{"id":19224,"date":"2022-09-20T17:21:08","date_gmt":"2022-09-20T14:21:08","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19224"},"modified":"2022-09-20T17:21:08","modified_gmt":"2022-09-20T14:21:08","slug":"spatii-culturale-nr-30-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19224","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 30 (2)"},"content":{"rendered":"<p><strong>Adrian ALUI GHEORGHE<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/alui-gheorghe-e1610906211672.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-13079 lazyload\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/alui-gheorghe-300x254.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"254\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 300px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 300\/254;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-13079\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/alui-gheorghe-300x254.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"254\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>Profesorul<\/strong><\/p>\n<p><strong>1. Am am\u00eenat, am am\u00eenat<\/strong><\/p>\n<p>Multe \u015fi importante lucruri, pe care ar fi trebuit s\u0103 le am \u00een comun cu profesorul Petru Ursache, s\u00eent cele am\u00eenate. \u015ei le am\u00eenam pentru c\u0103, spuneam noi, avem timp. Ne \u00eent\u00eelneam sporadic, vorbeam pe \u00eentrecutelea, enun\u0163am c\u00eete ceva despre proiectele pe care le aveam \u00een fa\u0163\u0103. Apoi ne desp\u0103r\u0163eam cu promisiunea unei re\u00eent\u00eelniri la care s\u0103 avem timp s\u0103 vorbim ,,pe s\u0103turatelea\u201d. Cu Petru Ursache \u015fi cu Magda Ursache, evident. Pentru c\u0103 erau, de fiecare dat\u0103, ,,una\u201d. Rar mi-a fost dat s\u0103 v\u0103d at\u00eeta armonie intelectual\u0103 \u00eentre doi oameni. ,,B\u0103tr\u00eenul \u015fi Magda\u201d, \u00eei alintau prietenii. Dar \u015fi neprietenii spuneau la fel. C\u0103ci, vorba academicianului Valeriu Cotea: ,,Pe Magda \u015fi Petru Ursache ori \u00eei iube\u015fti cu patim\u0103, f\u0103r\u0103 rest, ori \u00eei respingi cu team\u0103, tot f\u0103r\u0103 rest. Ei nu cultiv\u0103 rela\u0163iile c\u0103ldu\u0163e, s\u00eent oamenii care ard f\u0103r\u0103 cenu\u015f\u0103\u201d. Ne-am citit unul pe altul din respect, ne-am g\u0103sit compatibili \u015fi \u00een atitudine \u015fi \u00een substan\u0163\u0103. Pentru c\u0103 ne-am revedicat mereu de la cultur\u0103, de la nout\u0103\u0163ile de lectur\u0103. Fiecare \u00eent\u00eelnire cu ,,urs\u0103che\u015ftii\u201d era o s\u0103rb\u0103toare. Cineva f\u0103cea o remarc\u0103 vorbind despre un cuplu celebru din literatura francez\u0103: Sartre \u015fi Simone de Beauvoir. Cei doi \u00ee\u015fi vorbeau continuu, discutau continuu. Chiar c\u00eend ie\u015feau \u00een lume, la adun\u0103ri mai mult sau mai pu\u0163in literare, cei doi se izolau \u00eentr-un col\u0163 \u015fi continuau s\u0103 discute tot \u00eentre ei, cu aplomb, ca \u015fi cum atunci s-ar fi v\u0103zut dup\u0103 o desp\u0103r\u0163ire de ani. Contrariau pe cei din jur. Cam a\u015fa ap\u0103rea lumii noastre, p\u00een\u0103 acum c\u00eeteva zile, cuplul \u201eB\u0103tr\u00eenul \u015fi Magda\u201d.<br \/>\nPreg\u0103tisem pentru Profesor vreo treizeci, patruzeci de \u00eentreb\u0103ri pentru un interviu consistent, a\u015fa cum \u00eemi provoc interlocutorii. Mi-a spus, a\u015fa cum mi-a spus \u015fi p\u0103rintele Iustin prin anii 90, c\u0103 \u00eenc\u0103 nu e cazul, c\u0103 avem timp s\u0103 vorbim, s\u0103 dialog\u0103m pe teme curente. Am am\u00eenat dialogul pentru alt\u0103dat\u0103. Acest ,,alt\u0103dat\u0103\u201d s-a transformat \u00een ,,prea t\u00eerziu\u201d. Vom publica c\u00eendva doar \u00eentreb\u0103rile, r\u0103spunsurile le vom reg\u0103si, cu siguran\u0163\u0103, \u00een opera Profesorului.<\/p>\n<p><strong>2. \u00cent\u00eelnirea cu soarta<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen plin\u0103 sesiune de examene, \u00een martie 1983, \u00een vremea studen\u0163iei, s\u00eent invitat de un coleg de la filologie s\u0103 poposesc o noapte \u00een camera sa dintr-un c\u0103min din T\u00eergu\u015for Copou. Locuri erau, camerele debordau de paturi. \u00cen acea noapte eram vreo opt persoane \u00een camer\u0103. Dup\u0103 o sear\u0103 lung\u0103 de vorbe, dup\u0103 miezul nop\u0163ii stingem lumina. Era frig afar\u0103, un re\u015fou completa c\u0103ldura care nu venea dinspre calorifer. La un moment dat \u00eencep s\u0103 tu\u015fesc \u015fi m\u0103 trezesc. Fum\u0103tor fiind, din categoria celor care fumau nu mult, ci continuu, am pus tusea mea seac\u0103 pe seama fumatului. Dar nu era a\u015fa. Perna unui coleg c\u0103zuse de pe pat direct pe re\u015fou. Iar mirosul de burete poliuretanic ars era \u00eengrozitor, sub forma unui fum dens \u015fi \u00eenec\u0103cios. Am deschis geamul, am trezit pe toat\u0103 lumea, am chemat paznicul care mo\u0163\u0103ia sub o scar\u0103. Era spre ora trei diminea\u0163a. Mi-am luat bagajul, \u00eempreun\u0103 cu un alt coleg de an, Adrian Popa, de la Bac\u0103u, fiul inspectorului de rom\u00e2n\u0103 de atunci (o spun pentru rigoare!) \u015fi am plecat \u00een Copou. Era frig, dar frigul ne-a ajutat s\u0103 ne refacem respira\u0163ia ultragiat\u0103 de mirosul greu de plastic ars. Diminea\u0163a la ora 9 aveam examen la Folclor cu profesorul Petru Ursache. Cu ochii c\u00eerpi\u0163i de somn \u015fi emo\u0163ie ne tragem biletele de examen. Mi-a c\u0103zut, \u00eentre altele, ceva despre predestinare \u015fi soart\u0103, referirile fiind la folclorul rom\u00e2nesc. Faptul c\u0103 am fi putut s\u0103 murim atunci sufoca\u0163i \u00een somn, \u0163inea de predestinare? C\u0103 nu am murit, totu\u015fi, \u0163inea de soart\u0103? Am detaliat acest lucru la examen, cu profesorul examinator, care era Petru Ursache. Am purtat subiectul prin toate mediile folclorului nostru. Mi-a pus zece. \u015ei am r\u0103mas prieteni. Ne-a condus apoi, pe mine, pe Aurel Dumitra\u015fcu \u015fi pe Adrian Popa, \u00een Copou, pe o banc\u0103 am continuat s\u0103 vorbim despre \u015fubrezenia noastr\u0103 \u00een fa\u0163a destinului.<\/p>\n<p><strong>3. Doctoratul<\/strong><\/p>\n<p>Nu am avut niciodat\u0103 ambi\u0163ia s\u0103 devin doctor \u00een ceva. Fiecare carte de crea\u0163ie pur\u0103, poezie sau proz\u0103, \u00eenseamn\u0103, \u00eemi spuneam eu, mai mult dec\u00eet un doctorat. \u00cens\u0103 con\u015ftient fiind c\u0103 bibliotecile exist\u0103 doar pentru a fi jefuite de \u00een\u0163elesuri \u015fi sub\u00een\u0163elesuri, am adunat \u00een preajm\u0103 o mul\u0163ime de c\u0103r\u0163i care trebuiau parcurse. Rigoarea unui doctorat ar fi fost aceea care m-ar fi pus la treab\u0103. A\u015fa c\u0103 l-am c\u0103utat pe Profesor \u015fi i-am spus c\u0103 am o obsesie, basmul rom\u00e2nesc ,,Tinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00eene\u0163e \u015fi via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte\u201d \u015fi o tem\u0103: s\u0103 demonstrez c\u0103 acest basm e o contribu\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 la fondul universal de utopii. Profesorul mi-a f\u0103cut loc pe lista lui de doctoranzi. Dup\u0103 patru ani de lucru, de lecturi, de discu\u0163ii, de renun\u0163\u0103ri \u015fi reveniri, \u00eel anun\u0163 pe Profesor c\u0103 eu nu pot termina lucrarea, a\u015fa cum am conceput-o, c\u0103 abia am vreo cinci sute de pagini de manuscris \u015fi \u00eenc\u0103 vreo c\u00eeteva sute de pagini de fi\u015fe, c\u0103 a\u015f mai avea nevoie m\u0103car de patru, cinci ani. Eram la nu-\u015ftiu-ce manifestare la Ia\u015fi, profesorul m\u0103 ia deoparte \u015fi \u00eemi spune sec: Ai dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00eeni s\u0103 \u00eenchei lucrarea, o la\u015fi exact \u00een punctul \u00een care ai ajuns, faci rezumatul \u015fi gata. Dup\u0103 ce sus\u0163ii doctoratul, nu ai dec\u00eet s\u0103 lucrezi la tem\u0103 c\u00eet vrei. Organizarea unei teme nu const\u0103 \u00een num\u0103rul de pagini, ci \u00een puterea de a o \u00eencheia la un moment dat!<br \/>\n\u00cen dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00eeni lucrarea mea, ,,Tinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00eene\u0163e \u015fi sentimentul tragic al timpului\u201d era gata. \u00cen iunie 2004 am sus\u0163inut-o.<\/p>\n<p><strong>4. O \u015fotie<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen anul 2010, pe 15 mai, Profesorul \u00eemplinea 79 de ani. Muncea pe ruptelea. Se ascundea la Sinaia, acolo unde avea o garsonier\u0103 pus\u0103 la dispozi\u0163ie de un fost student \u015fi scria. Pentru c\u0103 se apropia ziua Profesorului, am pus la cale cu Magda Ursache o \u015fotie. Cartea la care lucrase \u015fi o pusese deoparte se numea ,,Istorie, genocid, etnocid\u201d. Nu era gata, dar Profesorul nici nu p\u0103rea s\u0103 vrea s\u0103 o definitiveze, fiindu-i extrem de drag subiectul. Am primit manuscrisul de la Magda U., am scris o prefa\u0163\u0103 \u015fi am tip\u0103rit cartea. Pe 15 mai la Suceava era programat un t\u00eerg de carte. Profesorul era invitat s\u0103 conferen\u0163ieze, s\u0103 lanseze o alt\u0103 carte. Eram de fa\u0163\u0103. Dup\u0103 ce a vorbit Profesorul, trebuia s\u0103 vorbesc eu despre edi\u0163ia nou\u0103 din Mic tratat de estetic\u0103 teologic\u0103. El s-a a\u015fezat cuminte pe scaun \u015fi asculta. Eu am \u00eenceput s\u0103 vorbesc cu frazele sale din ,,Istorie, genocid, etnocid\u201d. \u00cel v\u0103d surprins, \u00ee\u015fi ciule\u015fte urechile, dup\u0103 care spune: ,,Dar astea s\u00eent frazele mele!\u201d Nu bag \u00een seam\u0103 remarca, continuu s\u0103 vorbesc. Fac referire la text, f\u0103r\u0103 s\u0103 spun titlul c\u0103r\u0163ii. Uit\u00eendu-se \u00eens\u0103 spre sal\u0103, Profesorul observ\u0103 un lucru straniu: to\u0163i cei care formau auditoriul aveau \u00een m\u00eeini o carte pe care el nu o cuno\u015ftea, dar care \u00eei purta semn\u0103tura. Pentru moment mi-a fost team\u0103 s\u0103 nu i se \u015fubrezeasc\u0103 inima. A rezistat.<\/p>\n<p><strong>5. Demers pentru o cultur\u0103 moral\u0103 <\/strong><\/p>\n<p>Lista c\u0103r\u0163ilor semnate de Profesor este ampl\u0103 \u015fi acoper\u0103 cele mai diverse domenii. Toate au, \u00eens\u0103, un numitor comun: se revendic\u0103 de la valoare, de la tradi\u0163ie \u015fi de la o moral\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103. Personalit\u0103\u0163ile la care se raporteaz\u0103 Profesorul \u00een scrierile sale s\u00eent emblematice: Titu Maiorescu (Titu Maiorescu. Esteticianul), Mihai Eminescu (Doina; Luceaf\u0103rul), Mircea Eliade (Camera Sambo. Introducere \u00een opera lui Mircea Eliade), Paul Goma (Omul din Calidor), Cezar Iv\u0103nescu (\u00cenamora\u0163i \u00eentru moarte. Eros-Poesis la Cezar Iv\u0103nescu). Dar \u015fi la Anonimul care a scris Miori\u0163a, c\u0103reia (c\u0103ruia) \u00eei face un monument impresionant (Miori\u0163a \u2013 dosar mitologic al unei capodopere). Nu las\u0103 deoparte nici ,,cazul M\u0103rie\u201d (Cazul M\u0103rie. Sau despre frumos \u00een folclor), ,,buc\u0103t\u0103ria vie\u201d (Buc\u0103t\u0103ria vie: file de antropologie alimentar\u0103), \u201cestetica teologic\u0103\u201d (Mic tratat de estetic\u0103 teologic\u0103) sau \u201cetnosofia\u201d sau chiar \u201csadovenizarea\u201d (Sadoveniz\u00eend, sadoveniz\u00eend. Studiu estetic \u015fi stilistic) literaturii noastre. Bucuria scrisului se vede din frumuse\u0163ea titlurilor date c\u0103r\u0163ilor. \u00centre toate c\u0103r\u0163ile Profesorului \u00eens\u0103, ,,Istorie, genocid, etnocid\u201d mi se pare cartea cea mai apropiat\u0103 de aspira\u0163ia spre \u00een\u0163elegerea lumii noastre, a r\u0103ului care ne-a \u00eenso\u0163it istoria. O sintetizare a \u00een\u0163elesului acesteia poate fi benefic\u0103 eventualului cititor, pentru conturarea unui profil interior al Profesorului. ,,Culpa colectiv\u0103\u201d pentru r\u0103ul istoriei este asumat\u0103 individual de cel sensibil, de cel care ra\u0163ioneaz\u0103. L-am auzit pe Profesor vorbind despre momentele din via\u0163a sa, din istoria imediat\u0103, \u00een care ar fi putut ajuge la \u00eenchisoare, la politici, pentru motivul de a spune c\u0103 e\u015fti (eventual)\u2026 rom\u00e2n. Depindea de tonalitate. Nu a ajuns, de asta avea o considera\u0163ie aparte pentru cei care ,,fuseser\u0103 ale\u015fi\u201d s\u0103 reprezinte Rom\u00e2nia \u00een \u00eenchisoare. L-am \u00eentrebat: A\u0163i fi rezistat? Mi-a r\u0103spuns: Acolo, \u00een \u00eenchisoare, cine nu avea con\u015ftiin\u0163a c\u0103 are o misiune, pierea. De asta cred c\u0103 a\u015f fi rezistat.<\/p>\n<p><strong>6. Despre ,,istoricid\u201d, modele \u015fi eroi. O relectur\u0103 a c\u0103r\u0163ii \u201eIstorie, genocid, etnocid\u201d <\/strong><\/p>\n<p><strong>a) ,,Fenomenul Pite\u015fti\u201d nu e, totu\u015fi, un fenomen muzical<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen vremuri de r\u0103zboi, eroul e cel care ap\u0103r\u0103 o cauz\u0103, care moare pe c\u00eempul de lupt\u0103 sau, \u00een cel mai fericit caz, este cel care tr\u0103ie\u015fte dup\u0103 lupt\u0103 \u00een numele unui ideal colectiv.<br \/>\n\u00cen vremuri de pace, eroul este artistul, cel care preia energiile unui neam \u015fi le converte\u015fte \u00een art\u0103, \u00een iubire, \u00een mitizarea vechilor b\u0103t\u0103lii, \u00een descifrarea c\u0103ilor pentru un ipotetic viitor.<br \/>\nDar ce se \u00eent\u00eempl\u0103 \u00een vremurile nealese, \u00een care r\u0103zboiul deschis este escamotat \u00eentr-o pace str\u00eemb\u0103, c\u00eend fronturile s\u00eent \u00eenchise, iar \u00een vechile r\u0103ni se r\u0103sucesc continuu s\u0103ge\u0163ile \u00eenmuiate \u00een otrav\u0103? Dar ce se \u00eent\u00eempl\u0103 atunci c\u00eend arta este ur\u00ee\u0163it\u0103 prin ideologizare, c\u00eend artistul-erou este alungat din cetate, ostracizat, iar arta este maimu\u0163\u0103rit\u0103 \u00een fel \u015fi chip de ideologii calpe? Unde \u015fi cine este eroul, \u00een aceste condi\u0163ii? Poate tr\u0103i un neam f\u0103r\u0103 modelele care l-au consacrat \u00een istorie? Poate tr\u0103i un neam f\u0103r\u0103 arti\u015ftii care i-au definit sensibilitatea, care au limpezit calea spre panteon eroilor na\u0163iei? Poate tr\u0103i un neam f\u0103r\u0103 religia care i-a dat o metafizic\u0103, f\u0103r\u0103 calea care s\u0103 arate duhului din om sensul ie\u015firii din \u201eanimalitate\u201d?<br \/>\nLa \u00eentreb\u0103rile acestea \u015fi la altele \u015fi mai inspirate \u00eencearc\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 cartea profesorului Petru Ursache, \u00eentitulat\u0103 at\u00eet de ispititor \u201eIstorie, genocid, etnocid\u201d. M\u0103rturiile despre perioada comunist\u0103, despre \u015fi din r\u0103zboiul de \u201edes\u0163\u0103rare\u201d a Rom\u00e2niei s\u00eent multe, dar incoerente. C\u0103 a\u015fa au fost vremurile \u015fi contextele \u015fi interesele politice post-revolu\u0163ionare. Profesorul Petru Ursache face, \u00eens\u0103, un lucru extraordinar: pune \u00een coeren\u0163\u0103 m\u0103rturii, arat\u0103 cum pot fi adunate aceste m\u0103rturii, scrise (\u015fi tr\u0103ite) pentru a da imaginea iadului prin care au trecut rom\u00e2nii \u00een perioada ideologiz\u0103rii for\u0163ate. Cartea aceasta, \u201eIstorie, genocid, etnocid\u201d, prin exemplaritatea modelelor \u015fi a ceea ce reia ca probe din c\u0103r\u0163ile \u015fi documentele comentate, prin semnalul de alarm\u0103 tras \u00een ceea ce prive\u015fte derapajul p\u00een\u0103 la aneantizare a destinului unui neam, ar trebui s\u0103 fie un manual de studiat obligatoriu \u00een toate \u015fcolile din Rom\u00e2nia!<br \/>\nE plin\u0103 aria curricular\u0103 educa\u0163ional\u0103 din \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103 de dup\u0103 Revolu\u0163ie de materii parazitare \u015fi nu avem un manual de istorie adev\u0103rat\u0103 despre perioada comunist\u0103. Cum \u015fi cu ce s\u0103-i ferim pe bie\u0163ii elevi de azi de c\u0103derea sub istorie, dac\u0103 nu le ar\u0103t\u0103m limitele la care a ajuns umilin\u0163a \u015fi umilirea genera\u0163iei bunicilor \u015fi p\u0103rin\u0163ilor lor? \u201eFenomenul Pite\u015fti\u201d poate s\u0103 par\u0103 unui imberb de ast\u0103zi vreo experien\u0163\u0103 muzical\u0103 sau altceva recreativ, \u00een lipsa unei explica\u0163ii directe, dup\u0103 m\u0103rturii. Acea celebritate diabolic\u0103, Eugen \u0162urcanu, care a condus \u201efenomenul Pite\u015fti\u201d, cea mai dezumanizant\u0103 experien\u0163\u0103 din Europa, de dup\u0103 r\u0103zboi, ar r\u0103m\u00eene, prin uitare, iertat de istorie. Iat\u0103 ce spune profesorul Petru Ursache, relu\u00eend informa\u0163iile din m\u0103rturiile \u201esubiec\u0163ilor\u201d care au tr\u0103it direct experimentul: \u0162urcanu transforma \u00een derizoriu Istoria rom\u00e2nilor, mai veche sau mai nou\u0103, considerat\u0103 f\u0103r\u0103 eroi \u015fi f\u0103r\u0103 glorie, cu domnitori be\u0163ivani, tr\u0103d\u0103tori, desfr\u00eena\u0163i \u015fi lacomi de avere. S\u0103 ne amintim c\u0103 unii istorici postdecembri\u015fti au \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat \u015fi ei pagini din trecut, \u00een manier\u0103 derizorie, vorbind despre \u201efirea rom\u00e2nilor\u201d, \u00eendeosebi despre domnitori, be\u0163ivani f\u0103r\u0103 pereche, intrigan\u0163i, criminali \u015fi tr\u0103d\u0103tori.<br \/>\nNici religia nu era uitat\u0103 la reeducarea de la Pite\u015fti. Aici imagina\u0163ia bolnav\u0103 era \u015fi mai bogat\u0103. Iat\u0103 cum este descris\u0103 (dup\u0103 Grigore Dumitrescu, \u00een volumul \u201eDemascarea\u201d) o sear\u0103 de Cr\u0103ciun \u00een \u00eenchisoarea de la Pite\u015fti, c\u00eend \u201eMo\u015f Cr\u0103ciun\u201d era \u201ereeducatorul \u015fef\u201d, Eugen \u0162urcanu: Pentru varianta Na\u015fterii, realizatorul alegea chiar \u00een seara colindelor doi tineri la \u00eent\u00eemplare, fix\u00eendu-le rolurile: \u201eDezbr\u0103carea! ordona el unuia. Tu e\u015fti Fecioara Prea\u2026 iar tu (\u015fi ar\u0103ta spre altul) e\u015fti preasf\u00eentul Iosif. Vom demonstra acum cum s-a putut z\u0103misli Fiul lui Dumnezeu, dracul s\u0103-l ia, dintr-o Fecioar\u0103 r\u0103mas\u0103 de-a pururi Fecioar\u0103. Deci, f\u0103, M\u0103rie, pune fundul la b\u0103taie!\u201d. \u00cen alt\u0103 variant\u0103 a Na\u015fterii, p\u0103catul c\u0103dea pe capul unuia care urma s\u0103 mimeze chinurile facerii, \u00een timp ce galeria b\u00eetangiilor frem\u0103ta \u00een delir. Genu (Eugen \u0162urcanu) se m\u00eendrea cu aceast\u0103 inven\u0163ie scenografic\u0103 proprie. \u201eMai trebuie \u015fi \u00eengeri imacula\u0163i, boi \u015fi m\u0103gari, ca s\u0103 fie legenda verosimil\u0103. To\u0163i \u00een pielea goal\u0103. Vreau o orgie, b\u0103, cum nu s-a mai v\u0103zut. Eu, Dumnezeu, o ordon ca atotputernic! \u015ei o s\u0103 v\u0103 ias\u0103 Dumnezeu \u015fi din m\u0103duva spin\u0103rii, nu numai din creierii \u0103ia strica\u0163i (\u2026). Apoi s\u0103 trece\u0163i pe r\u00eend, s\u0103 v\u0103 cumineca\u0163i (\u2026). Dac\u0103 nu v\u0103 ajunge, ave\u0163i tineta plin\u0103! Aten\u0163ie, Dumnezeu e de fa\u0163\u0103, totul se petrece dup\u0103 voia mea \u015fi s\u0103-mi c\u00eenta\u0163i mie slave \u015fi osanale. Executarea!\u201d.<\/p>\n<p><strong>b) S\u00eentem pe cale de a deveni \u201eoameni conserv\u0103\u201d, \u015ftampila\u0163i, \u201efalsifica\u0163i pe vapor\u201d, chiar<\/strong><\/p>\n<p>Bertolt Brecht spunea c\u0103 dup\u0103 crimele directe \u015fi colaterale ale celui de-al doilea r\u0103zboi mondial nu se mai poate scrie poezie; dar dup\u0103 crimele \u015fi dup\u0103 suferin\u0163ele neamului rom\u00e2nesc, trecute prea u\u015for \u00een uitare, se mai poate construi un traseu firesc \u00een istorie? Oare b\u00eelbele \u015fi retardul nostru \u00een ceea ce prive\u015fte alinierea la civiliza\u0163ia Europei nu se datoreaz\u0103 tocmai p\u0103catelor nem\u0103rturisite din istoria apropiat\u0103? Nu cumva cei care au condus fenomenul de \u201edes\u0163\u0103rare\u201d \u015fi urma\u015fii lor lupt\u0103 acum ca trecutul s\u0103 fie uitat, minimalizat? \u015ei cum o fac? Relu\u00eend \u00een posesie, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, destinul unei \u0163\u0103ri, duc\u00eend-o spre z\u0103ri f\u0103r\u0103 orizont. Adic\u0103 f\u0103r\u0103 religie, f\u0103r\u0103 cultur\u0103, f\u0103r\u0103 educa\u0163ie definit\u0103, f\u0103r\u0103 modele din s\u00eenul propriei evolu\u0163ii. Astfel, un popor r\u0103t\u0103cit \u00een cea\u0163\u0103 poate fi f\u0103cut victim\u0103 f\u0103r\u0103 nici un fel de problem\u0103, f\u0103r\u0103 efort. \u015ei spune aici profesorul Petru Ursache, vorbind despre profitorii Revolu\u0163iei Rom\u00e2ne, din partea ei nev\u0103zut\u0103: Ea s-a \u015fi ivit \u00een balcon, \u00een chip de \u201erevolu\u0163ie\u201d, radioas\u0103 \u015fi numai z\u00eembet. Ca s\u0103 se respecte tradi\u0163ia, listele au \u015fi intrat \u00een rol, dar numai albele; celelalte nu-\u015fi mai aveau rostul pentru c\u0103, \u00eentre timp, tribunalele poporului, securitatea (veche), \u00eenchisorile, \u015fantajele, denun\u0163urile \u00ee\u015fi \u00eencheiaser\u0103 misiunile \u00eencredin\u0163ate, cu v\u00eerf \u015fi \u00eendesat. Trebuiau lansate alte formule am\u0103gitoare, de acoperire. Beneficiarii albelor s-au numit m\u0103gulitor disiden\u0163i \u015fi eliti\u015fti. Ei aflaser\u0103 din vreme, \u00een chip discret \u015fi tacit, de o \u201eanume schimbare\u201d, mult dorit\u0103 \u015fi ca treapt\u0103 suitoare \u00een cominternism, la \u00een\u0163elegere ruso-american\u0103, a\u015fa c\u0103 au intrat \u00een \u201eopozi\u0163ie\u201d mult \u00eenainte de \u201ec\u0103derea\u201d zidului care n-a c\u0103zut niciodat\u0103; adic\u0103 au \u00eenceput s\u0103 ias\u0103 \u00een Vest, \u201ecu voie de la poli\u0163ie\u201d, s\u0103 spun\u0103 bancuri politice \u00een grupuri mici \u015fi verificate ori s\u0103 se laude c\u0103 ascult\u0103 posturi str\u0103ine. Asta a fost esen\u0163a \u201erevolu\u0163iei\u201d. Rezisten\u0163\u0103 la \u201enea Nicu\u201d, dup\u0103 consemn. Pumnul lui V\u00ee\u015finski \u015fi hohotele de r\u00ees ale lui Brucan din zilele \u00eentunecatului decembrie sunt notele distincte ale celor dou\u0103 momente ultradramatice din trecutul \u201erecent\u201d. De\u015fi s-a f\u0103cut mult\u0103 acroba\u0163ie, se \u015ftie foarte bine \u201e cine a tras \u00een noi (\u015fi) dup\u0103 dou\u0103zeci \u015fi doi\u201d. Ia s\u0103 \u00eendr\u0103zneasc\u0103 cineva s\u0103 spun\u0103 adev\u0103rul! O grindin\u0103 de epitete dintre cele mai grele s-ar abate asupra lui: nostalgic, fascist, legionar, antisemit, rom\u00e2n, na\u0163ionalist; list\u0103 revizuit\u0103 \u015fi adaptat\u0103 dup\u0103 interesele aceluia\u015fi cominternism agresiv.<br \/>\nO interpretare a discursurilor \u201eoficiale\u201d, ale emana\u0163ilor, pe care noi le credeam doar emo\u0163ionale (\u015fi emo\u0163ionate) la Revolu\u0163ie, demonstreaz\u0103 c\u0103 acestea erau, de fapt, purt\u0103toare de mesaje \u00eentre manipulatori, iar c\u0103 biata noastr\u0103 Revolu\u0163ie nu a fost dec\u00eet o nou\u0103 \u201em\u00een\u0103real\u0103\u201d care nu trebuia s\u0103 limpezeasc\u0103 ceva, ci s\u0103 dea un nou sens buim\u0103celii istorice: Cu alte cuvinte, \u201eschimbarea\u201d se impunea imperios, dar sensul ei real nu trebuia s\u0103 fie accesibil pentru stupid people. C\u0103 a fost o \u00eenscenare din vreme g\u00eendit\u0103 \u015fi pus\u0103 la punct, cu actori experimenta\u0163i \u015fi de marc\u0103, o dovede\u015fte a\u015fa-zisul program al revolu\u0163iei expus de Ion Iliescu, \u00een zece puncte, \u00een scena tragi-comic\u0103 a balconului \u015fi \u00een fa\u0163a na\u0163iunii. Prima propozi\u0163ie auzit\u0103 de toat\u0103 lumea a fost: \u201e\u0162ara noastr\u0103 nu mai are grani\u0163e\u201d. Ea avea dublu \u00een\u0163eles. Unul pentru s\u0103rmanii de noi: credeam c\u0103 am sc\u0103pat de terorizantele restric\u0163ii la vam\u0103 \u015fi c\u0103 putem c\u0103l\u0103tori dup\u0103 dorin\u0163\u0103 prin lume, prin locuri de mult visate. Dar nu pentru auzul nostru au fost rostite acele cuvinte, ci pentru ascult\u0103torul nev\u0103zut \u015fi t\u0103inuit, din \u201eloj\u0103\u201d, care dorea s\u0103 se \u00eencredin\u0163eze c\u0103 \u00eentr-o \u00eemprejurare grav\u0103 \u015fi solemn\u0103 s-a dat und\u0103 verde pentru o Rom\u00e2nie f\u0103r\u0103 hotare \u015fi pe cale de dezmembrare.<br \/>\nE drept, \u00eens\u0103, dincolo de \u201erevolu\u0163ia oficial\u0103\u201d, \u00een Rom\u00e2nia au fost alte c\u00eeteva milioane de revolu\u0163ii individuale, duse sau neduse p\u00een\u0103 la cap\u0103t, dar sigur dorite, tr\u0103ite \u00een parte. Lor, celor care au intrat fie cu inocen\u0163\u0103, fie cu disperarea umilitului \u00een Revolu\u0163ie, li se adreseaz\u0103 cartea profesorului Petru Ursache. E ca un \u201emanual de iluminare\u201d, ca o prob\u0103 de luciditate maxim\u0103, ambele venite din calitatea de tr\u0103itor al istoriei descrise, de intelectual care a \u00een\u0163eles deformarea istoriei, de rom\u00e2n care a suferit pentru fiecare nuan\u0163\u0103, pentru fiecare fibr\u0103 smuls\u0103 din destinul alt\u0103 dat\u0103 n\u0103valnic al na\u0163iei rom\u00e2ne. Vor spune noii \u201efilosofi ai socialului\u201d, ai noii ordine sociale, c\u0103 patriile \u015fi no\u0163iunile de neam \u015fi de \u0163ar\u0103, de cultur\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi de religie s\u00eent perimate; c\u0103 acum ne \u00eendrept\u0103m spre o unicitate a fiin\u0163ei, a unei patrii unice, a unei religii unice&#8230;! Ce ar \u00eensemna asta? C\u0103 s\u00eentem pe cale s\u0103 devenim \u201eoameni conserv\u0103\u201d, egali, \u015ftampila\u0163i, cu termene de garan\u0163ie bine definite, eventual \u201efalsifica\u0163i pe vapor\u201d, \u00een manufacturi improvizate, laolalt\u0103 cu teni\u015fii chineze\u015fti, cu conservele de pe\u015fte putrezit, f\u0103r\u0103 identitate. Ni\u015fte monstruozit\u0103\u0163i fiin\u0163iale care mimeaz\u0103 sentimentele doar, decupate dup\u0103 vreun nou \u201epat al lui Procust\u201d, care pot fi aneantizate la comand\u0103, c\u00eend cineva care manipuleaz\u0103 toat\u0103 aceast\u0103 opera\u0163iune decide c\u0103 s-a plictisit. \u015ei apoi: c\u00eend a fost Rom\u00e2nia pe valul istoriei europene? Atunci c\u00eend \u015fi-a definit cel mai bine rela\u0163ia cu propria istorie, cu propria cultur\u0103, cu Dumnezeu \u015fi cu Europa. Adic\u0103 dup\u0103 cele \u201edou\u0103 uniri\u201d, \u00een perioada interbelic\u0103, dup\u0103 ce participase activ la un r\u0103zboi de independen\u0163\u0103 \u015fi la un r\u0103zboi mondial, \u00een care se implicase activ. Elita cultural\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, de la Br\u00e2ncu\u015fi la Cioran, de la Ionesco la Eliade, de la Noica la Nae Ionescu, ca s\u0103 numesc doar c\u00eeteva repere, nu s-a dezvoltat \u00een afara unei etici na\u0163ionale care cuprindea, evident, reperele \u201ede con\u015ftiin\u0163\u0103\u201d ale neamului rom\u00e2nesc. Cum ar putea s\u0103 se dezvolte \u00een condi\u0163ii de decapitare a inteligen\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti, de scoatere \u00een afara discu\u0163iei \u015fi chiar a legii a valorilor istoriei \u015fi culturii na\u0163ionale, un dialog despre viitorul unei \u201ena\u0163ii rom\u00e2ne\u201d? E o \u00eentrebare pus\u0103 sau nu, dar sigur implicit\u0103 \u00een textul c\u0103r\u0163ii \u201eIstorie, genocid, etnocid\u201d a profesorului Petru Ursache.<\/p>\n<p><strong>c) Ce mai \u00eenseamn\u0103 sfin\u0163enia, eroismul \u015fi martirajul \u00een vremuri nedemne?<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/5-2-e1663683437498.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-1\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/5-2-188x300.jpg\" alt=\"\" width=\"188\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-19225 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 188px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 188\/300;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/5-2-188x300.jpg\" alt=\"\" width=\"188\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-19225\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p>Pe acest fond, al unei lupte care se petrecea pe dedesubt, dus\u0103 cu mijloacele insidiozit\u0103\u0163ii \u015fi ale unei experien\u0163e \u201ede istoricid\u201d bine exersat\u0103 \u00een timp, apar \u00eens\u0103 \u015fi eroii. S\u00eent cei care refuz\u0103 ideologizarea, care refuz\u0103 c\u0103derea, care refuz\u0103 reeducarea, care nu pricep cum omul renun\u0163\u0103 de bun\u0103 voie la sacralitate pentru a se \u00eentoarce la \u201eanimalitate\u201d. Sau care, chiar dac\u0103 pricep c\u0103derea celui de al\u0103turi, nu \u00een\u0163eleg c\u0103 \u015fi ei trebuie s\u0103 procedeze la fel. Ei rezist\u0103, ei se ridic\u0103 la nivelul condi\u0163iei de om c\u00ee\u015ftigate \u00een milenii de confruntare cu sine \u015fi cu istoria. Aici este analizat \u201ecazul Goma\u201d, celebrul dizident rom\u00e2n, semnatar al \u201eCartei 77\u201d, un ne\u00eemp\u0103cat cu istoria nici p\u00een\u0103 \u00een ziua de azi, un rezistent la schimb\u0103rile formale dup\u0103 o deformare de substan\u0163\u0103 a caracterului istoriei noastre. Dac\u0103 dup\u0103 Revolu\u0163ie, Paul Goma ar fi ajuns la \u201eadmirarea\u201d lui Iliescu \u015fi a grupului s\u0103u de manipulatori, ar fi creditat manipularea. Rezist\u00eend a r\u0103mas tot Paul Goma, un exemplu de \u201esceptic nem\u00eentuit\u201d. Iat\u0103 ce spune profesorul Petru Ursache dup\u0103 ce a analizat omul prin prisma operei, dup\u0103 \u201ePatimile dup\u0103 Pite\u015fti\u201d, mai ales: Un lucru mi se pare clar ca lumina zilei: idealistul Paul Goma s-a trezit dintr-o dat\u0103 singur, p\u0103r\u0103sit \u015fi de marii s\u0103i colaboratori din Vest (oameni politici, somit\u0103\u0163i literare \u015fi culturale, edituri prestigioase), dar \u015fi din Est, prieteni, mul\u0163ime de oameni care \u00eei pronun\u0163au numele cu m\u00eendrie: iat\u0103 un rom\u00e2n care ne face cinste \u015fi ne reprezint\u0103 cu demnitate.<br \/>\nPrivind lucrurile de la distan\u0163\u0103, pare drama unui om de marc\u0103 \u015fi at\u00eeta tot. \u00cen realitate, este drama unei genera\u0163ii, poate a unei epoci \u00eentregi, \u00een neputin\u0163\u0103 s\u0103 judece lucrurile corect, curajos \u015fi p\u00een\u0103 la cap\u0103t. \u00cen schimb, Goma se arat\u0103 de ne\u00eenvins, d\u00eend impresia c\u0103 st\u0103, acuzator \u015fi neclintit, rezemat de coloana dumnezeiasc\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 sf\u00eer\u015fit a drepturilor omului. \u00cent\u0103rirea \u00eei vine din amintirea anilor de suferin\u0163\u0103, suferin\u0163a ca p\u0103timire \u201edup\u0103 Pite\u015fti\u201d, \u201edup\u0103 Gherla\u201d, \u201edup\u0103 L\u0103te\u015fti\u201d. De partea parcursului sub semnul negrului, rezultatul s-a tradus \u00een victime omene\u015fti; de partea cealalt\u0103, a p\u0103timirii \u015fi a sfin\u0163eniei albului, a izb\u00eendit fiin\u0163a uman\u0103, pe termen lung, \u00een fibra ei cea mai pur\u0103.<br \/>\nUn alt erou al suferin\u0163ei, \u00een r\u0103zboiul nev\u0103zut dar sim\u0163it cu asupr\u0103 de m\u0103sur\u0103 este preotul Gheorghe Calciu &#8211; Dumitreasa. Opera sa, at\u00eet cea tip\u0103rit\u0103, c\u00eet \u015fi cea \u201e\u00een lucrarea cu omul\u201d este analizat\u0103 de profesorul Petru Ursache \u015fi pus\u0103 \u00een rela\u0163ie cu ceea ce a \u00eensemnat credin\u0163a pentru \u201e\u00eenving\u0103torii din \u00eenchisorile comuniste\u201d: Un lucru este mai mult dec\u00eet sigur (&#8230;) Prezen\u0163a real\u0103 a lui Iisus Hristos \u015fi, mai ales, vie, cum s-a v\u0103zut, a fost providen\u0163ial\u0103 \u015fi \u00eent\u0103ritoare pentru de\u0163inu\u0163ii politici rom\u00e2ni, din toate categoriile profesionale \u015fi din toate genera\u0163iile. Din \u00eencercarea \u00eencr\u00eencenat\u0103 de infern dantesc \u015fi de celular \u00eendelung \u00eendurat, dep\u0103\u015find cu mult me\u015fte\u015fugurile nebune\u015fti \u00een cruzime (sadism, varietate de scenarii grote\u015fti, tipologii umane negative), Crucea a ie\u015fit biruitoare.<br \/>\nNicolae Steinhardt a ie\u015fit din \u00eenchisoare \u015fi a scris \u201eJurnalul fericirii\u201d. Nici nu se poate izb\u00eend\u0103 mai mare dec\u00eet s\u0103 ie\u015fi dup\u0103 mul\u0163i ani de temni\u0163\u0103 \u015fi tu s\u0103-i declari tor\u0163ionarului c\u0103 ai fost fericit, pe c\u00eend el nu a fost dec\u00eet o unealt\u0103 debil\u0103 \u00een m\u00eeinile unei puteri satanizate. Evreul convertit la cre\u015ftinism, \u00een \u00eenchisoare, devenit apoi \u201efratele Nicolae\u201d, la m\u0103n\u0103stirea Rohia, a vorbit printre primii de izb\u00eenda credin\u0163ei asupra suferin\u0163ei \u00een lag\u0103rele de exterminare ale intelighen\u0163iei \u015fi credin\u0163ei din Rom\u00e2nia.<br \/>\nP\u0103rintele Iustin P\u00e2rvu a vorbit despre puterea rug\u0103ciunii \u00een temni\u0163\u0103, despre faptul c\u0103 nici la Ierusalim nu s-a auzit un \u201eHristos a \u00eenviat!\u201d mai puternic \u015fi mai fierbinte dec\u00eet \u00een \u201ep\u00eentecele p\u0103m\u00eentului\u201d, \u00een mina de la Baia Sprie. \u015ei tot p\u0103rintele Iustin P\u00e2rvu, cel care a stat vreo \u015faptesprezece ani \u00een \u00eenchisorile comuniste, \u00een cele c\u00eeteva c\u0103r\u0163i de dialoguri pe care le-am realizat \u00eempreun\u0103, spune (ca o concluzie \u015fi ca o iertare t\u00eerzie!) c\u0103 totul a fost o \u00eencercare cu care Dumnezeu demonstreaz\u0103 (\u00eenc\u0103 o dat\u0103) c\u0103 iube\u015fte poporul rom\u00e2n. Pentru c\u0103 Dumnezeu \u00eei ceart\u0103 \u015fi \u00eei \u00eencearc\u0103 numai pe cei pe care \u00eei iube\u015fte: A\u015f putea s\u0103 spun c\u0103, dintr-un anume punct de vedere, poporul nostru, Rom\u00e2nia profund\u0103 a dob\u00eendit mai mult \u00een perioada comunist\u0103. Da, au luat p\u0103m\u00eentul oamenilor, au luat c\u0103ru\u0163ele, caii, boii, dar oamenii au c\u00ee\u015ftigat o mare \u00eencredere \u00een ei \u00een\u015fi\u015fi. A fost \u00eentr-adev\u0103r o perioad\u0103 s\u0103lbatic\u0103, dar e s\u0103lbatic\u0103 \u00een m\u0103sura \u00een care \u00een\u0163elegem superficial r\u0103ul acesta. C\u00eend vom judeca mai profund aceast\u0103 perioad\u0103, dup\u0103 ce vom uita ce-i de uitat \u015fi vom ierta ce-i de iertat, dup\u0103 ce vom judeca ce-i de judecat \u015fi vom \u00eenl\u0103tura ce-i de \u00eenl\u0103turat, vom \u00een\u0163elege c\u0103 a fost o \u00eencercare mare pentru poporul rom\u00e2n ca s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 pe sine. C\u00eend judeci istoria la o distan\u0163\u0103 de c\u00eeteva decenii, altfel o vezi, \u00een\u0163elegi c\u0103 acolo a fost \u015fi voin\u0163a lui Dumnezeu care te zg\u00eel\u0163\u00eeie ca s\u0103 vezi mai bine lumea \u00een care tr\u0103ie\u015fti. Au murit oameni nevinova\u0163i \u00een \u00eenchisorile comuniste, s-au sacrificat intelectuali pentru credin\u0163\u0103 \u015fi pentru patrie. Dar c\u00ee\u0163i oameni nu mor zilnic, la fel de nevinova\u0163i, \u00een accidente? Nu moartea e groaznic\u0103, groaznic e faptul c\u00eend din ea nu \u00een\u0163elege nimic cel care r\u0103m\u00eene \u00een via\u0163\u0103, c\u00eend ea nu serve\u015fte unei cauze. Moartea pentru o cauz\u0103, a\u015fa cum s-au jertfit at\u00ee\u0163ia oameni \u00een \u00eenchisorile comuniste, n-a fost z\u0103darnic\u0103. Dac\u0103 noi \u00eei cinstim azi, dac\u0103 le aprindem o lum\u00eenare \u015fi le pre\u0163uim gesturile \u015fi sacrificiul, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 n-au murit degeaba, poporul \u00een\u0163elege ceva din martirajul lor \u015fi ia aminte. Oamenii care mor \u00een epidemii sau accidente mai s\u00eent cinsti\u0163i a\u015fa cum s\u00eent cinsti\u0163i cei care au murit \u00een numele patriei? De asta, cel care a sc\u0103pat din temni\u0163a comunist\u0103 trebuie s\u0103 depun\u0103 m\u0103rturie \u00een numele celor care au murit acolo. Moartea acolo nu a ales, acolo moartea a luat cum a vrut ea, pe cine a vrut ea, dar \u015fi dup\u0103 cum a dictat Dumnezeu&#8230;!<br \/>\nFiecare capitol al c\u0103r\u0163ii \u201eIstorie, genocid, etnocid\u201d este prefa\u0163at de consistente fragmente ilustratoare din cartea \u201eAiud \u00eens\u00eengerat\u201d a lui Grigore Caraza. Evocarea acestuia, ca unul dintre cei mai inflexibili \u015fi de ne\u00eengenuncheat lupt\u0103tori anticomuni\u015fti \u015fi nu din mun\u0163i, ci chiar din interiorul celulei sau a carcerei de la Aiud, \u00eel determin\u0103 pe profesorul Petru Ursache la o redefinire a no\u0163iunii de erou al timpurilor de care nu ne-am desp\u0103r\u0163it \u00eenc\u0103 decisiv: Eroismul este ca o dezl\u0103n\u0163uire dup\u0103 \u00eendelung\u0103 suferin\u0163\u0103 \u015fi a\u015fteptare, omul purt\u00eendu-l pretutindeni, dar cu ne\u015ftiut\u0103 \u00eenzestrare \u015fi perfect\u0103 cunoa\u015ftere de sine; se afirm\u0103 spontan, imprevizibil, fie \u00een celul\u0103, cum s-a \u00eent\u00eemplat adesea, fie pe \u00eentinsul spa\u0163iu al socio-umanului, sub presiunea evenimentelor de mare solicitudine. Sf\u00eentului \u00eei este dat s\u0103 fiin\u0163eze, mereu, pe trepte suitoare, ca s\u0103 reverse \u00een jurul s\u0103u lumina cea adev\u0103rat\u0103, anun\u0163\u00eend semne benefice p\u00een\u0103 la distan\u0163e tot mai mari. El este chemare \u015fi promisiune, predestinate s\u0103 conduc\u0103 la \u00eemplinire. Cine crede, \u00eel urmeaz\u0103. Eroul este numai zbucium. Salvarea \u00eei vine din partea lui de sfin\u0163enie, cu care este \u00eenzestrat prin fire, ajut\u00eendu-l s\u0103 se \u00eent\u0103reasc\u0103 \u00een ideal, \u00een credin\u0163\u0103 \u015fi \u00een puterea de d\u0103ruire pentru cei neajutora\u0163i. Pe aceast\u0103 cale, sf\u00eentul, eroul \u015fi geniul se \u00eent\u00eelnesc \u00een lucrarea comun\u0103 pentru \u00een\u0103l\u0163area \u00een umanitate, sub jugul fericit \u00eentru Hristos. Martirajul \u00eei \u00eenso\u0163e\u015fte oric\u00eend. Deci: sfin\u0163enie, eroism, martiraj. Un r\u0103zvr\u0103tit de o via\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 odihn\u0103, de nepotolit a fost \u015fi este Grigore Caraza, eroul de la Piata Neam\u0163, de la Aiud, V\u0103c\u0103re\u015fti, Jilava, T\u00eergu Ocna, R\u0103chitoasa (-B\u0103r\u0103gan); \u015fi iar Piatra Neam\u0163, Aiud (-Zarc\u0103)\u2026<br \/>\nReferin\u0163ele nu s\u00eent \u00eent\u00eempl\u0103toare. Pentru c\u0103 \u201cbeneficiarul\u201d a dou\u0103zeci \u015fi unu de ani de \u00eenchisoare, Grigore Caraza, a refuzat orice pact cu securitatea, cu oficialit\u0103\u0163ile comuniste ale vremii, a fost \u00eentemni\u0163at la Aiud chiar \u015fi \u00een perioada c\u00eend Ceau\u015fescu anun\u0163a omenirea c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia nu mai exist\u0103 de\u0163inu\u0163i politici, adic\u0103 dup\u0103 anul 1965. \u015ei iat\u0103 cum \u00ee\u015fi exprima Grigore Caraza rezisten\u0163a, r\u0103spicat, ca un cre\u015ftin din perioadele str\u0103vechi, aruncat \u00een groapa cu lei: \u201cPe 1 septembrie 1976, am cerut ofi\u0163erului de serviciu h\u00eertie de scris \u015fi toc, anun\u0163\u00eend conducerea \u00eenchisorii \u015fi Ministerul de Interne c\u0103 refuz s\u0103 ies din temni\u0163\u0103, refuz s\u0103 mai primesc un eventual pachet, scrisoare, vorbitor \u015fi orice mici a\u015fa-zise drepturi pe care \u00eenchisoarea sau sistemul comunist mi le-ar da. Acest refuz se datora faptului c\u0103 trecusem pe al 20-lea an de temni\u0163\u0103, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 unde nu f\u0103cusem dec\u00eet numai bine \u015fi unde familia mea, din mo\u015fi \u015fi str\u0103mo\u015fi, se jertfise pentru \u0163ar\u0103&#8230;\u201d. Lucruri ca acestea, pilduitoare, se reg\u0103sesc descrise de m\u00eena anchetatorilor \u015fi a securi\u015ftilor, tot rom\u00e2ni \u00een cea mai mare parte, \u015fi \u00een cele c\u00eeteva zeci de tomuri de la CNSAS, care atest\u0103 \u00eencr\u00eencenarea lui Grigore Caraza, \u00een fond libertatea c\u00ee\u015ftigat\u0103 prin suferin\u0163\u0103.<br \/>\n\u00centr-o societate sleit\u0103 de puteri \u015fi de voin\u0163\u0103, \u201cdeidealizat\u0103\u201d, recuperarea eroului \u015fi a eroismului este necesar\u0103. Iar perioada comunist\u0103 nu a produs numai activi\u015fti \u015fi activism de partid, a produs \u015fi eroi.<br \/>\nScriitorul Paul Goma, preotul Gheorghe Calciu Dumitreasa \u015fi \u201eeroul popular\u201d Grigore Caraza s\u00eent cele trei tipuri de eroi care pornesc din zone de implicare diferite, dar care se \u00eent\u00eelnesc \u00een aceea\u015fi cauz\u0103. Resorturile intime s\u00eent acelea\u015fi \u015fi se refer\u0103 la valorile consacrate ale unui neam. Modalit\u0103\u0163ile de ac\u0163iune s\u00eent diferite, dar au aceea\u015fi \u00eencr\u00eencenare, au aceea\u015fi disperat\u0103 generozitate cu care vor s\u0103-\u015fi salveze semenii de la c\u0103dere. Chiar dac\u0103 vocile lor au sunat o vreme \u00een pustiu, ca ale unei Cassandre care se adresa unei lumi surde sau la\u015fe, m\u0103car ecoul s-a f\u0103cut auzit. Cartea profesorului Petru Ursache este ecoul acestor pilduitoare destine \u015fi voci care, \u00een plin\u0103 prigoan\u0103 inchizitorial\u0103, au avut t\u0103ria s\u0103 spun\u0103 precum Iov: &#8222;C\u0103ci acum dac\u0103 a\u015f t\u0103cea, a\u015f muri&#8221;.<\/p>\n<p><strong>7. Academia, sens deviat<\/strong><\/p>\n<p>\u00centr-o Academie adev\u0103rat\u0103 \u2013 nu (\u00eentr-)un surogat postcomunist! \u2013 profesorul ar fi avut un loc privilegiat. \u00cel recomandau opera, statura intelectual\u0103, risipirea \u00een semeni. Nu cred c\u0103 el \u015fi-a dorit vreodat\u0103 s\u0103 fie academician, dar o Academie adev\u0103rat\u0103 (principii, reguli, moral\u0103) ar fi vrut s\u0103 aib\u0103 \u00eentre membrii s\u0103i un asemenea intelectual. \u00centr-o discu\u0163ie cu Profesorul, am fost am\u00eendoi de acord c\u0103 Academia Rom\u00e2n\u0103 pare s\u0103 fie o conserv\u0103 cu un con\u0163inut expirat. Nici nu o arunci, c\u0103 s-ar putea s\u0103 \u00ee\u0163i \u0163in\u0103 de foame la nevoie, dar nici nu o consumi, c\u0103 nu ai chef s\u0103 te intoxici cu ceea ce con\u0163ine. \u00cen acela\u015fi timp nici nu po\u0163i s\u0103 o \u201eaneantizezi\u201d \u00een vreun fel, a\u015ftep\u0163i s\u0103 se reformeze natural, ca poporul lui Moise r\u0103t\u0103citor prin pustie. Numai c\u0103 pustia noastr\u0103 e p\u00een\u0103 dincolo de r\u0103bdarea noastr\u0103.<\/p>\n<p><strong>8. La plecare<\/strong><\/p>\n<p>Cu c\u00eeteva zile \u00eenainte \u201ede plecare\u201d am primit un telefon de la Profesor. Ie\u015fise dintr-o com\u0103 indus\u0103, dup\u0103 ce i se montaser\u0103 patru stenturi pe vene la o clinic\u0103 din Ia\u015fi. Frem\u0103ta s\u0103 se apuce de treab\u0103, s\u0103 scrie, s\u0103 termine cele trei c\u0103r\u0163i pe care le avea pe masa de lucru. Acceptase s\u0103 se opereze nu pentru c\u0103 ar fi suferit de ceva aparte \u00een acel moment, ci pentru c\u0103 \u00ee\u015fi dorea s\u0103 fie \u201eperfect s\u0103n\u0103tos\u201d ca s\u0103 scrie, ra\u0163iunea sa de a fi \u0163inea de proiectele \u00een desf\u0103\u015furare. De bune decenii Profesorul nu gusta nici o pic\u0103tur\u0103 de alcool, nu fumase niciodat\u0103, viciul lui era, realmente, munca. Dup\u0103 pensionare \u00ee\u015fi p\u0103strase un biroua\u015f \u00een universitate, ca s\u0103 plece de acas\u0103 \u201eca la serviciu\u201d, rigoarea \u015fi programul fiind propice studiului \u015fi muncii. A fost scos, \u00een anii din urm\u0103, din cei c\u00ee\u0163iva metri p\u0103tra\u0163i de birou cu for\u0163a, ca s\u0103 fac\u0103 loc cuiva care trebuia s\u0103 se simt\u0103 \u201euniversitar\u201d. A suferit enorm, de\u015fi nu o spunea, ca s\u0103 nu implice emo\u0163ional pe cei din preajm\u0103. O p\u0103\u0163iser\u0103 \u015fi al\u0163ii \u00een istorie, chiar mai brutal, de la Lucian Blaga la I. D. S\u00eerbu, de la Nichifor Crainic la Constantin Noica. Palid\u0103 consolare!<\/p>\n<p><strong>9. \u201eUn pl\u00eens\u201d pentru Petru Ursache<\/strong><\/p>\n<p>Petru Ursache: ,,Moartea mai poate fi adev\u0103rat\u0103 \u015fi real\u0103 c\u00eend \u00eendepline\u015fte un rost; spre deosebire de moartea banal\u0103, comun\u0103. Omul ales, eroul tragic \u015ftie s\u0103 moar\u0103, experiment\u00eend propria-i existen\u0163\u0103 dramatic\u0103, \u00een sens ini\u0163iatic \u015fi \u00een circumstan\u0163e misterice, a\u015fa cum i-a fost dat prin tradi\u0163ie \u015fi p\u0103storului carpatic.\u201d<br \/>\nCe s\u0103 r\u0103spundem? \u201eLupii se m\u0103n\u00eenc\u0103 \u00eentre ei,\/ Noi ne hr\u0103nim cu idei.\/ Dumnezeu e sus, Dumnezeu e jos,\/ Oamenii? Vai de ei&#8230;!\u201d.<\/p>\n<p><em> Piatra Neam\u0163, 12 august 2013<\/em><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/6-4-e1663683511802.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-2\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/6-4-205x300.jpg\" alt=\"\" width=\"205\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-19228 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 205px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 205\/300;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/6-4-205x300.jpg\" alt=\"\" width=\"205\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-19228\" \/><\/noscript><\/a><a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/7-1-e1663683564184.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-3\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/7-1-242x300.jpg\" alt=\"\" width=\"242\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-19227 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 242px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 242\/300;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/7-1-242x300.jpg\" alt=\"\" width=\"242\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-19227\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Adrian ALUI GHEORGHE Profesorul 1. Am am\u00eenat, am am\u00eenat Multe \u015fi importante lucruri, pe care ar fi trebuit s\u0103 le<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19224"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19224"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19224\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19229,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19224\/revisions\/19229"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19224"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19224"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19224"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}