{"id":19128,"date":"2022-09-11T18:40:53","date_gmt":"2022-09-11T15:40:53","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19128"},"modified":"2022-09-11T18:40:53","modified_gmt":"2022-09-11T15:40:53","slug":"spatii-culturale-nr-31-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19128","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 31 (7)"},"content":{"rendered":"

Dumitru PAN\u0102<\/strong>
\n\"\"

Laconica <\/strong><\/p>\n

citeam ca-ntr-o carte.
\ntotul era absent:
\na\u015fteptam ca-ntr-o carte<\/p>\n

*
\ntreptele casei din piatr\u0103 de r\u00e2u
\nurc \u015fi cobor cum apa ce trece<\/p>\n

*
\nam ajuns \u00eentr-o carte
\nc\u00e2t din mine? am ajuns
\n\u00eentr-o carte f\u0103r\u0103 tine<\/p>\n

*
\ncarte pe care o \u00eentrerup
\npun\u00e2nd semn
\nun calendar pe anul trecut
\nun loz nec\u00e2\u015ftig\u0103tor<\/p>\n

*
\nor\u0103 t\u00e2rzie muzic\u0103 departe
\namintiri c\u0103r\u0163i \u00eenchise\u015fi paharul gol<\/p>\n

*
\ncuvinte scrise pe zid
\n: ce va r\u0103m\u00e2ne?<\/p>\n

*
\nfluturi printre flori
\n: toate culorile au \u00eenviat<\/p>\n

*
\naprind focul \u00een vatr\u0103
\n\u015fi deodat\u0103 singur\u0103tatea se ad\u00e2nce\u015fte<\/p>\n

*
\nsingur la foc
\ntoamn\u0103 \u00een g\u00e2nd
\ncopilul departe<\/p>\n

*
\ntrupul t\u0103u gol
\nvers alb
\npoezie concret\u0103<\/p>\n

*
\nsear\u0103 \u00een grab\u0103
\no frunz\u0103 c\u0103zut\u0103 semn de carte
\n:re\u00eent\u00e2lnire<\/p>\n

*
\nlun\u0103 plin\u0103 \u00een crucea nop\u0163ii
\nmiros de dup\u0103 ploaie
\ncopilul tot departe<\/p>\n

*
\nmesteac\u0103nul galben
\ntoamn\u0103 de toamn\u0103
\n\u00eemi afl\u0103 sufletul<\/p>\n

*
\ns\u0103 citesc
\ns\u0103 scriu
\ns\u0103 simt c\u0103 sunt viu<\/p>\n


\nDoina POPA<\/strong>
\n\"\"

Vis de lumin\u0103<\/strong><\/p>\n

Dintr-odat\u0103 a \u00een\u0163eles ce se \u00eent\u00e2mpla acolo, la cap\u0103tul tunelului \u015fi s-a gr\u0103bit s\u0103 ajung\u0103. O atr\u0103gea o lumin\u0103 pl\u0103cut\u0103 \u015fi puternic\u0103. Citise at\u00e2tea m\u0103rturii ale celor afla\u0163i \u00een moarte clinic\u0103 \u015fi re\u00eentor\u015fi la via\u0163\u0103, dintr-un motiv sau altul, dar mai ales ca s\u0103 poat\u0103 povesti, celor r\u0103ma\u015fi, despre lumina care te hr\u0103ne\u015fte, \u00eenc\u00e2t se sim\u0163ea ca acas\u0103. Emo\u0163ia i se bulucea \u00een piept, spre g\u00e2t de parc\u0103 ar fi vrut s\u0103 ias\u0103 afar\u0103. Ca un stol de porumbei albi elibera\u0163i dintr-o colivie. Era ner\u0103bd\u0103toare s\u0103 vad\u0103, s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103, s\u0103 \u015ftie. A p\u0103\u015fit \u00eencrez\u0103toare dincolo de marginea tunelului f\u0103r\u0103 s\u0103 priveasc\u0103 nici o clip\u0103 \u00eenapoi. A intrat \u00eentr-o explozie de lumin\u0103. Devenise lumin\u0103, devenise particul\u0103 de lumin\u0103. Se sim\u0163ea u\u015foar\u0103, cald\u0103, era minunat! Dar de undeva a ap\u0103rut o precizare, ca un g\u00e2nd, a\u015fa cum sunt g\u00e2ndurile c\u0103 n-au glas s\u0103 r\u0103zbat\u0103 la nivelul auzului. Dar acel g\u00e2nd se putea percepe \u00een tot acel spa\u0163iu de parc\u0103 ar fi fost rostit la megafon. – Ea se va \u00eentoarce \u00eenapoi. A sim\u0163it un fel de revolt\u0103. De ce s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00eenapoi? I se p\u0103rea c\u0103 este nedrept\u0103\u0163it\u0103. Dintr-odat\u0103 nu a mai fost particul\u0103 de lumin\u0103 ci a redevenit ceea ce era. O individualitate f\u0103r\u0103 umbr\u0103, f\u0103r\u0103 contururi condensate \u00een materie, dar o individualitate. Sim\u0163ea cum \u00eenainteaz\u0103 la \u00eent\u00e2mplare, din proprie voin\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 seama de curentul care o tr\u0103gea \u00eenapoi c\u0103tre gura tunelului. \u00cencet lumina s-a l\u0103sat p\u0103truns\u0103 \u015fi a \u00eenceput s\u0103 \u00eentrevad\u0103 forme. A\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dup\u0103 ce se risipe\u015fte cea\u0163a.
\nA v\u0103zut-o pe mama ei, decedat\u0103 de doi ani. Nu \u015ftia cum a recunoscut-o dar \u00een acea lume de lumin\u0103 nu mai aveai \u00eendoieli. \u015etiai pentru c\u0103 \u015ftiai. Nu a alergat spre ea, nu a strigat-o, nu a vorbit cu ea. Oricum se afla \u00eentr-un plan mai dep\u0103rtat. Nici mama nu a observat-o a\u015fa c\u0103 nici m\u0103car nu a privit \u00een direc\u0163ia ei. P\u0103rea tensionat\u0103, ca \u00eenaintea unui examen, atunci c\u00e2nd \u015ftii c\u0103 nu e\u015fti bine preg\u0103tit. \u00ce\u015fi fr\u0103m\u00e2nta m\u00e2inile. Dar dincolo de teama de necunoscut avea o d\u00e2rzenie \u00een a \u00eenfrunta ceea ce i se preg\u0103tea. A\u015fa cum avusese \u015fi \u00een via\u0163\u0103. Am trecut eu prin at\u00e2tea opera\u0163ii, \u00ee\u015fi spunea \u015fi am f\u0103cut fa\u0163\u0103. Voi reu\u015fi \u015fi acum. \u015ei clipea cu speran\u0163\u0103 \u015fi curaj. Ca atunci c\u00e2nd s-a operat de cataract\u0103. Era a\u015fa de mic\u0103 \u015fi de singur\u0103 \u00een spa\u0163iul acela imens! Apoi a fost \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00eentr-o cea\u0163\u0103 viorie, ondulatorie. A fost ceva neclar, se f\u0103cea un proces de osmoz\u0103 \u00eentre mama ei \u015fi tat\u0103l ei, mort de mai mult\u0103 vreme. Pe el nu l-a v\u0103zut nici m\u0103car o clip\u0103, nu a \u015ftiut c\u00e2nd s-a apropiat de acel loc. Asista ca la un spectacol de lumini, lumini tulburi, lumini viorii. Se pitise \u00eentr-un col\u0163, ca prezen\u0163a s\u0103 nu-i fie remarcat\u0103, \u015fi de acolo vedea tot ce se petrece. Se g\u00e2ndea c\u0103 poate ea nu ar fi trebuit s\u0103 vad\u0103 acele taine. Pentru c\u0103 nu fusese acceptat\u0103. Pentru ca ceva sau cineva spusese: – Ea se va \u00eentoarce \u00eenapoi. \u00cen jur nu era nici o form\u0103 de relief, doar nori. Iar ea privea acele jerbe de lumini tulburi care se \u00een\u0103l\u0163au \u015fi se amestecau apoi se \u00eendep\u0103rtau l\u0103s\u00e2nd loc unor alte jerbe. Era \u00eemp\u0103cat\u0103, \u015ftia c\u0103 a\u015fa trebuia s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. Era mul\u0163umit\u0103 c\u0103 mama fusese preluat\u0103, altfel s-ar fi sim\u0163it stingher\u0103 acolo, prin spa\u0163iile vaste, pierdut\u0103 \u00een lumina care te hr\u0103ne\u015fte. \u015ei se bucura c\u0103 tat\u0103l ei fusese acela care o preluase. Nici nu se putea o mai fericit\u0103 osmoz\u0103 c\u00e2nd o iubise at\u00e2ta. Apoi cele dou\u0103 f\u0103pturi \u00eengem\u0103nate \u00eentr-o singur\u0103 lumin\u0103 s-au \u00eendep\u0103rtat p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ea nu a mai v\u0103zut \u00eenaintea sa nimic altceva dec\u00e2t lumin\u0103. \u015ei din nou a sim\u0163it curentul de aer. O tr\u0103gea \u00eenapoi c\u0103tre marginea tunelului. Ea \u00eencerc\u0103 s\u0103 se opun\u0103 izgonirii \u015fi mai parcurse c\u00e2\u0163iva pa\u015fi \u00eenainte.
\nUrm\u0103toarea \u00eent\u00e2mplare a fost \u015fi mai neclar\u0103. Trebuia s\u0103 traseze ni\u015fte drumuri. I se spusese c\u0103 e suficient s\u0103 pun\u0103 dou\u0103 pietre jos \u015fi s\u0103 construiasc\u0103 \u00een minte, c\u0103 apoi drumurile urmau s\u0103 se fac\u0103 de la sine. \u00cen jur acum erau dealuri \u015fi v\u0103i \u015fi o p\u0103dure, un peisaj frumos. Vocea care-i spusese s\u0103 fac\u0103 drumurile era a unui b\u0103rbat. Dar \u00een jur nu se afla nimeni. Nu avea de la cine s\u0103 cear\u0103 l\u0103muriri. Se uita la pietrele pe care trebuia s\u0103 le a\u015feze pe p\u0103m\u00e2nt. Pietre plate, obi\u015fnuite, pietre de r\u00e2u, uscate cu vagi \u00eenscrisuri marcate pe suprafa\u0163a lor. Dac\u0103 ar fi fost acas\u0103 ar fi l\u0103sat un timp pietrele \u00een ap\u0103 ca ele s\u0103-\u015fi aminteasc\u0103 de zilele c\u00e2nd erau m\u00e2ng\u00e2iate mereu de apele r\u00e2ului, ca s\u0103 accepte s\u0103-\u015fi dezv\u0103luie mesajul…Dar pietrele uscate nu-i spuneau nimic \u015fi ea devenea tot mai ne\u00eencrez\u0103toare. Cum adic\u0103 s\u0103 pun\u0103 dou\u0103 pietre \u015fi gata, se face drumul dup\u0103 cum a fost trasat \u00een minte? Nu \u015ftia s\u0103 fac\u0103 drumuri, nu \u015ftiuse niciodat\u0103. Atunci, fugitiv \u015fi neclar a ap\u0103rut mama, i-a spus r\u0103stit, (\u00een realitate ea nu \u00ee\u015fi \u00een\u0103sprea tonul) \u2013 F\u0103 a\u015fa cum \u0163i s-a spus. A privit-o mirat\u0103 la culme f\u0103r\u0103 s\u0103 poat\u0103 spune ceva. – F\u0103 \u015fi tu odat\u0103 ce trebuie s\u0103 faci cu drumurile alea! \u015ei a disp\u0103rut. At\u00e2ta a fost. Trebuie s\u0103 ai o anumita pricepere ca s\u0103 faci drumuri, s-a g\u00e2ndit ea. Uite a\u015fa, pun pietrele jos \u015fi p\u00e2n\u0103 la baza colinei drumurile merg \u00eempreun\u0103 si de acolo se despart ocolind colina. S-a g\u00e2ndit un timp la acea apari\u0163ie. Dac\u0103 nu se l\u0103sa purtat\u0103 de logic\u0103 vedea \u00eent\u00e2mplarea ca \u015fi cum ar fi fost posibil\u0103. Adic\u0103 un drum trasat \u00een minte se poate transpune \u00een realitate. Dac\u0103 nu la\u015fi ne\u00eencrederea s\u0103 se pun\u0103 de-a curmezi\u015ful. \u015ei Petru a mers pe ap\u0103 ca pe uscat at\u00e2ta timp c\u00e2t a avut credin\u0163\u0103. A fost suficient un fir de \u00eendoial\u0103 \u015fi apa nu l-a mai sus\u0163inut. \u00centr-o frac\u0163iune de secund\u0103 \u015fi-a amintit c\u0103 apa m\u0103rii e un lichid \u00een care corpurile se scufund\u0103. \u015ei s-a scufundat. A pus pietrele jos \u015fi a \u00eenchis ochii. A sim\u0163it pe sub t\u0103lpi c\u0103 se petrecea ceva. Parc\u0103 r\u0103d\u0103cinile unui copac \u00eencercau s\u0103 str\u0103bat\u0103 p\u0103m\u00e2ntul. Apoi a sim\u0163it din nou curentul care o \u00eempingea c\u0103tre gura tunelului. Nu i s-a mai opus.<\/p>\n


\nStan BREBENEL<\/strong>
\n\"\"

LINI\u015eTE, AICI ESTE NATURA!<\/strong><\/p>\n

\tI-au pl\u0103cut mun\u0163ii dintotdeauna. \u00cei z\u0103rea din dep\u0103rtare, o dep\u0103rtare mut\u0103, str\u0103in\u0103 de la marginea ora\u015fului de c\u00e2mpie \u00een care s-a n\u0103scut. Nici nu \u015ftia c\u0103 aceia sunt mun\u0163i. Vedea ni\u015fte forme ciudate \u00een dep\u0103rtare, \u00een dep\u0103rtarea aceea de sidef argintiu, sau poate era ar\u0103miu, mai ales spre asfin\u0163it, ni\u015fte cocoa\u015fe ca aceea a tu\u015fei Lina, vecina de peste gard, aia care niciodat\u0103 nu avea ast\u00e2mp\u0103r c\u00e2t era ziulica de mare, care \u00eempingeau orizontul mai sus, tot mai sus. Poate nu erau tocmai ca spinarea tu\u015fei, dar m\u0103car ca spin\u0103rile vacilor ce se adunau vara dis-de-diminea\u0163\u0103 la marginea cartierului c\u00e2nd b\u0103tr\u00e2nul v\u0103car Haralambie le aduna, le num\u0103ra din zece \u00een zece minute, le desmierda pe fiecare \u00een parte \u015fi apoi, c\u00e2nd se convingea c\u0103 au ajuns to\u0163i st\u0103p\u00e2nii de animale cu ele la marginea p\u0103\u015funii, d\u0103dea startul c\u0103tre suhatul de la marginea ora\u015fului, cel care peste ani avea s\u0103 ajung\u0103 cea mai importanta zon\u0103 industrial\u0103 nu numai a jude\u0163ului ci \u015fi a acestei p\u0103r\u0163i de \u0163ar\u0103, \u00eel f\u0103ceau s\u0103 devin\u0103 nostalgic. \u015ei de ce n-ar fi fost? Timpul a trecut, a mai crescut \u015fi el, nu mai era \u0163\u00e2ng\u0103ul de alt\u0103dat\u0103. Era om \u00een toat\u0103 firea, f\u0103cuse mult\u0103 carte, a\u015fa cum se spunea pe la ei prin cartier, acolo \u00een capital\u0103 unde to\u0163i marii coconi \u015fi coconi\u0163e, fii de domni sau fii de s\u0103r\u0103ntoci, dar cu mult\u0103 aplecare spre \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, \u00ee\u015fi jupuiser\u0103 coatele pe acele afurisite de b\u0103nci din acele \u015fi mai afurisite amfiteatre. \u015ei ce le-a mai iubit, \u015fi ce le-a mai detestat. Cu patim\u0103. Cu mult\u0103 patim\u0103!
\nDe c\u00e2te ori se ivea oportunitatea p\u0103r\u0103sea ora\u015ful \u00eencins, pr\u0103fuit \u015fi mizer pentru puritatea ozonului de la poalele Penteleului. Tr\u0103gea la cantonul silvic unde paznicul \u00eel g\u0103zduia peste noapte. Era \u00eentre ei, de at\u00e2\u0163ia ani, o prietenie de neexplicat, o amici\u0163ie care nu a avut nevoie de prea multe cuvinte. Poate c\u0103 pe undeva corpul energetic al fiec\u0103ruia intra \u00een rezonan\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 cuvinte, cu al celuilalt, chiar dac\u0103 nivelul studiilor nu era acela\u015fi.
\nZiua era omul muntelui. Se pierdea \u00een desi\u015ful p\u0103durii c\u0103ut\u00e2nd lini\u015ftea pe care ora\u015ful s\u0103u nu i-o putea satisface. Ochii obosi\u0163i \u00ee\u015fi c\u0103p\u0103tau vioiciunea \u015fi acuitatea \u00een acest noian de verde. Stejarii, fagii, mestecenii \u015fi paltinii \u00eei erau cei mai devota\u0163i prieteni, iar p\u0103s\u0103rile, cu trilurile lor dumnezeie\u015fti, \u00eel f\u0103ceau s\u0103 se simt\u0103 ca \u00een ceruri.
\nPicioarele \u00eei oboseau cu mult \u00eenaintea trupului. Or fi de vin\u0103 pantele, uneori abrupte, sau lipsa lui de mi\u015fcare. Zilele-n \u015fir petrecute \u00een bibliotec\u0103 \u015fi-or fi spus \u015fi ele cuv\u00e2ntul. Nici nu \u015fi-a dat seama c\u00e2nd trupul lui \u00eencepea s\u0103 semene ce cel al tu\u015fei Lina. Aceast\u0103 evadare calculat\u0103 \u00eel ajuta, \u00eel revigora, \u00eel f\u0103cea s\u0103 se simt\u0103 mai t\u00e2n\u0103r, mai puternic. \u00centotdeauna poposea pentru o odihn\u0103 prelungit\u0103 \u00eentr-o poieni\u0163\u0103 nu departe de malul aproape vijelios al p\u00e2r\u00e2ului B\u00e2sca Rozilei, acolo de unde \u00eencepea p\u0103durea. Era acolo un paltin falnic, multisecular, sub umbra c\u0103ruia \u00ee\u015fi aflase odihna de multe ori \u015fi unde \u00eei pl\u0103cea s\u0103 poposeasc\u0103 \u00een peregrin\u0103rile sale montane. Nici acum nu l-a ocolit. S-a bucurat c\u0103 la g\u0103sit la locul lui. Era la fel de maiestos cum a fost \u015fi vara trecut\u0103. A \u00eenceput s\u0103 sar\u0103 dintr-un picior \u00een altul, ca \u00eentr-un ritual p\u0103g\u00e2n, s\u0103-l \u00eenconjoare \u015fi s\u0103-l \u00eentrebe c\u00e2nt\u00e2nd ceea ce altcineva, cu mult mai \u00eenainte \u015fi mai grandios dec\u00e2t el, umilul discipol, a f\u0103cut-o: Codrule, codru\u0163ule,\/ Ce mai faci dr\u0103gu\u0163ule. \u015ei tot el d\u0103dea r\u0103spunsul odat\u0103 cu fream\u0103tul frunzelor \u015fi al ierbii: \u015ei mai fac ce fac de mult,\/ Vara doina mi-o ascult…
\nTriluri din mii de viori \u0163\u00e2\u015fneau dintre crengile stejarilor, fagilor, mestecenilor \u015fi paltinilor ce se \u00eentindeau la poalele maiestuosului Penteleu. Tr\u0103ia o od\u0103 a bucuriei cum numai \u00een aceste locuri a putut s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. Se tol\u0103nea prin iarba crud\u0103, prin f\u00e2nul \u00eenflorit nu demult ce \u00eei \u00eenc\u0103rca pl\u0103m\u00e2nii de mirosuri ireale, \u015fi sim\u0163ea p\u0103m\u00e2ntul reav\u0103n mustind de via\u0163\u0103 prin to\u0163i porii. C\u00e2\u0163iva nori fumurii navigau pe cerul de un albastru divin. Se \u00eentreba cu sfiala celui care nu vroia s\u0103 destrame vraja: a\u015fa s\u0103 arate Paradisul? \u015ei cum sta el pierdut \u00een iarba fraged\u0103 \u015fi \u00een g\u00e2nduri, cu n\u0103rile pline de mirosuri aromitoare \u00eei veni mai \u00eent\u00e2i un g\u00e2nd, apoi o idee care nu-i mai da pace \u015fi \u00eencepu s\u0103 murmure, apoi cu voce din ce \u00een ce mai tare: miroase-a sarmale peste mun\u0163ii Carpa\u0163i\/ miroase de-\u0163i vine s\u0103 mori\/ de-\u0163i vine a\u015fa s\u0103 te-ntinzi peste mun\u0163ii Carpa\u0163i\/ ca un aer nepieritor… Reveria \u00een care c\u0103dea, ca timp, nu a contabilizat-o niciodat\u0103. Era o lini\u015fte \u015fi o armonie deplin\u0103 \u00eentre toate elementele naturii. \u00centr-un t\u00e2rziu se ridica, \u00ee\u015fi d\u0103dea jos toate hainele de pe el \u015fi \u00eencet-\u00eencet intra \u00een undele r\u0103coroase ale p\u00e2r\u00e2ului. Se l\u0103sa biciuit de apa \u00eenc\u0103 rece p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se acomodau unul cu cel\u0103lalt. \u00cenota \u00eend\u00e2rjit \u00een amonte ca mai apoi s\u0103 se abandoneze \u00een undele binef\u0103c\u0103toare \u015fi purificatoare, \u00eentr-o plutire c\u0103tre aval. Repeta acest joc p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd obosea \u015fi apoi ie\u015fea s\u0103 se odihneasc\u0103, a\u015fa gol cum intrase \u00een ap\u0103, lungit pe f\u00e2nul din poieni\u0163\u0103. T\u00e2rziu, c\u00e2nd cerul \u00eencepea s\u0103 fie spuzit de juc\u0103u\u015fele stele, pleca spre cantonul care avea s\u0103-l g\u0103zduiasc\u0103 peste noapte, \u00eentotdeauna pe alte c\u0103r\u0103rui, \u00eenc\u0103rcat de o energie binef\u0103c\u0103toare. Adormea vis\u00e2nd c\u0103 el este prin\u0163ul din poveste pe care l-a g\u0103sit z\u00e2na cea bun\u0103 \u00eentr-o poieni\u0163\u0103 de la Poalele Penteleului. Era fericit!<\/p>\n


\nRadu C\u00c2RNECI <\/strong>
\n\"\"

Pa\u015fii de timp<\/strong><\/p>\n

… g\u00e2nd al copil\u0103riei dintre g\u00e2nduri
\nca \u00eentre repezitele p\u0103m\u00e2nturi
\np\u0103durile topindu-se-n p\u0103rere
\ntu, iar m\u0103 na\u015fti: putere din putere
\n\u015fi-mi dai aripi de fragede av\u00e2nturi:
\ng\u00e2nd al copil\u0103riei dintre g\u00e2nduri…<\/p>\n

(… alin\u0103tor e drumul spre izvoare:
\npietrele tac: t\u0103cut\u0103 s\u0103rb\u0103toare
\npa\u015fii de timp r\u0103sar din v\u0103i de via\u0163\u0103
\n\u015fi e \u00een toate-un v\u00e2rf de diminea\u0163\u0103
\ndurerea-i boare, ierbile-s u\u015foare:
\nalin\u0103tor e drumul spre izvoare…)<\/p>\n

… turme de oi \u00een c\u0103r\u0163ile nescrise
\n\u015fi lacrimi: jefuite paradise
\niubirile de ne-iubiri b\u0103tute
\n\u015fi ghimpele de team\u0103 ce ascute
\nzarea sosind \u00een clipele-abise:
\nturme de oi \u00een c\u0103r\u0163ile nescrise…<\/p>\n


\nPas\u0103rea de cenu\u015f\u0103<\/strong><\/p>\n

\u201eOchii s\u0103i sc\u00e2nteiaz\u0103 de o lumin\u0103 tainic\u0103
\n \u00een jurul g\u00e2tului penele-i str\u0103lucesc
\n asemeni unei fl\u0103c\u0103ri, un cer de azur
\n trece peste aripile sale\u2026\u201c
\n (Claudius Claudianus, Phoenix)<\/em><\/p>\n

\u2026 m\u0103 doare-un cer m\u0103 bucur\u0103 un altul
\nm\u0103 cer la fel zenitul \u015fi bazaltul
\nlumina ar voi s\u0103-i dau lumin\u0103
\n\u00eemprosp\u0103t\u00e2ndu-i palida gr\u0103din\u0103
\nc\u00e2nd s\u00e2ngele-mi \u00eencearc\u0103 iar\u0103\u015fi saltul
\nm\u0103 doare-un cer m\u0103 bucur\u0103 un altul\u2026<\/p>\n

(\u2026 pas\u0103re, ie\u015fi din vraja de cenu\u015f\u0103
\nzorile cer \u00eempurpurata-\u0163i gu\u015f\u0103;
\nf\u0103r\u0103-de-trup un trup topind altare
\npas\u0103re-duh \u015fi pas\u0103re-ntrupare
\nfii iar deschisa patimilor u\u015f\u0103
\nPas\u0103re, ie\u015fi din vraja de cenu\u015f\u0103\u2026)<\/p>\n

\u2026 pe g\u00e2nd \u00eemi cre\u015fte-o iarb\u0103 argintie
\ndin tot ce-a fost din tot ce n-o s\u0103 fie
\nspre-a fi mereu mai pur ca inorogul
\nci doar chemarea ta fiindu-mi drogul
\nde-a-mi re-ivi un sens \u00een ve\u015fnicie
\npe g\u00e2nd \u00eemi cre\u015fte-o iarb\u0103 argintie<\/p>\n


\nSuferind cu Othelo<\/strong><\/p>\n

\u2026 \u00een somn m\u0103 p\u0103r\u0103sesc plec\u00e2nd spre mine
\ncel care-am fost spre-acela care vine
\nrecunosc\u00e2nd iubiri \u015fi timp \u015fi spa\u0163ii
\nbrav lupt\u0103tor \u015fi-acele genera\u0163ii
\ncare s-au dus ori care-mi bat \u00een vine
\n\u00een somn m\u0103 p\u0103r\u0103sesc plec\u00e2nd spre mine\u2026<\/p>\n

(\u2026 te aflu iar minune-n zarea st\u00e2ns\u0103
\nchip \u00eentru chip chem\u00e2ndu-m\u0103 \u015fi pl\u00e2ns\u0103
\n\u00een s\u00e2ngele-mi ce te-a ucis prin vreme
\n\u015fi \u00eenc\u0103 taina sufletului geme
\nca o comoar\u0103 \u00een ad\u00e2ncuri str\u00e2ns\u0103
\nte aflu iar minune-n zarea st\u00e2ns\u0103\u2026)<\/p>\n

\u2026 ce greu m-adun din cosmica be\u0163ie!
\nst\u0103 trupul \u00een ad\u00e2nc\u0103 letargie
\nabia fiind \u015fi nefiind: departe
\ncel care-am fost de mine se desparte
\nc\u00e2nd zori \u00een z\u0103ri trandafiriu adie
\nce greu m-adun din cosmica be\u0163ie\u2026<\/p>\n


\nTrecea a\u015fa t\u0103cut\u0103 \u015fi regin\u0103*<\/strong>
\n (un vis ce m\u0103 b\u00e2ntuie)<\/p>\n

\u2026 Moartea venea pe un cal alb frumoas\u0103
\nde o zvelte\u0163e pur\u0103 majestuoas\u0103
\nvoaluri de cer \u00eei fluturau sihastre
\n\u015fi p\u0103s\u0103ri o-nso\u0163eau cu voci albastre
\n\u00eentr-o mireasm\u0103 din miresme scoas\u0103:
\nMoartea venea pe un cal alb frumoas\u0103\u2026<\/p>\n

(\u2026 cine e\u015fti tu de aer \u015fi de lun\u0103
\n– de-mi sun\u0103 somnul visele-mi r\u0103sun\u0103
\niar s\u00e2ngele \u00eemi cade-n ierbi ca rou\u0103 \u2013
\ntu-mi r\u0103v\u0103\u015fe\u015fti fiin\u0163ele-am\u00e2ndou\u0103
\n\u015fi spaimelor m\u0103 dai ca-ntr-o furtun\u0103
\ncine e\u015fti tu, de aer \u015fi de lun\u0103?\u2026)<\/p>\n

\u2026 trecea a\u015fa t\u0103cut\u0103 \u015fi regin\u0103
\nsorbind \u00een ochi lumina din lumin\u0103
\nci n-a voit s\u0103 m\u0103 priveasc\u0103-n fa\u0163\u0103
\n\u2013 ardeam superb \u00een firea mea de cea\u0163\u0103
\n\u015fi-o muzic\u0103 m\u0103 st\u0103p\u00e2nea divin\u0103 \u2013
\ntrecea a\u015fa t\u0103cut\u0103 \u015fi regin\u0103\u2026<\/p>\n


\nLumina-n umbr\u0103<\/strong><\/p>\n

… in\u015fi l\u00e2ng\u0103 in\u015fi, iar l\u00e2ng\u0103 in\u015fi al\u0163i in\u015fi
\nneistovi\u0163i \u015fi demni spre cer prelin\u015fi
\npotop de verde-n str\u0103lucire, har
\n\u00een marginile marelui hotar
\nde vreme chip prin vreme ne\u00eenvin\u015fi:
\nin\u015fi l\u00e2ng\u0103 in\u015fi, iar l\u00e2ng\u0103 in\u015fi al\u0163i in\u015fi…<\/p>\n

(… ce chip al meu de arbore t\u0103cut
\n\u00eempl\u0103to\u015fat, \u00een zale \u015fi \u00een scut
\ns-ascunde-aici \u015fi frunze \u00eel respir
\nce r\u0103d\u0103cini cu oasele-n de\u015fir
\nce glas al meu izvorul a n\u0103scut
\nce chip al meu de arbore t\u0103cut!?…)<\/p>\n

… lumina-n umbr\u0103 pururi ad\u0103st\u00e2nd
\n\u015fi p\u0103s\u0103ri mii \u00een aerul fl\u0103m\u00e2nd
\ns\u0103lb\u0103ticiuni \u2013 de puritate semn \u2013
\n\u015fi ierburile spre iubire-ndemn
\naici eternitate peste g\u00e2nd:
\nlumina-n umbr\u0103 pururi ad\u0103st\u00e2nd…<\/p>\n


\nNuferii cosmici<\/strong>
\n se \u00eenchin\u0103 lui Claude Monet<\/p>\n

\u2026 plutim plutind pe apele ad\u00e2nce
\nspre zarea de culoare-n care pl\u00e2nge
\nun g\u00e2nd sub\u0163ire a\u015ftept\u00e2ndu-\u015fi r\u00e2ndul
\npe Cel ascuns vederii c\u0103ut\u00e2ndu-l
\nne-ascult\u00e2nd chem\u0103rile de s\u00e2nge
\nplutim plutind pe apele ad\u00e2nce\u2026<\/p>\n

(\u2026 \u0163\u0103rm adorat cu nuferii \u00een sine
\nlumina izvor\u00e2ndu-se-n lumine
\nalbe-aurii \u00een iris de r\u0103coare
\n\u015fi patima topindu-o-n candoare
\nchip \u00eenflorind \u00een adev\u0103r \u015fi bine:
\n\u0163\u0103rm adorat cu nuferii \u00een sine\u2026)<\/p>\n

\u2026 gr\u0103bim gr\u0103bind spre zarea ce alin\u0103:
\nacolo Stixul a-mbr\u0103cat gr\u0103din\u0103
\nculorile-adun\u00e2ndu-se \u00een una
\nmireas\u0103 preg\u0103tindu-ne cununa
\nne\u015ftiutoare de dureri-lumin\u0103 \u2013
\ngr\u0103bim gr\u0103bind spre zarea ce alin\u0103\u2026<\/p>\n


\nSuperba jale<\/strong><\/p>\n

\u2026 sub\u0163ire \u015fi fierbinte ca o flam\u0103
\nfiin\u0163a ta minunilor m\u0103 cheam\u0103
\n\u00een mine-arz\u00e2nd \u015fi mistuindu-mi soarta
\nca foc sublim \u015fi deschiz\u00e2ndu-mi poarta
\nspre str\u0103lucirea care ne destram\u0103
\nsub\u0163ire \u015fi fierbinte ca o flam\u0103\u2026<\/p>\n

(\u2026 c-o \u00eenflorire de superb\u0103 jale
\nvale-n miresme \u2013 ce prelung\u0103 vale!
\n\u00een care tu a\u015ftep\u0163i ca o statuie
\n\u2013 spre izb\u0103vire alt\u0103 cale nu e!
\nc\u00e2nd eu sosesc, neostoit\u0103 cale
\nc-o \u00eenflorire de superb\u0103 jale\u2026)<\/p>\n

\u2026 Timpul se face pas\u0103re de fug\u0103
\ndeparte noi: un rug t\u00e2njind a rug\u0103
\nun spa\u0163iu ars, gomor\u0103 de p\u0103cate:
\nne\u00eempliniri \u00een \u00eempliniri s\u0103pate
\nsub cerul jos ca o imens\u0103 glug\u0103
\ntimpul se face pas\u0103re de fug\u0103\u2026<\/p>\n


\nV\u00e2rsta<\/strong><\/p>\n

… epuiz\u0103ri, anxiet\u0103\u0163i, momente:
\nde dincolo priviri c\u0103t\u00e2nd atente
\ncu dor ademenindu-ne spre ele
\n\u2013 sunet-destin \u00een cosmice m\u0103rgele
\n\u015fi nop\u0163i de veghe, zilelor accente \u2013
\nepuiz\u0103ri, anxiet\u0103\u0163i, momente…<\/p>\n

(… de n-ai fi tu \u00een teama din aorte
\n\u00een g\u00e2ndurile n\u0103v\u0103lind cohorte
\nn-ar fi nici ispitirile-esen\u0163e
\nnici transparen\u0163a d\u00e2ndu-mi transparen\u0163e
\n\u2013 o, f\u0103r\u0103 soare-n v\u00e2rf p\u0103m\u00e2ntul mort e! \u2013
\nde n-ai fi tu \u00een teama din aorte…)<\/p>\n

… ned\u00e2ndu-m\u0103 pl\u0103cerilor de\u015farte
\nci c\u0103ut\u00e2nd a sufletului parte
\n\u00een partea dinspre umbra luminat\u0103
\nlumina m\u0103 lumin\u0103 ca o pat\u0103
\nstr\u0103lucitor n\u0103sc\u00e2ndu-m\u0103 \u00een moarte
\nned\u00e2ndu-m\u0103 pl\u0103cerilor de\u015farte…<\/p>\n


\nObsesie cu Pygmalion<\/strong>
\n sculptorului Marcel Guguianu<\/p>\n

\u2026 iar oboseala de frumos m-adun\u0103
\npustiul clipei iar\u0103\u015fi m\u0103-ncunun\u0103
\n\u015fi iat\u0103 iar\u0103\u015fi clipa are-n sine
\n\u2013 ca miez \u00een miez \u2013 semin\u0163ele de bine
\nt\u0103ceri t\u0103cerii valurile-\u015fi sun\u0103:
\niar oboseala de frumos m-adun\u0103\u2026<\/p>\n

(\u2026 c\u00e2nd te sculptez \u00een trupul meu de sare
\n\u00ee\u0163i dau cu g\u00e2ndul g\u00e2nd \u015fi-ntruchipare
\nviu coapsa mea \u00ee\u0163i umbl\u0103-n coapsa dulce
\n\u015fi imnul t\u0103u din carnea mea se smulge
\niar umerii zv\u00e2cnesc \u00een zborul mare
\nc\u00e2nd te sculptez \u00een trupul meu de sare\u2026)<\/p>\n

\u2026 t\u00e2rziu spre cer o \u00een\u0103l\u0163are-ad\u00e2nc\u0103:
\ncoboar\u0103-\u015fi steaua raza ei prelung\u0103
\ne oboseala de frumos \u015fi clipa:
\nRisipitoru-mbog\u0103\u0163ind risipa
\nspre-a-\u015fi podobi iar trecerea \u015fi \u00eenc\u0103
\nt\u00e2rziu spre cer o \u00een\u0103l\u0163are-ad\u00e2nc\u0103\u2026<\/p>\n


\nPetrache PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Pentru o perspectiv\u0103 postcultural\u0103 a artei<\/strong><\/p>\n

Potrivit logicii Postculturii, care \u00eendeamn\u0103 la folosirea tuturor crea\u021biilor specifice unui domeniu la un moment dat, bune sau ne-bune, pentru a nu anula posibilitatea de a folosi chiar \u0219i ideile eronate, sau prost realizate, \u00eentr-un act superior de crea\u021bie care poate \u00eembina aspecte aparent contradictorii, sau alte elemente care nu \u021bin de ceea ce cultura actual\u0103 nume\u0219te act de crea\u021bie cultural\u0103, \u00een art\u0103 ar fi necesar\u0103 o perspectiv\u0103 \u201emultietajat\u0103\u201d. Definirea acestui concept \u0219i descrierea acestei viziuni va constitui substan\u021ba articolului de fa\u021b\u0103.
\nFolosind mediul virtual putem afla cum anume a fost definit\u0103 arta, ce note definitorii i s-au ata\u0219at, ce domenii au fost incluse \u00een sfera ei. Din http:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Art%C4%83 aflu: \u201e\u00centr-un sens larg, termenul art\u0103 desemneaz\u0103 orice activitate, care se bazeaz\u0103 pe cuno\u0219tin\u021be, exerci\u021biu, percep\u021bie, imagina\u021bie \u0219i intui\u021bie. \u00centr-un sens mai strict, se adaug\u0103 la cele de sus lipsa de func\u021bionalitate (practic\u0103), cunoa\u0219tere, estetic\u0103.
\nBritannica Online define\u0219te arta ca <<\u00eendem\u00e2nare \u0219i imagina\u021bie \u00een crea\u021bia de obiecte, medii ambiante sau experien\u021be estetice care pot fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite>>. Defini\u021bia \u0219i evaluarea artei a devenit problematic\u0103 mai ales de la \u00eenceputul secolului 20. Richard Wollheim face distinc\u021bie \u00eentre trei moduri de acces: realist, unde calitatea estetic\u0103 este o valoare independent\u0103 de orice punct de vedere uman; obiectivist, unde calitatea estetic\u0103 este de asemeni o valoare absolut\u0103, dar dependent\u0103 de experien\u021b\u0103 uman\u0103 general\u0103; \u0219i pozi\u021bia relativist\u0103, \u00een care calitatea estetic\u0103 nu este o valoare absolut\u0103, dar depinde de, \u0219i variaz\u0103 cu experien\u021ba uman\u0103 a diferi\u021bilor indivizi. Un obiect poate fi caracterizat \u00een func\u021bie de inten\u021bie, sau lipsa acesteia, a creatorului s\u0103u, indiferent de scopul sau func\u021biunea lui. De exemplu o cea\u0219c\u0103, care poate folosit\u0103 ca un simplu recipient, poate fi considerat obiect de art\u0103, dac\u0103 e inten\u021bionat\u0103 obiect estetic. De asemeni, o pictur\u0103 poate fi considerat\u0103 obiect de me\u0219te\u0219ug (deci nu obiect de art\u0103), dac\u0103 este un produs de mas\u0103.
\nNatura artei a fost descris\u0103 de Richard Wollheim ca <> . A fost definit\u0103 ca vehicul pentru expresia sau comunica\u021bia de emo\u021bii \u0219i idei, un mijloc pentru explorarea \u0219i aprecierea elementelor formale pentru sine, \u0219i ca mimesis sau reprezenta\u021bie. Leo Tolstoi a identificat arta ca un mijloc indirect de a comunica \u00eentre persoane. Benedetto Croce \u0219i R.G. Collingwood au avansat ideea idealist\u0103 c\u0103 arta exprim\u0103 emo\u021bii \u0219i c\u0103 opera de art\u0103 a\u0219adar exist\u0103 esen\u021bialmente \u00een mintea creatorului\u201d.
\n\tPutem observa foarte u\u0219or chiar din aceste referiri succinte la c\u00e2\u021biva dintre teoreticienii artei c\u0103 apar o serie de caracteristici definitorii precum: cuno\u0219tin\u021be, exerci\u021biu, percep\u021bie, imagina\u021bie, intui\u021bie, estetic\u0103, lips\u0103 de func\u021bionalitate practic\u0103, cunoa\u0219tere,vehicul pentru comunicarea de emo\u021bii, idei, mimesis, reprezenta\u021bie.
\n\tRelu\u00e2nd, dup\u0103 Richard Wollheim, ar exista trei moduri de acces la actul artistic: realist, obiectivist \u0219i relativist. Pentru primele dou\u0103 calitatea estetic\u0103 este valoarea suprem\u0103 (independent\u0103 sau dependent\u0103 de experien\u021ba uman\u0103 general\u0103), iar a treia, de\u0219i consider\u0103 c\u0103 valoarea estetic\u0103 nu este o valoare absolut\u0103 depinz\u00e2nd \u0219i variind cu experien\u021ba uman\u0103 a diferi\u021bilor indivizi, face trimitere tot la acest criteriu. \u00cen discu\u021bia asupra fenomenului artistic \u0219i \u00een leg\u0103tur\u0103 cu posibilitatea noastr\u0103 de a prinde defini\u021bia cea mai precis\u0103, R. Wollheim consider\u0103, referindu-se la natura artei, c\u0103 aceasta se eschiveaz\u0103 \u00eencerc\u0103rilor noastre.
\nPerspectiva postcultural\u0103 asupra artei, care introduce conceptul de \u201emultietajare\u201d, ac\u021bioneaz\u0103 pentru \u00eendep\u0103rtarea acestei eschiv\u0103ri a artei \u00een fa\u021ba \u00eencerc\u0103rilor de definire printr-o defini\u021bie unilateral\u0103. Arta postcultural\u0103 continu\u0103 s\u0103 fie o art\u0103 a oamenilor \u0219i pentru oameni, dar nu mai consider\u0103 valoarea estetic\u0103 drept criteriu \u00eentemeietor al unei alterit\u0103\u021bi a crea\u021biei, numite, de art\u0103, ci trece dincolo de aceasta. Ce este \u201edincolo de aceasta\u201d, cum se prezint\u0103 \u201earta\u201d postcultural\u0103, cum ac\u021bioneaz\u0103 \u201emultietajarea\u201d?
\n\u00cen primul r\u00e2nd dincolo se g\u0103se\u0219te o perspectiv\u0103 unificatoare, potrivit acelei logici a Postculturii la care am f\u0103cut referire \u0219i \u00een introducerea articolului de fa\u021b\u0103 \u0219i, de asemenea \u00een toate articolele anterioare despre Postcultur\u0103. Am scris cuv\u00e2ntul \u201eart\u0103\u201d \u00eentre ghilimele pentru a sublinia c\u0103 acest fenomen va evolua spre altceva care va nega tot ceea ce \u0219tim \u00een acest moment despre art\u0103. Se vor uni domenii artistice diferite \u0219i contradictorii, vor putea coexista elemente artistice, considerate acum, de calitate estetic\u0103 indubitabil\u0103, cu acelea care frizeaz\u0103 prostul gust, kitsch-ul.
\n\u00cen al doilea r\u00e2nd vor fi g\u0103site alte criterii care vor sta la baza acestei arte: ironia, func\u021bionalitatea, fragmentarismul \u00een unitatea concep\u021biei, art-storming-ul, etc. Din simpla vizionare a ceea ce produce ast\u0103zi postmodernismul \u00een art\u0103, se poate identifica aceast\u0103 evolu\u021bie spre Postcultur\u0103 \u00een art\u0103.
\n\u00cen al treilea r\u00e2nd \u00eentr-o astfel de crea\u021bie, pe care din motive demonstrative o voi numi \u00een continuare cu acela\u0219i termen consacrat, crea\u021bie de art\u0103, vor coexista stiluri artistice ce se excludeau p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment, ap\u0103r\u00e2nd un alt tip de eclectism, postcultural.
\n\u00cen al patrulea r\u00e2nd conceptul de \u201emultietajare\u201d va permite o libertate de crea\u021bie extrem\u0103 oricui dore\u0219te s\u0103 se exprime \u00een gulfstream-ul acesta artistic: materiale culturale (le notez \u00eenc\u0103 acela\u0219i sens actual pentru mai buna percepere) diferite, unite \u00een aceea\u0219i viziune, scenografii, spa\u021bii, timpi, desf\u0103\u0219ur\u0103ri, logosuri, imagini, culori, suprafe\u021be reale, virtuale sau inexistente, distan\u021be, umanitate \u0219i animalitate sau mineralitate. Tendin\u021ba de ast\u0103zi manifestat\u0103 \u00een domeniul obiectelor de genul telefoanelor mobile, computerelor, etc., multifunc\u021bionalitatea, va fi o caracteristic\u0103 \u0219i a \u201eartei\u201d postculturale.
\n\u00cen al cincilea r\u00e2nd nu trebuie s\u0103 se cread\u0103 c\u0103 locul aparentei ordini de ast\u0103zi din arta actual\u0103 va fi luat de haos ca norm\u0103 absolut\u0103. Dimpotriv\u0103, pentru ca toate aceste elemente care trag fiecare spre locul prestabilit de specific \u0219i de tradi\u021bie, s\u0103 fie aduse \u00eempreun\u0103 \u0219i s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i s\u0103 se accepte, este necesar\u0103 o nou\u0103 ordine artistic\u0103, poate noi principii artistice, poate o nou\u0103 logic\u0103 a \u0219tiin\u021belor care s\u0103 mearg\u0103 mai departe fa\u021b\u0103 de acel \u201edincolo\u201d scris mai sus. Aceast\u0103 logic\u0103 nou\u0103 este necesar\u0103 pentru a \u00een\u021belege c\u0103, ceea ce exist\u0103 are un rost \u0219i \u00een toate exist\u0103 o ordine \u0219i c\u0103 o perspectiv\u0103 de acest gen unific\u0103 \u0219i \u00een acela\u0219i timp spore\u0219te multifunc\u021bionalitatea, care treptat va fi aidoma omului! Chiar \u0219i omul va trebui \u00een aceast\u0103 nou\u0103 societate postcultural\u0103 s\u0103 de vin\u0103 \u00een mod real \u201emultietajat\u201d \u0219i multifunc\u021bional.
\nA\u0219adar: alteritate a crea\u021biei, criterii noi, coexisten\u021ba contradic\u021biilor, \u201emultietajare\u201d, o nou\u0103 ordine artistic\u0103.
\nDar va mai fi acest fenomen unul care s\u0103 determine acelea\u0219i reac\u021bii, at\u00e2t ale creatorilor, dar mai ales ale \u201econsumatorilor\u201d? Consider c\u0103 o simpl\u0103 modificare \u00een fraza de mai sus ar putea ilustra mai bine ceea ce voi spune mai departe: respectiv s\u0103 adaug ghilimele cuv\u00e2ntului creator, astfel, \u201dcreator\u201d \u0219i s\u0103 le \u0219terg pe acelea care flancheaz\u0103 cuv\u00e2ntul \u201econsumator\u201d, astfel, consumator! Ce consecin\u021be ar trebui s\u0103 decurg\u0103 din aceast\u0103 cosmetic\u0103 ortografic\u0103? Primul cuv\u00e2nt, scris cu ghilimele ar induce ideea de relativizare, pe c\u00e2nd al doilea ar c\u0103p\u0103ta consisten\u021b\u0103 real\u0103 \u0219i serioas\u0103. Creatorii epocii postculturale nu vor mai fi percepu\u021bi astfel. \u00cen condi\u021biile progresului uluitor al tuturor domeniilor materiale, acestora li se pune la dispozi\u021bie o gam\u0103 la fel de uluitoare de instrumente materiale \u0219i virtuale, \u00eenc\u00e2t arta, numit\u0103 a\u0219a ast\u0103zi, va deveni, zic eu, un fel de me\u0219te\u0219ug, ceea ce, la urma urmei nu este r\u0103u \u021bin\u00e2nd seama de l\u0103rgirea ariei consumatorilor \u2014 calitate crescut\u0103, pre\u021b mai redus datorit\u0103 posibilit\u0103\u021bilor mai facile de realizare \u0219i a cheltuielilor, din aceast\u0103 pricin\u0103, mai reduse \u2014. Artistul va redeveni un me\u0219te\u0219ugar de tip nou! Consumatorul de art\u0103 va deveni un adev\u0103rat consumator, f\u0103r\u0103 relativizarea ghilimelelor, \u021bin\u00e2nd seama at\u00e2t de cele spuse \u00een fraza anterioar\u0103, c\u00e2t \u0219i de multifunc\u021bionalitatea lui.
\nFenomenul va determina activizarea energiilor materiale, virtuale \u0219i ideale, aceasta fiind contribu\u021bia artei la crearea noii societ\u0103\u021bi postculturale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dumitru PAN\u0102 Laconica citeam ca-ntr-o carte. totul era absent: a\u015fteptam ca-ntr-o carte * treptele casei din piatr\u0103 de r\u00e2u urc<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19128"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19128"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19128\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19129,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19128\/revisions\/19129"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19128"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19128"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19128"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}