{"id":19148,"date":"2022-09-13T12:34:37","date_gmt":"2022-09-13T09:34:37","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19148"},"modified":"2022-09-13T12:37:31","modified_gmt":"2022-09-13T09:37:31","slug":"spatii-culturale-nr-31-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19148","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 31 (9)"},"content":{"rendered":"

Titi DAMIAN<\/strong>
\n\"\"

\u00ceNTOARCEREA de Dumitru D\u0103n\u0103il\u0103<\/strong>
\nsau
\n\u201e\u00cenainte de toate, oamenii r\u0103m\u00e2n\u201d<\/strong><\/p>\n

\u201eNu \u015ftiu al\u0163ii cum sunt\u201d, ca s\u0103-l parafrazez pe genialul \u00eenainta\u015f, dar apropierea mea de scriitorul Dumitru D\u0103n\u0103il\u0103 s-a f\u0103cut anevoios, \u00een timp. La multele \u00eent\u00e2lniri cu scriitorii, fie la Casa de Cultur\u0103 a Sindicatelor Buz\u0103u, sub patronajul lui Marin Ifrim, fie la Biblioteca Jude\u0163ean\u0103, unde se lansau c\u0103r\u0163i de prim\u0103 m\u00e2n\u0103, ne str\u00e2ngeam protocolar m\u00e2inile \u015fi ne adresam unul altuia scurt \u015fi politicos. Ba chiar, de 1 Decembrie anul trecut, am lansat \u00eempreun\u0103, eu \u2013 o carte de cronici literare, el – un roman, ambele bine primite de cei prezen\u0163i, \u015fi nu numai. Mi-amintesc c\u0103 mi-a vorbit \u015fi de un confrate ialomi\u0163ean, apreciatul jurnalist Ion Alecu. P\u00e2n\u0103 \u00eentr-o zi din var\u0103, c\u00e2nd primesc prin po\u015ft\u0103 o carte a Domniei Sale, cu o dedica\u0163ie care m\u0103 onoreaz\u0103: \u201eCu admira\u0163ie fa\u0163\u0103 de opera Domniei Sale \u015fi cu respect fa\u0163\u0103 de omul Titi Damian.\u201d Nu dedica\u0163ia m-a pus \u00een mi\u015fcare, ci OMUL pe care l-am descoperit urm\u0103rindu-i biografia, dar mai ales cartea, \u00eentruc\u00e2t aborda o tem\u0103 tare mult drag\u0103 mie: satul rom\u00e2nesc contemporan. Am citit-o cu toat\u0103 seriozitatea, pentru c\u0103 voiam s\u0103-mi confrunt opiniile cu ale unui confrate pe care l-am sim\u0163it responsabil, onest \u015fi \u00eengrijorat, la fel de mult, fa\u0163\u0103 de destinul satului rom\u00e2nesc actual.
\n\tCartea domnului Dumitru D\u0103n\u0103il\u0103 are, structural, tematic \u015fi stilistic, toate ingredientele unui roman clasic. Tema romanului \u00ceNTOARCEREA, editura Editgraph, Buz\u0103u, 2012, 178 pag., este familia, apar\u0163in\u00e2nd unui clan ce presupune p\u0103rin\u0163i, bunici \u015fi copii. Un clan dintr-un sat rom\u00e2nesc tradi\u0163ional de c\u00e2mpie pe care societatea socialist\u0103 multilateral dezvoltat\u0103 l-a \u00eempr\u0103\u015ftiat, l-a pulverizat, oblig\u00e2ndu-l s\u0103-\u015fi piard\u0103 valorile morale, adic\u0103 busola existen\u0163ei. O alienare pe care cu greu poate s\u0103 o vindece societatea instaurat\u0103 dup\u0103 marea Revolu\u0163ie Socialist\u0103 Rom\u00e2n\u0103 din Decembrie 1989, sau cum \u00eei zic unii amar-ironic, \u00een zeflemea, Marea Zbenguial\u0103. Oricum, marea victim\u0103, \u00eenainte \u015fi dup\u0103 Decembrie, este familia. De fapt, spune Dumitru D\u0103n\u0103il\u0103 \u00een cartea sa, ceea ce s-a fr\u00e2nt \u00eenainte, s-a des\u0103v\u00e2r\u015fit dup\u0103. Mai mult chiar, autorul merge mai profund, abord\u00e2nd \u015fi un alt nivel – satul rom\u00e2nesc atacat \u00een articula\u0163iile sale vitale, prin atragerea obsedant\u0103 \u015fi exagerat\u0103 a for\u0163ei de munc\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 la ora\u015f, din timpul comunismului, transform\u00e2nd-o \u00eentr-o clas\u0103 dezr\u0103d\u0103cinat\u0103, primit\u0103 cu suspiciune de ora\u015f \u015fi refuzat\u0103 treptat de sat.
\n\tRomanul sugereaz\u0103 cititorului contemporan, indirect, o \u00eentrebare obsedant\u0103, foarte actual\u0103: Va mai fi posibil\u0103 revigorarea satului rom\u00e2nesc \u00een structurile sale tradi\u0163ionale?
\n\tR\u0103spunsul \u00eel afl\u0103 cititorul, urm\u0103rind cu o curiozitate cresc\u00e2nd\u0103, evolu\u0163ia familiei \u0163\u0103ranului George B\u0103r\u0103gan, zis P\u0103lma\u015fu, din Padina Buz\u0103ului.
\n\tScriitorul, un \u201eh\u00e2r\u015fit\u201d al scrisului, ziarist de profesie, procedeaz\u0103 cu metod\u0103. Construie\u015fte incipitul romanului cu r\u0103bdare \u015fi cu meticulozitate, pornind de la un eveniment pe care acest \u0163\u0103ran nonagenar dore\u015fte s\u0103-l organizeze cu tot dinadinsul: aniversarea a 90 de ani de via\u0163\u0103 \u00een s\u00e2nul familiei. Propozi\u0163ia prim\u0103 are valoarea unui laitmotiv, concentr\u00e2nd o imens\u0103 a\u015fteptare: \u201eAt\u00e2t mai are, o zi, \u015fi atinge nou\u0103zeci de ani.\u201d Aniversarea lui George B\u0103r\u0103gan este, de fapt, doar un pretext, c\u0103ci, sim\u0163ind pericolul disolu\u0163iei accelerate a familiei \u015fi a valorilor morale ce o sus\u0163in, ar vrea s\u0103 le dea sfaturi urma\u015filor, pornind de la \u00een\u0103l\u0163imea experien\u0163ei sale de via\u0163\u0103: \u201eCopiii \u0103\u015ftia n-ascult\u0103, domnule, ei \u015ftiu totu\u2019, nu po\u0163i s\u0103 le stai cu o vorb\u0103 \u00eempotriv\u0103, c\u0103 te \u015fi dau la \u00eentors, te \u00eenv\u0103luie cu vorba, s\u0103 faci cum zic ei, c\u0103 ei cic\u0103 \u015ftiu ce spun, au, chipurile, carte. O \u015fti ei ce spun, da\u2019 via\u0163a-i altfel. Io \u015ftiu mai bine cum e via\u0163a, ei asta n-o \u00een\u0163\u0103leg, \u015fi o \u0163in p-a lor. Cu satu\u2019 cum m\u0103 \u00een\u0163\u0103leg?\u201d B\u0103tr\u00e2nul e \u00een pas cu vremurile. I-a chemat cu mobilul, ap\u0103s\u00e2nd cam anevoie tastele cu degetele lui mari, b\u0103t\u0103torite, \u201es\u0103 nu plece niciunul cu greutate pe suflet de la petrecerea lui.\u201d
\n\tDe aici \u00eencolo, \u00een c\u00e2teva zeci de pagini bune, iese la iveal\u0103 jurnalistul Dumitru D\u0103n\u0103il\u0103. Simte c\u0103 este necesar\u0103 c\u00e2te o biografie a celor r\u0103ma\u015fi din neamul B\u0103r\u0103ganilor, dar \u015fi a acelora pe care vitregiile vremurilor au f\u0103cut s\u0103 se piard\u0103. Din neamul B\u0103r\u0103ganilor a r\u0103mas \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarea Profira Leonte din Bucure\u015fti, acum ie\u015fit\u0103 la pensie, ascunz\u00e2ndu-le o boal\u0103 grea \u201ece b\u00e2ntuie acum femeile.\u201d A r\u0103mas Angelica R\u0103ducanu, \u015fi ea pensionar\u0103, fost\u0103 muncitoare la o fabric\u0103 de textile din Buz\u0103u. Ea are patru copii: Vi\u015fan, \u201ec\u00e2nt\u0103 la chitar\u0103 \u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103 bini\u015for\u201d, Eleonora, coafez\u0103, apoi, Mirel, agent de paz\u0103, \u015fi Ionu\u0163, ziarist. Simpla enumerare a profesiilor acestora este suficient\u0103 s\u0103 eviden\u0163ieze precaritatea existen\u0163ei femiliei actuale, tr\u0103ind nesigur, doar asigur\u00e2ndu-\u015fi minimul existen\u0163ei, f\u0103r\u0103 mari speran\u0163e pentru ziua de m\u00e2ine.
\n\tNu mai pot veni la \u00eent\u00e2lnire Vlad, fiul cel mare care a murit, de-abia \u00eentors din armat\u0103, \u00eentr-un accident stupid de tractor, nici Luca ,,\u00eenjunghiat mi\u015fele\u015fte pe la spate, c\u00e2nd se \u00eentorcea de la c\u00e2mp\u201d, probabil o r\u0103zbunare din dragoste. Nu mai poate veni nici Floarea, so\u0163ia lui, disp\u0103rut\u0103 cu vreo 20 de ani \u00een urm\u0103, dup\u0103 ce a z\u0103cut de o boal\u0103 grea, \u201ecu toat\u0103 \u00eempotrivirea lui B\u0103r\u0103gan \u015fi a doctorilor.\u201d Mai sunt trei farfurii \u00een plus: fata Profirei, avocata Despina, so\u0163ul s\u0103u Cristache, \u015fi beizadeaua Eusebiu, vinovat \u00eentr-un grav accident de circula\u0163ie, din care \u00eencearc\u0103 s\u0103 scape cu fa\u0163a curat\u0103.
\n\tDe aici \u00eencolo, revine \u00een scen\u0103 scriitorul D\u0103n\u0103il\u0103, sco\u0163\u00e2nd \u00een eviden\u0163\u0103 un prim nucleu epic, ce cuprinde preg\u0103tirile f\u0103cute cu toat\u0103 grija chiar de c\u0103tre b\u0103tr\u00e2n, ajutat de c\u0103tre b\u0103iatul s\u0103u de cas\u0103 \u015fi n\u0103dejdea lui, Codrin. El simte c\u0103 mai are c\u00e2te ceva de spus vie\u0163ii: \u201eUltimu\u2019 B\u0103r\u0103gan nu s\u0103 d\u0103 r\u0103pus a\u015fa d\u0103 u\u015for. Da, nu-i simplu s\u0103 fii ultimu\u2019. Te bate mereu g\u00e2ndu\u2019 c\u0103 mai ai d\u0103 f\u0103cut ceva, d\u0103 spus ceva, c\u0103 la\u015fi ceva neterminat p\u0103 lumea asta. \u015ei eu nu vreau s\u0103 plec p\u00e2n\u0103 nu las totu\u2019 \u00een ordine!\u201d Urmeaz\u0103 sosirea lor, a doua zi, pe la pr\u00e2nz, to\u0163i intoneaz\u0103 cam formal, f\u0103r\u0103 prea mult entuziasm \u201eMul\u0163i ani tr\u0103iasc\u0103!\u201d, prime\u015fte, cam protocolar, daruri. Descoper\u0103 c\u0103 familia lui este divizat\u0103 politic, dovad\u0103 fiind \u00eempuns\u0103turile destul de acide dintre nepo\u0163ii fra\u0163i, Ionu\u0163 \u015fi Mirel.
\n\tGrea misiune are b\u0103tr\u00e2nul B\u0103r\u0103gan (nume generic, cum se observ\u0103 u\u015for), de a aduce la matc\u0103 o familie at\u00e2t de \u00eempr\u0103\u015ftiat\u0103 \u015fi de eterogen\u0103! Speran\u0163a lui este c\u0103, fiind constr\u00e2n\u015fi de vremurile destul de confuze pe care le tr\u0103iesc la ora\u015f, ace\u015ftia vor efectua o \u201ebejenie\u201d invers\u0103, adic\u0103 vor \u00eenv\u0103\u0163a, chiar la v\u00e2rsta pension\u0103rii, s\u0103 devin\u0103 \u0163\u0103rani.
\n\tOdat\u0103 cu finalul petrecerii, ziaristul revine la condi\u0163ia de scriitor. \u00ce\u015fi desface firul epic \u00een dou\u0103 planuri care vor merge paralel, av\u00e2nd ca nucleu fiecare c\u00e2te o poveste de dragoste.
\n\tPrimul plan urm\u0103re\u015fte destinul familiei R\u0103ducanu, care, constr\u00e2ns\u0103 de vicisitudinile vie\u0163ii de ora\u015f (pensie mic\u0103, boal\u0103, patru in\u015fi \u00eenghesui\u0163i \u00eentr-un apartament de dou\u0103 camere), hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 se stabileasc\u0103 la Padina. \u00cen apartament urmeaz\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cei doi fra\u0163i, afla\u0163i tot timpul \u00eentr-o perpetu\u0103 ciond\u0103neal\u0103. De aici \u00eencolo, romanul devine captivant, urm\u0103rind evolu\u0163ia acestora. Mirel tr\u0103ie\u015fte o frumoas\u0103 poveste de dragoste cu frumoasa \u015fi sensibila Zenovia, \u00eentunecat\u0103 de insisten\u0163ele destul de abrupte ale lui Ionu\u0163 asupra purit\u0103\u0163ii fetei, dar \u015fi o evolu\u0163ie spectaculoas\u0103 \u00een carier\u0103 a celor doi. Zenovia r\u0103m\u00e2ne, dup\u0103 opinia mea, personajul cel mai luminos din aceast\u0103 lume aflat\u0103 \u00een degringolad\u0103.
\n\tDac\u0103 acest prim fir epic este plasat \u00een contemporaneitate, povestea \u00eentemeierii familiei B\u0103r\u0103gan, zis P\u0103lma\u015fu, este rupt\u0103 din realitatea satului rom\u00e2nesc, foarte aproape de cele din pove\u015fti, asem\u0103n\u0103toare \u00eentruc\u00e2tva cu povestea Glaneta\u015fului. Chipe\u015ful fl\u0103c\u0103u George B\u0103r\u0103gan este asaltat \u00een tinere\u0163e de c\u0103tre \u00eenst\u0103rita Fili\u0163a Co\u015fovei \u015fi de s\u0103raca Floarea, ambele sper\u00e2nd \u015fi a\u015ftept\u00e2ndu-l s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 de la oaste: \u201eN-am \u00een\u0163\u0103les d\u0103 ce umbla dup\u0103 mine, c\u00e2nd ea era bogat\u0103, venea dintr-o familie \u00eenst\u0103rit\u0103 a Padinii. C\u00e2nd o vedeam a\u015fa frumoas\u0103 \u015fi \u00een hainele ei scumpe, nu \u00eendr\u0103zneam nici s\u0103-i trec prin fa\u0163\u0103 […] C\u00e2nd a ap\u0103rut Floarea, proasp\u0103t\u0103, firav\u0103 \u015fi stingher\u0103, am fost sigur c\u0103 bog\u0103tana o s\u0103 se dea la o parte \u015fi o s\u0103 ne lase \u00een pace, vedea \u015fi ea c\u0103 m\u0103 potriveam cu Floarea.\u201d Povestea lor de dragoste are acest \u00eenceput, dar avatarurile sunt urm\u0103rite de cititor cu sufletul la gur\u0103. Singurul regret al b\u0103tr\u00e2nului este c\u0103 nu i-a spus niciodat\u0103 so\u0163iei, \u00een via\u0163\u0103, c\u00e2t de mult a iubit-o.
\n\tSe pare c\u0103 destinul \u00eei va \u00eemplini dorin\u0163a sa ascuns\u0103 de a face o sut\u0103 de ani, dar tot destinul se r\u0103zg\u00e2nde\u015fte. \u00centr-o zi se \u00eempiedic\u0103, \u00ee\u015fi rupe un picior, urmeaz\u0103 o lung\u0103 convalescen\u0163\u0103, durerea fizic\u0103 este accentuat\u0103 \u015fi de o imens\u0103 durere sufleteasc\u0103: moartea fiicei Profira, lovit\u0103 de aceea\u015fi boal\u0103 nemiloas\u0103 ca \u015fi a so\u0163iei.
\n\tO ultim\u0103 scen\u0103 \u00eel prezint\u0103 pe George B\u0103r\u0103gan \u00een ipostaza de \u00een\u0163elept al satului. Este vizitat de un grup pe \u0163\u0103rani care vin s\u0103-i cear\u0103 sfatul, la o \u0163uic\u0103, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu o op\u0163iune politic\u0103 de la referendum. Dup\u0103 plecarea lor, b\u0103tr\u00e2nul are presentimentul mor\u0163ii: \u201eDa io, dac\u0103 ar fi s\u0103 plec m\u00e2ine, ce ve\u015fti duc p\u0103 lumea cealalt\u0103? Ce le spui io \u0103lora de dincolo c\u0103 s-a petrecut mai d\u0103 soi p\u0103 lumea asta? \u00cei greu, da tre\u2019 s\u0103 aleg \u00eenainte d\u0103 plecare, s\u0103 nu m\u0103 duc acolo nepreg\u0103tit.\u201d B\u0103tr\u00e2nul n-a apucat s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre faptele mai importante petrecute pe p\u0103m\u00e2nt: \u201e\u00cel apuc\u0103 \u00een somn o durere n\u0103prasnic\u0103 \u00een piept, care alunec\u0103 \u00een bra\u0163e \u015fi \u00een spate. \u015ei \u00een stomac alunec\u0103, nu-\u015fi d\u0103 bine seama unde \u00eel doare, peste tot n-are timp s\u0103 se mai l\u0103mureasc\u0103. Simte c\u0103 se petrece ceva nepetrecut, nefiresc, nelumesc, simte c\u0103 vine sf\u00e2r\u015fitul: \u201d Este poate, cea mai frumoas\u0103 scen\u0103 din roman, comparabil\u0103 cu aceea a mor\u0163ii lui Ilie Moromete. Litania lui este echivalent\u0103 cu faimoasa propozi\u0163ie morome\u0163ian\u0103: \u00abDomnule, eu totdeauna am dus o via\u0163\u0103 independent\u0103!\u00bb
\n\tFinalul romanului este constituit dintr-un excelent eseu, de data aceasta optimist, al jurnalistului Dumitru D\u0103n\u0103il\u0103, av\u00e2nd ca tem\u0103 sf\u00e2r\u015fitul lumii acesteia \u015fi \u00eenceputul alteia noi: \u201eS\u0103 ne oprim aici, de\u015fi am putea s\u0103 mergem mai departe cu num\u0103r\u0103toarea, de-alde B\u0103r\u0103gan sunt \u015fi vor fi c\u00e2t \u00eei lumea, chit c\u0103 \u00eei cheam\u0103 a\u015fa sau altfel. \u0162\u0103ranul rom\u00e2n \u015fi spiritul lui de dreptate nu vor pieri nicic\u00e2nd. Nici dac\u0103 tehnica va da n\u0103val\u0103 peste sat, cum a dat \u00een \u0163\u0103rile avansate. Omul de la \u0163ar\u0103 se va adapta mereu vremurilor, se va transforma mereu, dar nu va pieri. Va fi un om modern, \u00eens\u0103 la fel de legat de p\u0103m\u00e2nt, de obiceiuri \u015fi tradi\u0163ii, la fel de \u00eencr\u00e2ncenat, de \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat \u00een b\u0103t\u0103liile lui cu natura \u015fi cu cei ce \u00eencalc\u0103 legile omeniei. \u0162\u0103ranul din el nu va disp\u0103rea nicic\u00e2nd.\u201d Locul lui B\u0103r\u0103gan \u00eel va lua, simbolic, copilul s\u0103u de cas\u0103, acum energicul \u015fi vigurosul Codrin.
\n\tRomanul \u00ceNTOARCEREA este dovada unui scriitor viguros, sobru \u015fi serios, asemeni scrisului s\u0103u, bun cunosc\u0103tor, \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, al satului \u015fi al ora\u015fului, tr\u0103ind, prin scrisul s\u0103u, drama lor \u00een aceast\u0103 perpetu\u0103 tranzi\u0163ie, dar optimist \u00een op\u0163iunea sa fundamental\u0103: \u201eNimic n-o fi ve\u015fnic, dar lupta trebuie dus\u0103 mai departe, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd \u015ftii c\u0103 e\u015fti ultimul lupt\u0103tor.\u201d Are un condei exersat \u00eentr-un stil limpede, cursiv, organizat, \u00ee\u015fi individualizeaz\u0103 personajul principal printr-un grai neao\u015f, muntenesc. Povestea vie\u0163ii lui George B\u0103r\u0103gan \u00eenseamn\u0103 cinste, lupt\u0103, t\u0103rie moral\u0103, adic\u0103 un model pentru urma\u015fi. O carte care \u00eel \u00eendeamn\u0103 pe cititor la o reflec\u0163ie, poate la o dezbatere na\u0163ional\u0103 despre destinul satului rom\u00e2nesc. O carte care nu pune numai \u00eentreb\u0103ri, dar ofer\u0103 \u015fi r\u0103spunsuri. O carte \u00een care mul\u0163i dintre cititori \u00ee\u015fi vor redescoperi destinele.<\/p>\n


\n Ionel POPA<\/strong>
\n\"\"

Editorialul Mircea Dinutz \u2013 un model<\/strong>*<\/p>\n

\tEditorialul este, dup\u0103 o metafor\u0103 cam uzat\u0103 prin folosire excesiv\u0103, coloana vertebral\u0103 a unei reviste\/ a unui cotidian. Parafraz\u00e2nd alt\u0103 zicere \u00een circula\u0163ie putem formula \u015fi noi: Editorialul \u00eemi spune cine e\u015fti. Caracterul \u015fi moralitatea editorialistului amprenteaz\u0103 puternic \u015fi publica\u0163ia respectiv\u0103. Portretul ideal al unui conduc\u0103tor de revist\u0103 ar trebui s\u0103 se \u00eenscrie \u00een urm\u0103toarele coordonate de excelen\u0163\u0103: probitate moral\u0103, calitate \u015fi \u0163inut\u0103 intelectual\u0103 exemplare, profesionalism, obiectivitate, puterea de convingere, arta de a folosi poten\u0163ele expresive ale limbii, polemica s\u0103 fie una de idei, nu atac la persoan\u0103, folosirea unui limbaj civilizat\u2026
\n Fiecare conduc\u0103tor de revist\u0103 \u00ee\u015fi inaugureaz\u0103 p\u0103storitul printr-un editorial-program. C\u0103 gestul \u015fi programul au drept suport o angajare onest\u0103 \u015fi din convingere \u00een numele unor idei nobile sau expresie a unui orgoliu ori a unei angaj\u0103ri interesate \u015fi de conjunctur\u0103, va da seama revista num\u0103r de num\u0103r.
\n Editorialul program al lui Mircea Dinutz [Nr.1 (45)\/ 2008] formuleaz\u0103 c\u00e2teva principii \u015fi obiective pe care \u00ee\u015fi propune s\u0103 le urmeze. Conducerea sa nu va \u00eensemna \u201cun nou \u00eenceput\u201d, ci o continuare cu aspira\u0163ii spre mai bine, spre noi \u00eempliniri a ceea ce a realizat ctitorul. Alt obiectiv este men\u0163inerea cercului de colaboratori \u015fi l\u0103rgirea lui cu noi condeie de valoare, angajarea \u00een numele valorii \u015fi adev\u0103rului, totul sintetizat \u00een deviza \u201cs\u0103 ne citim \u015fi s\u0103 ne respect\u0103m unii pe al\u0163ii\u201d. O continuare \u015fi completare a acestui program este editorialul bilan\u0163 prilejuit de aniversarea Nr. 50 al revistei. Paginile respective r\u0103m\u00e2n un document pentru istoricul literar.
\n Av\u00e2nd un puternic grund de moral\u0103 civic\u0103, editorialele lui MD din \u201cPro Saeculum\u201d graviteaz\u0103 \u00een jurul a dou\u0103 teme majore: lumea literar\u0103 (cultural\u0103) \u015fi \u015fcoala. Aceast\u0103 preferin\u0163\u0103 tematic\u0103 se justific\u0103 nu at\u00e2t prin profesiunea prim\u0103 a editorialistului ori profilului revistei, c\u00e2t convingerii d-sale c\u0103 prin \u015fcoal\u0103 \u015fi crea\u0163ie un popor supune veacurile \u015fi dup\u0103 posibila lui dispari\u0163ie fizic\u0103 de pe scena istoriei. Prin urmare, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor dup\u0103 editorialul-program urm\u0103toarele dou\u0103 sunt, stricto sensu, consacrate lumii scriitorice\u015fti. (Spiritul solidarit\u0103\u0163ii \u2013 (\u00eenc\u0103)o valoare pierdut\u0103?!) \u015fi \u015fcolii (Quo vadis, Juventute?!)
\n Un mic tratat de sociologie \u015fi filosofie pedagogic\u0103 este textul Quo vadis, Juventute?! Cred c\u0103 MD este prea optimist de vreme ce realitatea pe care o arat\u0103 cu degetul e mult mai dur\u0103, contrazic\u00e2ndu-l. \u00centrebarea din titlu este mult mai cuprinz\u0103toare dec\u00e2t pare, iar dac\u0103 la vremea c\u00e2nd a fost pus\u0103 p\u0103rea u\u015for retoric\u0103, acum a devenit grav\u0103. Dup\u0103 orice moment de revolu\u0163ie urmeaz\u0103 o perioad\u0103 de tranzi\u0163ie, care produce ,,omul de tranzi\u0163ie\u201d. Cu rare excep\u0163ii, tranzi\u0163ia este nici mai lung\u0103, nici mai scurt\u0103. \u00cen cazul nostru, tranzi\u0163ia, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 a avut un anumit con\u0163inut, a fost \u015fi de durat\u0103 \u015fi dureroas\u0103. De ce? Una din cauze este, f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate, faptul c\u0103 ceea ce, \u00een decembrie 1989, ar fi trebuit s\u0103 fie revolu\u0163ie a fost confiscat. \u015etim noi de cine \u015fi cum!
\n Ce i-a dat ,,revolu\u0163ia\u201d omului, \u00een general, tineretului \u00een particular? O libertate despre care nu \u015ftia mai nimic \u015fi nici ce s\u0103 fac\u0103 cu ea. \u00cen atare condi\u0163ii beneficiarii libert\u0103\u0163ii \u015fi libertatea \u00eens\u0103\u015fi au fost u\u015for de manipulat \u015fi \u00eenlocuite cu tot felul de surogate pentru am\u0103girea frustr\u0103rilor anterioare, dar \u015fi a celor viitoare. Men\u0163ionata manipulare a \u00eenlocuit pe a voi \u015fi pe a putea doar cu a auzi \u015fi cu a vedea. \u015ei ce aude \u015fi vede t\u00e2n\u0103ra genera\u0163ie? ,,Dup\u0103 1992, au ap\u0103rut televiziunile particulare, apoi \u2013 prin extindere treptat\u0103 \u2013 o re\u0163ea monstruoas\u0103 de calculatoare [internetul] prin care se \u00eencearc\u0103 a se controla o imens\u0103 informa\u0163ie (oare?)\u201d. Atitudinea luat\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 \u00eempotrivire la progresul \u015ftiin\u0163ific \u015fi tehnologic, ci \u00eentrebarea grav\u0103: cine folose\u015fte acest progres \u015fi \u00een ce scop? O alt\u0103 problem\u0103 \u00eengrijor\u0103toare este virusul indus de acest progres care, dac\u0103 se merge \u00eenainte \u00een acest ritm f\u0103r\u0103 vaccin, va duce la \u00eemboln\u0103virea ,,s\u00e2ngelui intelectual\u201d \u015fi moral.
\nT\u00e2n\u0103rul de azi vede \u015fi aude cum lumea e m\u00e2nat\u0103 \u00een lupt\u0103 doar pentru bani, putere, sex. Pe fundalul acestui zgomot diavolesc, sticla \u015fi o mare parte din pres\u0103 ofer\u0103 fel \u015fi fel de show-uri cu dive, divi \u015fi vedete politice care mai de care mai imbecili, incul\u0163i, analfabe\u0163i \u015fi total lipsi\u0163i de bunul sim\u0163 omenesc. Mai auzim despre reforma \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, dar nu o vedem: ,,Ministerul \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, al Cercet\u0103rii \u015fi\u2026 al Educa\u0163iei (a\u0163i citit bine) \u015fi-a schimbat \u00een ultimii 17-18 ani denumirea de patru ori, mini\u015ftrii de 11 ori \u015fi moravurile\u2026 niciodat\u0103.\u201d \u015ecoala din vremea comunismului, din nefericire, a avut multe neajunsuri, dar acest adev\u0103r nu trebuie s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 nu vedem o seam\u0103 de realiz\u0103ri datorate nu sistemului, ci unor dasc\u0103li deosebi\u0163i. (Drumul spre poezie). \u00cenl\u0103turarea \u015fcolii din procesul edific\u0103rii adev\u0103ratelor \u015fi durabilelor valori etice, intelectuale \u015fi spirituale are pe termen mediu \u015fi lung urm\u0103ri negative: r\u0103sturnarea criteriilor de evaluare, acceptarea \u015fi promovarea diplomelor de carton, \u00eenlocuirea \u00eentrecerii oneste cu tot felul de criterii-trucuri \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, renun\u0163area la testamentul b\u0103tr\u00e2nului V\u0103c\u0103rescu (,,Urma\u015filor mei [\u2026]\/ Las vou\u0103 mo\u015ftenire\/ Cre\u015fterea limbii rom\u00e2ne\u015fti\/ \u015f-a patriei cinstire\u201d). Consecin\u0163ele acestei renun\u0163\u0103ri: vocabular primitiv \u015fi s\u0103rac, exprimarea agramat\u0103 \u015fi lips\u0103 de logic\u0103, reducerea comunic\u0103rii la interjec\u0163ii \u015fi monosilabe, care mai de care mai \u201cexpresive\u201d. \u00cen fa\u0163a acestor realit\u0103\u0163i, MD se \u00eentreab\u0103: ,,Oare chiar ne mai pas\u0103 de valorile noastre culturale? Sau kitsch-ul s-a \u00eentronat pustiitor anun\u0163\u00e2nd moartea spiritului?\u201d (\u00cen dansul nebun al str\u0103lucirilor vremelnice). \u00cen cazul acesta, vinovat nu este numai cel care d\u0103, ci \u015fi cel care prime\u015fte.
\nLumii cultural-literare \u00eei sunt consacrate c\u00e2teva editoriale. Sunt vizate problemele valorilor \u015fi de moral\u0103. Sunt aduse sub lupa observa\u0163iei atitudini \u015fi comportamente care se abat de la o minima moralia \u015fi nesocotesc valorile: arogan\u0163a, subiectivismul piezi\u015f, discriminarea centru\/provincie, pierderea sentimentului de solidaritate, spiritul de ga\u015fc\u0103, degradarea institu\u0163iei premiilor (,,se sparie g\u00e2ndul\u201d c\u00e2nd vezi cum se \u00eenmul\u0163esc rubricile-criterii dup\u0103 care se acord\u0103 premiile ,,cu kilogramul\u201d) Fenomenul e prezent nu numai la centru, ci \u015fi \u00een provincie. Un alt aspect supus aten\u0163iei este \u00eenlocuirea evenimentului cultural al lans\u0103rilor valorii cu publicitatea comercial\u0103 agresiv\u0103.
\nMD st\u0103p\u00e2n pe judecata lucid\u0103 nu se sfie\u015fte s\u0103 abordeze subiecte delicate, nea\u015fezate, pline de fermen\u0163i vicleni. \u00cen astfel de cazuri porne\u015fte la analiz\u0103 f\u0103r\u0103 part-pris-uri \u015fi demonteaz\u0103 ma\u015fin\u0103ria de f\u0103cut mituri (Posteritatea lui Adrian P\u0103unescu, Fenomenul Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Cursa pentru premiul Nobel). O stare negativ\u0103 din USR, \u015fi nu numai, fa\u0163\u0103 de care ia atitudine ferm\u0103 este am\u00e2narea sine die a hot\u0103r\u00e2rii care s\u0103 \u015ftearg\u0103 nedrept\u0103\u0163ile f\u0103cute lui Paul Goma ante \u015fi post decembrie. Paul Goma are dou\u0103 calit\u0103\u0163i care incomodeaz\u0103 \u00eenc\u0103 pe mul\u0163i: e unul din cei 3-4 (nu mai mul\u0163i) adev\u0103ra\u0163i disiden\u0163i anticomuni\u015fti pe care i-am avut, atitudine pe care o continu\u0103 \u015fi ast\u0103zi \u00een mod justificat; \u015fi nu este un scriitor de o zi. (O \u00eentrebare legitim\u0103). Fiecare editorial formuleaz\u0103 direct sau indirect astfel de \u00eentreb\u0103ri legitime.
\n\u00cen Spaimele noastre de toate zilele \u015fi Eminescu \u015fi este adus \u00een discu\u0163ie g\u0103l\u0103giosul \u015fi, \u00een general, g\u0103unosul nostru postmodernism.
\nDac\u0103 se dezice ferm de arogan\u0163a centrului fa\u0163\u0103 de provincie (de cea neuniversitar\u0103, de regul\u0103), la fel respinge a\u015fa-zisul patriotism local, la fel de nociv ca \u015fi celelalte neajunsuri (De unde ne vin criticii?, Vrancea literar\u0103 \u00eentre da \u015fi nu) Subiectivismul ,,piezi\u015f\u201d, neglijen\u0163a informativ\u0103, \u00eenlocuirea modestiei \u015fi a bunului sim\u0163 cu formul\u0103ri de genul acesta: ,,cine nu apare \u00een cartea mea [istoria mea literar\u0103] nu exist\u0103\u201d fac obiectul editorialelor Ce-i m\u00e2na pe ei \u00een lupt\u0103?, Scriitori vr\u00e2nceni \u00een dic\u0163ionare \u015fi istorii literare.
\nToate editorialele lui MD au un numitor comun: asanarea moral\u0103 \u015fi respectul valorii. Tarele morale vizate sunt: arogan\u0163a, invidia, suficien\u0163a, megalomania, respectul, orgoliul, lipsa bunului sim\u0163\u2026 \u00centr-un fel sau altul, toate paginile editorialelor sunt irigate de respectul \u015fi pre\u0163uirea valorilor venite de la \u00eenainta\u015fi. F\u0103c\u00e2nd pledoarie r\u0103d\u0103cinilor, MD nu este un paseist, nu are nostalgia unui trecut cosmetizat. El prive\u015fte spre viitor, preocup\u00e2ndu-l rela\u0163ia necesar\u0103, obiectiv\u0103 \u015fi dialectic\u0103 dintre trecut \u015fi viitor via prezent.
\nPaginile lui MD mai au dou\u0103 caracteristici, care le confer\u0103 calit\u0103\u0163i: nu sunt produse in vitro, ci ale unor experien\u0163e de via\u0163\u0103 pe care le racordeaz\u0103 realit\u0103\u0163ilor din jur; \u015fi nu sunt partinice; de la \u00eenceput p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit a r\u0103mas o con\u015ftiin\u0163\u0103 civic\u0103 pus\u0103 \u00een slujba adev\u0103rului.
\nEditorialele lui MD, de departe, s-au impus \u015fi prin \u0163inuta lor estetic\u0103. Scriptural-literar ele con\u0163in ,,fragmente\u201d de jurnal, de critic\u0103 \u015fi istorie literar\u0103, de omagiu, fiziologie literar\u0103, eseu, evocare, schi\u0163\u0103. Caracterul angajat civic al editorialului impune folosirea unor procedee specifice pamfletului, regin\u0103 fiind ironia realizat\u0103 prin varii mijloace: epitetul, falsa apreciere, falsa expresie reveren\u0163ioas\u0103 (de exemplu, se adreseaz\u0103 unui personaj cu ,,distins c\u0103rturar\u201d, care, \u00een context, vrea s\u0103 spun\u0103 c\u0103 a fi un asemenea c\u0103rturar nu e suficient s\u0103 posezi o magazie de informa\u0163ii \u015fi cuno\u015ftin\u0163e pe care s\u0103 le expui elegant, mai trebuie ceva: spirit creator), enumera\u0163ia de substantive ce denumesc caractere (farsori, tupei\u015fti, impostori, arlechini, circari), nume de personaje care fac aluzie la caracterul \u015fi ocupa\u0163iunea lor (Costache Simeza, Maria Trufanda, Georgiana Silicon, Milu\u0163\u0103 Gugu\u015fteu, Giony Andrei Nea\u0163\u0103). Alte aspecte de art\u0103 literar\u0103 care nu trebuie trecute cu vederea: titlurile care se re\u0163in prin expresivitate, care con\u0163in sintagme memorabile scoase din diferite opere (,,Ce-i m\u00e2na pe ei \u00een lupt\u0103?\u201d, ,,Quo vadis, Juventute?\u201d) \u015fi titluri care sunt adres\u0103ri ironice c\u0103tre prezent (,,De unde ne vin criticii?\u201d, ,,Stima noastr\u0103 \u015fi m\u00e2ndria!\u201d, ,,A\u015fa s-a c\u0103lit\u2026 cititorul\u201d, ,,Omul nou\u201d); interoga\u0163iile \u015fi invoca\u0163iile cu rol \u00een structurarea textului.
\nGestul Doamnei Rodica L\u0103z\u0103rescu da a aduna \u00eentr-o carte editorialele celui care, \u00eentre anii 2008-2013, a fost sufletul revistei \u201ePro Saeculum\u201d e de apreciat nu numai ca gest editorial, ci \u015fi ca expresie a ceea ce \u00eenseamn\u0103 prietenie \u015fi respect .<\/p>\n

* Mircea Dinutz<\/strong>, Editoriale<\/em>, Ed. Pallas Athena, Foc\u015fani, 2013 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Titi DAMIAN \u00ceNTOARCEREA de Dumitru D\u0103n\u0103il\u0103 sau \u201e\u00cenainte de toate, oamenii r\u0103m\u00e2n\u201d \u201eNu \u015ftiu al\u0163ii cum sunt\u201d, ca s\u0103-l parafrazez<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19148"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19148"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19148\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19151,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19148\/revisions\/19151"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19148"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19148"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19148"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}