend-o, exult\u00eend la nenorocirile ei\u2026\u201d;
\n\u201eCiviliza\u0163ia \u00ee\u015fi datoreaz\u0103 izb\u00eenda\u2026 ispr\u0103vilor\u201d spiritului;
\nSpiritul \u201etr\u0103ie\u015fte din brigandaj\u201d. Este un \u201et\u00e2lhar\u201d.
\nNe g\u0103sim \u00een spiritul logicii cioraniene, avertizez! S\u0103 lu\u0103m r\u00e2nd pe r\u00e2nd fiecare premis\u0103 coment\u00e2nd-o.
\n\u201eSpiritul e marele profitor al \u00eenfr\u00eengerilor c\u0103rnii,\u2026\u201d, afirm\u0103 Cioran, iar dovezile sunt la \u00eendem\u00e2na oricui. \u201e\u00cenfr\u00e2ngerile c\u0103rnii\u201d este una dintre condi\u021biile pe care le presupune oricare tehnic\u0103 ascetic\u0103, din toate religiile care accept\u0103 postul ca instrument al purific\u0103rii. \u00cen toate timpurile \u0219i aproape \u00een toate religiile practicile abstinen\u021bei sunt o realitate puternic\u0103, pornind din neolitic (dac\u0103 nu din paleolitic, apropo de tehnicile \u0219i practicile \u0219amanilor), trec\u00e2nd prin Antichitate ale c\u0103rei credin\u021be religioase \u0219i mituri scot \u00een eviden\u021b\u0103 interdic\u021biile, posturile, ascetismul dus uneori la extrem (vezi practicile yoghinilor), ajung\u00e2nd la cre\u0219tinism cu tot ceea ce prevede \u00een leg\u0103tur\u0103 cu postul, Evanghelia \u0219i c\u0103r\u021bile P\u0103rin\u021bilor Bisericii \u0219i ajung\u00e2nd la politica de stat religioas\u0103 \u00een unele state din Apusul Europei cu privire la respectarea interdic\u021biilor impuse \u201ec\u0103rnii\u201d. Desigur c\u0103, odat\u0103 cu apari\u021bia Iluminismului, religia este puternic atacat\u0103 \u0219i laicismul c\u00e2\u0219tig\u0103 teren \u00een detrimentul Bisericii. Fenomenul moderniz\u0103rii \u00ee\u0219i face sim\u021bite puternic efectele \u00een toate domeniile, a\u0219adar \u0219i \u00een acela religios, statele se laicizeaz\u0103, termeni religio\u0219i cum ar fi acela de providen\u021b\u0103 migreaz\u0103 din domeniul religios \u00een cel secular, politic prin conceptul de stat-providen\u021b\u0103.
\n\u0218i toate acestea prin \u00eembog\u0103\u021birea spiritului pe seama c\u0103rnii: \u201e\u00eembog\u0103\u0163indu-se pe seama ei, devast\u00eend-o, exult\u00eend la nenorocirile ei\u2026\u201d. Toate aceste asceze, posturi, interdic\u021bii care au sl\u0103bit carnea, au \u00eent\u0103rit spiritul, medita\u021bia, reflec\u021bia asupra divinit\u0103\u021bii, asupra caracterului efemer al lumii \u0219i asupra eternit\u0103\u021bii \u0219i vie\u021bii ve\u0219nice de care poate dispune oricare credincios care are un spirit puternic. Sau asupra damn\u0103rii ve\u0219nice \u00een urma Judec\u0103\u021bii de Apoi\u2026
\nOamenii au suferit din cauza nenorocirilor c\u0103rnii. Carnea este mai dispus\u0103 s\u0103 simt\u0103 (dec\u00e2t spiritul) fr\u00e2nghia sp\u00e2nzur\u0103torii, arsura focului, t\u0103i\u0219ul securii, \u00een\u021bep\u0103tura sabiei, \u0219i v\u0103 trimit la toate tipurile de chin \u0219i ucidere practicate de oameni \u00eempotriva oamenilor.
\nDar\u2026
\nCeea ce trebuia s\u0103 se \u00eent\u00e2mple se \u00eent\u00e2mplase, iar silogismul proclam\u0103: \u201eCiviliza\u0163ia \u00ee\u015fi datoreaz\u0103 izb\u00eenda\u2026 ispr\u0103vilor\u201d spiritului. \u00cen urma tuturor acestor \u201e\u00eenfr\u00e2ngeri ale c\u0103rnii\u201d a ap\u0103rut civiliza\u021bia uman\u0103, pentru c\u0103 nu prosperitatea a creat civiliza\u021bia uman\u0103, ci c\u0103utarea solu\u021biilor de a sc\u0103pa de o \u201enenorocire\u201d. Prosperitatea este o stare periodic\u0103 (cu o durat\u0103 mai mare sau mai redus\u0103) \u00een care se acumuleaz\u0103 alte \u201enenorociri\u201d, acestea impun\u00e2nd c\u0103utarea altor solu\u021bii pentru o alt\u0103 prosperitate viitoare. Civiliza\u021bia se dezvolt\u0103 prin c\u0103utarea solu\u021biilor la diferitele probleme care apar treptat \u00een perioadele de prosperitate.
\nDe ce afirm\u0103 Cioran: Spiritul \u201etr\u0103ie\u015fte din brigandaj\u201d. Este un \u201et\u00e2lhar\u201d (italicele sunt cioraniene)? T\u00e2lharul jefuie\u0219te pentru a-\u0219i asigura supravie\u021buirea. Spiritul este asemenea unui t\u00e2lhar care jefuie\u0219te carnea pentru a supravie\u021bui \u0219i a se afirma. Interdic\u021biile care lovesc \u201ecarnea\u201d \u0219i o fac cu puterea judec\u0103\u021bilor de apoi, favorizeaz\u0103 apari\u021bia \u0219i dezvoltarea spiritului, iar spiritul este creator: de idei, de \u0219tiin\u021b\u0103, de frumos, de moralitate, de bun\u0103 administrare politic\u0103.
\n\u2026De bun\u0103 administrare politic\u0103\u2026
\nAbia acum mi se lumineaz\u0103 \u0219i mie mintea \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ceea ce se petrec \u00een ultimul timp cu politica \u0219i cu ac\u021biunile politicienilor rom\u00e2ni. Dar nu numai. S-au vorbit cu to\u021bii s\u0103 ac\u021bioneze pentru \u201e\u00eenfr\u00e2ngerea c\u0103rnii\u201d rom\u00e2nilor (\u0219i a altora de pe alte meridiane \u0219i paralele) pentru a cre\u0219te relevan\u021ba spiritului cet\u0103\u021benilor. Ace\u0219tia trebuie priva\u021bi, \u00een primul r\u00e2nd, de satisfacerea nevoilor primare, ap\u0103 curat\u0103, hran\u0103 comestibil\u0103, ad\u0103posturi decente, \u00eenc\u0103lzite \u0219i luminate, pentru a pierde obiceiul ne-spiritual al fr\u0103m\u00e2nt\u0103rii pentru satisfacerea lor (datorit\u0103 pre\u021burilor prohibitive), dedic\u00e2ndu-se astfel doar problemelor spiritului. Doar c\u0103 exist\u0103 o anumit\u0103 modificare a paradigmei. Fiind o societate laic\u0103, apare o situa\u021bie dual\u0103: spiritul devine o preocupare a cet\u0103\u021benilor \u201e\u00eenfr\u00e2n\u021bi\u201d \u00een timp ce \u201et\u00e2lharul\u201d este statul \u0219i oamenii lui.<\/p>\n


\nSilvia Ioana SOFINETI<\/strong>
\n\"\"

zilnic\u0103 <\/strong><\/p>\n

femeia de la container
\nscurm\u0103 cu unghiile pictate roz scorojit
\nprin pungile de gunoi zilnic
\n\u00een c\u0103utarea iluziilor.
\n\u00ee\u0219i aminte\u0219te c\u0103 a uitat oala pe foc
\napoi \u00ee\u0219i d\u0103 seama c\u0103 nu mai are oal\u0103
\npentru c\u0103 nu mai are cas\u0103 cu aragaz
\n\u0219i nici limbi de foc \u00eentre sinapse.
\nzg\u00e2rie cu s\u00e2rg prin tomberoane
\nplimb\u00e2ndu-\u0219i fustele de deasupra pantalonilor
\nsub privirile impasibile ale trec\u0103torilor
\ncare g\u00e2ndesc:
\niar va l\u0103sa vrai\u0219te \u00een urma ei.<\/p>\n


\nsoma\u021bie <\/strong><\/p>\n

poezia m\u0103 strig\u0103
\nscrie-m\u0103, \u00eemi spune
\niar eu pun pe foc o oal\u0103
\n\u00een care \u00eemi fierb
\ng\u00e2ndurile
\nsentimentele
\n\u0219i cartofii.
\nscrie-m\u0103, \u00eemi strig\u0103
\ndar eu m\u0103 uit pe fereastra
\ncare d\u0103 spre containerele de gunoi
\n\u0219i-mi spun c\u0103 ar putea s\u0103 existe poezie
\naici, \u00een cartierul 500.<\/p>\n


\nIn memoriam <\/strong><\/em><\/p>\n

Vasile T\u0102R\u00c2\u021aEANU<\/strong>
\n\"\"

Academicianul Vasile T\u0103r\u00e2\u021beanu, poet \u0219i jurnalist, a plecat la cele ve\u0219nice luni 8 august 2022.
\nN\u0103scut pe 27 septembrie 1945 \u00een satul Sin\u0103u\u0163ii de Jos, raionul Hliboca, Regiunea Cern\u0103u\u0163i (Ucraina), Vasile T\u0103r\u00e2\u0163eanu a debutat editorial, \u00een 1981, cu Harpele ploii.
\nAlte volume publicate (selectiv): Dreptul la nelini\u0219te (Ujgorod, 1984); Linia vie\u021bii (Ujgorod, 1988); Teama de \u00eenstr\u0103inare (Chi\u0219in\u0103u, 1990); Litanii din \u021aara de Sus (Timi\u0219oara, Ed. Augusta, 1995); Litanii (Ia\u0219i, 1996); P\u0103m\u00e2nt \u00een retragere (Timi\u0219oara, Editura Augusta, 1999); \u0218i ne izb\u0103ve\u0219te pre noi (Timi\u0219oara, Editura Helicon, 1999); Dinafar\u0103 (Timi\u0219oara, Editura Augusta, 2003); Ochean cu cioburi s\u00e2nger\u00e2nde (Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2005); Infern personal, edi\u021bie bilingv\u0103: \u00een rom\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een francez\u0103 (Ia\u0219i, Editura Danaster,2005); Crucificat pe harta \u021b\u0103rii, Vasile T\u0103r\u00e2\u021beanu \u2013 60, volum omagial, (Bucure\u0219ti, Editura Semne, 2005); Aruncarea zarurilor, \u00een Colec\u021bia Biblioteca Revistei \u201eConvorbiri literare\u201d (Ia\u0219i, Editura Timpul,2005); Orizonturi decapitate (Timi\u0219oara, Editura Augusta, 2005); Dege\u021belul salvator, versuri pentru copii, \u00een colec\u021bia \u201eBiblioteca revistei F\u0103gurel (Cern\u0103u\u021bi, Editura Zoloti Lytavry, 2006); Cimitir ambulant (R\u00e2mnicu S\u0103rat, Editura RaFet, 2008); \u00centre spovedanie \u0219i rug\u0103 (Ploie\u0219ti, Editura Premier, 2013); \u015ei de o fi s\u0103 mor (R\u00e2mnicu S\u0103rat, Editura Rafet, 2014); Balan\u021b\u0103 r\u0103stignit\u0103 \u00eentre p\u0103m\u00e2nt \u0219i cer (R\u00e2mnicul S\u0103rat, Editura Rafet, 2015); O sut\u0103 \u0219i una de poezii (Bucure\u0219ti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2018).
\nVolumelor de versuri li se adaug\u0103 \u0219i dou\u0103 volume de publicistic\u0103: Iluzii \u0219i lan\u021buri (Craiova, Editura Scrisul Rom\u00e2nesc, 2001) \u0219i St\u00e2lpul de foc (Craiova, Editura Scrisul Rom\u00e2nesc, 2007).
\n\u00cen 1989, al\u0103turi de al\u021bi scriitori rom\u00e2ni din Cern\u0103u\u021bi, Vasile T\u0103r\u00e2\u021beanu a fondat Societatea pentru Cultur\u0103 Rom\u00e2neasc\u0103 \u201eMihai Eminescu\u201d. Din anul 2000 a fost pre\u0219edinte al Funda\u021biei culturale \u201eCasa Limbii Rom\u00e2ne\u201d din Cern\u0103u\u021bi. A fost redactor-\u0219ef (director-fondator \u0219i editor) al gazetelor rom\u00e2ne\u0219ti din Ucraina \u2013 Cern\u0103u\u021bi: Plai rom\u00e2nesc (1990\u20131994), Arca\u0219ul, Curierul de Cern\u0103u\u021bi, Junimea etc.
\nMembru corespondent al Academiei Americano-Rom\u00e2ne de \u015etiin\u0163e \u015fi Arte, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova \u015fi al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia \u2013 Filiala Ia\u015fi, dar \u015fi membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne \u015fi director al Centrului Cultural Eudoxiu Hurmuzachi din Cern\u0103u\u0163i, Vasile T\u0103r\u00e2\u021beanu a primit titlul de Cet\u0103\u021bean de Onoare al Municipiului Ia\u0219i, \u00een anul 2019.
\nA fost un militant de frunte pentru limba rom\u00e2n\u0103 \u00een Nordul Bucovinei, \u00cen anul 2000, pentru merite deosebite \u00een studierea, editarea, promovarea sau interpretarea operei eminesciene, prin decret preziden\u021bial i s-a conferit medalia comemorativ\u0103 \u201e150 de ani de la na\u015fterea lui Mihai Eminescu\u201d, iar \u00een anul 2014 pentru \u00eentreaga activitate a fost distins cu Ordinul \u201eMeritul Cultural\u201d \u2013 \u00een grad de Ofi\u0163er, Categoria A \u2013 \u201eLiteratur\u0103\u201d.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 de aripi<\/strong><\/p>\n

\u00cengerul meu p\u0103zitor
\n\u00eenc\u0103 n-a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 zboare
\nf\u0103r\u0103 de aripi<\/p>\n

c\u00e2t e ziua de mare
\ne nevoit s\u0103 alerge
\ndin urma mea<\/p>\n

spre sear\u0103 obosit
\ncade fr\u00e2nt din picioare<\/p>\n

astfel noaptea
\ntrebuie s\u0103 m\u0103 ap\u0103r singur
\ncum pot<\/p>\n


\nCa o c\u0103tan\u0103<\/strong><\/p>\n

sunt un civil neinstruit
\ndomn general
\n\u00eencurc dreapta cu st\u00e2nga
\n\u0219i st\u00e2nga cu dreapta
\nfac roata \u00eemprejur \u0219i o iau \u00eentr-o parte
\nc\u00e2nd mi se ordon\u0103 culcat
\nstau drep\u021bi
\nd\u00e2nd onor
\nsincerit\u0103\u021bii de a fi
\nprecum s\u00e2nt
\njum\u0103tate \u00eenc\u0103 \u00een aer
\n\u0219i jum\u0103tate-n p\u0103m\u00e2nt<\/p>\n


\nLove Story<\/strong><\/p>\n

B\u0103rbat de ocazie
\nungher de-mprumut
\npat de\u0219elat
\npoem de v\u00e2ndut<\/p>\n

celei care-l cump\u0103r\u0103
\n\u00eel dau ieftin de tot
\nIa-l Doamn\u0103, acuma
\nc\u00e2t \u00eenc\u0103 mai pot<\/p>\n

c\u0103 m\u00e2ine-poim\u00e2ine
\ncine \u0219tie ce-o fi –
\nde m\u00e2na aceasta
\nva mai putea o na ni<\/p>\n


\nParadoxuri <\/strong><\/p>\n

Dou\u0103 ve\u0219ti –
\nuna rea,
\nalta bun\u0103 –<\/p>\n

Vine mutul s\u0103 le spun\u0103.<\/p>\n

Printre-at\u00e2tea alte multe
\nvine surdul s\u0103 le-asculte.<\/p>\n

Veste bun\u0103,
\nVeste rea
\nde la ix de nimenea.<\/p>\n

Cin’ s\u0103 spun\u0103?
\nCin’ s-aud\u0103 ?<\/p>\n

Nu-i Hristos f\u0103r\u0103 de iud\u0103.<\/p>\n

\"\"

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU Programe \u0219i alte alea Dac\u0103 actualul ministru al educa\u021biei ar citi ceea ce a publicat de cur\u00e2nd<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19335"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19335"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19335\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19339,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19335\/revisions\/19339"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19335"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19335"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19335"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}