{"id":19290,"date":"2022-09-29T19:31:24","date_gmt":"2022-09-29T16:31:24","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19290"},"modified":"2022-09-29T19:31:24","modified_gmt":"2022-09-29T16:31:24","slug":"spatii-culturale-nr-30-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19290","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 30 (11)"},"content":{"rendered":"

Irina Lucia MIHALCA<\/strong>
\n\"\"

\u00cen ve\u015fnicia f\u0103r\u0103 cuvinte<\/strong><\/p>\n

O stea se stinge \u00een preludiul nop\u0163ii,
\nScutur\u00e2ndu-\u015fi aripile, \u00een crengile salciei,
\no pas\u0103re \u00ee\u015fi c\u00e2nt\u0103 ultimul c\u00e2ntec,
\nTot ce nu i-a putut spune va afla pe cel\u0103lalt mal.<\/p>\n

Ea a plecat spre apa cerului prin fiecare via\u0163\u0103,
\nPe aleile fiec\u0103rui pas risipit, por\u0163ile s-au \u00eenchis,
\nLa chemarea umbrelor adormite
\nv\u00e2ntul nu-\u015fi mai adie t\u00e2nguirea ruinelor.<\/p>\n

Ea a plecat prin z\u0103pada dorului
\nspre \u0163ara soarelui, un zbor de fluturi
\nfixeaz\u0103 eternitatea clipelor trecute,
\nM\u00e2inile ei au r\u0103mas impregnate pe trupul lui.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 regrete, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, por\u0163ile s-au \u00eenchis,
\nDesp\u0103r\u0163i\u0163i prin absen\u0163\u0103 se reg\u0103sesc \u00een ad\u00e2ncul lor.
\nO ultim\u0103 amintire – petale de iasomie
\n\u00eempr\u0103\u015ftiate de furtuna inimilor spre luna pictat\u0103.<\/p>\n

Ea a plecat prin ninsoarea alb\u0103 de cire\u015f,
\n\u00cen ve\u015fnicia f\u0103r\u0103 cuvinte, privirea permite visul s\u0103 vad\u0103
\npoemele scrijelite pe trupul ei,
\n\u00cen ghiocul durerii se-aude inima lor picur\u00e2nd.<\/p>\n

Prin carnea cuvintelor, dincolo de marginile vie\u0163ii,
\nrespir\u0103 lacrima iubirii mistuit\u0103 de fl\u0103c\u0103rile spinilor.
\nEa a plecat \u00een marea oglind\u0103 cobor\u00e2nd
\n\u015fuvoiul clipelor tr\u0103ite \u00een fluviul argintiu al nemuririi.<\/p>\n


\nC\u00e2ntul viorii<\/strong><\/p>\n

Prin c\u00e2ntul viorii
\nse-aude lacrima viselor.
\nC\u00e2nt\u0103 vioar\u0103, c\u00e2nt\u0103-\u0163i
\nt\u00e2nguirea inimii!<\/p>\n

Prin glasul ei
\nsuspin\u0103 ad\u00e2nc sufletele
\ncare nu au atins stelele cerului lor.<\/p>\n

Pl\u00e2nge vioara, pl\u00e2nge u\u015for,
\ncum pl\u00e2nge cerul
\ndin ochiul paradisului,
\ncum pl\u00e2nge ploaia
\nm\u0103rg\u0103ritare l\u00e2ng\u0103 crucea r\u0103stignirii,
\ncum pl\u00e2nge r\u00e2ul
\nce-\u015fi poart\u0103 florile durerii,
\ncum pl\u00e2nge salcia albastr\u0103 la mal,
\ncum pl\u00e2nge \u00een lini\u015ftea rotund\u0103 a nop\u0163ii
\nc\u00e2ntecul ro\u015fu al p\u0103s\u0103rii captiv\u0103 \u00eentre ramuri,
\ncum pl\u00e2nge v\u00e2ntul galben
\npeste nisipul de\u015fertului.
\nE imposibil s\u0103 tac\u0103
\nsunetul corzilor ei pe undele v\u00e2ntului.<\/p>\n

O vioar\u0103!
\nInim\u0103 r\u0103nit\u0103 de t\u0103i\u015ful pumnalelor,
\nC\u00e2nt\u0103 vioar\u0103, c\u00e2nt\u0103-\u0163i
\nt\u00e2nguirea inimii!<\/p>\n


\n\u015etii tu, omule… <\/strong><\/p>\n

\u015etii tu, omule,
\n c\u00e2nd prim\u0103vara nu va mai fi doar o zi,
\n c\u00e2nd florile-\u015fi vor continua \u00eenflorirea,
\n c\u00e2nd p\u0103s\u0103rile-\u015fi vor duce tot mai departe c\u00e2ntul? <\/p>\n

\u015etii tu, omule,
\n c\u00e2nd z\u00e2mbetul omului nu se va mai stinge,
\n c\u00e2nd soarele ne va m\u00e2ng\u00e2ia prin fiecare r\u0103s\u0103rit,
\n c\u00e2nd anii vor fi doar perle \u00een\u015firate \u00een colierul vie\u0163ii? <\/p>\n

\u015etii tu, omule? Hei, ascult\u0103, ve\u015fnic nemul\u0163umitule!
\n Sub fiecare piatr\u0103-i ascuns\u0103 o durere,
\n \u00cen cruciada v\u00e2nturilor,
\n fiecare cetate-\u015fi poart\u0103 departe t\u00e2nguirea,
\n prin glasurile celor zidi\u0163i \u00een \u00eentunericul g\u00e2ndurilor. <\/p>\n

Dincolo de eclipsa inimii,
\n Prive\u015fte, omule, delta cu nuferi \u00eenflori\u0163i,
\n Tu, cel care mereu te-ndoie\u015fti, prive\u015fte
\n \u015fi las\u0103 s\u0103-\u0163i treac\u0103 furtuna
\n \u00eentins\u0103 \u00een suflet ca vi\u0163a s\u0103lbatic\u0103! <\/p>\n

Sub cerul dogoritor, mistuit de ar\u015fi\u0163a dorin\u0163elor,
\n \u00een cur\u00e2nd, o ploaie binef\u0103c\u0103toare \u00ee\u0163i va potoli setea. <\/p>\n

Sub pic\u0103turile din cer,
\n \u00een primul vis \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat sub stele,
\n simte iubirea,
\n Respir\u0103 pacea din ad\u00e2ncuri,
\n acolo unde
\n lumina a str\u0103puns \u00eentunericul
\n pentru ca sufletul s\u0103-\u0163i \u00eencol\u0163easc\u0103
\n cu bucuria clipei \u015fi-a fiec\u0103rei provoc\u0103ri! <\/p>\n

Un nuf\u0103r \u015fi-a deschis larg petalele s\u0103-\u0163i nasc\u0103 fiul,
\n Peste azurul m\u0103rii \u00een fierbere, o alt\u0103 furtun\u0103,
\n Un pesc\u0103ru\u015f cu aripile-ntinse \u015fi-o nou\u0103 c\u0103utare… <\/p>\n


\nCa floarea de cire\u015f \u00een lun\u0103 plin\u0103 <\/strong><\/p>\n

Lumina s-a n\u0103scut, \u00een templul lini\u015ftii,
\n din p\u00e2ntecul Mamei Divine… <\/p>\n

Via\u0163a \u00eenseamn\u0103 destin
\n \u00een acea bul\u0103 de aer numit\u0103 clip\u0103,
\n – mereu mai cerem un timp –
\n iar cei din jur
\n peisajele, decorul… fragmente,
\n crochiuri de nostalgii, amintiri, reverii,
\n uit\u0103ri, sc\u00e2ntei de lav\u0103 vulcanic\u0103
\n ce ies
\n din matri\u0163a peliculei derulate,
\n pe un fundal alb, \u00een labirintul vie\u0163ii,
\n Un contrast de lumini \u015fi umbre
\n prin care-\u015fi vor c\u0103uta sensurile,
\n \u00eent\u00e2mpl\u0103ri st\u00e2rnite de adierea sor\u0163ii,
\n \u00een realitatea unui „nimic nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor”. <\/p>\n

Iart\u0103 \u015fi mergi mai departe,
\n nu te opri, evolu\u0163ia asta \u00eenseamn\u0103,
\n mergi \u00eenainte,
\n Un nou cerc de lumin\u0103 te-a\u015fteapt\u0103! <\/p>\n

Spiritul poate s\u0103 accepte
\n provoc\u0103rile
\n sau, doar, s\u0103 se opun\u0103 lor,
\n asemeni bujorilor ro\u015fii \u015fi galbeni,
\n ce ies \u00een eviden\u0163\u0103 \u00een briza v\u00e2ntului,
\n din aceea\u015fi tulpin\u0103,
\n rubine din pic\u0103turile inimilor \u00eens\u00e2ngerate
\n ale celor care-au trecut pe-acolo,
\n Un conflict intern
\n prin care soarele \u00eenvinge \u00een culoarea lor. <\/p>\n

Un om
\n \u015fi o femeie dorit\u0103 de om…
\n O \u015foapt\u0103-i iubirea lor,
\n ca floarea de cire\u015f \u00een lun\u0103 plin\u0103,
\n O \u015foapt\u0103
\n din iriz\u0103rile \u00eenceputului \u00een sufletele ce se caut\u0103,
\n fr\u00e2nturi prin care totul se contope\u015fte,
\n Un diamant
\n ce vine din moarte \u015fi merge \u00een lumin\u0103,
\n O noua vedere
\n din c\u00e2ntul sufletului nostru,
\n O cheie prin care
\n primim toate darurile l\u0103untrice. <\/p>\n


\nCa soarele \u015fi luna, uneori <\/strong><\/p>\n

De vin\u0103 s\u0103 fie lumina prim\u0103verii,
\n v\u00e2ntul, \u00een trecere, prin c\u00e2mpul \u00eens\u00e2ngerat
\n de petalele macilor?
\n De vin\u0103 s\u0103 fie mireasma ploilor de var\u0103,
\n luna plin\u0103
\n sau exploziile solare,
\n pentru pa\u015fii purta\u0163i peste pragul visului,
\n trezind, ca o adiere, suspine care
\n s\u0103 ne-nso\u0163easc\u0103 lacrima de neoprit? <\/p>\n

Poate c\u0103, a\u015fa suntem noi, ca soarele
\n \u015fi luna, uneori.
\n Un continent pierdut ce crede-n reg\u0103sire! <\/p>\n

\u00ce\u0163i simt absen\u0163a din fiecare trecere,
\n precum sunetul \u00een\u0103bu\u015fit
\n al clopotului scufundat \u00een ad\u00e2ncuri.
\n \u015ei zidul \u00een\u0103l\u0163at, ca un pumnal \u00eentre noi,
\n \u015ei lumina
\n ce p\u00e2lp\u00e2ie \u00eenspre \u0163\u0103rmul \u00eentunecat. <\/p>\n

Sub cerul infinit stelele-au amu\u0163it,
\n Am \u00eenchis muzica,
\n Am stins valul,
\n \u015etii bine, la pu\u0163ini li se arat\u0103 stelele.
\n E mai bine acum? <\/p>\n

Vorbe\u015fte-mi. S\u0103 mergem, d\u0103-mi m\u00e2na!
\n Suntem singuri \u00een oceanul acesta,
\n risipe\u015fte absen\u0163a \u015fi
\n umbrele r\u0103nilor ne\u00eenchise \u00een trecere. <\/p>\n

Vorbe\u015fte-mi. S\u0103 mergem, d\u0103-mi m\u00e2na!
\n Speran\u0163a, ca o raz\u0103 de soare,
\n ce-a\u015fteapt\u0103 s\u0103 str\u0103pung\u0103 abisul durerii,
\n uimirea \u015fi necuprinderea ei. <\/p>\n

\u00cen via\u0163\u0103 ne c\u0103ut\u0103m tot pe noi,
\n atingerea fiin\u0163ei,
\n o clip\u0103, doar,
\n prin care r\u00e2ul-\u015fi opre\u015fte curgerea,
\n Tu, eu, – o respira\u0163ie,
\n un g\u00e2nd care se d\u0103ruie –
\n Lumina ce trece
\n prin umbrele str\u00e2nse, laolalt\u0103, de norii \u00eenflori\u0163i,
\n Lumina risipit\u0103, apoi,
\n prin aerul str\u0103veziu al inimilor noastre. <\/p>\n


\nNicolae POGONARU<\/strong>
\n\"\"

vitrin\u0103 cu nebun \u00een fa\u0163\u0103<\/strong><\/p>\n

o admira \u00een fiecare zi
\n\u00een acela\u015fi loc \u00een care ea
\n\u00ee\u015fi desf\u0103\u015fura programul
\nal\u0103turi de c\u00e2teva colege imobile
\npe care le vedea prin geam
\nc\u00e2\u015ftig\u0103 bine \u00ee\u015fi zise el
\nde vreme ce la dou\u0103 trei zile
\napare cu haine promo
\navea ochi alb\u0103strui-verzi
\nera \u00eenalt\u0103 indiferent\u0103
\nca \u00een tabloul lui Watteau
\nprivea dincolo de trotuar
\nparc\u0103 ar fi a\u015fteptat pe cineva
\ns\u0103 o scoat\u0103 de-acolo \u00een lume
\nel trecea \u00een fiecare zi s\u0103 o vad\u0103
\no saluta \u00een t\u0103cere
\n\u015fi r\u0103m\u00e2nea ore \u00eentregi
\n\u00een fa\u0163a ei insistent
\n\u00eentr-o zi un bolid
\na intrat \u00een vitrin\u0103
\np\u00e2n\u0103 s\u0103 vin\u0103 poli\u0163ia
\ns\u0103 constate incidentul
\nel a extras-o cu un gest
\noarecum discret
\n\u015fi a fugit cu ea \u00een ad\u00e2ncurile ne\u015ftiute
\nale r\u0103m\u0103\u015fitelor codrului Vl\u0103siei
\n\u00een parcul autohton Cr\u00e2ng
\nuneori \u00een anumite nop\u0163i cu lun\u0103
\npot fi v\u0103zu\u0163i m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103
\npe banca din fa\u0163a statuii
\nintitulat\u0103
\nleul cu laba pe c\u0103prioar\u0103<\/p>\n


\npuncte<\/strong><\/p>\n

puncte nevralgice ale ora\u015fului
\npoli\u0163ia prefectura prim\u0103ria procuratura
\nISU IPU biserica cimitirul
\npuncte cardinale
\nale unei existen\u0163e banale
\npuncte de suspensie a\u015ftept\u0103ri
\n\u00een antecamere virtuale
\npunctul meu de vedere
\npunctul altora de vedere
\ncine mai e punctual \u00een ziua de azi
\npunct \u015fi virgul\u0103
\npunct de fierbere al maselor
\ncare dau \u00een clocot rar de tot
\ndar bine \u015fi tocmai la pont
\ndou\u0103 puncte
\npuncte negre puncte de aplica\u0163ie
\npuncte de congelare puncte de aprindere
\npuncte de topire puncte de ochire
\npuncte de articulare puncte de foc
\npuncte materiale puncte de lucru
\npuncte de inciden\u0163\u0103
\npuncte de sprijin pentru orice \u015fi oricine
\npuncte de atrac\u0163ie puncte de plecare
\npuncte de control puncte virtuale
\npuncte vulnerabile puncte de reper
\npuncte de desfacere
\npunctul pe i
\n\u015fi toate acestea p\u00e2n\u0103 la un punct
\npunct ochit punct lovit
\np\u00e2n\u0103 la a fi punctul de a
\npunctul 8 de la Timi\u015foara
\npunctul de pensie
\npunctul G
\ncare nu \u015ftiu dac\u0103 are vreo leg\u0103tur\u0103
\ncu G8 sau cu G22
\npuncte c\u00e2\u015ftigate puncte pierdute
\npunct \u015fi de la cap\u0103t<\/p>\n


\ncopacii din parc<\/strong><\/p>\n

copacii din parcul municipal
\nfac de planton zi \u015fi noapte
\nca ni\u015fte solda\u0163i disciplina\u0163i ai clorofilei
\nstau cumin\u0163i ca sfin\u0163ii \u00een icoane
\ndar trec\u0103torii nici nu-i bag\u0103 \u00een seam\u0103
\npentru ei sunt doar elemente de decor
\nla marginea aleelor pietruite
\ndac\u0103 cineva ar \u00eencerca m\u0103car
\ns\u0103 se apropie de trunchiurile lor
\n\u015fi ar privi \u00een sus printre frunze
\nar vedea cerul mai \u00eenalt
\n\u015fi mai albastru dec\u00e2t pare
\ncopacii din parcul municipal
\nvegheaz\u0103 jocul copiilor
\nc\u00e2ntecul \u015fi somnul p\u0103s\u0103rilor
\nr\u0103m\u00e2n cu frun\u0163ile lor \u00eencoronate
\n\u00een fa\u0163a ploilor v\u00e2ntului gerului
\nscoar\u0163a lor l\u0103crimeaz\u0103
\nsub v\u00e2rful briceagului care
\nlas\u0103 brazde ad\u00e2nci
\nMonica + Gigi=love
\n\u00een ramurile lor pulseaz\u0103
\ntoate anotimpurile culorile luminile
\nei sunt arhivele secrete
\nale ozonului<\/p>\n


\nIonel NECULA<\/strong>
\n\"\"

Marian Ruscu \u2013 un roman despre for\u0163a destinului<\/strong>
\n\"\"

M\u0103rturisesc c\u0103 pe scriitorul Marian Ruscu \u00eel \u0163in \u00een aten\u0163ie \u015fi-n empatii receptive de mult\u0103 vreme. I-am citit majoritatea c\u0103r\u0163ilor de poezie \u015fi-am dat uneori seama despre impresiile infuzate. I-am citit romanul anterior, \u00cen jurul grotei (Editura Premier, Ploie\u015fti, 2012), \u015fi-am fost surprins c\u0103 un poet, cu \u00eendelungate active \u00een materie, \u00ee\u015fi poate asuma o \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare narativ\u0103 a\u015fa de articulat\u0103 \u015fi de conving\u0103toare. A fost primul semn c\u0103 scriitorul Marian Ruscu poate circula cu lejeritate prin mai multe registre de crea\u0163ie.
\n Noul roman (Fiul vampirului, Editura Premier, Ploie\u015fti, 2012) se resoarbe dintr-o alt\u0103 realitate dec\u00e2t cea investigat\u0103 \u00een epica anterioar\u0103. Este saga unei familii, peste care taifunul destinului a trecut devastator, a obstruc\u0163ionat-o grav, a scuturat-o din toate \u00eencheieturile \u015fi i-a imprimat o evolu\u0163ie tragic\u0103, decupat\u0103 parc\u0103 din dramatismul vechilor greci, unde eriniile trebuiau s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 voin\u0163a \u015fi destinul ne\u00eendur\u0103tor impus de zei.
\n \u00cen prim-plan este familia lui Teodor Bobeic\u0103 din toposul prahovean, o familie de oameni gospodari, cu trei copii minuna\u0163i \u00een componen\u0163a ei \u2013 Vasile, Anton \u015fi Lena – cu frumoase perspective de viitor.
\n Totul, \u00een via\u0163a acestei familii, cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 la drama Lenei, p\u0103rea s\u0103 decurg\u0103 normal, f\u0103r\u0103 derapaje \u015fi f\u0103r\u0103 curse cu obstacole. S-a \u00eent\u00e2mplat \u00eens\u0103 violul Lenei \u015fi moartea ei, datorit\u0103 avortului autoprovocat. \u00cent\u00e2mplarea l-a f\u0103cut pe Teodor Bobeic\u0103, pater famillias, s\u0103-\u015fi ias\u0103 din min\u0163i \u015fi s\u0103-\u015fi piard\u0103 cump\u0103tul. Furia este a\u015fa de nest\u0103vilit\u0103, c\u0103 acuz\u0103 pe toat\u0103 lumea de nenorocirea care-l \u00eencearc\u0103. A aruncat cu un scaun \u00een fiul mai mare, Vasile, vinovat c\u0103 nu \u015fi-a protejat sora, provoc\u00e2ndu-i moartea, iar Anton, \u00eengrozit \u015fi el de pornirea tat\u0103lui fuge \u00een lume. A fost o noapte blestemat\u0103, c\u0103reia nu i-a supravie\u0163uit dec\u00e2t Anton prin fuga din fa\u0163a urgiei \u015fi Teodora, sora lui Teodor Bobeic\u0103, devenit\u0103, dup\u0103 o lung\u0103 a\u015fteptare a fiului r\u0103t\u0103cit prin lume, unica mo\u015ftenitoare a familiei.
\n O mo\u015ftenitoare vremelnic\u0103 pentru c\u0103 sc\u0103pat cu via\u0163\u0103, dar cu mintea cl\u0103tinat\u0103, Anton Bobeic\u0103 devine, \u00eempreun\u0103 cu m\u0103tu\u015fa lui, Teodora Bobeic\u0103, personajele principale ale ac\u0163iunii ce va constitui substan\u0163a romanului. Descoperit \u00eentr-un spital din C\u00e2mpina, unde fusese internat pentru tulburare mintal\u0103, este ajutat de m\u0103tu\u015fa lui, Teodora, s\u0103 reia cursul vie\u0163ii de acolo de unde fusese \u00eentrerupt \u00een noaptea aceea sp\u0103imoas\u0103, s\u0103 revin\u0103 la normalitate, s\u0103 fie un om ca to\u0163i oamenii.
\n Ac\u0163iunea c\u0103r\u0163ii este fixat \u00een anul 1941, c\u00e2nd la Teodora Bobeic\u0103 se prezint\u0103 Marin Truic\u0103, asistent la un spital din C\u00e2mpina, care o veste\u015fte c\u0103 nepotul s\u0103u Anton tr\u0103ie\u015fte, cu mintea u\u015for cl\u0103tinat\u0103, dar tr\u0103ie\u015fte \u015fi este \u00een tratament la spitalul unde lucra. Evident, m\u0103tu\u015fa, ca singura rud\u0103 \u00een via\u0163\u0103, porne\u015fte imediat \u00een recuperarea lui, \u00eel aduce acas\u0103 \u015fi-l \u00eendrum\u0103 s\u0103-\u015fi refac\u0103 gospod\u0103ria r\u0103mas\u0103 \u00een ruin\u0103. \u00cent\u00e2mplarea a f\u0103cut ca Anton s\u0103 descopere familia Miricescu, care-l culesese de prin p\u0103duri, unde se ascunsese de frica tat\u0103lui s\u0103u, \u00eel \u00eengrijise o vreme \u015fi-l internase \u00een spital pentru a-\u015fi reveni psihic \u015fi pe Reta Miricescu, de care se \u00eendr\u0103goste\u015fte lulea \u015fi cu care \u00eentemeiaz\u0103 o familie. Totul pare s\u0103 fi intrat \u00een normal, cei doi tr\u0103iesc o poveste de dragoste sublim\u0103, dar Reta moare la sorocul na\u015fterii \u015fi Anton trece prin alte momente de disperare. Un blestem nemilos, blestemul familiei, \u00eel urm\u0103re\u015fte peste tot, iar un destinul tragic \u00eel prigone\u015fte \u00een permanen\u0163\u0103.
\n Fire de om puternic, Anton nu se las\u0103 cople\u015fit de jocul Parcelor, chiar c\u0103zut \u00een disperare, se ridic\u0103 \u015fi continu\u0103 lupta, ia via\u0163a \u00een piept, se angajeaz\u0103 la o rafin\u0103rie ploie\u015ftean\u0103, intr\u0103 \u00een v\u0103lm\u0103\u015fagul noilor r\u00e2nduieli comuniste, trece \u00eentr-un alt t\u0103r\u00e2m, se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu fiica unui mah\u0103r, dintre cei promova\u0163i din r\u00e2ndul clasei muncitoare \u015fi se dovede\u015fte deosebit de activ \u00een promovarea liniei partidului. Urmeaz\u0103 \u015fcoli de partid, promoveaz\u0103 \u00een munci de r\u0103spundere \u015fi se am\u0103ge\u015fte cu iluzia unei frumoase cariere politice, dar este denun\u0163at ca provenind dintr-o familie de exploatatori \u015fi este trimis la munca de jos, ca activist \u00eentr-un sat din apropiere, unde din nou \u00eencearc\u0103 s\u0103 se salveze. Se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu o gospodin\u0103 din sat, d\u0103 na\u015ftere la dou\u0103 feti\u0163e, dar totul se pr\u0103bu\u015fe\u015fte definitiv. Cu patima be\u0163iei \u015fi a jocului de c\u0103r\u0163i, ruinarea definitiv\u0103 era u\u015for de anticipat. Se \u00eempline\u015fte prezicerea unei ghicitoare ocazionale care-l avertizase profetic: Duci o cruce afurisit\u0103 \u015fi grea. D-aia te \u00eencol\u0163iter\u0103 vr\u0103jili \u015fi d-aia nu scapi d\u0103 trecut. Acolo bre, acolo s-a \u00eent\u00e2mplat ceva care \u0163i-a \u00eencurcat drumurili (p.247).
\n Cu acest trecut la cheia destinului, \u015fi cu viciile dob\u00e2ndite, Anton, fiul vampirului, se pr\u0103bu\u015fe\u015fte iremediabil. Este cules de pe drumuri de fiica sa, Angela care \u00eencearc\u0103, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, recuperarea lui, dar eroul renun\u0163\u0103 la lupt\u0103. Se sinucide cu un instrument g\u0103sit \u00een curtea fiicei sale mai mari, care-l ridicase din \u015fan\u0163uri \u015fi-l g\u0103zduia.
\n Romanul, \u00een liniile sale semnificative, reconstituie lupta omului, a eroului cu soarta, cu destinul potrivnic \u015fi p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 cu Providen\u0163a. Fiul vampirului este un Prometeu care \u015ftie s\u0103 lupte \u2013 cu energie, cu d\u00e2rzenie, cu cutezan\u0163\u0103 \u2013 dar care, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, n-are de ales, trebuie s\u0103 cedeze. Este un \u00eenfr\u00e2nt, dar \u00eenfr\u00e2ngerea lui are loc numai dup\u0103 ce-a epuizat toate formele de \u00eempotrivire.
\n B\u0103tut de soart\u0103 \u015fi b\u00e2ntuit de nenoroc urc\u0103 \u015fi coboar\u0103 de mai multe ori, dar este om \u015fi puterile lui \u00eei sunt limitate. El, care n-avea nici o inhibi\u0163ie \u00een a se r\u0103zboi cu omul, indiferent pe ce treapt\u0103 social\u0103 se afl\u0103, trebuie s\u0103-\u015fi recunoasc\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea \u00een lupta cu destinul. Ar fi putut, la sf\u00e2r\u015fitul confrunt\u0103rii, s\u0103 arate aceea\u015fi consternare afi\u015fat\u0103 de Mo\u015f Anghel din povestirea lui Panait Istrati: n-a, soart\u0103 tic\u0103loas\u0103, dar n-o face, dialogheaz\u0103 cu ea \u015fi cu trecutul, \u00eei repro\u015feaz\u0103 dezechilibrele lumii, dar i se r\u0103spunde t\u0103ios: pentru a ajunge acolo, (la armonia r\u00e2vnit\u0103, ad.n.).trebuie s\u0103 treci cumpenele trecutului t\u0103u, adic\u0103 s\u0103 treci de mine (p.54). Iar trecerea aceasta se dovede\u015fte greu, de nu cumva imposibil de \u00eenvins. Toate cumpenele pe care are de \u00eenfruntat deriv\u0103 din pliurile unui trecut nebulos \u015fi plin de ifose. Trecutul nu mai poate fi dat \u00eenapoi, nu mai poate fi modificat, iar cu destinul nu se glume\u015fte. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u00eenvinge.
\n Se poate spune, la sf\u00e2r\u015fitul acestor nota\u0163ii marginale, c\u0103 al doilea roman semnat de Marian Ruscu este o dispunere narativ\u0103 articulat\u0103, \u00eenchegat\u0103, cu ac\u0163iune dinamic\u0103 captivant\u0103 \u015fi cu reflec\u0163ii ad\u00e2nci despre menirea omului \u00een lume. L-am creditat ca poet, \u00eel creditez \u015fi-n aceast\u0103 ipostaz\u0103 de prozator, \u015fi nu \u015ftiu care dintre ele prevaleaz\u0103. \u00cemi este greu s\u0103 ierarhizez, dar sper c\u0103 autorul se va l\u0103muri el \u00eensu\u015fi, de\u015fi mi-a\u015f dori ca alegerea s\u0103 nu se fac\u0103 prin eliminare. Prea a optimizat bine ambele alternative pentru a \u00eenclina spre una sau alta dintre variante. \u00cel felicit pe autor pentru aceast\u0103 isprav\u0103 epic\u0103, \u00eel a\u015ftept cu alte apari\u0163ii de vitrin\u0103 \u015fi-l recomand tuturor celor dornici de lectur\u0103 bun\u0103.<\/p>\n


\n Stan BREBENEL<\/strong>
\n\"\"

INCANTA\u0162II DE M\u0102TASE<\/strong><\/p>\n

\tScriitorul Ion Ro\u015fioru nu mai are nevoie de nici o prezentare. \u015ei totu\u015fi, \u00eencerc s\u0103-i fac un portret c\u00e2t mai aproape de realitate, a\u015fa cum l-am perceput eu din scrierile sale \u015fi din \u00eent\u00e2lnirile, nu prea dese, din ultimii 10 ani. Scriind ast\u0103zi despre volumul s\u0103u de versuri Incanta\u0163ii de m\u0103tase ap\u0103rut la EditGraph (Buz\u0103u, 2012), \u00eemi este greu s\u0103-i spun poet pentru c\u0103 s-ar sim\u0163i nedrept\u0103\u0163it prozatorul. Dac\u0103 i-a\u015f spune critic literar ar avea ceva de obiectat eseistul sau traduc\u0103torul. Polivalen\u0163a sa literar\u0103 la cel mai \u00eenalt nivel este arhicunoscut\u0103 \u015fi benefic\u0103 pentru cultura na\u0163ional\u0103. Ca om, Ion Ro\u015fioru este o persoan\u0103 de o modestie \u015fi sensibilitate aparte. Este precum fo\u015fnetul \u015fi textura m\u0103t\u0103sii: suav \u015fi sublim. Este \u015fi foarte altruist. A comentat, \u015fi sunt sigur c\u0103 o va mai face, c\u0103r\u0163ile la foarte mul\u0163i autori de pe meleaguri buzoiene, din vatra c\u0103reia \u00ee\u015fi trage harul, f\u0103r\u0103 nici o ezitare. Le-a comentat cu acela\u015fi profesionalism, indiferent de valoarea c\u0103r\u0163ii, at\u00e2t pe cele remarcabile, dar \u015fi pe unele modeste, rezult\u00e2nd la ultimele c\u0103r\u0163i cronici mai bune dec\u00e2t cartea imaginat\u0103 de autor.
\n\tRevenind la volumul de versuri, trebuie spus de la \u00eenceput c\u0103 suntem \u00een fa\u0163a unei reu\u015fite de excep\u0163ie, \u00eenc\u00e2t unii versificatori ai timpului prezent ar trebui s\u0103 se lase de meserie, m\u0103car dup\u0103 citirea acestei c\u0103r\u0163i. Iat\u0103 c\u00e2teva exemple alese la \u00eent\u00e2mplare: \u201eV\u00e2ntul piapt\u0103n\u0103 cu s\u00e2rg\/ P\u0103rul t\u0103u de gr\u00e2u \u00een p\u00e2rg\u201d (Ludic); \u201e\u00cen spirala lui de var\/ Se retrage melcul iar\u201d (Oniric); \u201eZgura stelei c\u0103z\u0103toare\/ Cade-n crinul care moare!\u201d (Blitz); \u201e\u00cen mesteceni cresc inele\/ Pentru degetele mele.\u201d (Clopotul de lut); \u201eNici n-a\u015f fi crezut vr\u2019odat\u0103\/ C-am s-ajung ulcior pe roat\u0103.\u201d (N-a\u015f fi vrut); \u201eS\u0103-mi ridic se pare c\u0103 mi-e dat\/ Iadul \u00eentr-un rai dezafectat.\u201d (Destin nefast). Pentru poet, totul este o joac\u0103, \u00eens\u0103 o joac\u0103 foarte serioas\u0103. Recurge la vise, la \u00eentoarceri \u00een timp. \u00cen poemul Rugul, ca de altfel pe tot cuprinsul volumului, retr\u0103ie\u015fte emo\u0163iile copil\u0103riei \u015fi ale tinere\u0163ii. Mai mult, mitul biblic al lui Adam \u015fi Eva dore\u015fte s\u0103 \u00eel rescrie cu aleasa inimii sale: \u201eS-apari \u015fi tu s\u0103 fie rai\/ \u00cen calea clipelor s\u0103 stai.\/\/ Pe rugul visului din vis\/ S\u0103 ardem pomul interzis!\u201d. Afirm\u00e2nd aceste lucruri, g\u0103sesc, de fapt, dou\u0103 din temele predilecte ale poetului: copil\u0103ria \u015fi iubirea. \u00cen abordarea lor, ajut\u00e2ndu-se de o simbolistic\u0103 drag\u0103 lui, nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 trezeasc\u0103 \u00een noi candoarea, puritatea \u015fi emo\u0163iile acelor st\u0103ri: \u201eS\u0103 hoin\u0103resc din nou alene\/ Prin nop\u0163ile de S\u00e2nziene\u201d (Rugul). Aceste st\u0103ri sunt p\u00e2ndite cu perversitate disimulat\u0103 de ultima stare care \u00eencheie via\u0163a omului pe p\u0103m\u00e2nt, moartea: \u201e\u015ei vine clipa-n care-mi rup\/ Cu spaim\u0103 sufletul de trup!\u201d (\u015ei vine clipa) care este abordat\u0103 cu parcimonie.
\n\t \u00cen prima parte a volumului, poemele sunt alc\u0103tuite din strofe de dou\u0103 versuri unde se simte o influen\u0163\u0103 baladesc\u0103, mioritic\u0103 chiar: \u201e\u00cen p\u0103durea blestemat\u0103\/ Drumul fratelui se gat\u0103\u201d (Crochiu mioritic). Este de fapt spa\u0163iul idilic din zona de munte a Buz\u0103ului, pe valea Sl\u0103nicului, la M\u00e2nz\u0103le\u015fti. Toate st\u0103rile pe care le-am amintit \u00een acest spa\u0163iu au loc, spa\u0163iu v\u0103zut de copilul de odinioar\u0103 \u015fi transpus cu emo\u0163ia mereu vie a adultului de azi: \u201eMoare trandafirul galben \u00een z\u0103pad\u0103.\/ Sunt \u00eendr\u0103gostitul ce l-a aruncat.\/ C\u0103tre sear\u0103 lupii vor ie\u015fi la prad\u0103.\/ Pe\u0163itorii-n s\u0103nii nu mai intr\u0103-n sat.\u201d (Crochiu de iarn\u0103). Acela\u015fi spa\u0163iu este scena unor interesante amintiri ce revin \u00een memorie din ce \u00een ce mai des \u015fi acest lucru poetul \u00eel devoaleaz\u0103 \u015fi \u00een poemele intitulate Fil\u0103 de jurnal, patru la num\u0103r, iar \u00een unul dintre ele descrie cu lux de am\u0103nunte b\u00e2lciul din satul copil\u0103riei, recurg\u00e2nd la o enumerare hazlie spre a detalia ceea ce se putea vinde \u015fi cump\u0103ra: \u201eAcadele, gogo\u015fi calde, limonad\u0103, miez de nuc\u0103,\/ Fluierici, p\u0103pu\u015fi de ipsos, nasturi, pepeni, balamale,\/ Ace de cusut, topoare, ceap\u0103, struguri, mici, p\u0103strug\u0103,\/ Bere, narghilele, capse, piepteni, catar\u0103mi, z\u0103bale…\u201d etc., etc. Aceste imagini, pline de h\u0103rm\u0103laie \u015fi mirosuri, nu au cum s\u0103 nu te duc\u0103 cu g\u00e2ndul la iarmarocul \u00een care Nic\u0103 a lui \u015etefan a Petrei \u00eencerca s\u0103 v\u00e2nd\u0103 cucul armenesc. Copilul de atunci nu are ast\u00e2mp\u0103r \u015fi h\u0103l\u0103duie\u015fte c\u00e2t \u00eei ziua de var\u0103 de mare prin lunc\u0103, pe ap\u0103 la pescuit, prin lanuri de porumb la furat \u015ftiule\u0163i cu mustul \u00een boabe. Iat\u0103 de ce copil\u0103ria este partea cea mai frumoas\u0103, cea mai nevinovat\u0103 a vie\u0163ii \u015fi mereu o evoc\u0103m cu pl\u0103cere: \u201eAzi \u00eemi rezerv perfida pl\u0103cere textual\u0103\/ S\u0103-mi burdu\u015fesc ghiozdanul de nuci cu miezul crud\/ \u015ei, permi\u0163\u00e2ndu-mi luxul s\u0103 nu mai merg la \u015fcoal\u0103,\/ S\u0103 caut cuibul mierlei pe care-o tot aud;\/\/ S\u0103 hoin\u0103resc pe lunc\u0103, s\u0103 z\u0103bovesc \u00een ap\u0103,\/ S\u0103 sper c\u0103 astfel iodul din degete-o s\u0103-l scot,\/ S-a\u015ftept sub s\u0103lcii ceasul c\u00e2nd cerbii se adap\u0103,\/ S\u0103 uit de-nv\u0103\u0163\u0103toare, de toate \u015fi de tot\u201d (Psihopoem).
\n\tNu putea s\u0103 treac\u0103 nep\u0103s\u0103tor pe l\u00e2ng\u0103 anumite aspecte nelalocul lor, aparent nesemnificative, din via\u0163a cotidian\u0103, cea care se vede destul de evident nu numai la TV, ci chiar pe trotuarul pe care mergem, f\u0103r\u0103 s\u0103 nu le ironizeze: \u201ePe variant\u0103 trece un TIR imens de Cluj,\/ Trei traseiste bete golesc un tub de ruj!\u201d (Poem estival). Imaginile se succed retrospectiv \u015fi retroactiv cu acuitate \u015fi actualitate aproape nefire\u015fti.
\n\tPe neanun\u0163ate, poetul trece la un alt mod de abordare a vie\u0163ii \u015fi la alte forme ale poeziei fixe: sonet, pantun, pantum \u015fi schaltiniena, \u00een care este mare maestru. \u00cens\u0103 esen\u0163a mesajului poetic, a fiorului liric transmis r\u0103m\u00e2ne la aceea\u015fi intensitate. Poetul devine meditativ \u015fi oarecum resemnat \u00een fa\u0163a destinului: \u201ePort blestemat \u00een spate un snop de oase sfinte.\/ Te-adun\u0103-n ea mireasma cuv\u00e2ntului ocult.\/ Privirea ta albastr\u0103 dintotdeauna minte.\/ M-ademenesc cire\u015fii-n l\u0103ca\u015ful lor de cult.\u201d (Pantum I).
\n\tAm \u00eencercat s\u0103-mi explic pentru mine titlul volumului \u015fi m-am g\u00e2ndit la urm\u0103toarele aspecte. Copil\u0103ria pentru autor are ceva din fine\u0163ea \u015fi suavitatea m\u0103t\u0103sii. \u015ei mai este ceva: acel cocon, ca o pepit\u0103 de aur, al fluturelui de m\u0103tase care produce firul de borangic. Dar \u015fi iubirea \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 are ceva din calit\u0103\u0163ile m\u0103t\u0103sii. Iat\u0103 numai c\u00e2teva din argumentele autorului pentru a c\u00e2nta cu instrumentele sale aceste st\u0103ri.
\n\t\u00cen ultimii ani exist\u0103 tot mai multe voci, unele din snobism, care sus\u0163in c\u0103 poezia cu rim\u0103 este perimat\u0103. Cu acest nou volum Ion Ro\u015fioru demonstreaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 poezie are \u00eenc\u0103 frumuse\u0163i de neb\u0103nuit \u015fi c\u0103 totul depinde de m\u0103iestria \u015fi harul autorului. Este o pledoarie absolut \u00eenc\u00e2nt\u0103toare acest volum care arat\u0103 c\u0103 poezia de calitate, indiferent de modul \u00een care este scris\u0103, \u00eenc\u00e2nt\u0103 sufletele \u015fi \u00eennobileaz\u0103 spiritele. Ori, nu aceasta este menirea poeziei?<\/p>\n

\"\"

Irina Lucia MIHALCA \u00cen ve\u015fnicia f\u0103r\u0103 cuvinte O stea se stinge \u00een preludiul nop\u0163ii, Scutur\u00e2ndu-\u015fi aripile, \u00een crengile salciei, o<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19290"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19290"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19290\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19293,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19290\/revisions\/19293"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19290"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19290"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19290"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}