{"id":19180,"date":"2022-09-15T21:52:13","date_gmt":"2022-09-15T18:52:13","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19180"},"modified":"2022-09-15T21:52:13","modified_gmt":"2022-09-15T18:52:13","slug":"spatii-culturale-nr-31-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19180","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 31 (11)"},"content":{"rendered":"

Artemiza-Delia AS\u0102NACHE<\/strong>
\n\"\"

P\u00e2nza de p\u0103ianjen sau \u00cen c\u0103utarea fericirii<\/strong><\/p>\n

\u201eP\u00e2nza… nu cred c\u0103 este romanul unei mari singur\u0103t\u0103\u0163i. E romanul vie\u0163ii mele, a\u015fa cum a fost, cu e\u015fecurile ei, care mi-au folosit totu\u015fi, f\u0103r\u0103 de care n-a\u015f fi scris. Romanul s-ar fi putut numi, foarte bine, \u00cen c\u0103utarea fericirii\u201d , spune Cella Serghi \u00een ultimul s\u0103u interviu acordat \u00eenainte s\u0103 moar\u0103 so\u021bilor Ilie \u0219i Doina Rad. Tema fericirii, str\u00e2ns corelat\u0103 cu tema iubirii, apare frecvent \u00een romanele scriitoarelor noastre interbelice, dar \u0219i \u00een literatura universal\u0103. Leg\u0103tura dintre fericire \u0219i iubire este subliniat\u0103, printre al\u021bii, \u0219i de filozoful britanic Bertrand Russell, care scrie \u00een 1930 \u00een eseul The Conquest of Happiness (tradus \u0219i publicat \u00een rom\u00e2n\u0103 \u00een 2011 la Editura Humanitas sub titlul \u00cen c\u0103utarea fericirii) c\u0103 \u201efericirea unui om depinde \u00een parte de \u00eemprejur\u0103rile exterioare, iar \u00een parte de el \u00eensu\u0219i\u201d \u0219i c\u0103 \u201efaptul de a fi iubit este o puternic\u0103 surs\u0103 de fericire\u201d .
\nEroina Cellei Serghi din P\u00e2nza de p\u0103ianjen \u2013 Diana Slavu \u2013 va urm\u0103ri toat\u0103 via\u021ba fericirea, la fel ca autoarea \u00eens\u0103\u0219i, care va m\u0103rturisi: \u201e\u00cen timp ce tata \u00ee\u0219i c\u0103uta, greu, cum a c\u0103utat totdeauna, bucata de p\u00e2ine, eu \u00eemi c\u0103utam \u00abfericirea\u00bb\u201d . A te plimba pe str\u0103zile Parisului, liber, respir\u00e2nd aerul cultural al capitalei franceze reprezenta pentru t\u00e2n\u0103ra Cella Serghi fericirea suprem\u0103. Dup\u0103 ce ajunge s\u0103-\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 acest vis, ea \u00ee\u0219i d\u0103 seama c\u0103 exist\u0103 lucruri mult mai importante \u00een via\u021b\u0103. Ea va c\u0103uta apoi iubirea perfect\u0103, a\u0219a cum va face \u0219i Diana \u00een roman, pun\u00e2ndu-\u0219i problema fericirii celor din jur. \u00cen accep\u021biunea Cellei Serghi, o femeie fericit\u0103 este curajoas\u0103, independent\u0103 \u0219i \u201ec\u00e2\u0219tig\u0103toare \u00een meciul cu via\u021ba\u201d , un meci pe care protagonista ei pare s\u0103-l piard\u0103.
\nAdopt\u00e2nd ca tehnica literar\u0103 metoda jurnalului, a amintirilor scrise de un personaj care \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i analizeze parcursul existen\u021bial, motivele din spatele unor ac\u021biuni, pozi\u021bionarea sa \u00een raport cu propria con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i cu lumea, Cella Serghi creeaz\u0103 povestea unei femei ce se las\u0103 cunoscut\u0103 prin propriile m\u0103rturisiri, dar \u0219i prin acelea alea prietenei sale, Ilinca Dima. Ea este cea care va citi caietele de amintiri ale Dianei, coment\u00e2nd unele scene, complet\u00e2ndu-le cu perspectiva sa asupra evenimentelor, \u00eentregind imaginea Dianei. Metoda jurnalului, \u00eemprumutat\u0103 de la Andr\u00e9 Gide de to\u021bi scriitorii rom\u00e2ni adep\u021bi ai autenticismului, este o formul\u0103 narativ\u0103 care i se potrive\u0219te autoarei, apropiat\u0103 de operele autobiografice prin lecturile pe care le face \u00een adolescen\u021b\u0103. Asemeni lui Camil Petrescu, ea este adepta unei scrieri anticalofile, f\u0103r\u0103 \u00eenflorituri artistice, cu gre\u0219eli de ortografie \u0219i de gramatic\u0103, gre\u0219eli pe care i le corecteaz\u0103 fiecare din cei trei lectori ai s\u0103i – Mihail Sebastian, Liviu Rebreanu \u0219i Camil Petrescu. De\u0219i acesta din urm\u0103 sus\u021bine cu t\u0103rie un astfel de stil, el se dovede\u0219te foarte aspru \u00een judecarea P\u00e2nzei de p\u0103ianjen. \u00cen opinia sa, romanul \u201ee plin de gafe, dintre care una singur\u0103 (dintre sute \u0219i sute) ar \u00eengropa o carte\u201d .
\nCu toate c\u0103 neag\u0103 influen\u021ba lui Camil Petrescu asupra construc\u021biei romanului s\u0103u, Cella Serghi o pl\u0103m\u0103de\u0219te pe Diana dup\u0103 recomand\u0103rile lui: fata este de o frumuse\u021be alunecoas\u0103, care unora li se pare extraordinar\u0103, \u00een timp ce altora li se pare comun\u0103, este o fire sportiv\u0103, care \u0219tie s\u0103 se bucure de beneficiile vie\u021bii moderne, se \u00eembrac\u0103 cu gust, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103-\u0219i sublinieze feminitatea, respect\u00e2nd \u00eentru totul codul modern de vestimenta\u021bie pe care Camil Petrescu \u00eel sus\u021bine cu ardoare, de la discu\u021biile private, p\u00e2n\u0103 \u00een articole teoretice \u0219i romane.
\nSpre deosebire de Diana, Ilinca este o fire mai retras\u0103, reflexiv\u0103, sobr\u0103, martor\u0103, la fel ca Mini din Fecioarele despletite, a multora dintre \u00eent\u00e2mpl\u0103rile pe care le tr\u0103ie\u0219te eroina. Provenind dintr-o familie bun\u0103, f\u0103r\u0103 grija zilei de m\u00e2ine, Ilinca este reprezentanta unei alte lumi, o lume la care Diana t\u00e2nje\u0219te. Ea are \u00een roman rolul unui \u201e\u00abjudec\u0103tor\u00bb pe c\u00e2t posibil obiectiv al faptelor dezv\u0103luite, artificiul \u00abcititorului dramatizat\u00bb func\u021bion\u00e2nd ca emblem\u0103 a interfe\u021bei dintre dou\u0103 lumi \u0219i dou\u0103 subiectivit\u0103\u021bi distincte\u201d , care percep lucrurile \u00een mod diferit. Imaginea din caietele Dianei este confruntat\u0103 cu imaginea pe care \u0219i-o face Ilinca despre ea, cu imaginile celor care o cunosc (doamna Dima, pictorul Petre Barbu, so\u021bul Dianei, Michi Ioanescu, unele prietene comune), dezv\u0103luind, ca \u00eentr-un joc de oglinzi sau ca \u00eentr-un \u201edosar de existen\u021be\u201d, o personalitate complex\u0103, general-uman\u0103.
\nDe la prezentul ac\u021biunii din roman \u2013 Ilinca \u0219i Diana se \u00eent\u00e2lnesc la sala de sport, cea din urm\u0103 anun\u021b\u00e2ndu-i prietenei sale plecarea la Paris \u2013 ne \u00eentoarcem \u00een timp, \u00een trecut, la copil\u0103ria Dianei, descris\u0103 \u00een ni\u0219te caiete pe care i le trimite prietenei sale \u00eenainte de a p\u0103r\u0103si \u021bara. \u00cencep\u00e2nd s\u0103 le citeasc\u0103, Ilinca devine din ce \u00een mai absorbit\u0103 de povestea Dianei, desprinz\u00e2ndu-se de cotidian, chiar de concret, p\u0103\u0219ind pe drumul unei fic\u021biuni: \u201eAm \u00eenceput s\u0103 citesc caietele Dianei pe scaunul din fa\u021ba pianului, unde m\u0103 aflam c\u00e2nd mi le-a adus fata din cas\u0103. Am \u00eenceput s\u0103 le citesc lacom, fiindc\u0103 era vorba de Diana. Apoi, parc\u0103 n-a mai fost vorba de prietena mea, Diana, cu care chiar acum trei zile am stat al\u0103turi, pe o banc\u0103 din sala de gimnastic\u0103 de la ONEF, ci de un personaj de roman\u201d. Via\u0163a devine literatur\u0103 \u015fi invers, mai ales c\u0103 \u015fi Diana se \u00eentreab\u0103, la un moment dat, dac\u0103 Ilinca exist\u0103 cu adev\u0103rat sau dac\u0103 este doar o inven\u0163ie a sa: \u201eCe ai f\u0103cut \u00een to\u0163i anii ace\u015ftia, Ilinco, ce \u015ftiu despre tine, ce ai g\u00e2ndit, cine e\u015fti? M-am \u00eentrebat dac\u0103 exi\u015fti \u015fi altfel dec\u00e2t \u00een \u00eenchipuirea mea sau dac\u0103 nu e\u015fti cumva tot eu, a\u015fa cum a\u015f vrea s\u0103 fiu, sau un personaj fictiv, imaginat anume pentru confesiunile mele\u201d.
\n\u00cent\u00e2lnim \u00een P\u00e2nza de p\u0103ianjen c\u00e2teva elemente de metaroman (Diana scrie la \u0219coal\u0103 o compunere cu titlul unei sugestive metafore existen\u021biale \u201eP\u00e2nza de p\u0103ianjen\u201d), \u00een spiritul literaturii vremii: \u201eTenta\u021bia (auto)reflexivit\u0103\u0163ii, definitorie pentru literatura \u00abtinerei genera\u0163ii\u00bb interbelice, p\u0103trunde, foarte firesc, \u015fi \u00een cartea mai pu\u0163in reflexivei Cella Serghi, P\u00e2nza de p\u0103ianjen fiind, \u015fi din acest punct de vedere, un roman al vremii sale. Un roman a c\u0103rui modernitate transpare din partitura narativ\u0103 destul de complicat\u0103, construit\u0103 din ambiguit\u0103\u0163i, din suprapuneri \u015fi din coresponden\u0163e abil ticluite\u201d .
\n\tIlinca afl\u0103 despre copil\u0103ria nefericit\u0103 a Dianei, marcat\u0103 de lipsuri materiale \u015fi de confortul unei case solide, stabile, \u00een care personalitatea fetei s\u0103 se dezvolte la ad\u0103post de marile greut\u0103\u0163i ale vie\u0163ii. Locuind pe r\u00e2nd \u00een mai multe ora\u015fe, \u00een case \u00eenchiriate, ba chiar \u015fi \u00een unele camere ale unui bordel, Diana va cunoa\u015fte lumea celor s\u0103raci, va fi martora unor evenimente tulbur\u0103toare (moarte, sinucidere), va traversa mai multe medii, lucruri care o vor maturiza mult mai repede dec\u00e2t pe colegii ei de genera\u0163ie. De\u015fi poart\u0103 \u015fi ea aceea\u015fi uniform\u0103 \u015fcolar\u0103, se distinge de la dep\u0103rtare de restul fetelor din clas\u0103, prin ceva al ei – frumuse\u0163e, naturale\u0163e, maturitate. Pentru Diana s\u0103r\u0103cia nu \u00eenseamn\u0103 fericire, ca \u00een religia cre\u015ftin\u0103, ci umilin\u0163\u0103, \u00eenjosire. Ea va c\u0103uta mereu s\u0103-\u015fi ascund\u0103 mizeria od\u0103ilor de \u00eenchiriat \u00een care tr\u0103ie\u015fte, unde \u00ee\u015fi face temele coco\u0163at\u0103 pe un \u015fifonier, f\u0103r\u0103 un spa\u0163iu al ei, f\u0103r\u0103 o garderob\u0103, f\u0103r\u0103 multe dintre obiectele \u015fi podoabele at\u00e2t de necesare unei fete. \u00cen ciuda faptului c\u0103 nu \u00ee\u015fi permite prea mult lux, \u0163inuta ei este \u00eentotdeauna impecabil\u0103, vestimenta\u0163ia ei este \u00eentotdeauna original\u0103, reu\u015find s\u0103 treac\u0103 printre prietenii s\u0103i drept o fat\u0103 dintr-o familie bun\u0103. Ea va fi din cauza aceasta invidiat\u0103 de multe ori, f\u0103r\u0103 ca ceilal\u0163i s\u0103 b\u0103nuiasc\u0103 vreodat\u0103 imensele chinuri \u015fi greut\u0103\u0163i cu care Diana \u00ee\u015fi face o rochie nou\u0103 (de cele mai multe ori din rochii mai vechi ale mamei).
\nLocurile \u015fi mediile s\u0103race prin care se perind\u0103 familia Savu sunt prilej pentru narator de a zugr\u0103vi \u00een tu\u015fe realiste o lume divers\u0103, de la mahalaua cu od\u0103i muceg\u0103ite la s\u0103li fastuoase de recep\u0163ie, de la fabrici \u00een care muncitorii lucreaz\u0103 \u00een condi\u0163ii insalubre p\u00e2n\u0103 la s\u0103li de expozi\u0163ie unde vine doar lumea bun\u0103. Perioada de dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial este surprind\u0103 \u00een toate aspecte sale, cu l\u0103rgirea diferen\u0163elor de clas\u0103, cu dorin\u0163a tr\u0103irii din plin a vie\u0163ii, dup\u0103 ororile r\u0103zboiului. F\u0103c\u00e2nd parte din noua genera\u0163ie, Diana va fi cuprins\u0103 \u015fi ea de valul de evenimente mondene la care particip\u0103 toat\u0103 lumea, de nebunia anilor \u201820 \u2013 \u201930, plec\u00e2nd la mare, la Mangalia ori Balcic, sau la munte, particip\u00e2nd la serate, \u00eent\u00e2lniri, conferin\u0163e etc. \u00cen toat\u0103 aceast\u0103 v\u00e2ltoare \u00een care protagonista se arunc\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi dea prea bine seama ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, dar cu un entuziasm specific v\u00e2rstei, ea caut\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103seasc\u0103 fericirea. De\u015fi duce \u00een spate povara multor genera\u0163ii de provenien\u0163\u0103 modest\u0103, Diana va \u00eencerca s\u0103 ajung\u0103 mai sus.
\nUn prim pas \u00een acest sens va fi c\u0103s\u0103toria cu Tomi (Michi) Ioanescu, dup\u0103 cum singur\u0103 m\u0103rturise\u015fte: \u201eAm avut o copil\u0103rie cenu\u015fie, grea, o adolescen\u0163\u0103 f\u0103cut\u0103 din lipsuri \u015fi umilin\u0163e, \u00eentr-o lume care huzurea, \u015fi c\u0103s\u0103toria mea, \u00een aparen\u0163\u0103 liber aleas\u0103, a fost for\u0163at\u0103 de nevoia de a m\u0103 elibera de p\u0103ienjeni\u015ful s\u0103r\u0103ciei. (…) Am crezut c\u0103, m\u0103rit\u00e2ndu-m\u0103 cu Michi, sar c\u00e2teva trepte, de la periferia societ\u0103\u0163ii, spre zonele ei mai de sus, \u015fi scap de incertitudinea zilei de m\u00e2ine, de echivocul obositor \u00een care jocul aparen\u0163elor ne oblig\u0103 s\u0103 tr\u0103im\u201d. Nu avem de-a face a\u015fadar cu o c\u0103s\u0103torie din dragoste, ci cu una din interes, o c\u0103s\u0103torie care devine pe zi ce trece mai ap\u0103s\u0103toare, mai insuportabil\u0103, mai ales c\u0103 Diana descoper\u0103 la Michi gesturi \u015fi comportamente care i se par de neacceptat (lipsit de orice delicate\u0163e \u015fi discre\u0163ie, ne\u00eendem\u00e2natic, greoi etc.) Un alt factor de nemul\u0163umire \u00een c\u0103snicie este \u015fi insatisfac\u0163ia sexual\u0103, primele nop\u0163i petrecute \u00eempreun\u0103 fiind un adev\u0103rat chin pentru am\u00e2ndoi, departe de imaginile suave pe care le are Diana despre dragoste. Av\u00e2nd \u00een cap o iubire ideal\u0103, platonic\u0103 pentru pictorul Petre Barbu de care se \u00eendr\u0103goste\u015fte la mare pe c\u00e2nd avea \u015faisprezece ani, Diana nu \u015ftie nimic despre dragostea fizic\u0103. Discu\u0163iile de la \u015fcoal\u0103 cu colegele ori \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103rile \u015fi s\u0103ruturile furate de Michi \u00eenainte de c\u0103s\u0103torie nu ajut\u0103 nici ele: \u201eCe mult vorbeam la \u015fcoal\u0103, \u00een recrea\u0163ie, \u015fi chiar \u00een banc\u0103, \u00een \u015foapt\u0103, despre c\u0103s\u0103torie, despre dragoste! Cu c\u00e2t\u0103 \u00eenfrigurare imaginam nop\u0163ile de miere ale colegelor din clasele mai mari, care, termin\u00e2nd \u015fcoala, se m\u0103ritau. Ce sigure eram c\u0103 \u015ftim totul despre cele dint\u00e2i \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103ri. \u015ei iat\u0103-m\u0103 \u00een fa\u0163a lui Michi, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 \u00een\u0163eleg, rece, gesturi absurde, grote\u015fti, \u00eencerc\u0103ri neizbutite. Au fost nop\u0163i chinuitoare, din care am\u00e2ndoi ie\u015feam obosi\u0163i, umili\u0163i, dezam\u0103gi\u0163i. Am devenit la Bucure\u015fti, dup\u0103 multe alte nop\u0163i, femeia lui Michi, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 ajung la bucuria spre care tindeam, la deplin\u0103tatea spre care aspiram \u015fi, care, totu\u015fi, b\u0103nuiam c\u0103 poate, c\u0103 trebuie s\u0103 existe\u201d.
\nDiana va cunoa\u015fte bucuria dragostei fizice \u00een bra\u0163ele lui Alex Dobrescu, un t\u00e2n\u0103r cu studii de medicin\u0103 pe care \u00eel va \u00eent\u00e2lni la Balcic. \u00centre ei se \u00eenfirip\u0103 o poveste magic\u0103, a\u015fa cum visa Diana pe plaja de la Mangalia \u00een compania lui Petre Barbu. Eroina simte acum c\u0103 este fericit\u0103: \u201eCe e fericirea? Ce caut? Dac\u0103 m-ar fi \u00eentrebat cineva, cu o lun\u0103 \u00eenainte, ce e fericirea, a\u015f fi \u00eenceput a\u015fa, ca la \u015fcoal\u0103: \u00abEste c\u00e2nd… Este c\u00e2nd vine Alex… sau numai c\u00e2nd \u00eel a\u015ftept pe Alex… Am pe cine a\u015ftepta cu drag. Poate at\u00e2t \u00eemi ajunge…\u00bb\u201d Diana se va \u00eendr\u0103gosti nebune\u015fte de el, cei doi tr\u0103ind pentru o vreme o extraordinar\u0103 poveste de dragoste. Iubirea lor \u00eencepe s\u0103 fie \u00eentunecat\u0103 \u00eens\u0103 de remu\u015fc\u0103rile pe care \u00eencepe s\u0103 le aib\u0103 Diana pentru c\u0103-\u015fi \u00een\u015fal\u0103 so\u0163ul, dar \u015fi prin unele gesturi ale lui Alex care \u00eei st\u00e2rnesc femeii gelozia \u015fi o fac s\u0103 se \u00eendoiasc\u0103 de profunzimea rela\u0163iei lor. Toat\u0103 existen\u0163a Dianei va fi de acum \u00eencolo \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00eentre dragostea pentru Alex \u015fi respectul pentru Michi. De unul este legat\u0103 trupe\u015fte, de cel\u0103lalt suflete\u015fte. Prins\u0103 \u015fi mai ad\u00e2nc \u00een p\u00e2nza de p\u0103ianjen, femeia se va zbate din ce \u00een ce mai tare s\u0103 se elibereze.
\n\u201eZbuciumul Dianei aprofundeaz\u0103 psihologia adulterinei care pare at\u00e2t de condamnabil\u0103 \u00een romanele despre drama geloziei la Camil Petrescu, Lovinescu \u015fi Holban. Secretul adulterinelor Ela din Ultima noapte… sau Diana din romanele lui Lovinescu se prezint\u0103 mult\u0103 vreme sub forma misterului cu care gelozia b\u0103rbatului le \u00eenconjorar\u0103 gesturile p\u00e2n\u0103 la descoperirea vinov\u0103\u0163iei\u201d . P\u00e2nza de p\u0103ianjen, \u00een schimb, aduce \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 perspectiva unei femei care \u00ee\u015fi \u00een\u015fal\u0103 b\u0103rbatul, dezv\u0103luind motiva\u0163iile din spatele unui asemenea gest reprobabil. Diana este v\u0103zut\u0103 ca o destr\u0103b\u0103lat\u0103, ca o stricat\u0103 care \u00ee\u015fi bate joc de Michi (sunt cuvintele doamnei Dima, mama Ilinc\u0103i), ca o femeie care pune \u00een pericol c\u0103sniciile celor din jur (c\u00e2nd \u00ee\u015fi caut\u0103 de lucru ca student\u0103 la Drept nici nu avocat nu vrea s\u0103 o angajeze pe motiv c\u0103 este… prea frumoas\u0103!). Judecata celorlal\u0163i este foarte aspr\u0103, \u00eentr-o societate tradi\u0163ional\u0103 \u00een care aventurile b\u0103rbatului sunt trecute cu vederea, iar cele ale femeii condamnate. Singura care \u00een\u0163elege cum a fost via\u0163a Dianei, care \u015ftie, de fapt, ce e \u00een sufletul ei, este Ilinca, iar Ilinca este o fire prea slab\u0103, care nu \u00ee\u015fi poate ap\u0103ra cum se cuvine prietena \u00een fa\u0163a \u00eenver\u015fun\u0103rii celor din jur. Diana nu se poate salva dec\u00e2t singur\u0103.
\n\u00cendoielile ei, procesele ei de con\u015ftiin\u0163\u0103, zbuciumul interior \u0163in pagini \u00eentregi, pagini \u00een care naratorul suprinde foarte bine psihologia eroinei, sf\u00e2\u015fiat\u0103 de \u00eentrebarea: am dreptul s\u0103 fiu fericit\u0103, sacrific\u00e2ndu-l pe Michi? Iat\u0103 r\u0103spunsul ei, acela\u015fi, redat de mai multe ori: \u201eM\u0103 revolt: \u00abNu am dreptul s\u0103 fiu fericit\u0103?\u00bb R\u0103spunsul vine dintr-un ad\u00e2nc pe care nu mi-l cunosc, r\u0103sun\u0103tor \u015fi hot\u0103r\u00e2t: \u00abNu!\u00bb\u201d sau \u201eSigur c\u0103 nu aveam dreptul s\u0103 fiu fericit\u0103 min\u0163indu-l pe Michi. Dar c\u00e2t\u0103 nevoie aveam s\u0103 fiu fericit\u0103!\u201d Este exclama\u0163ia unui suflet chinuit, sensibil, care \u00ee\u015fi face prea multe probleme \u00een privin\u0163a drepturilor cuvenite sau nu, \u00een privin\u0163a moralei etc. Situa\u0163ia ei este cu at\u00e2t mai dramatic\u0103 \u015fi mai grea, pentru c\u0103 Michi, \u00een ciuda unor defecte, nu este un so\u0163 r\u0103u: \u201eLa ea bovarismul nu e alimentat \u00eentr-o c\u0103snicie de ra\u0163iune cu un so\u0163 condamnabil datorit\u0103 purt\u0103rilor sale de parvenit brutal, ca T\u0103nase Scatiu, ori obedient, gata la orice acceptare, ca Dr\u0103g\u0103nescu din Concert de muzic\u0103 din Bach. Michi Ioanescu din cartea Cellei Serghi \u00ee\u015fi iube\u015fte \u015fi ocrote\u015fte cu adev\u0103rat nevasta, ceea ce provoac\u0103 un conflict interior cu dimensiuni dramatice femeii care descoper\u0103 la un moment dat dragostea \u00een afara c\u0103s\u0103toriei \u015fi pe de o parte, \u00ee\u015fi ap\u0103r\u0103 dreptul la amor, pe de alta \u2013 nu vrea s\u0103 \u00een\u015fele \u00eencrederea ce \u015fi-a pus-o Michi \u00een ea\u201d .
\nP\u00e2n\u0103 la urm\u0103 Diana reu\u015fe\u015fte s\u0103 \u00ee\u015fi limpezeasc\u0103 sentimentele fa\u0163\u0103 de Michi, d\u00e2ndu-\u015fi seama c\u0103 pentru el nu poate sim\u0163i altceva dec\u00e2t duio\u015fie \u015fi camaraderie, singurul l\u00e2ng\u0103 care se simte femeie fiind Alex: \u201el\u00e2ng\u0103 el se simte bine, \u00een toat\u0103 feminitatea ei nelini\u0219tit\u0103, \u00een voluptatea lene\u0219\u0103, \u00een senzualitatea rafinat\u0103 \u0219i-n poezia provizoratului. Diana este n\u0103scut\u0103 pentru acest farmec trist al provizoratului, c\u0103ci toat\u0103 existen\u021ba ei n-a fost dec\u00e2t o \u00een\u0219el\u0103toare speran\u021b\u0103 \u0219i o plutire \u00eentre nesiguran\u021be; candoarea ei se revars\u0103 asupra lui Michi, cu toate rezervele-i de maternitate refulat\u0103, pentru Alex p\u0103str\u00e2nd numai o feminitate turbure, unduioas\u0103\u201d .
\n\u00cen preajma lui Alex, pentru care este capabil\u0103 \u0219i s\u0103 comit\u0103 crim\u0103, Diana \u00eenflore\u0219te. Cei doi \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i men\u021bin\u0103 rela\u021bia secret\u0103, dar lucru este foarte greu, mai ales c\u0103 apartamentul lui Alex este situat \u00een aceea\u0219i cl\u0103dire \u00een care Diana lucreaz\u0103 ca secretar\u0103 \u00eentr-un birou de avocatur\u0103. Iubirea ei este at\u00e2t de mare, dorin\u021ba de a fi cu el at\u00e2t de imperativ\u0103, \u00eenc\u00e2t personajul \u00ee\u0219i risc\u0103 de mai multe ori slujba, c\u0103snicia, reputa\u021bia, trec\u00e2nd peste orice pentru a fi cu el, sper\u00e2nd s\u0103 fie fericit\u0103 al\u0103turi de el: \u201eN\u0103d\u0103jduiam s\u0103 fiu fericit\u0103. Voi fi fericit\u0103, \u00een sf\u00e2r\u0219it! Nu voi fi trecut prin via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tiu ce \u00eenseamn\u0103 o fericire mare, adev\u0103rat\u0103, f\u0103cut\u0103 nu din f\u0103r\u00e2me, ca p\u00e2n\u0103 acum. (..) Vreau, dimpotriv\u0103, s\u0103 \u00eencerc totul, cu orice pre\u021b, cu orice lupt\u0103, cu sacrificiul demnit\u0103\u021bii…\u201d Pentru el, Diana se va pune \u00een situa\u021bii ridicole, manifest\u00e2nd o gelozie boln\u0103vicioas\u0103 ori de c\u00e2te ori \u00eel vede pe Alex cu alt\u0103 femeie, eroina Cellei Serghi av\u00e2nd ceva din \u00eend\u00e2rjirea \u0219i nebunia din amor a lui \u0218tefan Gheorghidiu. Fericirea devine un lucru concret, ia trupul lui Alex: \u201eL-am luat de g\u00e2t \u0219i ne-am s\u0103rutat ca dup\u0103 o absen\u021b\u0103 lung\u0103 \u0219i ca un jur\u0103m\u00e2nt c\u0103 niciodat\u0103 nu ne vom mai desp\u0103r\u021bi. Apoi i-am s\u0103rutat p\u0103rul, fruntea. (Voiam s\u0103 m\u0103 conving c\u0103 exist\u0103, c\u0103 suntem \u00eempreun\u0103 iar, c\u0103 fericirea e \u00een m\u00e2na mea, concret\u0103, a\u0219a cum e scoar\u021ba unui copac, o cea\u0219c\u0103, o carte)\u201d.
\nDiana \u00ee\u0219i va da seama treptat c\u0103 nici Alex nu reprezint\u0103 b\u0103rbatul ideal, constat\u00e2nd c\u0103 nu este capabil s\u0103 \u00eentre\u021bin\u0103 o familie, c\u0103 o minte, c\u0103 e u\u0219uratic, aventurier etc. Personajul ajunge la concluzia c\u0103 fericirea nu este o dragoste senzual\u0103, ambalat\u0103 \u00een poezie, cum nu a fost nici c\u0103s\u0103toria f\u0103cut\u0103 cu g\u00e2ndul c\u0103 \u00een timp se va lega din ce \u00een ce mai tare de Michi. Femeia se las\u0103 am\u0103git\u0103 de Alex, fiindc\u0103 are nevoie de aceast\u0103 experien\u021b\u0103, de aceast\u0103 iluzie a fericirii pe care crede c\u0103 a g\u0103sit-o: \u201eam nevoie s\u0103 fiu ame\u021bit\u0103, s\u0103 evadez din cenu\u0219iul vie\u021bii (o nevoie penibil\u0103, ca nevoia de morfin\u0103), \u0219i nu sunt fericit\u0103, adic\u0103 nu pot fi ame\u021bit\u0103 dec\u00e2t \u00een bra\u021bele lui\u201d.
\nProtagonista se ata\u0219eaz\u0103 de b\u0103rba\u021bii din via\u021ba ei, sper\u00e2nd c\u0103 o pot salva, c\u0103 o pot face fericit\u0103. Totul este \u00eens\u0103 o himer\u0103, pentru c\u0103 fericirea \u201enu e euforia, v\u00e2rtejul, be\u021bia, senzualitatea difuz\u0103, camuflat\u0103 \u00een at\u00e2tea \u00eenveli\u0219uri poleite de o poezie fals\u0103\u201d. Spre finalul romanului, Diana se scutur\u0103 de tot trecutul ei, de \u201etoxinele Mangaliei\u201d, de \u201efarmecul Bacicului\u201d, se rupe de Alex, de Michi \u0219i va pleca \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie de purificare la Paris. Ea \u00ee\u0219i va da seama c\u0103 adev\u0103rata fericire \u00eenseamn\u0103 \u00eemp\u0103carea cu sine, armonizarea celor dou\u0103 Diane (fata s\u0103rac\u0103, vulnerabil\u0103, traumatizat\u0103 \u0219i fiin\u021ba dezinvolt\u0103, senin\u0103, cochet\u0103), a celor dou\u0103 identit\u0103\u021bi pe care le-a dezvoltat din copil\u0103rie: \u201eDar iat\u0103-m\u0103 vindecat\u0103. Umblu pe strad\u0103 ca un om \u00eentreg. (…) V\u0103d acum totul altfel, de la o alt\u0103 \u00een\u0103l\u021bime, cu al\u021bi ochi… (…) O raz\u0103 de soare trece piezi\u0219 printr-un loc \u00een care cerul de fum opac se deschide. O v\u0103d reflectat\u0103 \u00eentr-un ochi de ap\u0103 care anun\u021b\u0103 dezghe\u021bul. Adulmec prim\u0103vara. E poate prea devreme, dar simt c\u0103 nimic nu mai poate opri prim\u0103vara din drumul pe care a pornit…\u201d Rena\u0219terea naturii consun\u0103 cu rena\u0219terea personajului, care va porni \u0219i el pe alt drum, de la cap\u0103t.<\/p>\n

Bibliografie
\nBur\u021ba-Cernat, Bianca, Fotografie de grup cu scriitoare uitate. Proza feminin\u0103 interbelic\u0103, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2011
\nConstantinescu, Pompiliu, Cella Serghi: P\u00e2nza de p\u0103ianjen, \u00een Romanul rom\u00e2nesc interbelic, Editura Minerva, Bucure\u0219ti, 1977
\nPetrescu, Camil, Note zilnice, Prefa\u021b\u0103, text stabilit, note, cronologie \u0219i indice de nume de Florica Ichim, Editura Gramar, Bucure\u0219ti, 2003
\nRad, Ilie, Rad, Doina,\u201eLa 85 de ani, doar cu sunetul m\u0103rii \u015fi amintirile copil\u0103riei\u201d, http:\/\/jurnalul.ro\/, 13 Apr 2009, accesat ultima dat\u0103 pe 14 septembrie 2013 la http:\/\/jurnalul.ro\/cultura\/carte\/la-85-de-ani-doar-cu-sunetul-marii-si-amintirile-copilariei-504380.html
\nRadian, Sanda, Portrete feminine \u00een romanul rom\u00e2nesc interbelic, Editura Minerva, Bucure\u015fti, 1986
\nRussell, Bertrand, \u00cen c\u0103utarea fericirii, Editura Humanitas, Bucure\u0219ti, 2011<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Artemiza-Delia AS\u0102NACHE P\u00e2nza de p\u0103ianjen sau \u00cen c\u0103utarea fericirii \u201eP\u00e2nza… nu cred c\u0103 este romanul unei mari singur\u0103t\u0103\u0163i. E romanul<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19180"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19180"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19180\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19181,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19180\/revisions\/19181"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19180"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19180"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19180"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}