{"id":19297,"date":"2022-09-30T18:35:04","date_gmt":"2022-09-30T15:35:04","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19297"},"modified":"2022-09-30T18:35:04","modified_gmt":"2022-09-30T15:35:04","slug":"spatii-culturale-nr-30-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19297","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 30 (12)"},"content":{"rendered":"

Adrian BOTEZ<\/strong><\/p>\n

Doi fra\u0163i-poe\u0163i \u2013 dou\u0103 destine. Elemente eminesco-romantice, \u00een opera poetic\u0103 a fra\u0163ilor Dan \u015fi Emil Botta<\/strong><\/p>\n

Orice ar zice (sau, mai exact, ce n-ar zice \u015fi nici nu zic!) istoriile literaturii rom\u00e2ne, din ultimul veac (de la George C\u0103linescu, Eugen Lovinescu, Ion Negoi\u0163escu, dic\u0163ionarul lui Mircea Zaciu \u015f.a.) – \u015fi p\u00e2n\u0103 la aceea a lui Alex \u015etef\u0103nescu \u015fi, mai cu seam\u0103, la cea extrem de subiectivist\u0103 \u015fi cu grave deform\u0103ri de ordin axiologic, a dlui Nicolae Manolescu!), Adjudul, ca \u015fi R\u0103\u015finarii Sibiului, este un loc special, \u00een Rom\u00e2nia: dac\u0103 R\u0103\u015finarii Sibiului i-au dat, ca spirite superioare, pe Octavian Goga \u015fi pe Emil Cioran \u2013 Adjudul a dat, egal, Rom\u00e2niei\/Valahiei dou\u0103 Duhuri alese: pe Fra\u0163ii Orfici \u2013 Poe\u0163ii-Fra\u0163i DAN \u015fi EMIL BOTTA. Am\u00e2ndou\u0103, dup\u0103 opinia noastr\u0103, aplec\u00e2ndu-se, \u00eentr-o ad\u00e2nc\u0103 reveren\u0163\u0103, \u00een fa\u0163a Duhului Protector al Valahilor \u2013 EMINESCU \u2013 dar reveren\u0163a lor ne\u00eensemn\u00e2nd, nicicum, epigonism, ci creativitate, originalitate, complementaritate, fa\u0163\u0103 de Demiurgul Logos-ului Valah. Da, dou\u0103 valori apropiate, prin caratele talentului, harului artistic – doi fra\u0163i, pe care i-a n\u0103scut, aici, la noi, \u00een Moldova de Mijloc, zbaterea apelor \u015fi luncilor Siretului \u015fi Trotu\u015fului… Unul era Alb, altul era Negru. Unul era \u201e\u00eenalt, blond, frumos, \u015fi z\u00e2mbetul lui era peste putin\u0163\u0103 de descris (de statuie? de femeie? de copil trezit dintr-un vis cu animale cuv\u00e2nt\u0103toare?)\u201d \u2013 Dan Botta – cf. Mircea Eliade, Fragment pentru Dan Botta, text ap\u0103rut \u00een ,,Prodromos”, nr.7, iulie 1967, p. 19-21 \u2013 cel\u0103lalt era Duhul ,,\u00centunecatului April\u201d\u2026 – Emil Botta.
\nPrin \u00cenalta Voire a Dumnezeului Celui Mare \u015fi Bun, cele Dou\u0103 Duhuri de \u00cenalt\u0103 Lumin\u0103 ale Neamului Rom\u00e2nesc s-au n\u0103scut \u00eentr-o familie de medic – tat\u0103l fiind THEODOR BOTTA – \u015fi al unei misterioase femei-directoare de orfelinat – AGLAE \u2013 al c\u0103rei tat\u0103, FRANCESCO MARIA FRANCESCHI (stabilit \u00een Moldova \u00een 1872, tehnician la Fabrica de zah\u0103r, din Sascut!) – era corsican de origine. Adic\u0103, din patria unei Mari Furtuni Planetare: \u00cemp\u0103ratul Napoleon I Bonaparte (cel care, din n\u0103scare, s-a numit, destul de vaticinar, de\u015fi se tr\u0103gea din nobilimea m\u0103runt\u0103 : Napoleon BUONAPARTE \u2013 ,,partea cea BUN\u0102\u201d!). Din c\u00e2te \u015ftim azi, totu\u015fi, Francesco Maria Franceschi era din familia\/clanul lui Filippo Antonio Pasquale di Paoli \u2013 DU\u015eMAN al lui Napoleon\u2026 Se pare c\u0103 bejenia familiei Franceschi a \u00eenceput chiar de pe acele vremi.
\n\u2026 Dar s\u0103 ne \u00eentoarcem pe malurile Siretului nostru\u2026
\nDAN BOTTA este fratele cel mare. Se na\u015fte, \u00eens\u0103, \u00eentr-o zodie a discre\u0163iei uciga\u015fe de renume \u2013 dovad\u0103 c\u0103, azi, pu\u0163ini rom\u00e2ni \u015ftiu c\u0103 Emil Botta a avut un frate. Un frate n\u0103scut pe 26 septembrie 1907, \u00een Adjud, mort pe 13 ianuarie 1958, la Bucure\u015fti\u2026 Doar 51 de ani de epifanie\u2026 – ,,\u00ee\u015fi \u00eencepe studiile liceale la Liceul Unirea din Foc\u015fani, continu\u00e2ndu-le la Colegiul Sf. Sava din Bucure\u015fti. Urmeaz\u0103, apoi, studii universitare clasice (limba latin\u0103 \u015fi limba greac\u0103) la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, fiind dublu licen\u0163iat \u00een Educa\u0163ie Fizic\u0103 \u015fi Sport. Public\u0103 \u00een diverse reviste: Rampa, G\u00e2ndirea, Vremea, La Nation Roumaine etc. Particip\u0103 la conferin\u0163ele grupului Criterion \u015fi este cooptat \u00een comitetul de redac\u0163ie al revistei, apoi va face parte, sub conducerea sociologului Dimitrie Gusti, din comitetul de direc\u0163ie al Enciclopediei Rom\u00e2niei, proiectul debut\u00e2nd \u00een 1938\u201d\u2026Apoi, dispare din ochii oamenilor preagr\u0103bi\u0163i, pe c\u00e2nd c\u0103deau z\u0103pezile cataclismice, cosmice, ale anului 1958\u2026 ,,\u00een urma unui atac de cord\u201d, cum \u00eel expediaz\u0103 frivol \u015fi abandoneaz\u0103 misterului cosmic, ziarele vremii, pe acest Pontif al Frumuse\u0163ii, al Incanta\u0163iei \u015fi al Fervorii: ,,(\u2026) De departe sun\u0103 cornul, \/Cornul serii, cornul m\u0103rii, \/Cornul surd al \u00eentrist\u0103rii, \/Cornul m\u0103rii, cornul serii, \/Cornul jelei \u015fi-al pierz\u0103rii!\u201d (\u201eCornul m\u0103rii, cornul serii\u201d). \u2026A se observa, extrem de clar, preluarea motivului eminesciano-romantic, cu valen\u0163e uranico-thanatice, al ,,cornului\u201d- punte de eros, spre mediul selenico-thanatic (,,Mai departe,mai departe,\/Mai \u00eencet, tot mai \u00eencet, \/Sufletu-mi nem\u00e2ng\u00e2iet \/\u00cendulcind cu dor de moarte.\/\/De ce taci, c\u00e2nd femecat\u0103 \/Inima-mi spre tine-ntorn?\/Mai suna-vei, dulce corn, \/Pentru mine, vreodat\u0103?\u201d \u2013 cf. Mihai Eminescu, Peste v\u00e2rfuri) . ,,Cornul\u201d danbottian (,,Cornul jelei \u015fi-al pierz\u0103rii!\u201d) con\u0163ine, la nivel semantic, aceea\u015fi orficitate fascinant\u0103, precum la Eminescu – dar are, din p\u0103cate, \u015fi un plus de dezn\u0103dejde, provenit dintr-o mai insistent\u0103 ancorare \u00een ontologia terestr\u0103 (care st\u0103 sub semnul dublu direc\u0163ionat semantic, zbatere existen\u0163ial\u0103-stingere: ,,sear\u0103\u201d-,,mare\u201d).
\nSau, tot \u00eentru lira Eminescului:
\n,,Muge-ad\u00e2nc un cerb \u00een codru, \/Codrul fream\u0103t\u0103 ad\u00e2nc, \/De v\u00e2nt crengile se fr\u00e2ng, \/Muge-ad\u00e2nc un cerb \u00een codru, \/Muge-ad\u00e2nc \u015fi nu e modru\/G\u00e2ndurile s\u0103-mi \u00eenfr\u00e2ng.\/\/Muge cerbul singuratic, \/Echo duce t\u00e2nga-i lung, \/Glas de bucium lung-prelung;\/Peste codrul singuratic\/Cade viforul tomnatic, \/Nu pot jalea s\u0103-mi alung.\/\/Muge-un cerb, Diana Doamna\/Lui din ceruri se \u00eentrist\u0103, \/Pl\u00e2nge-n nori ca-ntr-o batist\u0103, \/Muge cerbul. Nicic\u00e2nd toamna\/N-a mai fost at\u00eet de trist\u0103\u201d \u2013 cf. Dan Botta – Muge-ad\u00eenc un cerb \u00een codru.
\nMotivele eminesciene ale ,,codrului\u201d, ca topos sacru \u015fi, respectiv, al ,,buciumului\u201d hermetic, motive care ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een c\u00e2mpul semantic al fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor cosmogenetice, sunt p\u0103strate, cu anumit\u0103 rezerv\u0103 personal\u0103 de viziune, de c\u0103tre adjudeanul nostru. ,,Codrul fream\u0103t\u0103 ad\u00e2nc\u201d \u2013 spune DAN BOTTA, \u00een\u0163eleg\u00e2nd, prin ,,fream\u0103t\u201d, fr\u0103m\u00e2ntarea cosmogenezei interiorizate, \u00eentru premoni\u0163ia mor\u0163ii-toamn\u0103 (,,Peste codrul singuratic\/Cade viforul tomnatic,\/ Nu pot jalea s\u0103-mi alung\u201d) \u2013 atunci c\u00e2nd Eminescu, demult, nuan\u0163ase, \u00eentru cosmogenez\u0103 nuntit\u0103 cu etnogenez\u0103-valahogenez\u0103, \u00een Scrisoarea III: ,,Ce mai fream\u0103t, ce mai zbucium!\/Codrul clocoti de zgomot \u015fi de arme \u015fi de bucium\u201d. De observat cum ,,singur\u0103tatea\u201d neo-romantic\u0103 \u015fi egotist-subiectiv\u0103 a lui DAN BOTTA \u2013 pornise dintru un Eminescu care \u00ee\u015fi vedea etnogeneza feerico-mioritic: ,,fream\u0103tul\u201d codrului \u015fi glasul de bucium nasc, la Eminescu, violen\u0163a sublim-reactiv\u0103, a unui neam valah, despre care, azi, nu mai \u015ftim aproape nimic\u2026 – un neam valah al ,,armei\u201d reactive, dar \u015fi al existen\u0163ei \u00eentru lumin\u0103 cosmic\u0103, un neam \u00eenchinat Soarelui \u015fi Lunii, stelelor etern-lucitoare (\u201ccoifuri lucitoare\u201d) \u015fi cometelor-,,capete pletoase\u201d etern-trec\u0103toare \u015fi etern-vaticinare\/mistic-revelatoare (,,ies din umbra-ntunecoas\u0103\u201d): ,,(\u2026) la poala lui cea verde mii de capete pletoase,\/Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoas\u0103\u201d.
\nPe de alt\u0103 parte, amestecul de thanatic \u015fi orfic, prin reactivarea ,,buciumului\u201d aminic (din poemul Peste v\u00e2rfuri), aproape c\u0103 \u015focheaz\u0103, la DAN BOTTA (poemul Muge-ad\u00e2nc un cerb \u00een codru), prin fidelitatea fa\u0163\u0103 de semantica eminescian\u0103: ,,Echo duce t\u00e2nga-i lung, \/Glas de bucium lung-prelung\u201d.
\nCeea ce surprinde, oarecum, la DAN BOTTA, \u00een acest poem, este devierea-degradarea semanticii atmosferei cosmice a ,,buciumului\u201d \u015fi a ,,codrului\u201d, p\u00e2n\u0103 la simbolistica \u2013\u00eentunec\u0103rii spirituale-uit\u0103rii, semnificat\u0103 de ,,batist\u0103\u201d (,,Pl\u00e2nge-n nori ca-ntr-o batist\u0103\u201d) – \u015fi, ca urmare, se \u00eenregistreaz\u0103 o important\u0103 deviere a \u00eenc\u0103rc\u0103turii mitologice a Dianei-Artemis (eminesciene), zei\u0163\u0103 a Lunii, sor\u0103, lumin\u0103tor-s\u0103get\u0103toare (deci, apocaliptic-demiurgic\u0103 \u015fi spiritual-iluminatoare -), a lui Apollon-Soarele, zei\u0163\u0103 care, prin \u00eendoirea-arcuirea m\u00e2inilor, define\u015fte-\u00eenchide, la modul demiurgic, bolta lumii create (,,Ah! acum crengile le-ndoaie\/M\u00e2nu\u0163e albe de om\u0103t, \/O fa\u0163\u0103 dulce \u015fi b\u0103laie, \/Un trup \u00eenalt \u015fi ml\u0103diet.\/\/Un arc de aur pe-al ei um\u0103r, \/Ea trece m\u00e2ndr\u0103 la v\u00e2nat\/\u015ei peste frunze f\u0103r\u0103 num\u0103r\/Abia o urm\u0103 a l\u0103sat\u201d \u2013 cf. Mihai Eminescu, Diana) \u2013 c\u0103tre o Dian\u0103 a lui DAN BOTTA, care Dian\u0103 danbottian\u0103 se deplaseaz\u0103, clar, spre c\u00e2mpul semantic al Maicii Cosmice (Maica Domnului Hristos-MATER SELENE, MATER SUSPIRIORUM, MATER TENEBRARUM, MISTICA MATER FERTILAE ET FECUNDA\/ALMA MATER): ,,Diana Doamna Lui din ceruri\u201d. ,,\u00centristarea\u201d ei\/Doamnei din ceruri nu are, \u00eens\u0103, valen\u0163e soteriologice, ci, mai cur\u00e2nd, r\u0103m\u00e2ne la stadiul de expiatoare cosmic-autosacrificial\u0103: ,,(\u2026) Diana Doamna\/Lui din ceruri se \u00eentrist\u0103, \/Pl\u00e2nge-n nori ca-ntr-o batist\u0103, \/Muge cerbul. Nicic\u00e2nd toamna\/N-a mai fost at\u00eet de trist\u0103\u201d. Dar, \u00een mod evident, ,,cerbul\u201d care ,,muge\u015fte\u201d, cu tot pesimismul manifest al lui Dan Botta, se \u00eenscrie \u015fi r\u0103m\u00e2ne \u00een c\u00e2mpul semantic al Copacului\/St\u00e2lpului Logos-ului Ordonator-Cosmic. Al Parashabdei \u2013 Sunetul \u00centemeietor-Demiurgic. Adic\u0103, p\u0103streaz\u0103 semantica originar-aminic\u0103: cf. M. Eminescu, Povestea Codrului: ,,\u00cemp\u0103rat sl\u0103vit e codrul,\/Neamuri mii \u00eei cresc sub poale,\/Toate \u00eenflorind din mila\/Codrului, M\u0103riei sale.\/\/Lun\u0103, Soare \u015fi Luceferi\/El le poart\u0103-n a lui herb,\/\u00cemprejuru-i are dame \u015ei curteni din neamul Cerb\u201d \u2013 dar \u015fi cf. M. Eminescu, Memento mori: ,,Apoi iar se pierde-n codrii cu trunchi gro\u0219i, cu frunza deas\u0103,\/Unde-n arborul din mijloc e vr\u0103jita-mp\u0103r\u0103teas\u0103 (\u2026)Sara sun\u0103 glas de bucium \u0219i cerboaice albe-n turme\/Prin c\u0103r\u0103rile de codru, pe de frunze-uscate urme (\u2026)\u201d. Neamul Rom\u00e2nesc este echivalent cu St\u00e2lpul (Br\u00e2ncu\u015fian!) Central al Cosmosului (Muntele MERU!), echivalent cu For\u0163a Demiurgiei Cosmice – \u015fi i se deleag\u0103, de c\u0103tre divinitatea uranic\u0103 – For\u0163a Cosmogenetic\u0103.
\nTriste\u0163ea Eros-ului din versurile danbottiene ,,Nicic\u00e2nd toamna\/N-a mai fost at\u00eet de trist\u0103\u201d \u2013 p\u0103streaz\u0103 ceva din demiurgia mistic\u0103, con\u0163inut\u0103 \u00een celebrul verset eminescian: ,,Totu\u015fi este trist \u00een lume\u201d, din finalul \u201cFlorii albastre\u201d.
\n\u2026 C\u00e2t de repede \u00eei expediem noi, \u00eenafara planetei Terra, pe cei care ,,nu mai sunt\u201d. ,,Unde sunt cei care nu mai sunt?\u201d \u2013 \u00eentreba, \u00eendurerat, Nichifor Crainic, despre toat\u0103 genera\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103 interbelic\u0103\u2026 ,,Sunt, TO\u0162I, \u00een vesela \u015fi iresponsabila uitare a rom\u00e2nilor!\u201d \u2013 ar trebui ecoul s\u0103 r\u0103spund\u0103. Pentru c\u0103 nu este drept ca DAN BOTTA s\u0103 fie dat uit\u0103rii, numai pentru c\u0103 a avut ad\u00e2nci \u015fi sincere crezuri \u015fi \u00een\u0163elegeri na\u0163ionalist-legionare \u2013 nu este drept s\u0103 fie aproape complet dat uit\u0103rii un at\u00e2t de sever \u015fi iluminat Poet, un eseist eremit, \u00een\u0163elept precum Sf\u00e2ntul Buonaventura, cel vindecat de Sf\u00e2ntul Francisc \u2013 \u2026 \u015fi un \u00cenger Traduc\u0103tor, din greaca zeilor Sofocle (Oedip Rege) \u015fi Euripide (Troienele), din franceza vagantului regal, Fran\u00e7ois Villon (Balade \u015fi alte poeme), sau din engleza magului Shakespeare (Regele Ioan, Richard al III-lea)\u2026 – din americana oniric\u0103 a lui Edgar Allan Poe \u015fi din germana diamantin\u0103 a lui Goethe sau din portugheza conchistadoric\u0103 a lui Ferreira de Castro\u2026 \u2013 \u2026 un mare \u015fi harnic savant tracolog (\u00een anul 1944, DAN BOTTA \u00eencepe lucrul la un laborios studiu filologic asupra genezei limbii rom\u00e2ne ca sintez\u0103 thraco-roman\u0103-bizantin\u0103, care dureaz\u0103 14 ani \u015fi \u00eensumeaz\u0103 1200 de pagini) – ba chiar sanscritolog! – \u00een fine, ARHEUL ARTISTULUI ROM\u00c2N, pentru c\u0103 DAN BOTTA a \u00een\u0163eles c\u0103 Scrisul este o Religie, c\u0103 nu trebuie s\u0103-\u0163i m\u0103sori opera cu\u2026camioanele (de maculatur\u0103, fire\u015fte!), ci c\u0103 orice scrie Artistul Arhetipal, de fapt sculpteaz\u0103 pe St\u00e2nca Eternit\u0103\u0163ii, din Paradisul Lui Dumnezeu.
\n\u2026 Mai mistic: DAN BOTTA (ca \u015fi fratele s\u0103u, Emil, fire\u015fte!) este DESCENDENT DE VOIEVOZI \u015eI MAGI AI CET\u0102\u0162II DACICE A MARAMURE\u015eULUI: ,,(\u2026) descendentul unei vechi familii nobiliare ardelene, str\u0103mo\u015fii s\u0103i Martin \u015fi Mihail Botha fiind recunoscu\u0163i, la 1579, drept voievozi ai Cet\u0103\u0163ii \u015fi \u0162inutului Chioarului, din Maramure\u015f\u201d – cf. Horia Brad, Dan Botta. 50 de ani de la moarte. Nobilitatea neamului s\u0103u dup\u0103 tat\u0103 a fost confirmat\u0103 de Christofor Bathory (\u00een 1579), \u00eenrudit\u0103 fiind familia sa cu episcopul Ioan Bob, co-autor la Supplex Libellus Valachorum!!!
\nDAN BOTTA este, al\u0103turi de Mihai Eminescu, de N. Densu\u015fianu \u015fi Blaga, printre extrem de pu\u0163inii rom\u00e2ni care au \u00een\u0163eles, cu clarviziune, c\u0103 Neamul Rom\u00e2nilor, ROM\u00c2NII-VALAHII, ca expresie de Duh! – nu alc\u0103tuiesc, \u00een existen\u0163a lor de sute de mii de ani, ca str\u0103mo\u015fi ai Europei \u015fi ai Lumii \u00eentregi \u2013 o\u2026 ,,cultur\u0103 minor\u0103\u201d, cum s-a \u00een\u015felat un alt rom\u00e2n major, contemporan cu DAN BOTTA \u2013 r\u0103\u015fin\u0103reanul Emil Cioran: ,,Credea (al\u0103turi de al\u0163i c\u00e2\u0163iva, printre care m\u0103 num\u0103ram) c\u0103 dac\u0103 o cultur\u0103 \u00ee\u015fi reveleaz\u0103 con\u015ftient esen\u0163ele \u2013 \u00eentr-o crea\u0163ie poetic\u0103, \u00een filozofie, \u00eentr-o oper\u0103 spiritual\u0103 \u2013 devine prin \u00eensu\u015fi acest fapt o CULTUR\u0102 MAJOR\u0102; chiar dac\u0103, datorit\u0103 limbii \u00een care au fost exprimate, valorile ei literare nu se pot bucura de o circula\u0163ie universal\u0103\u201d \u2013 cf. Mircea Eliade, idem. \u015ei afirm\u0103, demonstr\u00e2nd meticulos, la nivel de lingvistic\u0103 \u015fi mitologie, c\u0103 VALAHII sunt, prin str\u0103mo\u015fii lor daci, ETNODEMIURGI TERE\u015eTRI (a se vedea studiile tracologice ale lui DAN BOTTA \u2013 neagreat de \u00eenv\u0103\u0163\u0103ceii impostorului Lucian Boia: cf. Bogdan Neagota, Universitatea Babe\u015f-Bolyai, Cluj-Napoca, \u00een lucrarea Dacismul \u015fi ,,fenomenul originar\u201d, \u00een studiul culturii populare: ,,<> era, pentru Dan Botta, chintesenta \u00eentregii Europe ras\u0103ritene, <>, b\u00e2ntuit\u0103 \u00een imagina\u0163ia poetului de fantasmele uni trecut exemplar (Apollo \u015fi Dionysos, Orfeu \u015fi Zalmoxis\u201d).
\n\u2026 \u015ei, tot din m\u0103rturia extrem de pre\u0163ioas\u0103 a lui Mircea Eliade, afl\u0103m c\u0103 DAN BOTTA era V\u00c2N\u0102TOR DE ARHEI: ,,De aici, pasiunea lui Dan Botta pentru esen\u0163e. De aici, de asemenea, convingerea lui c\u0103 numai ,,clasicismul” (orice tip de clasicism, nu numai cel greco-latin) poate constitui sursa exemplar\u0103 de inspira\u0163ie. Pentru c\u0103, spunea Botta, familiariz\u00e2ndu-te cu valorile clasice, \u00ee\u0163i revelezi esen\u0163ele \u015fi \u00eenve\u0163i s\u0103 le descoperi acolo unde nu le vedeai mai \u00eenainte. (Numai un ,,clasicist”, credea Dan Botta, putea identifica marile crea\u0163ii ale poeziei populare. Ceilal\u0163i cercet\u0103tori r\u0103m\u00e2neau la nivelul filologiei, folklorului sau istoriei literare)\u201d. \u015ei, iat\u0103 dezv\u0103luirea eliadesc\u0103, despre Dan Botta, pe care l-a \u00een\u0163eles cum nimeni nu l-a \u00een\u0163eles \u015fi l-a v\u0103zut \u00eenconjurat de Lumina Taboric\u0103 a Fix\u0103rii Arheilor, \u00eentr-un Nou Paradis, cel mai sever \u015fi mai str\u0103luminat Paradis \u2013 cel al ARTEI: ,,(\u2026) Nu credea \u00een realitatea literar\u0103 a obiectelor \u015fi ac\u0163iunilor de toate zilele. \u00cen fond, pentru el, reale \u2013 \u015fi deci susceptibile de a interesa un artist \u2013 nu erau dec\u00e2t arhetipurile, imaginile exemplare, modelele ideale. De aceea, a\u015fa-zisul clasicism al lui Dan Botta, cu toat\u0103 erudi\u0163ia greco-latin\u0103 pe care o implica, nu era rezultatul unei ,,\u00eenv\u0103\u0163\u0103turi” \u2013 ci, \u00eenainte de toate, un mod de a fi \u00een lume.Pentru Dan Botta, lumea devenea real\u0103 c\u00e2nd \u00eencepea s\u0103-\u015fi reveleze structurile ei profunde; adic\u0103, atunci c\u00e2nd ochiul min\u0163ii \u00eencepe s\u0103 desprind\u0103, \u00eenapoia aparen\u0163elor, imaginile eterne, figurile mitice. P\u0103trundeai misterul unei nop\u0163i de var\u0103 c\u00e2nd izbuteai s\u0103 \u0163i-o revelezi ca \u00een aceste versuri din CANTILEN\u0102: ,,Pe v\u00e2nturi ascult\/ Orficul tumult,\/ C\u00e2nd \u015fi-ardic\u0103 struna\/ Fata verde, Una,\/ Duce-i-a\u015f cununa…\u201d
\n(\u2026) Dan Botta avea mare sl\u0103biciune pentru acest teritoriu \u00een care se \u00eenfruntaser\u0103 de-a lungul secolelor egeeni: ,,grecii, thracii, ilirii \u015fi romanii. Era \u00eentr-un anumit fel o geografie sacr\u0103, pentru c\u0103 pe plaiurile \u015fi mun\u0163ii ace\u015ftia oamenii \u00eent\u00e2lniser\u0103 pe Apollo \u015fi Dionysos, pe Orfeu \u015fi Zamolxis. Timpul \u00eencremenise, acolo \u2013 \u015fi odat\u0103 cu el, peisajul. Lumea aceasta, care a\u015fteapt\u0103 vr\u0103jit\u0103 de mii de ani, era \u015fi lumea poetului\u201d \u2013 Mircea Eliade, idem.
\n… Cu pu\u0163in \u00eenainte de desp\u0103r\u0163irea de Eliade (\u015fi, la nu mult\u0103 vreme, \u015fi de lume!), l-a luat deoparte pe Magul Eliade \u015fi i-a \u015foptit: \u201e<<... Dar mai lin, dorule, lin,\/ C\u0103 p-aici \u00eei loc strein...>>\u201d. Este \u015fi maniera Aminului Valahilor, de a doini, cu amar \u015fi ,,dor f\u0103r\u0103 sa\u0163iu\u201d\u2026!!!
\n\u015ei iat\u0103 dovada alduirii ca ini\u0163iat zalmoxian, \u00ceMP\u0102RAT AL DUHULUI! – a lui Dan Botta, de c\u0103tre Magul Mircea Eliade: ,,<>, relu\u0103 el dup\u0103 c\u00e2teva clipe, loc de verdea\u0163\u0103 \u015fi de odihn\u0103…>>. August 1942. Era printre cei care \u00een\u0163eleseser\u0103\u201d \u2013 cf. Mircea Eliade, idem, Chicago, 1960.
\n***
\n… Fratele negru, EMIL BOTTA, a avut parte de recunoa\u015ftere public\u0103 generoas\u0103, fie \u015fi numai prin faptul c\u0103 a dat numele celui mai vechi liceu din Adjud…! Dar Fratele cel Negru a avut parte de o dezvoltare social\u0103 incomparabil mai larg\u0103 dec\u00e2t Fratele cel Alb, DAN BOTTA: dincolo de Poetul \u00centunecatului April, nimeni nu-l poate uita, dac\u0103 l-a v\u0103zut, pe ACTORUL Emil Botta, cu o voce care parc\u0103 venea de la Mumele \u015fi V\u00e2lvele P\u0103m\u00e2ntului. Rolurile Ion Nebunul, din N\u0103pasta lui Caragiale – precum \u015fi Regele Ondinilor, din Ondine, de Jean Giroudoux – nu pot fi nici imitate, nici repetate! Niciodat\u0103, de nimeni altul: doar s\u0103… ,,\u00eenconjori\u201d, reveren\u0163ios, pe l\u00e2ng\u0103 Imperiul Dramatic-Interpretativ al lui Emil Botta…!
\n… Se na\u015fte, cum am zis, \u00een aceea\u015fi familie de medic \u015fi de urma\u015f\u0103 a corsicanilor vendettei, ca \u015fi Dan \u2013 …se na\u015fte, pe 15 septembrie 1911, la Adjud \u2013 \u015fi prinde ceva mai mult\u0103 via\u0163\u0103 dec\u00e2t Dan: pleac\u0103 ,,pe partea cealalt\u0103\u201d, \u00een 24 iulie 1977, \u00eenceputul c\u0103l\u0103toriei mistice fiind la\u2026 Bucure\u015fti! \u2026 Vis\u00e2nd, de mic copil, s\u0103 devin\u0103 actor – fuge de acas\u0103, la v\u00e2rsta de 15 ani.\u00cen 1929 se \u00eenscrie la Conservatorul de art\u0103 dramatic\u0103 din Bucure\u015fti, pe care \u00eel va absolvi \u00een 1932. Dup\u0103 ce joac\u0103 pe scenele mai multor teatre bucure\u015ftene \u015fi din provincie, devine actor al Na\u0163ionalului bucure\u015ftean. Interpreteaz\u0103 rolul unor personaje majore, din dramaturgia lui Shakespeare, Goethe, Cehov, Caragiale. Apoi, lumea cinematografic\u0103, din epoca a\u015fa-numit ,,comunist\u0103\u201d, \u00eei va oferi destul de multe \u015fanse expresive, pentru a-\u015fi valorifica talentul \u015fi maniera de interpretare unic\u0103 (Se aprind f\u0103cliile(1939), Via\u0163a nu iart\u0103, 1958, Erup\u0163ia, 1958, C\u00e2nd prim\u0103vara e fierbinte, 1961, S-a furat o bomb\u0103 (regia Ion Popescu Gopo), 1961, Pa\u015fi spre lun\u0103( tot \u00een regia lui Gopo), P\u0103durea sp\u00e2nzura\u0163ilor (regia Liviu Ciulei), 1964, R\u0103scoala, 1965, De-a\u015f fi… Harap alb, 1965, \u015eah la rege, 1965, Dacii, 1966, Faust XX, 1966, Subteranul, 1967, Columna, 1968, Mastodontul, Reconstituirea (regia Lucian Pintilie),1969, Premiera, 1976.
\nVoce liric\u0103 unic\u0103, pus\u0103, mereu, sub semnul tragicului, dar \u015fi al m\u0103\u015ftilor unui actor cu teatrul \u00een s\u00e2nge. \u2026 Ca poet, a debutat, cu poemul Strof\u0103 ultim\u0103, \u00een revista lui Tudor Arghezi, ,,Bilete de papagal\u201d. Poetul a f\u0103cut parte din grupul intitulat \u201eCorabia cu rata\u0163i\u201d, din care s-au desprins \u015fi filozoful Emil Cioran sau dramaturgul Eugen Ionescu. A fost poetul preferat (fiind mai pu\u0163in orfic dec\u00e2t Dan – \u015fi mai mult ludic, dar, \u00een niciun caz, nu p\u00e2n\u0103 la\u2026 Minulescu!) al genera\u0163iei Criterion: pentru versurile sale, Emil Cioran-Apostatul cu Teancuri de M\u0103\u015fti, Nicolae Steinhardt Cel Naiv \u015fi Bl\u00e2nd\u2026 – aveau un adev\u0103rat cult. \u2026 Este autorul unei poezii negre, existen\u0163ialiste, dar, totul, prins \u00eentr-o hor\u0103 carnavalesc\u0103, de Sabat Negru\u2026 a jocului de cuvinte (uneori profund, alteori facil! – dar, totdeauna, impresionant, rostit \u00eentru gravitate!) – cu personaje dintr-o mitologie proprie a mor\u0163ii, \u00een consonan\u0163\u0103 cu filosofia tr\u0103irismului interbelic. E un poet al m\u0103\u015ftilor, eul lyric se devoaleaz\u0103 prin toate aceste personaje, rezult\u00e2nd o comedie a mor\u0163ii \u015fi a neputin\u0163ei. \u2026 Orice actor de geniu (\u015fi EMIL BOTTA a fost!), care tr\u0103ie\u015fte \u00een mijlocul h\u0103rm\u0103laiei teatrale, este extrem de SINGUR! De aceea, credem c\u0103 Fratele cel Negru se autodefine\u015fte irepro\u015fabil, dincolo de Mistica Nordului (cf. p. 197, Noapte din Andersen: ,,Cumplite-s aceste misterii: aicea, tu, moart\u0103,\/\u015fi afar\u0103-n tenebre, vikingii p\u00e2ndindu-ne casa\u201d), dincolo de metafizica Blestemului c\u0103tre Simion Dasc\u0103lul \u015fi c\u0103tre Bure\u0163i\u2026 – prin CUC, pas\u0103rea singur\u0103t\u0103\u0163ii, dar \u015fi a reversibilit\u0103\u0163ii metanoice – \u2026 dar \u015fi ,,ondin\u0103\u201d fascinant\u0103 \u015fi pururi misterioas\u0103, a Mareelor Codrului, ,,\u015ftim\u0103\u201d care atrage (dac\u0103 ar putea, LUMEA \u00ceNTREAG\u0102!), c\u0103tre Misteriile Thanatice \u015fi Regenerator-Soteriologice ale Codrului \u015fi ale lui Isis-Cybelle. Dinspre ,,sleirea\u201d \u015fi ,,frigul\u201d tenebrelor infernale – spre ,,FOCUL\u201d \u015eI ,,V\u00c2NTUL-FURTUNA\u201d ORFIC\u0102 A REVELA\u0162IEI, prin LOGOS-Cuv\u00e2nt-cu-Cuv\u00e2nt \u015fi ,,fluieratul\u201d Noului Orfeu, deci OR\u00c2NDUITUL SINE, \u00ceNTRU NOUL PARADIS, PRIN REVELA\u0162IA STIHIILOR ARTEI-CA-LOGOS\u2026 – dinspre S\u00c2NGELE BLESTEMAT-BINECUV\u00c2NTAT AL GRAALULUI\/\u201dUlciorul cu Cucut\u0103\u201d \u2013 spre ,,\u2026 stele fumeg\u00e2nde \u015fi FOCURI CRESC\u00c2NDE\u2026\u201d!): ,,am \u00eenlemnit\/la vederea cucului,\/un cuc de pripas\/la casele noastre.\/ce mai cuc s\u0103rac\/ i-am v\u0103zut \u015fi fa\u0163a\/sl\u0103bita, sleit\u0103.\/eu cu jonglerii,\/eu cu clovnerii\/\u00eencerc s\u0103-l \u00eenc\u00e2nt\/cu v\u00e2nt cucu v\u00e2nt.\/s\u0103-l distrez cu nimic\/pe Fluier\u0103 V\u00e2nt\/Frig \u00een ochi \u00eei arunc\/din ulcioare de cucut\u0103\/\u00eei dau s\u0103 bea,\/ulcioare de foc \u00eei \u00eentind \/pe pat cu cuie\u00eel culc, \/fac din cuc fachir, lope\u0163i de p\u0103m\u00e2nt \/arunc peste el \/\u015fi stele fumeg\u00e2nde \/ \u015fi focuri cresc\u00e2nde… \/eu cu clovnerii, eu cu jonglerii\u201d (\u201eFachir\u201d).
\n\u2026,,FAQR\u201d \u00eenseamn\u0103, \u00een arab\u0103, \u015fi ,,sf\u00e2nt\u201d, \u015fi \u201cs\u0103rac cu punga \u015fi bogat cu Duhul\u201d \u2013 adic\u0103, \u00ceN\u0162ELEPT! \u00ceMP\u0102RAT AL DUHULUI…!!!
\n\u2026 Opinia noastr\u0103 este c\u0103 \u015fi Emil Botta (ca \u015fi fratele s\u0103u, Dan!) \u00eei datoreaz\u0103 acel ,,primo movens\u201d al Poeziei sale \u2013 lui MIHAI EMINESCU!
\nNu mai departe dec\u00e2t \u00een poemul mai sus-citat, Fachir, Emil Botta urmeaz\u0103, cu originalitate \u00eembinat\u0103 cu smerenie, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura eminescian\u0103 (inclusiv cea con\u0163inut\u0103 \u00een numela S\u0103rmanul\/[,,FACHIRUL\u201d] Dionis!): actul artistic este \u00eentemeiat \u015fi pus \u00een lucrare doar prin \u00eembinarea armonic\u0103 a ludicului umano-orfic (,,Fluier\u0103 V\u00e2nt\u201d) cu sacrificialul \u015fi sacralul. Ceea ce Eminescu numea ,,Voluptos joc cu icoane \u015fi cu glasuri tremurate\u201d, din prima ars poetica eminescian\u0103 \u2013 finalul poemului Epigonii (unde \u201cjocul\u201d sugereaz\u0103 latura ludic\u0103 a actului artistic, iar ,,icoana+glasuri tremurate\u201d trimite, direct, la sacralul autosacrificial cre\u015ftin) \u2013 Emil Botta folose\u015fte \u00eembinarea de ,,clovnerii\/jonglerii\u201d (deci, ludicul, cu efecte dedus-transcendente!), cu ,,fachirul\u201d pneumei cosmic-sacrale (,,cu v\u00e2nt cucu v\u00e2nt\u201d\/Cuv\u00e2ntul Demiurg, prin CUCUL Reversibil\/Resintetizator de Lumi, prin CUCUL Crucificat \u00eentru Misterul Demiurgic al Prim\u0103verii!), ,,culcatul\u201d \u00eentru ,,cuiele\/raze\u201d ale Revela\u0163iei \u015fi \u00cenviatul Martiric, \u00eentru cosmicul nebulos, cosmicul \u00eenviat ciclico-spiralat, dintru noua cosmogenez\u0103 \u2013 de sub semnul Crucii-SAP\u0102 \u015fi evolu\u00e2nd dinspre ,,stele fumeg\u00e2nde\u201d spre ,,focuri cresc\u00e2nde\u201d: ,,ulcioare de foc \u00eei \u00eentind\/pe pat cu cuie \u00eel culc,\/fac din cuc fachir,\/lope\u0163i de p\u0103m\u00e2nt\/arunc peste el\/\u015fi stele fumeg\u00e2nde\/\u015fi focuri cresc\u00e2nde \u2026\u201d.
\n Rezultatul este Opera-Poezie\/R\u0103stignirea Orfic\u0103 \u2013 disjuns\u0103, major, de personalitatea terestr\u0103 a Poetului. Expresionismul, tr\u0103irismul \u015fi neo-modernismul ,,pierdutului\u201d \u015fi carnavalescului Emil Botta i se topesc acestuia (\u00een bulboanele propriei fiin\u0163\u0103ri expresive!), treptat \u015fi cu \u00eenalt rafinament eminescian, p\u00e2n\u0103 vede nev\u0103zutele\/esen\u0163ele – \u00een ROMANTISM (\u00eemprumut\u0103 de la Eminescu nu doar viziunea, ci p\u00e2n\u0103 \u015fi vocabularul: ,,vraj\u0103\u201d, ,,muri\u201d, ,,lun\u0103\u201d, ,,suspin de ape\u201d etc.!): ,,De m-ar atinge vraja\/romanticei p\u0103duri!\/\u015ei brazii s\u0103-\u015fi \u00eenal\u0163e\/\u00eentuneca\u0163ii muri\u201d (cf. Comentariu la o via\u0163\u0103 pierdut\u0103). P\u00e2n\u0103 \u015fi viziunea asupra lui Lucifer \u00eemprumut\u0103 enorm, din punct de vedere al semanticii evolutive a poemului, al topicii \u015fi al vizionarismului, din Luceaf\u0103rul eminescian: \u201cF\u0103t-Frumos Isus peste Ape\/te uit\u0103 cum trece. Apa suspin\u0103.\/Domni\u0163\u0103 Trestie, te \u00eenclin\u0103\/c\u00e2nd trece Domnul.\/(\u2026)Cu imaginea eretic\u0103 a lunei aproape,\/vie\u0163uiesc, r\u0103t\u0103cesc.\/Oh, singur\u0103tate de argint,\/sp\u00e2nzurato de cump\u0103na f\u00e2nt\u00e2nelor,\/ lun\u0103, lun\u0103, z\u00e2n\u0103 a z\u00e2nelor,\/nu m\u0103 vr\u0103ji.\/\u00cenc\u0103 mai am o brum\u0103 de cer,\/o f\u00e2\u015fie de noapte,\/o stea \u2013 dac\u0103 pier\u201d (cf. Lucifer). De observat c\u0103 Emil Botta pricepe nem\u0103surat mai mult dec\u00e2t criticii lui Eminescu, din func\u0163ia eminescian\u0103 a Lunii-Z\u00e2n\u0103-a-Z\u00e2nelor, a Trestiei Bidirec\u0163ionate (Ontologico-Psihopomp) \u015fi a F\u00e2nt\u00e2nii Transcendente, ba insist\u0103 chiar \u015fi asupra colabor\u0103rii lui Lucifer cu Mumele Elementarit\u0103\u0163ii Cosmice \u015fi cu Duhul Lumii \u015fi cu cel al Omului Cosmic (,,Frumoase ceruri, nobile ape,\/at\u00e2t de nobile c\u0103 setes mi-o mint!\u201d). La un moment dat, pare c\u0103 intuie\u015fte, mirabil, p\u00e2n\u0103 \u015fi FA\u0162A CRISTIC\u0102 a lui Lucifer (,,Deschide-te, morm\u00e2nt arz\u0103tor\u201d\/F\u0103t-Frumos Isus peste Ape\/ te uit\u0103 cum trece\u201d), valen\u0163ele luciferice, fortificatoare pentru om \u015fi izb\u0103vitoare pentru cosmos, ale acestuia\u2026 – \u2026 numai c\u0103, spre deosebire de cosmico-dinamicul Duh Valaho-Eminescian – \u00eenneguratul Poet Emil Botta prefer\u0103 s\u0103 z\u0103boveasc\u0103\/t\u00e2nd\u0103leasc\u0103, extatic \u015fi molatic, la hotarul dintre via\u0163\u0103 \u015fi moarte, dintre clarobscur \u015fi lumin\u0103. Rezultatul este, mai cur\u00e2nd, REVERIA, dec\u00e2t M\u00c2NTUIREA!<\/p>\n

\u2026 Ceea ce impresioneaz\u0103, \u00eenc\u0103 \u015fi mai mult, la Emil Botta, \u00een ce prive\u015fte gena sa eminescian\u0103 \u2013 este aplecarea sa, profund incantatorie \u015fi cu valen\u0163e apotropaice, asupra istoriei eroice rom\u00e2ne\u015fti medioevice (incanta\u0163ie parc\u0103 mai primitiv-orginar\u0103, chiar, \u00een ritmarea ei exterioar\u0103 – dec\u00e2t a Maestrului-AMIN!). R\u0103m\u00e2n, ad\u00e2nc, \u00een memoria noastr\u0103 sentimental\u0103, poeme precum: p. 383 \u2013 Bocetul al lui Ion Vod\u0103 Armanul, mai numit \u015fi cel Cumplit, R\u0103stignitul Valahiei, pe patru c\u0103mile, de c\u0103tre turci, dup\u0103 b\u0103t\u0103lia pierdut\u0103, de la Ro\u015fcani-Fin\u0163a\/1574 (,,M-au \u00eentrebat\/ c\u0103 de ce moarte am murit,\/ce de patimi am suferit.\/Pe m\u00e2na c\u0103milelor m-au dat\/\u015fi numai sufletul meu neadormit\/\u015ftie ce-a p\u0103timit. \/Iar\u0103 sufletul meu \/\u00een judecat\u0103 le-a strigat\/pe c\u00e2te\u015fipatru c\u0103milele\/care sufletul\/de trup l-au dep\u0103rtat,\/pe coco\u015fatele\/pe care cu s\u00e2ngele meu le-am zugr\u0103vit\/\u00een s\u00e2nge tot, le-am \u00eempodobit (\u2026) C\u0103ma\u015fa de piele\/nu le-au putrezit, ciolanele nu s-au risipit,\/ele, ciolanele,\/au \u00eenflorit\u201d), Pe C\u00e2mpia Turzii (unde a fost asasinat Mihai Viteazul\/1601) \u2013 p. 211 – (,,\u2026 \u015ei blestematul \u015fi procletul Iacob Beuri, valonul,\/ca un demon fuge din cort \/Adev\u0103r spui c\u0103 Mihai dormea dincolo, mort, c\u0103 a fost \u00eemplinit sacrilegiul, c\u0103 smuls\u0103 e \u00eemp\u0103r\u0103teasca vi\u0163\u0103?\/ Nu, stelelor, nu ave\u0163i de ce ro\u015fi,\/nici voi, c\u0103p\u0103\u0163\u00e2ne de cri\u0163\u0103,\/lefegii \u015fi pigmei, \/sperjurul fiind tr\u0103s\u0103tura voastr\u0103 de c\u0103petenie,\/ actul prim al catehismului vostru.\/ V\u0103 sperie luminatu-i le\u015f,\/ c\u0103ci \u00eemp\u0103cat\u0103 e\u015fti, omenire, cu stric\u0103ciunea \u015fi moartea,\/dar cu moartea mor\u0163ii, ba\u201d), Iacob Beuri, valonul (numele mercenarului valon care l-a str\u0103puns, la\u015f, pe Mihai Viteazul cel singur, \u00een propriu-i cort, de pe C\u00e2mpia Turzii: ,,Oh, Mihaiu, st\u00e2ngaciul,\/ne-ar fi zdrobit, el, M\u0103re\u0163ia, Retezatul, Copaciul\u201d \u2013 p. 241\u2013 dup\u0103 vorba cronicarului: ,,\u015ei c\u0103zu trupul cel frumos [n.n.: al lui Mihai Viteazul], ca un copaciu\u2026\u201d) \u2013 \u015fi, mai cu seam\u0103, Misail C\u0103lug\u0103rul \u015fi Simion Dasc\u0103lul – p. 470 (doi dintre cei trei copi\u015fti, interpolatori \u00een pasajele cronicii lui Grigore Ureche, crunt calomniatori, hulitori \u015fi blasfemiatori ai Neamului Valah, \u00een folosul altor neamuri vecine!): ,,Vai vou\u0103 Misaile,\/ triste\u0163i \u015fi bure\u0163i (\u2026) Ce fel de c\u0103lug\u0103r e\u015fti Misaile?\/Ce hram por\u0163i Misaile?\/(\u2026) \u015ei tu Simioane Dasc\u0103le\/ce mutr\u0103 ai?\/ Ce isoane \u0163ii tu\/Simioane?\/Voi sunte\u0163i fum, vai vou\u0103, fum.\/\/(\u2026) Voi sunte\u0163i, vai vou\u0103,\/v\u00e2nzarea neamului vostru.\/\u015ei \u00eenc\u0103 \u015fi mai r\u0103u:\/sunte\u0163i Misail,\/sunte\u0163iSimion,\/triste\u0163i \u015fi bure\u0163i, vai vou\u0103!\u201d).
\nDac\u0103 ar fi s\u0103 tragem o concluzie, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu influen\u0163a Eminescului-Aminului, asupra Poeziei celor doi fra\u0163i Botta \u2013 am putea sintetiza, par\u0163ial, deocamdat\u0103, o deosebire evident\u0103: Dan Botta eminescianiz\u0103, ad\u00e2nc, preponderent la nivelul formei \u2013 pe c\u00e2nd Emil Botta eminescianizeaz\u0103, cu prec\u0103dere, la nivelul ideatic, al con\u0163inutului. Dar ambii fra\u0163i \u00eel urmeaz\u0103, cu zel de neofi\u0163i, pe Eminescu, ca pe o C\u0103l\u0103uz\u0103 Mistic\u0103, pe t\u0103r\u00e2mul Mitologiei Daco-Valahe!!!
\n\u2026 Rom\u00e2nul, de etnie evreiasc\u0103, Andrei Oi\u015fteanu (care se pronun\u0163\u0103, insistent \u015fi cu o violen\u0163\u0103 cu totul nefireasc\u0103, \u015fi \u00eempotriva Aminului Rom\u00e2nilor\u2026!) – face un studiu despre\u2026 ne-\u00een\u0163elepciunea lui Emil Botta (cf. Andrei Oi\u015fteanu, \u00een rev. Arta Sport: EMIL BOTTA \u015eI ,,LEC\u0162IA DE OPIUM\u201d \u2013 14 mai 2008), dar tonul articolului (care-l vizeaz\u0103 \u015fi pe un alt legionar, pe genialul Ion Barbu\/Dan Barbilian) este at\u00e2t de insinuanto-insidios, \u00eentru demolarea zeilor valahi, \u00eenc\u00e2t, pur \u015fi simplu, nu ne intereseaz\u0103: \u015fi Edgar Allan Poe era dipsoman \u015fi narcoman, dar, prin asta, E. A. Poe \u015fi-a dovedit, mai cur\u00e2nd, dispozi\u0163ia martiric\u0103 fa\u0163\u0103 de Art\u0103, dec\u00e2t voin\u0163a de autodegradare prin viciu! Ca \u015fi Baudelaire, Rimbaud, Verlaine, G\u00e9rard de Nerval, Tristan Corbi\u00e8re, Jules Laforgue, Francis Joseph Thompson, \u00c9mile Verhaeren, Oscar Wilde, Fernando Pessoa etc. etc..\u2026deci, o \u00eentreag\u0103 genera\u0163ie, aceea a simboli\u015ftilor \u201cromantico-postromantici\u201d!
\n\u2026 Este, fire\u015fte, \u015fi cazul lui EMIL BOTTA!
\n\u2026 Nu-l putem p\u0103r\u0103si, pe Emil Botta, printre opiniile ,,oi\u015ftene\u201d \u2013 deci, ne vom resorbi, taumaturgic \u015fi soteriologic, \u00een Dorul lui f\u0103r\u0103 Sa\u0163iu, pentru a fi \u015fi r\u0103m\u00e2ne, noi \u015fi tot Neamul Nostru Rom\u00e2nesc, al\u0103turi \u015fi ,,tr\u0103irind\u201d \u00eentru Magii no\u015ftri adjudeni: ,,De un dor f\u0103r\u0103 sa\u0163iu-s \u00eenvins\/\u015fi nu \u015ftiu ce sete m\u0103 arde.\/Parc\u0103 mereu din ad\u00eenc,\/un ochi r\u0103pitor de Himer\u0103\/ar vrea s\u0103 m\u0103 prade.\/\u015ei pururi n-am pace,\/nici al stelei vr\u0103jit du-te-vino \u00een spa\u0163ii,\/izvoare sub lun\u0103, ori dornic\u0103 ciut\u0103,\/nimic nu m\u0103 stinge, nimic nu m\u0103 alin\u0103 \u015fi parc\u0103-a\u015f visa o planet\u0103 pierdut\u0103.\/E at\u00eeta nepace \u00een sufletul meu,\/b\u0103tut de alean \u015fi de umbre cuprins\u2026\/Un dor f\u0103r\u0103 sa\u0163iu m-a-nvins,\/\u015ei nu \u015ftiu ce sete m\u0103 arde mereu\u2026\u201d.
\n\u2026 Sper\u0103m ca aceast\u0103 ,,sete meree\u201d, de necuprins\/ ,,dor f\u0103r\u0103 sa\u0163iu\u201d, s\u0103 nu se sting\u0103, niciodat\u0103, pentru noi, ,,Vechea Gard\u0103\u201d (dar cu Credin\u0163\u0103 \u00een Dumnezeu \u015fi \u00een Viitorul Neamului Rom\u00e2nesc!). \u015ei, mai ales, tragem n\u0103dejdea s\u0103-i ,,\u00eenving\u0103 setea meree\u201d pe Poe\u0163ii locului \u015fi ,,pururi n-aib\u0103 pace\u201d \u015fi ,,nimic nu-i sting\u0103, nimic nu-i aline\u201d, pe aceast\u0103 ,,planet\u0103 de TESTARE A DUHULUI UMANO-DIVIN\u201d, care este Terra\u2026 – dec\u00e2t \u2026 Nestinsul \u015fi Nealinatul DOR DE ABSOLUT! <\/p>\n

\"\"


\nGheorghi\u0163\u0103 DR\u0102GHICI<\/strong>
\n\"\"

Emil Cioran: dorin\u021ba de a disp\u0103rea
\nMotto: Am vrut s\u0103 m\u0103 m\u00e2ntui. \u0218i toate credin\u021bele muritorilor mi-au cerut lep\u0103darea de mine (…). Mi-au oferit salvarea \u00een absen\u021ba mea; cu to\u021bii mi-au cerut s\u0103 m\u0103 lipsesc de mine. S\u0103 fiu ei, sau Dumnezeul lor, s\u0103 fiu anonim \u00een nimic \u2013 c\u00e2nd m\u00e2ndria \u00eemi voia numele \u00een neant.
\n (Emil Cioran, \u00cendreptar p\u0103tima\u0219)<\/em><\/p>\n

De departe, Emil Cioran a fost cel mai mare fiu risipitor al genera\u021biei lui, afirm\u00e2ndu-se, \u00een primul r\u00e2nd, prin excentricit\u0103\u021bile lui specifice. Un personaj excentric \u00eentr-o perioad\u0103 \u201eexcentric\u0103\u201d, \u00een care crizele de tot felul b\u00e2ntuiau societatea rom\u00e2neasc\u0103 de la un cap la altul. Practic, fiecare fapt, fiecare realitate \u00een parte putea fi oric\u00e2nd punctul de plecare pentru apari\u021bia unui fenomen care s\u0103 b\u00e2ntuie \u00eentreaga lume intelectual\u0103. Se discuta despre orice, \u00eens\u0103 cel mai mult se discuta despre raportul individului cu lumea \u0219i cu istoria, respectiv, raportul dintre eu \u2013 fiin\u021b\u0103 prin defini\u021bie finit\u0103 \u2013 \u0219i Divinitate. Tema s-a generalizat din ce \u00een ce mai mult dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, iar aceasta a f\u0103cut posibil\u0103 apari\u021bia chiar a unui curs de \u201eFilosofia religiei\u201d, la 27 februarie 1925, condus de profesorul Nae Ionescu. Cursul se angaja s\u0103 ofere un sens metafizic al religiei \u0219i al actului religios, \u00een condi\u021biile \u00een care foarte mul\u021bi tineri \u2013 unii sub impulsul revolu\u021biei bol\u0219evice care tocmai se impusese la grani\u021ba de est, al\u021bii \u00eempin\u0219i de la spate de principiile naturalismului sau ale unor nemul\u021bumiri personale \u2013 se desprindeau de doctrina religioas\u0103 \u0219i treceau \u00een tab\u0103ra ateismului. \u00cenceputul cursurilor avea s\u0103 scoat\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103 aceast\u0103 caracteristic\u0103 a societ\u0103\u021bii respective: Dup\u0103 cum spuneam \u00eens\u0103, epoca aceasta a noastr\u0103 moare oarecum filosofice\u0219te tocmai din cauza anarhiei totale care domne\u0219te \u00een c\u00e2mpul acesta spiritual, tocmai din cauza lipsei de disciplin\u0103 care domne\u0219te \u00een g\u00e2ndire, care st\u0103p\u00e2ne\u0219te g\u00e2ndirea noastr\u0103 contemporan\u0103.
\nMul\u021bi dintre studen\u021bi au urmat \u00eendeaproape lec\u021biile \u00eenv\u0103\u021bate, \u00eens\u0103 al\u021bii, printre care \u0219i Emil Cioran, se vor \u00eendep\u0103rta de filosofia profesorului \u0219i vor c\u0103uta personal un sens al fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor de ordin spiritual. \u00cen cazul lui Cioran, dep\u0103rtarea de lec\u021biile de \u201efilosofia religiei\u201d a venit pe seama unui nihilism personal care i-a marcat definitiv via\u021ba. \u00centr-o scrisoare adresat\u0103 lui Mircea Eliade, datat\u0103 10 iunie 1936, Sibiu, m\u0103rturisea c\u0103: Dac\u0103 n-are exista lumea, a\u0219 inventa-o. Toat\u0103 via\u021ba am iubit nihilismul; dar c\u00e2nd \u00eel \u00eent\u00e2lnesc organizat \u0219i consacrat, a\u0219a cum au f\u0103cut unele \u0219coli indiene, redevin ardelean. Declara\u021bia venea dup\u0103 citirea noii lucr\u0103ri a lui Eliade, anume Yoga, care se pare c\u0103 l-a impresionat destul de mult t\u00e2n\u0103rul \u201eexcentric\u201d.
\nLa un an de la apari\u021bia c\u0103r\u021bii lui Eliade, Yoga: Essai sur les origines de la mystique indienne, Cioran ie\u0219ea \u00een prim-plan cu o carte care avea s\u0103 ridice multe controverse \u0219i prin care \u201edevia\u201d tot mai mult de la ceea ce \u201eprofesorul\u201d predase cu mai bine de un deceniu \u00een urm\u0103. Hiatus-ul \u00eentre cele dou\u0103 g\u00e2ndiri survine \u00eens\u0103 din faptul c\u0103, dac\u0103 Nae Ionescu mai crede \u00eentr-o \u201ereabilitare\u201d a spiritului, prin \u00eenl\u0103turarea a ceea ce el numea \u201eanarhie\u201d \u0219i direc\u021bionarea individului \u00eenspre credin\u021b\u0103, Emil Cioran, prin fatalismul lui specific, vedea aceast\u0103 lume a \u201esfin\u021bilor\u201d ca pe o negare a vie\u021bii; un fel de via\u021b\u0103 artificial\u0103 pe care oricum nu o putem atinge prin faptul c\u0103 ne afl\u0103m permanent \u00eentr-un prizonierat al firii. \u00cen fapt, nu acela\u0219i lucru enun\u021ba \u0219i Nae Ionescu c\u00e2nd zicea c\u0103 Noi tr\u0103im \u00een lumea aceasta, care, cum se \u0219tie, este o lume de durere; dar religiunea (…) are drept scop tocmai ca s\u0103 fac\u0103 posibil\u0103 via\u021ba aceasta \u00eentre oameni, pe p\u0103m\u00e2nt? Desigur, numai c\u0103 Emil Cioran, pe l\u00e2ng\u0103 recunoa\u0219terea existen\u021bei noastre \u00eentr-o lume \u201ede durere\u201d, anuleaz\u0103 orice \u0219ans\u0103 de salvare a individului. Pentru el, actul religios este secat de con\u021binutul spiritual, iar sfin\u021bii, cei care l-au practicat \u00een mod constant, sunt acuza\u021bi c\u0103 au f\u0103cut asta \u00eentr-un mod incon\u0219tient: Sfin\u021bii \u00eel imit\u0103 pe Dumnezeu sub imperiul incon\u0219tient al \u00eent\u00e2iei amintiri.
\nLa Nae Ionescu, actul religios avea un dubl\u0103 direc\u021bie: dinspre individ spre Dumnezeu \u0219i dinspre Dumnezeu spre individ: \u00cen orice act religios trebuie s\u0103 se presupun\u0103 c\u0103 exist\u0103 o unitate, o unitate din care acela care tr\u0103ie\u0219te actul religios face propriu-zis parte. Aceast\u0103 unitate este \u00eens\u0103\u0219i lumea, \u00eensu\u0219i universul. Pentru ca actul s\u0103 se realizeze \u00een deplin\u0103tatea lui, era nevoie de aceste direc\u021bii care s\u0103 convearg\u0103 c\u0103tre acela\u0219i punct comun, c\u0103tre acela\u0219i ideal. Astfel, actul religios constituie \u00een esen\u021ba lui un act tranzitiv, de ie\u0219ire a individului din el \u00eensu\u0219i \u0219i raportarea acestui individ la ceva \u00een afar\u0103 de el \u00eensu\u0219i, astfel \u00eenc\u00e2t nu trupul, ci esen\u021ba lui \u2013 sufletul \u2013 s\u0103 fie cel care ia contact cu Dumnezeu. Plec\u00e2nd de la ideea c\u0103 niciodat\u0103 nu se poate omul sc\u0103pa de trup \u00eentr-o stare natural\u0103 a existen\u021bei, momentul des\u0103v\u00e2r\u0219irii actului religios trebuie s\u0103 fie momentul cel mai m\u0103re\u021b pe care \u00eel poate atinge starea uman\u0103, \u00eentruc\u00e2t omul se une\u0219te cu Dumnezeu \u00eentr-un plan superior \u00een care corpul nu mai joac\u0103 nici un rol. N. Ionescu introduce aici un concept foarte interesant, anume c\u0103 actul religios nu presupune un fel de venerare, ci o cooperare \u00eentre om \u0219i Divinitate. De aceea, pentru el religia avea menirea de a face via\u021ba mai u\u0219oar\u0103 \u0219i de a corecta faptele oamenilor: Moralitatea de ordin religios este, prin urmare, tr\u0103ire a actului religios \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, expresie a acestuia. \u00cen schimb, la Cioran religiozitatea era mai degrab\u0103 o stare extatic\u0103, iar imposibilitatea de a fi la \u00eendem\u00e2na oricui producea o criz\u0103 \u0219i mai mare a individului. Concentrarea fiin\u021bei c\u0103tre divinitate devine la Cioran un fel de exerci\u021biu al min\u021bii, care de cele mai multe ori se dovede\u0219te a fi chinuitor prin faptul c\u0103 \u201erestr\u00e2nge\u201d anumite porniri umane naturale. \u00centr-un fel, religiosul este pentru el mai mult un act de etic\u0103, dec\u00e2t o stare de spirit sau o convingere implicit\u0103: Mistica \u0219i etica, transpuse pe un plan suprauman dau na\u0219tere la fenomenul tulbur\u0103tor al sfin\u021beniei.
\nPrivite \u00een oglind\u0103, cele dou\u0103 interpret\u0103ri ar ar\u0103ta astfel: pe de o parte o religiozitate \u201e\u00eemp\u0103ciuitoare\u201d, benefic\u0103; pe de alta, o religiozitate chinuitoare, problematic\u0103 \u0219i incert\u0103. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, dac\u0103 pentru \u201eprofesor\u201d credin\u021ba presupune rezultatele vie\u021bii noastre religioase bazate pe o credin\u021b\u0103 voitoare \u0219i care presupune implicit \u0219i un act cognitiv, pentru \u201eelev\u201d ea este C\u00e2mpul vizual al inimii, \u00eensemn\u00e2nd Lumea plus Dumnezeu plus neant. Adic\u0103 tot. Cioran pleac\u0103 de la ideea c\u0103 Ochii nu v\u0103d nimic, iar tot ceea ce numim religiozitate este, \u00een fapt, rezultatul fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor noastre suflete\u0219ti care conduc, inevitabil, spre disperare. De ce disperare? Pentru c\u0103 religiosul implic\u0103 acceptarea pa\u0219nic\u0103 a mor\u021bii. Or, pentru el teama de moarte a r\u0103mas un motiv recurent \u00een mai toate scrierile din perioada interbelic\u0103. De aceea vede muzica mult mai apropiat\u0103 de nevoile lui experimental-sentimentale, dec\u00e2t actul religios \u00een sine.
\nSe poate observa cum, pe parcursul \u00eentregii lucr\u0103ri a lui Cioran, limbajul abund\u0103 de tehnici poetice, ceea ce face ca abordarea \u00eens\u0103\u0219i s\u0103 fie foarte asem\u0103n\u0103toare unei probleme de con\u0219tiin\u021b\u0103 \u00een care omul se confrunt\u0103 cu propriile credin\u021be \u0219i instincte. Iat\u0103 cum apare un pasaj din \u201edialogul cu Dumnezeu\u201d: Doamne, voi culege lacrimile de la poarta iadului \u0219i-mi voi face cuib \u00een ele \u0219i-\u021bi voi aduna umbrele \u00een amurgurile mele. Sau tu nu e\u0219ti dec\u00e2t o eroare a inimii, precum lumea a min\u021bii? Pe l\u00e2ng\u0103 aspectul dialogat, iese \u00een eviden\u021b\u0103 maniera foarte \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103 de abordare a unei probleme fundamentale: recunoa\u0219terea sau negarea Divinit\u0103\u021bii. Adresarea este direct\u0103, iar acel \u201etu\u201d adresat oarecum ofensator este scris cu liter\u0103 mic\u0103, \u00een mod cu totul inten\u021bionat. Din acest punct de vedere, se vede foarte clar cum fenomenul religiozit\u0103\u021bii este, \u00een fapt, un pretext pentru Emil Cioran pentru a vorbi, \u00een esen\u021b\u0103, despre condi\u021bia damnat\u0103 a omului \u00een aceast\u0103 lume \u00een care nu are absolut nici o sc\u0103pare. Din momentul \u00een care a f\u0103cut pasul \u00een via\u021b\u0103, tot ceea ce \u00eel a\u0219teapt\u0103 este o lung\u0103 c\u0103utare a momentului nefiin\u021bei, c\u0103utare din care se na\u0219te suferin\u021ba pentru c\u0103 regresiunea (…) este un efort irealizabil pentru muritorul de r\u00e2nd, iar moartea aduce sf\u00e2r\u0219itul total. C\u00e2nd ne pomenim din Este \u2013 afirma acesta \u2013, nimeni nu sufer\u0103 mai mult ca el. L-am trezit, l-am chemat la nimicul s\u0103u. Suferin\u021ba firii e trezirea din fire.
\nUn alt aspect fundamental care separ\u0103 g\u00e2ndirile celor doi, a profesorului \u0219i a discipolului, este dat de urm\u0103toarele concepte filosofice: credin\u021ba, respectiv, nebunia. Credin\u021ba presupune de la sine acceptare, recunoa\u0219tere. Pentru Nae Ionescu, aceasta era baza convingerii personale \u0219i func\u021biona ca o condi\u021bie sine qua non a fenomenului religios. La extrema cealalt\u0103, se afl\u0103 nebunia \u0219i chiar disperarea, pe care \u201eelevul\u201d le a\u0219az\u0103 \u00eenaintea tuturor st\u0103rilor suflete\u0219ti. Dihotomia g\u00e2ndirii celor doi se poate explica printr-o informa\u021bie foarte important\u0103 pe care o g\u0103sim strecurat\u0103 \u00een cursul de filosofie a religiei \u021binut de N. Ionescu: Dumnezeul religios este Dumnezeul tr\u0103it, sim\u021bit, cu care sufletul religios vine \u00een contact direct; Dumnezeul metafizic este un termen-limit\u0103, c\u0103tre care se \u00eendreapt\u0103 specula\u021biunea noastr\u0103 \u0219i pe care specula\u021bia aceasta nu-l atinge niciodat\u0103. \u00centr-adev\u0103r, viziunea lui despre Divinitate era aceea c\u0103 \u00eentre individ \u0219i aceasta trebuie s\u0103 existe o leg\u0103tur\u0103 concret\u0103, exact\u0103, care s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 \u00een realit\u0103\u021bile cotidiene; un Dumnezeu cunoscut \u00een totalitatea lui \u0219i care ne cunoa\u0219te \u00een \u00eentregul nostru. Aceast\u0103 idee este sus\u021binut\u0103 chiar p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii, relu\u00e2ndu-se ca laitmotiv \u0219i \u00een perioada deten\u021biei de la Miercurea Ciuc, din 1938: Dac\u0103 na\u0163ia realizeaz\u0103 pe Dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt, pe mine nu m\u0103 intereseaz\u0103 dec\u00e2t Dumnezeul pe care-1tr\u0103iesc eu \u015fi nu ungurii, francezii etc. (…). Dac\u0103 Dumnezeu nu este numai Dumnezeul meu, dac\u0103 nu este un Dumnezeu singular, ci este \u015fi al ungurilor, francezilor etc., atunci eu n-a\u015f mai fi rom\u00e2n \u015fi n-a\u015f mai putea pl\u0103ti lui Dumnezeu tributul meu prin na\u0163ia mea. La polul opus, Cioran nu are nici o certitudine \u00een privin\u021ba m\u00e2ntuirii sau a existen\u021bei \/ inexisten\u021bei lui Dumnezeu: Dar ce \u0219tim mai mult despre el, dec\u00e2t c\u0103 e capul dezn\u0103dejdilor?. La Cioran, Dumnezeul trebuie s\u0103 fie metafizic \u00eentruc\u00e2t \u00eentotdeauna comunicarea se realizeaz\u0103 numai \u00een momente de criz\u0103 sau excep\u021bionale, cum ar fi apropierea prin muzic\u0103, \u0219i de fiecare dat\u0103 \u201einterferen\u021ba\u201d este foarte vag\u0103. Pentru Cioran, existen\u021ba lui Dumnezeu nu simplific\u0103 o criz\u0103, ci o ad\u00e2nce\u0219te, consum\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la indeterminare fiin\u021ba; la Nae Ionescu, prin aceasta \u201edubl\u0103 direc\u021biune\u201d, contactul presupune o apropiere p\u00e2n\u0103 la indefinirea uneia dintre entit\u0103\u021bi, foarte apropiat de concep\u021bia misticilor despre divinitate.
\nF\u0103r\u0103 doar \u0219i poate, exist\u0103 multe reminescen\u021be naeionesciene \u00een filosofia discipolului s\u0103u, chiar dac\u0103 acestea deriv\u0103 indirect \u0219i sunt reinterpretate astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se plieze pe felul vulcanic al acestuia. De exemplu, atunci c\u00e2nd afirm\u0103 c\u0103 Pentru fiecare om Dumnezeu este \u00eent\u00e2ia amintire, Cioran nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 reproduc\u0103 filosofia maestrului s\u0103u, \u00een sensul c\u0103 recunoa\u0219te c\u0103, ori de c\u00e2te ori se ajunge la memoria ab origine, omul se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu Dumnezeu: La limita absolut\u0103 a memoriei se a\u0219az\u0103 Divinitatea. Acel con\u021binut de margine se mo\u0219tene\u0219te din fiin\u021b\u0103 \u00een fiin\u021b\u0103, de la dobitoacele paradisului p\u00e2n\u0103 la noi. Conform lui Nae Ionescu, actul religios presupune tocmai aceast\u0103 \u00eentoarcere spiritual\u0103 c\u0103tre un moment ini\u021bial \u00een care Dumnezeu \u0219i fiin\u021ba uman\u0103 erau unul \u0219i acela\u0219i, motiv pentru care invoc\u0103 acea dubl\u0103 direc\u021bie de orientare din timpul actului religios. Diferen\u021ba pe care a adaug\u0103 Cioran const\u0103 \u00een faptul c\u0103 \u201ereunificarea\u201d spiritului sau a sufletului cu Dumnezeu nu se mai poate realiza niciodat\u0103, iar moartea aduce dup\u0103 sine neantul total. Imposibilitatea \u00eemplinirii acestui fapt este rezultatul unei logice foarte simple: superioritatea Divinit\u0103\u021bii face imposibil\u0103 contopirea, pentru c\u0103 Tot ceea ce se vede este demn de a fi ur\u00e2t; de aici pleac\u0103 \u0219i avantajele lui Dumnezeu. Nici m\u0103car sfin\u021bii nu pot realiza asta propriu-zis, pentru c\u0103 ei ac\u021bioneaz\u0103 sub \u201eimperiul incon\u0219tientului\u201d, sub acel impuls al \u201e\u00eent\u00e2iei amintiri\u201d.
\nDar individualitatea lui Cioran, inclusiv \u00een Lacrimi \u0219i sfin\u021bi, const\u0103 \u00een aceast\u0103 permanen\u021b\u0103 a nihilismului, dar concomitent\u0103 cu nevoia de a sim\u021bi dincolo de limitele firii noastre umane. Din aceste dou\u0103 paradigme se na\u0219te urm\u0103toarea \u00eentrebare: \u00eenspre ce ar trebui s\u0103 se \u00eendrepte mintea \u0219i spiritul pentru a p\u0103trunde \u00een acea stare extatic\u0103? \u00cen aceast\u0103 privin\u021b\u0103, Cioran este categoric: Nimic nu \u00eenflore\u0219te \u00een Dumnezeu. Este un teren sterp ce se \u00eengra\u0219\u0103 din oftaturile p\u0103m\u00e2ntului. Pe \u00eentinderile lui cresc spini, florile de dincolo ale \u00eenfr\u00e2ngerilor de aici. Pentru el, fiin\u021ba trebuie consumat\u0103, indiferent de consecin\u021be, \u00een interior, iar nu \u00eentr-un exterior nesigur: Sunt treaz \u0219i nu \u0219tiu \u00een ce s\u0103 cred; \u00eentunecat \u00een acorduri, mai pu\u021bin. Dar de ce, c\u00e2nd stau a\u0219a, absent de credin\u021be, via\u021ba se preschimb\u0103-n eu \u0219i eu sunt peste tot?.
\nDac\u0103 la Nae Ionescu actul religios presupune o \u00eemp\u0103care a omului cu sinele \u0219i o dubl\u0103 direc\u021bie, \u00een ceea ce prive\u0219te realizarea lui, la Cioran acest act religios se transform\u0103 \u00eentr-o lupt\u0103 pe care o d\u0103 \u00eempotriva vie\u021bii, precum \u0219i via\u021ba \u00eempotriva lui. El nu poate accepta \u201eactul uniunii\u201d pentru c\u0103 spiritul lui se construie\u0219te pe aceste dou\u0103 coordonate: setea de a fi, vitalismul exacerbat, \u0219i nihilismul \u00eenn\u0103scut, dorin\u021ba de a disp\u0103rea c\u00e2t mai repede din acest tragism continuu: Dorin\u021ba de a disp\u0103rea, fiindc\u0103 lucrurile dispar, mi-a venit at\u00e2t de aspru setea de a fi (…). \u0218i cum vedeam timpul \u00een toate, speram a le sc\u0103pa toate de timp.<\/p>\n

\tBibliografie primar\u0103
\nEmil Cioran, Lacrimi \u0219i sfin\u021bi, Editura Humanitas, Bucure\u0219ti, 1991
\n\tBibliografie secundar\u0103
\nNae Ionescu, Filosofia religiei, Editura Polirom, Bucure\u0219ti, 2009
\nEmil Cioran, Opere, cap. Coresponden\u021b\u0103, Funda\u021bia Na\u021bional\u0103 pentru \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Art\u0103, Bucure\u0219ti, 2012
\nNae Ionescu, Fenomenul Legionar, Editura Antet XX Press, Filipe\u0219tii de T\u00e2rg, Prahova<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Adrian BOTEZ Doi fra\u0163i-poe\u0163i \u2013 dou\u0103 destine. Elemente eminesco-romantice, \u00een opera poetic\u0103 a fra\u0163ilor Dan \u015fi Emil Botta Orice ar<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19297"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19297"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19297\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19300,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19297\/revisions\/19300"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19297"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19297"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19297"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}