{"id":19233,"date":"2022-09-21T09:38:12","date_gmt":"2022-09-21T06:38:12","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19233"},"modified":"2022-09-21T09:41:08","modified_gmt":"2022-09-21T06:41:08","slug":"spatii-culturale-nr-30-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19233","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 30 (3)"},"content":{"rendered":"

Petru URSACHE<\/strong>
\n\"\"

Din nou Labi\u015f<\/strong><\/p>\n

\tNu numai \u201eMoartea c\u0103prioarei\u201d provoac\u0103 tulburare la lectur\u0103, oric\u0103rui cititor cu sensibilitate \u015fi ata\u015fat vie\u0163ii silvestro-montane, dar \u015fi moartea autorului ei, aflat abia la \u00eenceputul unei zodii extrem de promi\u0163\u0103toare; nu doar familia \u015fi colegii au resim\u0163it cu \u00eendurerare pierderea unei fiin\u0163e \u00eendr\u0103gite \u015fi superdotate moral \u015fi spiritual, dar \u015fi diferite categorii de cititori, intelectuali \u015fi scriitori de toate v\u00eerstele, semn c\u0103 personalitatea t\u00een\u0103rului poet c\u00ee\u015ftigase teren \u015fi se a\u015fezase \u00een con\u015ftiin\u0163a general\u0103. Un fenomen, am zice, unic. Marea majoritate a fost afectat\u0103 \u00een chip real \u015fi \u00een ad\u00eencurile ei suflete\u015fti, pe c\u00eend vinova\u0163ii, implica\u0163i mai mult sau mai pu\u0163in direct, s-au v\u0103zut nevoi\u0163i s\u0103 lase capetele \u00een jos, \u00een t\u0103cere \u015fi ru\u015finare. Colegii de genera\u0163ie au depus m\u0103rturii emo\u0163ionante \u015fi perfect credibile (Gheorghe Tomozei, Imr\u00e9 Portik, Stela Covaci), al\u0103tur\u00eendu-li-se, \u00een acela\u015fi ton participativ, nume de prim\u0103 m\u0103rime, spontan sau pe parcurs, Geo Bogza, Tudor Vianu, G. C\u0103linescu. Ei au pus totodat\u0103 \u00een valoare crea\u0163iile poetice mai bine cunoscute, nu numai prin simpl\u0103 citare \u015fi circula\u0163ie, cum se obi\u015fnuiser\u0103 cititorii, ci dup\u0103 \u00eenzestrare estetic\u0103. Vladimir Streinu, abia ie\u015fit din \u00eenchisoare \u015fi relu\u00eend lectura textelor, avea s\u0103 dea un nou impuls valoriz\u0103rilor, \u00een spiritul comparatismului \u015fi al modernit\u0103\u0163ii, semnal\u00eend elemente amintind de Rimbaud \u015fi Esenin. Nici Fran\u00e7ois Villon, nici Baudelaire nu i-au fost indiferen\u0163i poetului din M\u0103lini, \u00een vremea celui mai aspru proletcultism. \u00cencercase s\u0103 \u015fi-i apropie \u00een sens creator, resim\u0163indu-i \u00een propria fiin\u0163\u0103, nu ca pe Gorki ori Maiacovski pe care-i exersa frazeologic \u015fi accidental. Nici moartea, tot at\u00eet de n\u0103prasnic\u0103 a lui Mihai Eminescu, nu a trezit un ecou at\u00eet de mare \u015fi de intens, chiar din clipa nefericitului accident, cum s-a \u00eent\u00eemplat \u00een cazul Labi\u015f. \u00centr-o istorie a recept\u0103rii, sunt de invocat numele acestor corifei ai literelor, \u00een chip director, f\u0103r\u0103 reticen\u0163e; mai pu\u0163in al lui Mihai Beniuc, Paul Georgescu, Mihai Novicov.
\n\tEste de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 \u201edeceniul proletcult\u201d a \u00eensemnat (-\u00eenseamn\u0103) etapa crimei. Cota de oroare cre\u015fte pe m\u0103sur\u0103 ce constat\u0103m cu nelini\u015fte c\u0103 nu are un num\u0103r propriu-zis definibil de ani \u015fi nici un punct stabil pe \u00eentinderea st\u0103p\u00eenirii bol\u015feo-comuniste. Cel mult, putem vorbi de un moment \u201eculminant\u201d, \u00eencep\u00eend cu \u201ereforma\u201d din 1948, care a desfiin\u0163at din temelie Academia Rom\u00e2n\u0103 (a se vedea lucrarea lui Dan Berindei, Istoria Academiei Rom\u00e2ne \u2013 2006 \u015fi recenta Drama Academiei Rom\u00e2ne, ap\u0103rut\u0103 sub semn\u0103tura lui P\u0103un Ion Otiman \u2013 2013), universit\u0103\u0163ile, via\u0163a \u015fcolar\u0103 \u015fi bisericeasc\u0103. Dar p\u00een\u0103 \u00een anul citatei \u015fi p\u0103guboasei reforme, Armata rom\u00e2n\u0103 fusese deja sacrificat\u0103, un num\u0103r foarte mare de generali (40-50 cifreaz\u0103 documentele) z\u0103ceau \u00een \u00eenchisori, la decizia Tribunalului poporului \u00eenfiin\u0163at din ordin moscovit \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul anului 1945. \u00cen 1958 era adus \u00een fa\u0163a instan\u0163ei de judecat\u0103 \u201elotul Noica-Pillat\u201d, \u00een aceea\u015fi secven\u0163\u0103 de timp cu \u201elotul Rugului Aprins\u201d de la M\u0103n\u0103stirea Antim-Bucure\u015fti. (Sandu Tudor, Vasile Voiculescu, Dumitru St\u0103niloae etc.). Dup\u0103 1970, \u00eencepuse prigoana scriitorilor din exilul rom\u00e2nesc iar \u00een anii ’80, apari\u0163ia unei c\u0103r\u0163i, indiferent de domeniu, era condi\u0163ionat\u0103 de num\u0103rul citatelor reproduse pe larg din cuv\u00eent\u0103rile \u201eprimului g\u00eenditor\u201d al \u0163\u0103rii. Acela\u015fi proletcultism se men\u0163inea peste decenii, \u00een forme evident trucate. Bietul om se acomodase ca oaia cu lupul.
\n\tScurtul interval de timp c\u00eet i-a fost dat lui Nicolae Labi\u015f se plaseaz\u0103 \u00een deceniul celui mai virulent proletcultism: 1950-1956. La vremea aceea, scriitorii rom\u00e2ni se \u00eemp\u0103r\u0163eau \u00een dou\u0103 tabere adverse: ori se aflau \u00een fruntea bucatelor, fiind vorba, de regul\u0103, de parveni\u0163ii dispu\u015fi s\u0103 fac\u0103 jocurile Puterii, ori z\u0103ceau \u00een \u00eenchisori; mul\u0163i \u015fomau, urm\u0103ri\u0163i de Securitate, cu existen\u0163a permanent amenin\u0163at\u0103. Labi\u015f a avut t\u0103ria s\u0103 aleag\u0103 \u00eenainte de a se compromite iremediabil, asemenea multora dintre colegii de genera\u0163ie. Dar pe m\u0103sur\u0103 ce proletcultismul \u00eencerca s\u0103 joace cu perfidie pe dou\u0103 tablouri, i se g\u0103sea loc \u015fi poetului din M\u0103lini printre autorii demni de aten\u0163ie, \u00een manuale \u015fcolare. Au ap\u0103rut volume de poezii care s\u0103-l reprezinte, de pild\u0103, Moartea c\u0103prioarei din 1964, \u00eengrijit de Gheorghe Tomozei, sau Poezii (Editura Albatros, 1985), scos la tipar de Antoaneta T\u0103n\u0103sescu. Li se al\u0103tur\u0103 seria de documente literare datorate lui Nicolae C\u00e2rlan, bibliografii, evoc\u0103ri memoriale, monografii \u015fi eseuri, unele dintre ele teze de doctorat, majoritatea alc\u0103tuite cu grij\u0103 \u015fi profesionalism. Am putea spune c\u0103, \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, Nicolae Labi\u015f se situeaz\u0103 printre primii scriitori ai epocii postbelice, al\u0103turi de Nichita St\u0103nescu \u015fi de Marin Preda.
\n\t\u00cen aceast\u0103 ordine de idei se \u00eenscrie \u015fi monografia recent\u0103 a lui Florentin Popescu consacrat\u0103 poetului din M\u0103lini. Scrierile care provin direct de la colegii \u015fi martorii tristului accident intr\u0103 cu predilec\u0163ie \u00een aten\u0163ia autorului. Este calea reconstituirii atmosferei suflete\u015fti a momentului de mare tensiune, extins\u0103, uneori, pe paliere ale sentimentalismului, \u015fi un prilej de a reg\u00eendi \u00eentreaga bibliografie mo\u015ftenit\u0103. \u201eMoartea lui Labi\u015f, m\u0103rturise\u015fte Florentin Popescu, pentru cititorul de ast\u0103zi, care i-a impresionat ad\u00eenc pe contemporanii lui \u015fi care continu\u0103 s\u0103 ne impresioneze \u00eenc\u0103 \u015fi pe noi, dup\u0103 mai bine de o jum\u0103tate de veac a fixat imaginea poetului la loc sigur \u00een con\u015ftiin\u0163a \u015fi, deopotriv\u0103, \u00een istoria literar\u0103\u201d (Florentin Popescu, Nicolae Labi\u015f. Monografie. Edi\u0163ia a 2-a. Rawex Coms, Bucure\u015fti, Bucure\u015fti, 2012, p. 223). Aceast\u0103 m\u0103rturie d\u0103 seam\u0103 asupra interesului purtat de Florentin Popescu operei \u015fi personalit\u0103\u0163ii, putem spune cu toat\u0103 \u00eencrederea, lui Nicolae Labi\u015f, interes concretizat \u00een monografia citat\u0103 \u015fi aflat\u0103 la a doua variant\u0103 a ei.
\nDidactic vorbind, monografia pare a se orienta dup\u0103 o formul\u0103 general-acceptat\u0103 \u00eenc\u0103 de pe vremea lui Bogdan-Duic\u0103 ori a lui G. C\u0103linescu, dac\u0103 lu\u0103m \u00een seam\u0103 studiile eminesciene organizate bi-unitar via\u0163a-opera, mod de confirmare a datelor \u00een dialectica lor intern\u0103. \u00cen acela\u015fi spirit este secven\u0163iat\u0103 \u015fi lucrarea la care se face referin\u0163\u0103 aici: \u00cen orizontul vie\u0163ii \u2013 \u00cen orizontul operei. Dar prima nu este transpunere narativ\u0103 \u00een chip de cadru familial \u015fi socio-uman, cu amintiri mitizante din anii copil\u0103riei, cu izb\u00eenzi literare, cu ispr\u0103vi profesionale. Terenul ar fi solicitant \u00een privin\u0163a lui Nicolae Labi\u015f, cum a reu\u015fit s\u0103 experimenteze G. C\u0103linescu \u00een privin\u0163a lui Eminescu ori a lui Creang\u0103. De altfel, colegii de la \u015ecoala marxist\u0103 de literatur\u0103 au evocat asemenea aspecte biografice antrenante, pitore\u015fti. Pot spune c\u0103 Florentin Popescu a \u00eencercat o cale inedit\u0103, re\u0163in\u00eend momente tensionate \u015fi critice din scurta via\u0163\u0103 a poetului, pe fondul unor \u00eent\u00eempl\u0103ri \u015fi chiar evenimente din lumea literar\u0103, de pild\u0103, Consf\u0103tuirea pe \u0163ar\u0103 a tinerilor scriitori, din martie 1956. Ea a fost patronat\u0103 de Mihail Sadoveanu, secondat de Mihu Dragomir \u015fi s-a desf\u0103\u015furat, dup\u0103 deschidere, \u00een chip de seminarii tematice, poezie, proz\u0103, dramaturgie etc. S\u0103 re\u0163inem numele responsabililor de seminarii, pentru a deduce competen\u0163a lor profesional\u0103 \u015fi, mai ales, direc\u0163ia ideologic\u0103 imprimat\u0103 discu\u0163iilor. Seminarul de poezie a fost preluat, pe r\u00eend, de Mihai Beniuc, Maria Banu\u015f, Eugen Frunz\u0103, Eugen Jebeleanu, Veronica Porumbacu, Victor Tulbure, Demostene Botez, Mihu Dragomir, Radu Boureanu; cel de proz\u0103 s-a aflat \u00een r\u0103spunderea lui V. Em. Galan, Eusebiu Camilar, Remus Luca, Cezar Petrescu, Mihai Novicov, Mihai Gafi\u0163a, Alex. Jar, Dumitru Mircea, Petru Vintil\u0103. La critic\u0103 literar\u0103: Ov. S. Crohm\u0103lniceanu, Vera C\u0103lin, Savin Bratu, Silvian Iosifescu, Mihail Petroveanu, N. Tertulian. Am reprodus listele complete (f\u0103r\u0103 sec\u0163iile Literatur\u0103 pentru copii \u015fi Literatura minorit\u0103\u0163ilor), pentru a se vedea c\u0103 mai to\u0163i fuseser\u0103 sco\u015fi din ad\u00eencul anonimat ori de pe raftul al treilea de bibliotec\u0103; \u00een afar\u0103 de c\u00ee\u0163iva deveni\u0163i celebri prin dogmatism \u015fi teroare: Mihai Beniuc, Ov. S. Crohm\u0103lniceanu, Mihai Novicov.
\n\tNi se mai spune c\u0103, la deschidere, s-au \u00eenscris s\u0103 urce la tribun\u0103 34 de vorbitori, dintre care citez: Z. P\u0103l\u0103ianu, Tamara P\u00e2nzaru, Eugen Mandric, Dorel Dorian, Paul Schuster, George Iva\u015fcu, Demostene Botez, Al. Andri\u0163oiu, Andrei B\u0103leanu. Apare \u015fi numele lui Nicolae Labi\u015f. Scrie Florentin Popescu, d\u00eendu-ne de \u00een\u0163eles c\u0103 autorul Albatrosului ucis a f\u0103cut not\u0103 discordant\u0103, \u00een chip evident \u015fi riscant, \u00een raport cu ur\u00eecio\u015fii slujitori ai regimului: \u201eDou\u0103 sunt ideile principale care credem c\u0103 str\u0103bat, \u00een subtext, interven\u0163ia lui Nicolae Labi\u015f \u00een discu\u0163iile la consf\u0103tuirea pe \u0163ar\u0103 a tinerilor scriitori: eliberarea de dogme \u015fi de prejudec\u0103\u0163i, pe de o parte, \u015fi \u00ablupta cu iner\u0163ia\u00bb institu\u0163iilor \u015fi a oamenilor pe de alta\u201d (Idem, p. 119). Se confirm\u0103 ceea ce relateaz\u0103 Stela Covaci \u00een leg\u0103tur\u0103 cu starea zbuciumat\u0103 ce-l st\u0103p\u00eenea pe Labi\u015f, sub presiunea momentului, a descoperirilor proprii, judec\u00eend evenimentele \u00een desf\u0103\u015furare. \u00cen vara aceluia\u015fi an, anul Consf\u0103tuirii, el punea pe h\u00eertie versurile: \u201eSc\u0103pa\u0163i de idoli, chip cioplit \u00een mituri \/Noi nu mai accept\u0103m. Ne \u00eendoim \/\u015ei numai strecurat prin judecat\u0103 \/Primim al vie\u0163ii adev\u0103r sublim\u201d. Era primul manifest al tinerei genera\u0163ii, cu efecte antrenante, viguroase, \u00een divergen\u0163\u0103 cu crezul juvenil din \u201eFii d\u00eerz \u015fi lupt\u0103, Nicolae!\u201d.
\n\tSecven\u0163a a doua, \u00cen orizontul operei, \u00eencearc\u0103 schi\u0163area unui posibil volum selectiv de versuri, care s\u0103-l reprezinte pe Nicolae Labi\u015f \u00een fa\u0163a instan\u0163elor perene ale judec\u0103\u0163ii estetice, re\u0163in\u00eendu-se unele texte din perioada idealist\u0103, angajat\u0103, dar cu predominan\u0163\u0103 compozi\u0163iile ulterioare, izvor\u00eete din autentic fond sufletesc \u015fi creator. Monografistul a identificat mai multe grupuri tematice, probate prin succinte \u015fi conving\u0103toare comentarii analitice. Primul grupaj, \u015fi cel mai consistent, cuprinde evoc\u0103ri de natur\u0103, cu dramele astrale ale anotimpurilor (prim\u0103vara, toamna, ca \u00een mitologie), ale zilelor (senine, ce\u0163oase), ale viet\u0103\u0163ilor p\u0103durii \u015fi ale oamenilor: Am iubit, Poeme \u00een mun\u0163i, Seara dup\u0103 ploaie \u00een mun\u0163i, Idil\u0103, \u015euha, Rapsodia p\u0103durii, R\u00eesul, Ursoaica, Moartea c\u0103prioarei, Albatrosul ucis. Dar \u00eenaintea acestora este situat poemul Mihail Sadoveanu, emblem\u0103 liric\u0103. De observat c\u0103 imaginea prozatorului nu este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 portretistic, a\u015fa cum ne-am a\u015ftepta, ci prin substitute peisagistice montane, amintind de Baltagul ori de Neagra \u015earului, nu de omul din M.A.N. ori din Academia R.P.R. Alt ciclu poart\u0103 titulatura R\u0103zboiul. De aici selectez, din economie de spa\u0163iu, \u00cen refugiu, V\u00eersta de bronz, Zurg\u0103l\u0103ul etc. Urmeaz\u0103 un grup de texte cu tematic\u0103 social\u0103: Arta poetic\u0103, Versuri de diminea\u0163\u0103, Primele iubiri, Omul comun, Dracul \u015fchiop, Sunt spiritul ad\u00eencurilor etc. Unele poart\u0103 semnele angaj\u0103rii voluntare (Lui Marx), altele sunt mai reflexive (Omul comun) sau dau semne de rede\u015fteptare (Sunt spiritul ad\u00eencurilor). Un grupaj \u00eencheie fi\u015fa de antologare sau de proiect de editare: Albatrosul ucis (reluare din prima secven\u0163\u0103), Marin\u0103, Alexandrin, Tu, Uit\u0103-te, Portret, Me\u015fterul, Contempla\u0163ie, Dans, Gol, Toamna. Ca \u00eencheiere, rapel la prima (Mihail Sadoveanu) este reamintit\u0103 Moartea c\u0103prioarei. Sumarul ar cuprinde 54 de titluri, volum destul de impun\u0103tor. A\u015fadar, refacere biografic\u0103 \u2013 proiect de edi\u0163ie pentru restituirea personalit\u0103\u0163ii poetului \u00een fiin\u0163area lui real\u0103 \u015fi \u00een temeiul operei de autentic\u0103 valoare. Se \u00eentrev\u0103d \u015fanse ca Nicolae Labi\u015f s\u0103-\u015fi dob\u00eendeasc\u0103 locul ce i se cuvine pe o treapt\u0103 de sus, printre ai s\u0103i.
\n\t\u00cenc\u0103 r\u0103m\u00eene \u00een memorie \u201emoartea lui Labi\u015f\u201d, dramatic\u0103 \u015fi infinit p\u0103guboas\u0103. Dar \u00een ansamblul cuget\u0103rii poetice postbelice, sacrificiul \u015fi opera au fost semnificative \u00een direc\u0163ionarea noului curs al existen\u0163ei, resim\u0163it \u00een pulsa\u0163iile celor mai buni dintre cei buni. Un sacrificiu regretabil dar salvator prin generozitatea lui. O moarte eroic\u0103. Poetul a fost \u201ebuzduganul unei genera\u0163ii\u201d, spune Eugen Simion foarte conving\u0103tor; \u015fi nu numai al unei genera\u0163ii, a\u015f ad\u0103uga eu, din multe motive evidente. S-a mai vorbit, \u015fi iar\u0103\u015fi pe bun\u0103 dreptate, despre O moarte care dovede\u015fte ceva (Irimie Str\u0103u\u0163), adic\u0103 ceva mult de tot, care-l a\u015feaz\u0103 pe Nicolae Labi\u015f, prin cele c\u00eeteva capodopere ale sale, Moartea c\u0103prioarei \u015fi Albatrosul ucis, \u00eenainte de toate, printre cei mai de seam\u0103 poe\u0163i ai perioadei postbelice, \u00een preajma lui Nichita St\u0103nescu, a lui Mihai Ursachi, a lui Cezar Iv\u0103nescu. Un fenomen, se \u00eencumeta s\u0103 spun\u0103 nu demult un autor (Toma Alexandru, Fenomenul Labi\u015f. Grupul editorial Mu\u015fatinii, Suceava, 2002), prin \u201elupta cu iner\u0163ia\u201d, prin zguduirea con\u015ftiin\u0163elor scriitorice\u015fti, prin deschiderea de orizonturi mirifice. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103 Labi\u015f nu are seam\u0103n printre colegii de genera\u0163ie. <\/p>\n

Calea Doinei<\/strong><\/p>\n

\tNicolae Labi\u015f reprezint\u0103 un caz de grea \u00eentrebare pentru scriitorimea rom\u00e2n\u0103; un caz \u00een care moartea ia chipul asasinatului, ca s\u0103 nu se cunoasc\u0103 m\u00eena culpabil\u0103 \u00een adev\u0103rul gol-golu\u0163. Moartea este un act care vine firesc, i se atribuie o \u00eent\u00eemplare natural\u0103, \u201ef\u0103r\u0103 cauz\u0103\u201d, ar spune un stoic \u00eemp\u0103cat \u015fi cu bune \u015fi cu rele. Dar dac\u0103 se adaug\u0103 fapta venit\u0103 din afar\u0103, executat\u0103 cu inten\u0163ie \u015fi rafinament, moartea cade \u00een st\u0103p\u00eenirea asasinatului. Se \u015ftie c\u0103 Miron Costin a fost executat la comand\u0103 domneasc\u0103, clar \u015fi precis, dar nu se cunoa\u015fte motivul mor\u0163ii lui Octavian Goga, \u00een cu\u015fet\u0103 luxoas\u0103 de tren, duc\u00eendu-se spre Ciucea; se spune c\u0103 Liviu Rebreanu a murit \u00eentr-un accident de ma\u015fin\u0103, ciuruit de gloan\u0163e, dar, \u00een ce-l prive\u015fte pe Eminescu, zace sub t\u0103cere natura accidentului sau a seriei de \u00eemprejur\u0103ri nefaste (din rea-voin\u0163\u0103, iner\u0163ie, cu inten\u0163ie?); Sandu Tudor a murit \u00een temni\u0163\u0103, ca un adev\u0103rat martir, sub veghe bol\u015feo-comunist\u0103 bine instrumentat\u0103, \u00eens\u0103 nu se rostesc numele asasinilor implica\u0163i de jos p\u00een\u0103 sus, de la gardian la b\u0103t\u0103u\u015ful de serviciu, de la directorul \u00eenchisorii la responsabilul cu atribu\u0163ii juridico-ministeriale. \u015ei tot a\u015fa: despre Nichifor Crainic \u015ftim c\u0103 a murit sf\u00ee\u015fiat ca o legum\u0103 \u015fi luat \u00een der\u00eedere, f\u0103r\u0103 s\u0103 ni se mai aminteasc\u0103 de anii de \u00eendelungat\u0103 \u015fi grea deten\u0163ie, care i-au provocat starea de c\u0103dere jalnic\u0103; Hortensia Papadat-Bengescu, \u201eDoamna prozei rom\u00e2ne\u015fti\u201d, a sf\u00eer\u015fit \u00eentr-un subsol insalubru, \u00eenfometat\u0103, bolnav\u0103 \u015fi trist\u0103, iar despre Marin Preda nu avem \u015ftire cum a disp\u0103rut cu iu\u0163eal\u0103 \u00een \u201etimpul asasinilor\u201d. Sunt feluri de moarte care pot fi urm\u0103rite doar p\u00een\u0103 la un punct, dup\u0103 scenariile lor, c\u00eend reale, c\u00eend ajustate.
\n\tPovestea lui Labi\u015f mi se pare \u015fi mai complicat\u0103 \u00een fondul ei, fie \u00een latura ca moarte \u00een sine, cu r\u0103spunderea \u00eempricinatului, fie \u00een latura asasinat de fabrica\u0163ie ocult\u0103, ori am\u00eendou\u0103 la un loc. \u00centr-o prim\u0103 edi\u0163ie, cazul \u0163ine de sfera banalului: t\u00een\u0103rul poet era beat-cri\u0163\u0103 \u015fi n-a mai dibuit scara tramvaiului. Variant\u0103 str\u0103vezie, pentru creduli. Ce era \u00een inima t\u00een\u0103rului nefericit? De vreo doi ani de zile, organele, acelea care purtau grij\u0103 de moarte \u015fi lui Sandu Tudor, \u015fi lui Nichifor Crainic, \u015fi lui Vasile Voiculescu, Ion Pillat, Constantin Noica, p\u00een\u0103 la Marin Preda, tuturor scriitorilor rom\u00e2ni, \u015fi nu numai lor, puseser\u0103 g\u00eend r\u0103u autorului poemului Moartea c\u0103prioarei. Stau la \u00eendem\u00een\u0103 surse documentare demne de toat\u0103 \u00eencrederea, provenite de la martori ai momentului, ca \u015fi din cartea recent\u0103 a lui Florentin Popescu: Nicolae Labi\u015f. Monografie. (Edi\u0163ia a II-a, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103. Editura Rawex Coms, Bucure\u015fti, 2012). Sunt adunate \u015fi sistematizate diverse aspecte biografice semnificative, care arat\u0103 c\u0103 poetul Nicolae Labi\u015f fusese trecut pe linie moart\u0103 \u00eentruc\u00eet comisese delicte grave \u00een raport cu morala proletar\u0103, modelatoare de caractere revolu\u0163ionare: s\u0103rutase o fat\u0103, coleg\u0103 de \u015fcoal\u0103, dup\u0103 o serat\u0103 amical\u0103, \u00eentr-o gr\u0103din\u0103. De aici s-a pornit. Discu\u0163ii, \u015fedin\u0163e, amenin\u0163\u0103ri. Mai mult, nu se cumin\u0163ise, adic\u0103 nu-\u015fi respectase angajamentul comunist, luat \u00een fa\u0163a adun\u0103rii prezidat\u0103 de colegi devota\u0163i \u201ecauzei\u201d.
\n\tAcestea se petreceau \u00een 1953. \u00cel a\u015ftepta excluderea din organiza\u0163ia U.T.M. \u015fi mai mult dec\u00eet at\u00eet. M\u0103sura era de r\u0103u augur pentru via\u0163a oricui. A\u015fa c\u0103, \u00een scurt\u0103 vreme, avea s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 pe drumuri, f\u0103r\u0103 locuin\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 nici un ajutor familial. \u00cenceputul sf\u00eer\u015fitului. Ajunsese s\u0103 scrie prin g\u0103ri, \u00eennopta pe la prieteni sau prin redac\u0163ii de reviste. \u015ei asta vreme de aproape trei ani. Dar s\u0103-l ascult\u0103m pe autorul c\u0103r\u0163ii aflate aici \u00een aten\u0163ie, fiind cu documentele pe mas\u0103: \u201e\u015ei este de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 numai bune pentru crea\u0163ie nu puteau fi noile condi\u0163ii. Astfel Labi\u015f este nevoit s\u0103 \u00eenceap\u0103 o boem\u0103 pe care nu \u015fi-a dorit-o \u015fi care, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00eel st\u00eenjenea, ziua trec\u00eendu-i te miri pe unde (prin redac\u0163ii, pe str\u0103zi, prin restaurante, prin parcuri), iar noaptea ad\u0103postindu-se \u00een casa unor prieteni binevoitori. C\u00eeteva m\u0103rturii din aceast\u0103 perioad\u0103 sunt cutremur\u0103toare \u015fi pentru c\u0103 vin din partea unor martori oculari nu pot fi puse la \u00eendoial\u0103\u201d (Florentin Popescu, Idem, p. 107). \u201eMartori oculari\u201d fiind prieteni de aproape, Lucian Raicu, Florin Mugur, Stela Covaci, dar, mai ales, Gheorghe Tomozei, \u015fi Imr\u00e9 Portik.
\n\tCine lua asemenea m\u0103suri iresponsabile? Un anume comando \u00een frunte cu directorul \u015ecolii de Literatur\u0103, imita\u0163ie kremlinian\u0103, anume I. M. Aldan. \u00cei urma la conducere lui Mihai Novicov (cu presta\u0163ie de numai un an, de unde a trecut la alt\u0103 copie bucure\u015ftean\u0103 a Moscovei, Institutul universitar de limb\u0103 rus\u0103 \u201eMaxim Gorki\u201d) \u015fi lui Petre Iosif, scriitor muncitor, simplu \u015fi s\u0103rac cu duhul. Profesorii \u015fefi de discipline de predare nu erau nume respectabile \u00een latura didactic\u0103, nici modele scriitorice\u015fti: Veronica Porumbacu, ne informeaz\u0103 Florentin Popescu, r\u0103spundea de disciplina \u201em\u0103estrie artistic\u0103\u201d, Mihai Gafi\u0163a, unul dintre cenzorii lui Paul Goma, fusese repartizat la \u201eseminarul de crea\u0163ie\u201d, acompaniat de Eusebiu Camilar, Mihai Beniuc, Nina Cassian, Mihu Dragomir. Ei reprezentau elita scriitorimii la data respectiv\u0103, dup\u0103 voin\u0163a partidului clasei muncitoare. Not\u0103 discordant\u0103 f\u0103cea Tudor Vianu. Preda un curs de Literatur\u0103 universal\u0103, probabil cu referire la modelele absolute ale zilei, Maxim Gorki \u015fi Vladimir Maiacovski. Acceptase de nevoie, pentru c\u0103 \u015foma pur \u015fi simplu. Fusese \u00eendep\u0103rtat de la Universitate prin reforma lui Iosif Chi\u015finevski \u015fi, totodat\u0103, i se anulase calitatea de membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne ob\u0163inut\u0103 \u00een 1935.
\n\tDar s\u0103 mai includem aici un pasaj l\u0103muritor din cartea lui Florentin Popescu, extrem de bine documentat\u0103 \u015fi de rezonabil\u0103 \u00een logica discursului: \u201eAcum se traseaz\u0103, de fapt, linia care-l desparte pe comunistul convins \u00een integralitate de dogm\u0103 de cel\u0103lalt om, cel care se vede \u00een\u015felat \u00een idealuri \u015fi-ncepe s\u0103 se \u00eendoiasc\u0103 de utopie, s\u0103-\u015fi pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri nu numai asupra drumului pe care va merge \u00een continuare, ci \u015fi asupra condi\u0163iei intelectualului, a creatorului str\u00eens volens-nolens, \u00een chingile unei ideologii care nu admite derog\u0103ri sau abateri de nici un fel.
\n\tMoment al \u00abdesp\u0103r\u0163irii apelor\u00bb, dar \u015fi al unei traume spirituale \u015fi suflete\u015fti, trezirea la realitate a poetului va sta, de aici \u00eenainte la baza unor dezbateri, \u00eentreb\u0103ri \u015fi chiar reac\u0163ii \u00een public ce \u00eei vor periclita lui Nicolae pun\u00eendu-l \u00een postura unui disident, poate cel dint\u00eei din r\u00eendurile tinerei genera\u0163ii, \u00eentr-o vreme \u00een care aceasta implica nenum\u0103rate, imense \u015fi neb\u0103nuite riscuri\u201d (Idem, p. 95).
\n\t\u00centr-adev\u0103r, t\u00een\u0103rul poet s-a trezit la realitate. Prigoana continu\u0103 timp de aproape trei ani, loviturile venite \u00een serie, invidia confra\u0163ilor mai tineri ori mai \u00een v\u00eerst\u0103 i-au f\u0103cut \u201ebine\u201d. Luase propaganda comunist\u0103 \u00een serios la \u00eenceputuri: Fii d\u00eerz \u015fi lupt\u0103, Nicolae. Se ar\u0103ta devotat \u00een \u015fedin\u0163e, se antrena \u00een \u201edocument\u0103ri\u201d pe \u015fantiere \u015fi pe ogoare, dup\u0103 indica\u0163ii primite de la \u00eendrum\u0103torii de moment. Ziarele de partid \u00eei d\u0103deau sfaturi poetice\u015fti, cum afl\u0103m dintr-o coresponden\u0163\u0103 purt\u00eend data 20 mai 1955: \u201eTovar\u0103\u015fe Labi\u015f \/ De cur\u00eend, la redac\u0163ia ziarului nostru a sosit de la Dumneata un document \u00een care ne vorbeai despre via\u0163a \u015fi munca depus\u0103 de muncitorul Ion S\u0103s\u0103reanu de la Automotoare C. F. R. Stalin.
\n\tAtunci c\u00eend l-am primit, ne-am \u015fi g\u00eendit ca imediat s\u0103-l propunem spre publicare, \u015fi f\u0103ceam acest lucru dac\u0103 din con\u0163inutul lui reie\u015feau o serie de fapte deosebite. Nu vrem s\u0103 spunem c\u0103 acest muncitor destoinic nu dob\u00eende\u015fte zi de zi o nou\u0103 victorie \u00een produc\u0163ie, c\u0103 el nu este un lupt\u0103tor activ pentru pace, \u00eens\u0103 a\u015fa cum ne prezin\u0163i dumneata pe acest om, nu aduce nimic care s\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze cu adev\u0103rat tipul de om nou. A\u015fa cum ai \u00eencercat dumneata s\u0103-l prezin\u0163i pe Ion S\u0103s\u0103reanu, pare mai degrab\u0103 o referin\u0163\u0103 \u015fi nici de cum un portret al unui muncitor care la locul de munc\u0103 este un om minunat…\u201d (Nicolae Labi\u015f, Coresponden\u0163\u0103. Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 \u015fi Prefa\u0163\u0103 de Nicolae C\u00e2rlan. Suceava, Lidana, 2009, p. 138). Alte redac\u0163ii \u00eei cereau colaborarea cu insisten\u0163\u0103, de pild\u0103 \u201eIa\u015ful nou\u201d, dirijat de D. Ignea, proasp\u0103t transferat de la o gazet\u0103 sinistr\u0103 a Canalului: Drag\u0103 poete Labi\u015f \/ R\u0103scolind zestrea poetic\u0103 a redac\u0163iei noastre (remaniat\u0103), am dat de pagini olografe \u015fi diactilografiate ale tale. Ba chiar am g\u0103sit \u015fi sentin\u0163e pe care tu cu generozitate (f\u0103lticenean\u0103) le-ai dat pe biete texte ale unor amici \u015fi discipoli…
\n\tDup\u0103 cum cred c\u0103 ai aflat, redac\u0163ia noastr\u0103 \u015fi-a schimbat fa\u0163a, noi te socotim iar\u0103\u015fi exponentul liric al promo\u0163iei de poe\u0163i care, \u00een ultima vreme, \u015fi-a luat zborul de pe solul ie\u015fean.
\n\tIe\u015fenismul adev\u0103rat al celor grupa\u0163i \u00een jurul noului nucleu redac\u0163ional te cheam\u0103 la matca dint\u00eei. De asta te rug\u0103m chiar \u015fi \u00aboficial\u00bb, prin prezenta, s\u0103 ne str\u0103luce\u015fti din nou, matur \u015fi cristalin, \u00een paginile noastre.
\n\t\u00cen numele colectivului de poezie care t\u00eenje\u015fte dup\u0103 poezie bun\u0103, te invit, ca s\u0103 ba\u0163i pentru noi primele strune. Osp\u0103teaz\u0103-ne cu prec\u0103dere \u015fi nu ne mai zv\u00eerli ca \u00een ultima vreme \u2013 numai ceea ce ar fi nimerit \u00abpentru Ia\u015ful nou\u00bb.
\n\tSecretariatul redac\u0163ional girat de Ion S\u00e2rbu, colectivul de poezie, \u00ee\u015fi pot… pierde pita dac\u0103 ne vei trata ca pe o publica\u0163ie oarecare.
\n\tStr\u00eenge, \u00een jurul t\u0103u, condeiele vrednice de la \u015ecoal\u0103 \u015fi trimite-ne spre Ia\u015fi roadele lor. Le a\u015ftept\u0103m cu bra\u0163ele deschise\u201d (Nicolae Labi\u015f, Coresponden\u0163\u0103, Idem, p. 134). M\u0103gulitoarea scrisoare este datat\u0103 29 X-1953 \u015fi semnat\u0103 de G. M\u0103r\u0103grit, unul dintre scriitorii rata\u0163i ai Ia\u015fului vremii respective, ca \u015fi pomenitul Ion S\u00e2rbu. Ar fi multe de spus pe tema asta.
\n\tDeocamdat\u0103 s\u0103 re\u0163inem c\u0103 poetul din M\u0103lini era \u201eajutat\u201d prin regulamentul \u015ecolii de Literatur\u0103, esen\u0163ialmente politic\u0103, s\u0103 vad\u0103 selectiv mediul socio-uman \u015fi rom\u00e2nesc pe care-l str\u0103b\u0103tea: pe strad\u0103, \u00een excursii, pe \u015fantierele cuprinse de larma c\u00eentecelor \u015fi t\u00eern\u0103coapelor, toate devenite cadre formative pentru omul nou. Nu se poate s\u0103 nu fi auzit de deport\u0103ri \u015fi de arest\u0103ri, chiar printre cunoscu\u0163ii apropia\u0163i; s\u0103 nu fi v\u0103zut ma\u015fina neagr\u0103, la lucru prin sate. \u00cel dau de gol scrieri din vremea respectiv\u0103: compozi\u0163ii lozincarde unde se \u00eentrevede dorul de copil\u0103rie, preferin\u0163a pentru peisaje alpine. Retorica e prea zgomotoas\u0103 \u015fi didactic\u0103, reveriile prea colorate, \u00een chip de etern\u0103 c\u0103utare \u015fi \u00eentoarcere.
\n\tCred c\u0103 semnul decisiv a fost dat \u00een momentul \u00een care Nicolae Labi\u015f a recitat Doina eminescian\u0103, \u015fi \u00eenc\u0103 \u201ela o or\u0103 matinal\u0103\u201d, \u00eentr-un local public din centrul Bucure\u015ftiului. Era \u00een toamna lui 1956, informeaz\u0103 Stela Covaci, pu\u0163in\u0103 vreme \u00eenainte de moartea-asasinat. S\u0103 re\u0163inem c\u0103 Doina lui Eminescu de\u015fteapt\u0103 puteri fascinante \u015fi \u00eent\u0103ritoare de speran\u0163\u0103, \u00een momente de mare am\u0103r\u0103ciune. O c\u00eentau de\u0163inu\u0163ii politici la Aiud, de nu puteau s\u0103-i opreasc\u0103 echipele de gardieni n\u0103v\u0103lind cu ciomegele; o c\u00eentau osta\u015fii rom\u00e2ni la \u00eenceputul campaniei din iunie 1941, pentru eliberarea p\u0103m\u00eenturilor r\u0103pite de cotropitorii sovietici, o c\u00eentau basarabenii l\u00eeng\u0103 \u201ePodul cu flori\u201d de la Prut. Au c\u00eentat-o din bucium la Putna, \u00een acela\u015fi ton \u015fi \u00een acela\u015fi an cu Labi\u015f, grupul Adrian Popescu-Brudiu-Zub, motiv pentru care curajo\u015fii studen\u0163i ie\u015feni au \u00eendurat ani de \u00eenchisoare. \u00centr-adev\u0103r, pentru Labi\u015f, fecior de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor rom\u00e2n, de \u0163\u0103ran \u015fi de o\u015ftean, n\u0103scut \u00een Carpa\u0163ii cu paltini \u015fi cu c\u0103prioare, nu era alt\u0103 cale de urmat dec\u00eet aceea a Doinei.
\n\tUrm\u0103torul pas a fost pe m\u0103sur\u0103: \u00eentr-o anumit\u0103 \u00eemprejurare, cu mult\u0103 participare public\u0103, \u201eLabi\u015f \u015fi cu Paul Goma \u00abau cerut Basarabia de la ru\u015fi pentru a avea Rom\u00e2nia Mare\u00bb\u201d (Cf. Florentin Popescu, lucr. cit., p. 132). Abia acuma Labi\u015f \u015fi-a g\u0103sit prietenul f\u0103r\u0103 cusur. Dac\u0103 ar fi sc\u0103pat de complotul ce i se pusese la cale, de \u201epas\u0103rea cu clon\u0163 de rubin\u201d, metaforic vorbind, ar fi ajuns la Gherla \u015fi el (ceea ce lui Paul Goma i s-a \u00eent\u00eemplat dup\u0103 c\u00eeteva luni, ca \u015fi lui Marcel Petri\u015for), l-ar fi n\u0103ucit pumnii lui Ple\u015fi\u0163\u0103 \u015fi l-ar fi pocnit \u201e\u00een cap! \u00een cap! \u00een cap!\u201d ciom\u0103garii lui Dr\u0103ghici-Ple\u015fi\u0163\u0103-Nicolski De altfel, dup\u0103 ce Labi\u015f a c\u00eentat Doina, dup\u0103 ce \u015fi-a spus n\u0103duhul \u00een acord cu Paul Goma, \u00eencepuse s\u0103 fie urm\u0103rit de Securitate, cum m\u0103rturise\u015fte Irimie Str\u0103u\u0163, prieten apropiat al victimizatului. Uniunea Scriitorilor se despov\u0103rase, elimin\u00eendu-l din r\u00eenduri, revistele literare nu-i mai primeau poeziile, colegii (cu excep\u0163ia c\u00eetorva prieteni) se fereau de el. \u00cen 1956, \u00eenainte de faimosul asasinat, Nicolae Labi\u015f se afla cam \u00een acela\u015fi punct critic prin care trecea Paul Goma \u00een 1977, c\u00eend i s-a hot\u0103r\u00eet s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ara, un asasinat \u015fi acesta; sau Nicolae Breban \u00een 1971 c\u00eend s-a hot\u0103r\u00eet, probabil cu aceea\u015fi Doin\u0103 \u00een fibre, s\u0103 renun\u0163e la func\u0163ii oficiale. Dar n-a fost pe voia celor care dictau ci a acelora responsabili \u015fi curajo\u015fi. To\u0163i trei s-au a\u015fezat, mai devreme sau mai t\u00eerziu, pe aceea\u015fi linie direct\u0103 risc\u00eend \u201edrumul la zid\u201d.
\n\tDemascarea\t \u015fi excluderea pe fa\u0163\u0103, dublate de turn\u0103toria cu direc\u0163ia dosar secret, ca \u015fi zvonistica \u00eenveninat\u0103 erau instrumente eficiente, m\u00eenuite cu r\u00eevn\u0103 de slujitorii aparatului ideologic \u015fi asasin \u00een continu\u0103 agita\u0163ie. Era o crim\u0103 s\u0103-l vizitezi pe ostracizatul Blaga acas\u0103 sau pe Arghezi. Au p\u0103\u0163it-o \u015fi al\u0163ii, tot de la \u015ecoala de Literatur\u0103. Era o crim\u0103 s\u0103 fii z\u0103rit (\u015fi se g\u0103seau sec\u0103turi s\u0103 semnaleze \u201eunde trebuie\u201d) \u00een compania unui scriitor italian, s\u0103 spunem, ori suedez. Era o crim\u0103 s\u0103 sco\u0163i din geant\u0103 un volum de poezii semnate de Arthur Rimbaud sau Fran\u00e7ois Villon. Poetul din M\u0103lini le-a comis pe toate. I s-au asociat \u015fi al\u0163ii din genera\u0163ie, de pild\u0103, poetul, criticul \u015fi eseistul Gheorghe Grigurcu. \u015ei el a fost p\u00eendit \u00een drumurile sale spre M\u0103r\u0163i\u015forul arghezian, sau c\u00eend citea \u00een c\u0103min poezii de Blaga, Baudelaire, Rilke. De aici condamn\u0103ri \u00een \u015fedin\u0163e tov\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, \u00een stilul epocii, \u00eendep\u0103rtarea din \u015ecoala de literatur\u0103, marginalizare deceniu dup\u0103 deceniu. Se pedepsea aspru op\u0163iunea pentru adev\u0103r \u015fi depolitizare. Lui Labi\u015f nu i-a fost dat\u0103 nici o \u015fans\u0103 spre calea revenirii la normalitate. Abia se scuturase cu cutremurare de n\u0103lucirile care-l n\u0103p\u0103diser\u0103 pe nepreg\u0103tite; abia avusese r\u0103gazul s\u0103 dea c\u00eeteva semne de reg\u0103sire cu sine \u015fi s\u0103-i avertizeze pe amicii din apropiere. Pas\u0103rea cu clon\u0163 a \u015fi s\u0103rit s\u0103-l \u00eenha\u0163e, pentru c\u0103 \u00eentrevedea un pericol de mari propor\u0163ii pentru ea \u015fi se vedea nevoit\u0103 s\u0103 intervin\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eent\u00eerziere. Florentin Popescu are perfect\u0103 dreptate afirm\u00eend c\u0103 Nicolae Labi\u015f \u201ea fost primul disident de la noi\u201d. Nu este vorba de disiden\u0163\u0103 minor\u0103, \u201enegociabil\u0103\u201d (mai l\u0103sa\u0163i voi, mai suport\u0103m tot noi), ci de r\u0103sturnare radical\u0103, cu inten\u0163ia de revenire la normalitate. Ca \u201eOmul din Calidor\u201d, din M\u0103lini, din Vrancea, de pe Coasta Boacii s\u0103 se simt\u0103, iar\u0103\u015fi, la el acas\u0103. <\/p>\n


\nPremiile Festivalului-Concurs Interna\u0163ional de Crea\u0163ie Literar\u0103 \u201eAvangarda XXII\u201d<\/strong><\/p>\n

Premiile anuale ale Funda\u0163iei Culturale \u201eGeorgeta \u015fi Mircea Cancicov\u201d pentru
\nLiteratur\u0103 \u015fi Arte<\/p>\n

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 28 septembrie a.c., la Sala \u201eAteneu\u201d a Filarmonicii \u201eMihail Jora\u201d din Bac\u0103u, juriul celei de-a XII – a edi\u0163ii a Festivalului – Concurs Na\u0163ional de Poezie \u201eAvangarda XXII”, alc\u0103tuit din scriitorii Adrian Dinu Rachieru – pre\u015fedinte, Paul Aretzu, Simona-Grazia Dima, Sabina F\u00eenaru \u015fi Victor Munteanu – membri, a acordat urm\u0103toarele distinc\u0163ii:<\/p>\n

Pentru scriitorii consacra\u0163i:
\nPremiul de excelen\u0163\u0103 pentru cartea de poezie a anului 2012:
\n\uf06c\uf020\u00cen moalele cerului, de Anca Mizumschi, Ed. \u201eBrumar\u201d, Timi\u015foara, 2012.
\nPremiul de excelen\u0163\u0103 pentru cartea de proz\u0103 a anului 2012:
\n\uf06c\uf020Ion Lupu, Dureri neostoite, Ed. \u201eVicovia\u201d, Bac\u0103u, 2012.
\nPremiul de excelen\u0163\u0103 pentru cartea de eseu a anului 2012:
\n\uf06c\uf020Gheorghe Iorga, r\u00e2ndunica din nasul lui buddha, Ed. \u201eUniversitas XXI\u201d, Ia\u015fi, 2012. <\/p>\n

Pentru scriitorii care nu au debutat editorial \u015fi nu au dep\u0103\u015fit 35 de ani:
\nPoezie: Premiile I, II \u015fi III nu s-au acordat.
\n\uf06c\uf020Men\u0163iune \u015fi Premiul revistei \u201eSpa\u0163ii culturale\u201d din R\u00e2mnicu-S\u0103rat: Adrian-Nicolae Popescu, medic specialist medicin\u00e3 de familie, R\u0103d\u0103u\u0163i .
\nCritic\u0103 literar\u0103: Premiile I – II nu s-au acordat.
\n\uf06c\uf020Premiul III \u015fi Premiul revistei \u201eRamuri\u201d din Craiova: Bogdan-Ioan Anistoroaei, profesor la Seminarul Teologic Liceal \u201eSf. Vasile cel Mare\u201d, Ia\u015fi.
\nTeatru: Premiile I – II nu s-au acordat.
\n\uf06c\uf020Premiul III \u015fi Premiul revistei \u201eOglinda literar\u0103\u201d din Foc\u015fani: Laura-Edith Negulici, secretar literar la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucure\u015fti.<\/p>\n

De asemenea, juriul constituit pentru acordarea Premiilor anuale ale Funda\u0163iei Culturale \u201eGeorgeta \u015fi Mircea Cancicov\u201d pentru Literatur\u0103 \u015fi Arte, alc\u0103tuit din Dumitru Br\u0103neanu, Daniel Nicolescu, Vasile-Cr\u0103i\u0163\u0103 M\u00e2ndr\u0103, Claudia Vasilache \u015fi Victor Munteanu – pre\u015fedinte, a acordat urm\u0103toarele premii:
\n\uf06c Premiul de excelen\u0163\u0103 pentru cartea de proz\u0103 a anului 2012:
\n Ion Timaru – \u00cen numele Legii, Ed. \u201eVicovia\u201d, 2012
\n\uf06c Premiul de excelen\u0163\u0103 pentru solistul de muzic\u0103 popular\u0103 al anului 2012: Anton Achi\u0163ei
\n\uf06c Premiul de excelen\u0163\u0103 pentru ansamblul folcloric al anului 2012: Ansamblul Folcloric \u201ePlaiuri
\n B\u0103c\u0103uane\u201d, instructor-coregraf: prof. Robert Costrovanu
\n\uf06c Premiul de excelen\u0163\u0103 pentru pictorul naiv al anului 2012: Catinca Popescu
\n\uf06c Premiul de excelen\u0163\u0103 pentru cel mai mediatizat pictor naiv al anului 2012: Ion M\u0103ric.<\/p>\n

Festivitatea de decernare a premiilor a fost precedat\u0103 de un program de o \u00eenalt\u0103 \u0163inut\u0103 artistic\u0103 realizat de Florin \u0162u\u0163uianu, de cunoscu\u0163ii soli\u015fti de muzic\u0103 popular\u0103 Anton Achi\u0163ei \u015fi Maria T\u0103taru-Bodea, precum \u015fi de ansamblurile folclorice \u201ePlaiuri B\u0103c\u0103uane\u201d (instructor: Robert Costrovanu) \u015fi \u201ePrivighetorile Zeletinului\u201d din Podu Turcului (dirijor: Nicolae Popa). <\/p>\n


\nVasile GHICA<\/strong>
\n\"\"

La balamuc, birjar!…<\/strong><\/p>\n

\u201eM\u0103 \u00eengroze\u015fte g\u00e2ndul c\u0103 omul se va putea
\n\u201e\u00cen art\u0103 e ca \u00een dragoste: nimeni nu-\u0163i poate \u0163ine locul\u201d. (G. Flaubert)
\nS\u0103 nu exager\u0103m! Lumea e plin\u0103 de suplinitori.<\/p>\n

***
\n \u201e\u00cen \u00eenchisoare am tr\u0103it cea mai fericit\u0103 perioad\u0103 pentru scris. Nici tu femei, nu tu vodc\u0103, nu tu telefon\u201d. (Adam Michnyk)
\nTrai, neneac\u0103, pe banii statului!<\/p>\n

***
\n\u201eAmerica – forma cea mai civilizat\u0103 a inculturii\u201d. (O. Paler)
\nSpre care Europa alearg\u0103 cu limba scoas\u0103.<\/p>\n

***
\n\u201eMisiunea scriitorului e s\u0103 scrie, nu s\u0103 salveze lumea\u201d. (O. Wilde)
\nChiar a\u015fa! L\u0103sa\u0163i-o \u00een pace, c\u0103 mai r\u0103u, nu are cum s\u0103 se scufunde.<\/p>\n

***
\n\u201eCitind inscrip\u0163iile funerare constat\u0103m c\u0103 to\u0163i oamenii cinsti\u0163i au murit\u201d. (V. Eftimiu)
\nDeci tr\u0103iesc doar ciocoflenderii.<\/p>\n

***
\n\u201eCe, Shakespeare nu a b\u0103ut \u015fi el cu pira\u0163ii \u00een parc?” (F\u0103nu\u015f Neagu)
\nMda, dar c\u00e2nd prindea o pan\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103…<\/p>\n

***
\n\u201eVia\u0163a este un fel de fotbal de unul singur, \u00een care Dumnezeu trage tot timpul de la 11m\u201d. (N.Velea)
\nAsta pentru c\u0103 noi facem mereu hen\u0163 \u00een careu.<\/p>\n

***
\n\u201eA\u015f vrea s\u0103 v\u0103d maimu\u0163a din care s-a tras Shakespeare\u201d. (A. Gobineau)
\nOricum, pe la Univ.\u201dS.Haret\u201d, nu e.<\/p>\n

***
\n\u201eFere\u015fte-ne, Doamne, de ridicol\u201d. (\u015et.A. Doina\u015f)
\nC\u0103 de sublim ne ferim singuri.<\/p>\n

***
\n\u201eCa s\u0103 faci avere, trebuie s\u0103-i cumperi pe oameni la valoarea real\u0103 \u015fi s\u0103-i vinzi la valoarea pe care ei cred c\u0103 o au\u201d. (Talleyrand)
\nOho, c\u00e2t\u0103 ginecologie financiar\u0103, maestre!<\/p>\n

***
\n\u201eNu tr\u0103im cu to\u0163ii \u00een aceea\u015fi epoc\u0103\u201d. (Pascal Bruckner)
\nA\u015fa e! Unii mo\u0163\u0103im \u00eenc\u0103 prin pe\u015fteri.<\/p>\n

***
\nSe spune c\u0103 N. St\u0103nescu a l\u0103sat cu limb\u0103 de… testament s\u0103 nu i se mai tip\u0103reasc\u0103 nicio carte dup\u0103 moarte. \u015etia maestrul c\u0103 posteritatea va turna ap\u0103 \u00een
\nconcentratul lui de „vodc\u0103.”<\/p>\n

***
\n\u201eOmul \u00eenva\u0163\u0103 cel mai greu s\u0103 moar\u0103\u201d. (Eugen Ionesco)
\nP\u0103i este vreun examen mai al naibii, dec\u00e2t \u0103sta?<\/p>\n


\nZILELE \u201eBACOVIA\u201d<\/strong>
\nBAC\u0102U, septembrie, 2013<\/p>\n

\u201eAcas\u0103\u201d la Alecsandri <\/strong>
\n\"\"

Diminea\u0163\u0103 rece, cu v\u00e2nt \u015fi o cernere m\u0103runt\u0103 de sus. Vreme ca de sf\u00e2r\u015fit de toamn\u0103 ori ca la \u00eenceput de prim\u0103var\u0103 (ca s\u0103 preiau aici o formulare g\u0103sit\u0103 \u00een c\u0103r\u0163ile a cel pu\u0163in trei poeto-prozatori diferi\u0163i); \u00een tot cazul, vreme bacovian\u0103, c\u0103 tot particip\u0103m la Festivalul Bacovia. Conform programului, ar trebui s\u0103 fim la colocviile revistei \u201eAteneu\u201d, la Colegiul Ferdinand, acolo unde, de altfel, s-au deplasat deja nenum\u0103ra\u0163i poe\u0163i, prozatori, critici literari \u015fi mult\u0103 lume generoas\u0103 cu aplauzele; noi, ceilal\u0163i, nu ne \u00eendur\u0103m s\u0103-l l\u0103s\u0103m singur pe profesorul Ioan D\u0103nil\u0103 \u015fi nu este numai din solidaritate de breasl\u0103: mai sunt \u015fi medici, ingineri, oameni de afaceri etc., to\u0163i, membri ai USR, indigna\u0163i de modul cum autorit\u0103\u0163ile b\u0103c\u0103uane \u00een\u0163eleg s\u0103 trateze un imobil de patrimoniu. Se pare c\u0103 protestul nostru nu-i singurul, au mai fost lu\u0103ri de pozi\u0163ie, manifesta\u0163ii, conferin\u0163e de pres\u0103, ac\u0163iuni de ecologizare etc., toate r\u0103mase f\u0103r\u0103 ecou. Actualul proprietar, cine-o fi el, c\u0103 nu prea conteaz\u0103, a cerut 80.000 de euro pentru imobil, bani pe care Prim\u0103ria Bac\u0103u nu-i are sau nu vrea s\u0103-i investeasc\u0103 \u00eentr-o ruin\u0103. Cu aceea\u015fi sum\u0103, \u00eemi trece mie prin minte, a scos Episcopia de Buz\u0103u-Vrancea la licita\u0163ie o singur\u0103 ma\u015fin\u0103 de lux apar\u0163in\u00e2nd preo\u0163imii…
\nNu-i treaba noastr\u0103 s\u0103 judec\u0103m priorit\u0103\u0163ile unei prim\u0103rii \u00een vreme de criz\u0103 economic\u0103 (\u015fi moral\u0103, a\u015f zice!). Nu-i treaba noastr\u0103 s\u0103 g\u0103sim vinova\u0163i \u015fi s\u0103-i punem la zid pentru del\u0103sare, ignoran\u0163\u0103, grobianism. Inten\u0163ia noastr\u0103 este s\u0103 nu l\u0103s\u0103m o fapt\u0103 meschin\u0103 s\u0103 treac\u0103 drept lucru normal, justificat de context \u015fi capabil s\u0103 genereze fapte asem\u0103n\u0103toare.
\n\"\"

A consemnat <\/em>Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Petru URSACHE Din nou Labi\u015f Nu numai \u201eMoartea c\u0103prioarei\u201d provoac\u0103 tulburare la lectur\u0103, oric\u0103rui cititor cu sensibilitate \u015fi ata\u015fat vie\u0163ii<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19233"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19233"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19233\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19238,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19233\/revisions\/19238"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19233"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19233"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19233"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}