{"id":19106,"date":"2022-09-09T15:41:59","date_gmt":"2022-09-09T12:41:59","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19106"},"modified":"2022-09-09T15:41:59","modified_gmt":"2022-09-09T12:41:59","slug":"spatii-culturale-nr-31-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19106","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 31 (5)"},"content":{"rendered":"

\u015etefan DUMITRESCU<\/strong><\/p>\n

Adrian Erbiceanu: \u201eTinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e\u201d, Povestire \u00een versuri dup\u0103 basmul \u201eTinere\u021be f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u021be \u0219i via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte\u201d de Petre Ispirescu (Ed. Anamarol, Bucure\u015fti, 2013)
\n <\/em><\/p>\n

\u00cen vara aceasta am tr\u0103it cu adev\u0103rat o \u00eent\u00e2lnire mirabil\u0103 cu textul c\u0103r\u0163ii domnului Adrian Erbiceanu \u201eTinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e\u201d (Povestire \u00een versuri dup\u0103 basmul \u201eTinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e \u015fi via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte\u201d, de Petre Ispirescu) \u015fi cu autorul c\u0103r\u0163ii, un creator cu voca\u0163ia \u015fi cu instinctul descifr\u0103rii straturilor profunde ale subcon\u015ftientului colectiv al poporului daco-rom\u00e2n.
\nCartea ne-a interesat de la \u00eenceput, fascinat fiind \u00eenc\u0103 din adolescen\u0163\u0103 de studiul, de misterul acestui basm, cunosc\u00e2nd valoarea filozofic\u0103 \u015fi antropologic\u0103 a acestei opere, \u201eTinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e \u015fi via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte\u201d, una din marile crea\u0163ii ale spiritualit\u0103\u0163ii daco-rom\u00e2ne.
\nCum \u00eentr-o prim\u0103 cronic\u0103, un studiu de fapt, dedicat c\u0103r\u0163ii, ne-am ocupat de dimensiunea filozofic\u0103, ontologic\u0103 a ei, \u00een aceast\u0103 a doua parte a cronicii ne vom ocupa cu prec\u0103dere de dimensiunea ei literar\u0103, plastic\u0103.
\nEste de mirare cum acest basm a interesat at\u00e2t de pu\u0163in literatura rom\u00e2n\u0103, filozofia \u015fi pe filozofii rom\u00e2ni. Noica observ\u0103 c\u0103 Ideea relativit\u0103\u0163ii timpului (ideea central\u0103 a Teoriei relativit\u0103\u0163ii, formulat\u0103 \u00een limbaj matematic de Einstein) o g\u0103sim \u00een poezia \u201e La steaua\u201d, dar o g\u0103sim, lucru uimitor, \u015fi \u00een basmul \u201eTinere\u0163e f\u0103r\u0103 de b\u0103tr\u00e2ne\u021be \u015fi via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte\u201d, cules de Petre Ispirescu. \u00centr-o revist\u0103 literar\u0103 sus\u0163ineam prin anii ’70 Teoria c\u0103 basmul acesta vine de la daci, \u015fi mai de departe, de la pelasgi, \u015fi c\u0103 el con\u0163ine informa\u0163ii de mare valoare pe care \u00eenc\u0103 nu putem s\u0103 le decript\u0103m. Teoria noastr\u0103 era c\u0103 pelasgii boreeni, din zona Buz\u0103ului (Bozaios) \u015fi a Moldovei, tr\u0103iser\u0103 \u00een neolitic un contact cu o civiliza\u0163ia superioar\u0103 (cu \u00cengerii, cum ni se spune \u00een Biblie \u015fi \u00een \u201eCartea lui Enoh\u201d) din care rezultase un trib mai evoluat, care de\u0163ineau informa\u0163ii \u015fi tehnologii superioare, primite de la \u201e\u00eengerii\u201d, cu care au convie\u0163uit un timp. Acest trib a fost tribul Hiperboreenilor, iar spa\u0163iul locuit de ei s-a numit Hiperboreea, de care ne vorbesc mitologiile. De aici Mitul Hiperboreei, care se afla, cum ne spun istoricii greci, la nord de Istru.
\nAfl\u0103m din acest Mit c\u0103 spiritul, informa\u0163ia care se induce \u00een codul genetic al f\u0103tului, vine din alt spa\u0163iu, din lumea de sus, care este o lume a eternit\u0103\u0163ii, a nesuferin\u0163ei. De aceea dacii c\u00e2nd se n\u0103\u015ftea un copil pl\u00e2ngeau, pentru c\u0103 el \u201ec\u0103dea\u201d din lumea superioar\u0103, a inextricabilit\u0103\u0163ii \u015fi a Binelui \u00een valea Pl\u00e2ngerii, a suferin\u0163ei. Iar c\u00e2nd murea un om ei se bucurau pentru c\u0103 sufletul se \u00eentorcea \u00een lumea ve\u015fniciei, a binelui, a fericirii. Ei bine, dacii cuno\u015fteau acest adev\u0103r, pentru c\u0103 Informa\u0163iile Mitului \u00centoarcerii \u00een \u0162ara tinere\u0163ii f\u0103r\u0103 de b\u0103tr\u00e2ne\u021be ajunseser\u0103 la ei pe calea acestui basm, pe cale oral\u0103 \u015fi prin tradi\u0163ii. \u015ei mai mult, afl\u0103m astfel c\u0103 dacii sunt urma\u015fii acelor hiperboreeni. Am \u00eencercat pe c\u00e2t s-a putut s\u0103 \u201estoarcem\u201d de informa\u0163ii Mitul \u0162\u0103rii Tinere\u0163e f\u0103r\u0103 de b\u0103tr\u00e2ne\u021be, \u015fi al dorin\u0163ei Omului de a nu se na\u015fte pe p\u0103m\u00e2nt, al Eroului basmului de a se \u00eentoarce \u00een lumea din care a venit, dup\u0103 ce p\u0103c\u0103lit fiind de p\u0103rin\u0163i \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103 lumea aceasta nu-i place. Nu este lumea lui. C\u0103 exist\u0103 o incompatibilitate \u00eentre el \u015fi lumea \u00een care a c\u0103zut. La vremea respectiv\u0103 am fost ironiza\u0163i, ne aducem aminte, \u015fi din p\u0103cate nimeni nu a dat curs deschiderii, bre\u015fei pe care o f\u0103ceam \u00een interpretare acestui basm.
\nLa teatrul \u0162\u0103nd\u0103ric\u0103, prin anii ’80, s-a montat o dramatizare a acestui Basm, dar accentul c\u0103dea pe teatralitatea, pe spectaculosul basmului, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie \u015fi o \u00eencercare de a p\u0103trunde \u00een structura informa\u0163ional\u0103 a mitului, a\u015fa cum face domnul Erbiceanu, rescriind basmul, \u00eembr\u0103c\u00e2ndu-l \u00een haina poeziei, d\u00e2ndu-i un plus de farmec. Lucrul acesta, descifrarea basmului \u00eentr-un text literar, a filozofiei lui, c\u0103ci mitul \u201e\u00een vechime\u201d, \u201ela \u00eenceput\u201d, cum spune Mircea Eliade, era concep\u0163ia filozofic\u0103 despre lume \u015fi via\u0163\u0103 a oamenilor, am \u00eencercat s\u0103-l facem noi scriind un Basm-scenariu de teatru pentru copii, intitulat \u201eFir de via\u0163\u0103\u201d, \u00een care \u00eencercam s\u0103 le suger\u0103m micilor spectatori \u015fi aceast\u0103 viziune, \u021bin\u00e2nd bine\u00een\u0163eles cont de capacitatea lor de \u00een\u0163elegere \u015fi de asimilare. Ei bine, lucrul acesta \u00eel face, cum spuneam, \u00een cartea dumnealui (\u201eTinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e. Povestire \u00een versuri dup\u0103 un basm de Petre Ispirescu\u201d) Adrian Erbiceanu, scriitor rom\u00e2n stabilit \u00een Canada. \u015ei nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Ipoteza noastr\u0103, deja enun\u021bat\u0103, este c\u0103 subcon\u015ftientul autorului a rezonat, a avut acces, deschidere c\u0103tre ad\u00e2ncimile \u015fi orizontul mitului, iar norocul lui a fost c\u0103 Domnul l-a d\u0103ruit cu talent literar, cu aptitudinea de a da substan\u0163\u0103, plasticitate \u015fi culoare cuv\u00e2ntului, de a face versul s\u0103 c\u00e2nte \u015fi s\u0103 vibreze. La noi Eminescu, dar \u015fi al\u0163i scriitori, a avut \u00een mod cov\u00e2r\u0219itor aceast\u0103 deschidere c\u0103tre abisurile mitologice ale culturii daco-rom\u00e2ne, de aici \u201edacismul\u201d lui Eminescu, setea lui de a plonja \u00een universul mitologic al traco-dacilor.
\nDe altfel observ\u0103m \u015fi la Erbiceanu intui\u0163ia, dar \u015fi dorin\u0163a expres\u0103 de a prinde \u00een versuri clare acea \u201es\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 epistemologic\u0103\u201d, acea informa\u0163ie-esen\u0163\u0103 legat\u0103 de timp \u015fi de Teoria relativit\u0103\u021bii.
\nIat\u0103 c\u00e2t de limpede este Ideea, a\u015fa cum o exprim\u0103 domnul Erbiceanu, \u00een strofa pus\u0103, desigur nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor la sf\u00e2r\u015fitul poemului, ca o concluzie \u015fi ca o deschidere care s\u0103 duc\u0103 mai departe demersul cognitiv: \u201eV\u0103muind c\u0103i ne\u015ftiute, \/ Timpu-i h\u0103r\u0103zit s\u0103 fie \/ Pentru unii \u2013 cinci minute, \/ Pentru al\u0163ii \u2013 ve\u015fnicie !\u201d
\nPoemul, c\u0103ci este un poem de mari dimensiuni care transpune \u00een versuri basmul \u201eTinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u021be \u015fi via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte\u201d, creeaz\u0103 veridic atmosfera de vremuri str\u0103vechi, \u00eenv\u0103luite \u00een ce\u0163uri \u015fi \u00een noapte, cuprinz\u00e2nd totul \u00eentr-o imagine perspectival\u0103 plin\u0103 de mister, ca \u015fi cum lumea ar fi v\u0103zut\u0103 de undeva de sus : \u201eNoaptea-nv\u0103lui p\u0103m\u00e2ntul \/Cu pas rar ca de felin\u0103: \/ Strecur\u0103 prin stre\u015fini v\u00e2ntul, \/ Stinse urma de lumin\u0103 \/ \u015ei-n cazn\u0103 diluvian\u0103, \/ Din cotloane abisale, \/ Ridic\u0103 spre sl\u0103vi, viclean\u0103, \/ Umbrele M\u0103riei-Sale. \/\/ Cu glas doar pe jum\u0103tate \/ \u2013 \u00cens\u0103, f\u0103r\u0103 cinci minute, \u2013 \/ Vechea toac\u0103 prinse-a bate \/ Ritmuri din vechimi n\u0103scute\u201d…
\nParc\u0103 ne-am afla la \u00eenceputurile genezei, c\u00e2nd apele se despart de uscat. Legea este, pe parcursul derul\u0103rii poemului, factorul divin care desparte faptele bune de cele rele, lumina de \u00eentuneric\u2026 Suntem \u00een str\u0103vechime, \u00een mitologie, c\u00e2nd ielele intervin \u00een curgerea vie\u021bii. Impresionant\u0103 este capacitatea poetului de a plasticiza pictural imaginile, crea\u0163ia lor fiind sus\u0163inut\u0103, \u00eensufle\u0163it\u0103 de ritmul sacadat al povestitorului mitic : \u201eCa pe \u00e1ripi de furtun\u0103, \/ Jocul Ielele \u015fi-l poart\u0103: \/ Mor\u0163ilor le cer arvun\u0103, \/ Viilor \u2013 scrisele-n soart\u0103. \/ Fapte bune, fapte rele \u2013 \/ Cine poate a-n\u0163elege \/ De ce-i vai, de ce e jele, \/ De ce legea nu e Lege?! \u201d…
\n\u015ei abia dup\u0103 ce este preg\u0103tit\u0103 scena cosmic\u0103 \u015fi mitic\u0103 \u015fi timpul nebulos, apar personajele principale ale basmului, Femeia \u015fi B\u0103rbatul, Adam \u015fi Eva, \u00cemp\u0103ratul \u015fi \u00cemp\u0103r\u0103teasa, de data aceasta \u00een spa\u0163iul terestru, dar \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103, \u015fi pe un t\u0103r\u00e2m de vis, ferice: \u201eZice-se c-a fost odat\u0103, \/ \u2013 C\u0103 de nu, nu s-ar mai zice \u2013 \/ \u00centr-o \u0163ar\u0103-ndep\u0103rtat\u0103, \/ Pe-un t\u0103r\u00e2m de vis, ferice, \/ Tineri, doi. \u015ei pe mo\u015fie \/ \u2013 \u00censorit\u0103, norocoas\u0103 \u2013 \/ \u00cemp\u0103rat, el fu s\u0103 fie, \/ Iar\u0103 ea \u00cemp\u0103r\u0103teas\u0103.\u201d
\nTimpul \u00een scurgerea lui ame\u0163itoare, ca \u00een poemul Luceaf\u0103rul, este t\u0103r\u00e2mul \u015fi este universul \u00een care se petrece scurgerea anilor (\u0219i personaj principal al poemului, de\u015fi r\u0103m\u00e2ne mereu \u00een plan secund). Timpul este cel care se interp\u0103trunde \u0219i devine du\u015fmanul \u00cemp\u0103ratului \u015fi al \u00cemp\u0103r\u0103tesei, c\u0103ci trecerea lui este resim\u021bit\u0103, odat\u0103 ce se v\u0103d condamna\u0163i a trece \u00een lumea de dincolo f\u0103r\u0103 s\u0103 lase nici un urma\u015f: \u201e\u015ei au prins a curge anii \/ Ca nisipul printre de\u015fte… \/ Numai c\u0103, sub zodii stranii, \/ Omul soarta-\u015fi \u00eempline\u015fte! \/ Chibzuit-au cu m\u0103sur\u0103, \/ T\u0103lm\u0103cind scrisele-n carte… \/ Dar… n-a fost, \u00een b\u0103t\u0103tur\u0103, \/ De copii s\u0103 aive parte.\u201d
\nDl. Adrian Erbiceanu are aptitudinea versifica\u0163iei, care curge asemenea unui p\u00e2r\u00e2ia\u015f limpede, \u00eenc\u0103rcat de sonurile dulci ale limbii rom\u00e2ne. Poetul este atent \u015fi red\u0103 detalii care sunt deschideri c\u0103tre nivelul semantic mai profund, \u015fi care au o semnifica\u0163ie mai mare dec\u00e2t ne-am \u00eenchipui. De aceea poemul nu este numai un basm versificat, ci o deschidere c\u0103tre profunzimea basmului. Prin detaliile pe care le ilumineaz\u0103, poetul trimite la \u00een\u0163elesuri mult mai ad\u00e2nci. Cum s\u0103 interpret\u0103m apari\u0163ia Unchia\u0219ului, care \u00een basmul rom\u00e2nesc semnific\u0103 tradi\u0163ia, \u00een\u0163elepciunea popular\u0103? Dar faptul c\u0103 el nu este crezut de \u00cemp\u0103rat \u015fi de \u00eemp\u0103r\u0103teas\u0103 ? Nu cumva personajul trimite la existen\u0163a \u00een neolitic, \u00een timpul mitic, a unor Cunosc\u0103tori, a unor Clarv\u0103z\u0103tori a c\u0103ror \u015ftiin\u0163\u0103 descifra viitorul? \u015ei de ce Unchia\u015ful-clarv\u0103z\u0103tor nu este crezut de \u00cemp\u0103rat? Un r\u0103spuns ar fi acesta, pentru c\u0103 ei apar\u0163in unor planuri, unor \u201etimpuri\u201d diferite. Iat\u0103 c\u00e2t de limpede ne spune lucrul acesta poetul: \u201eTotu\u015fi, cum \u00een basm se-nt\u00e2mpl\u0103, \/ Un unchia\u015f dibaci la toate, \/ Proptind m\u00e2na grea la t\u00e2mpl\u0103, \/ Le-a prezis, cu pietate: \/ \u201eCe v\u0103 m\u00e2n\u0103 e-o dorin\u021b\u0103 \/ Pentr-un prunc… Dar, din n\u0103scare, \/ Va aduce suferin\u0163\u0103, \/ Bucurii \u015fi \u00eentristare!\u201d
\nCuprin\u015fi de bucuria c\u0103 vor avea un prunc, \u00cemp\u0103ratul \u015fi \u00cemp\u0103r\u0103teasa \u2013 a\u015fa este psihologia uman\u0103, (ei apar\u0163in planului terestru, de aceea ei au alt\u0103 psihologie, logica lor \u0163ine de nivelul uman, de jos,) \u2013 se pun ferici\u0163i pe benchetuit \u015fi r\u0103sp\u00e2ndesc veste \u00een toat\u0103 lumea: \u201e\u00cens\u0103 cine s\u0103 asculte \/ De-un unchia\u015f, b\u0103tr\u00e2n c\u00e2t veacul, \/ C\u00e2nd dorin\u021bele oculte \/ \u00ce\u0219i g\u0103sir\u0103-n fine leacul? \/ \u015ei, cuprin\u015fi de veselie, \/ S-au \u00eentors s\u0103 duc\u0103 veste \/ La \u00eentreaga-mp\u0103r\u0103\u0163ie \/ \u015ei de-acolo… p\u00e2n\u0103 peste.\u201d
\nIat\u0103 c\u0103 vine \u015fi fericitul moment c\u00e2nd \u00cemp\u0103r\u0103teasca r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103rcinat\u0103, \u015fi c\u00e2nd pruncul nu d\u0103 semne c\u0103 vrea s\u0103 se nasc\u0103. Scena este antologic\u0103, ref\u0103c\u00e2nd atmosfera de basm a lumii, cu personaje de un comic plin de naturale\u0163e \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103. Parc\u0103-i vedem \u00een fa\u0163a ochilor pe b\u0103tr\u00e2nii sfetnici: \u201eFirul prins s\u0103 se de\u015fire \/Fete-i rotunji mijlocul… \/ Vracii-n tainic\u0103 unire \/ Au decis c\u0103 e sorocul. \/\/ Dar v\u0103z\u00e2nd ei c\u0103 b\u0103ietul \/ Nu da semne s\u0103 se nasc\u0103, \/ \u00cencheiar\u0103 zaiafetul \/ De la Curtea-mp\u0103r\u0103teasc\u0103, \/ \u015ei, buluc, cu mic cu mare, \/ Forfotind \u00een pragul por\u0163ii \/ Se rugau f\u0103r\u0103-ncetare \/ N\u0103zuind s\u0103 schimbe sor\u0163ii!\u201d
\nMarea reu\u015fit\u0103 a autorului este c\u0103 red\u0103 admirabil, \u00eentr-un mod epic \u015fi teatral, scenele filmului (c\u0103ci poemul poate fi privit ca un film \u00eenv\u0103luit \u00een aburii legendei) pe care le coloreaz\u0103 cu expresii vechi, neao\u015fe, caracteristice timpurilor medievale: \u201e\u00ce\u0163i d\u0103m ce-i mai bun pe lume: \/ Pe S\u00e2nzeana, de so\u0163ie; \/ Sfetnici drep\u0163i, s\u0103 te \u00eendrume, \/ \u015ei \u00eentreaga-mp\u0103r\u0103\u0163ie, \/ Numai, na\u015fte-te, odat\u0103!… \/Timpul nu-i f\u0103cut s\u0103 ierte!\u201d… \/ Pustiit, \u00eenvinsul tat\u0103, \/ Prinse lacrimi s\u0103 de\u015ferte. \/\/ Vanit\u0103\u021bi!… Dar c\u00e2nd s\u0103-ncheie, \/ \u2013 F\u0103r\u2019 a \u015fti de poart\u0103 vin\u0103, \u2013 \/ Din ad\u00e2ncu-i o idee \/ Fulger\u0103, st\u00e2rnind lumin\u0103: \u201eTaci, \u015fi \u00ee\u0163i promit s\u0103 fie \/ Darul nostru scris \u00een carte: \/ Tinere\u0163e pe vecie, \/ Cum \u0219i via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 moarte!\u201d
\nNu po\u0163i s\u0103 nu te amuzi citind strofele de mai sus, imagin\u00e2ndu-\u0163i-i pe sfetnici, \u00eentreaga \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie, care pe l\u00e2ng\u0103 p\u00e2ntecele \u00cemp\u0103r\u0103tesei se roag\u0103 de prin\u0163 s\u0103 se nasc\u0103.
\n\u00centrebarea este, de unde \u015ftiau sfetnicii de Ideea aceasta, a tinere\u0163ii f\u0103r\u0103 de b\u0103tr\u00e2ne\u0163e? Cum de le-a venit \u00een minte ideea aceasta? O \u015ftiau pentru c\u0103 o aveau \u00een subcon\u015ftientul lor, odat\u0103 ce erau cu to\u0163ii veni\u0163i din lumea de sus, \u015fi acum \u015fi-o reamintesc, (potrivit Teoriei reamintirii, a lui Platon,) dintr-o via\u0163\u0103 anterioar\u0103, din lumea ideilor, din care se pare c\u0103 venim.
\nLa auzul promisiunii f\u0103cute, de „tinere\u0163e f\u0103r\u0103 de b\u0103tr\u00e2ne\u021be”, fiul accept\u0103 s\u0103 se nasc\u0103. Spre deosebire de p\u0103rin\u0163ii lui, de sfetnici, de p\u0103m\u00e2nteni, care \u201eau uitat\u201d Ideea aceasta, Fiul vine cu ea, \u00een lume.
\n\u00cemp\u0103ratul \u00eei pune dasc\u0103li filozofi, iar copilul cre\u015ftea ca \u00een basme, c\u00e2t al\u0163ii \u00een \u015fapte ani. \u015ei cu toate acestea, cu toat\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura, cu toate promisiunile care i se fac \u015fi bun\u0103t\u0103\u0163ile acestei lumi care i se dau, \u00eentre el \u015fi lumea terestr\u0103 este o incompatibilitate care \u0163ine de esen\u0163\u0103 lui. Pe el nu-l satisface \u00cenv\u0103\u021b\u0103tura lumeasc\u0103. La el memoria \u201elumii de sus\u201d este vie. El este de fapt un \u201enemuritor\u201d care ajuns \u00een lumea aceasta, fiind amenin\u0163at de lumea trec\u0103toare, stricabil\u0103, \u00een care tr\u0103ie\u015fte, \u00eemboln\u0103vit\u0103 de moarte, vrea s\u0103 se re\u00eentoarc\u0103 \u00een lumea de sus: \u201e- Fiule, F\u0103g\u0103duiala-i \/ Geam\u0103n\u0103 cu Ghinionul! \/ \u00ces b\u0103tr\u00e2n, m\u0103-ncearc\u0103 boala! \/ \u0162ie \u00ee\u0163i r\u0103m\u00e2ne tronul! \/ Aprig \u00eencercat de soarte, \/ Vrui s\u0103-\u0163i fac o bucurie, \/ Dar de via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 moarte, \/ Nu e p\u0103m\u00e2ntean s\u0103 \u015ftie! \/\/ – De gre\u015fesc, tat\u0103, m\u0103 iart\u0103: \/ Vorba ta \u00eemi este lege, \/ Dar f\u0103g\u0103duiala dat\u0103, \/ Nu-i putere s-o dezlege\u201d…
\n\u00cen aceast\u0103 cheie filozofic\u0103 trebuie citit tot poemul de la \u00eenceput p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it, subsolul lui semantic fiind unul filozofic \u015fi antropologic. Se \u00eent\u00e2lnesc aici dou\u0103 calit\u0103\u0163i ale autorului, comunicarea, empatia subcon\u015ftientului lui cu memoria colectiv\u0103 a poporului daco-rom\u00e2n (pe care o con\u0163ine basmul, a\u015fa cum ne-a venit el de la pelasgi \u015fi de la daci, povestit din gur\u0103 \u00een gur\u0103) \u015fi talentul lui de poet, c\u0103ci poemul este unul bine construit, scris cu acribie, pictat cu igli\u0163a, cum se spune, versurile au ritm \u015fi rim\u0103, sunt sprintene, \u00eemp\u0103nate cu arhaisme \u015fi cu expresii neao\u015fe care \u0163in de frumuse\u0163ea limbii rom\u00e2ne, de poieticul ei, ca la Creang\u0103, (de poesis), de con\u0163inutul filozofic, de farmecul epicului, ca \u00een strofele : \u201eV\u00e2nturile, defr\u00e2nate, \/ \u00ce\u015fi dezl\u0103n\u0163uir\u0103 jocul; \/ Prin\u015fi \u00eentre fatalitate \/ \u015ei noroc (bat\u0103-i norocul!) \/ Str\u00e2n\u015fi \u00een bra\u0163ele ei hoa\u0163e, \/ Nu tu \u015fans\u0103 de izbav\u0103, \/ Nu tu fir, s\u0103 se aga\u0163e! \/ Noaptea-i \u00eenghi\u0163i hulpav\u0103. \/\/ Istovi\u0163i peste m\u0103sur\u0103, \/ C\u00e2nd se domoli furtuna, \/ Printre nori, pe cer v\u0103zur\u0103 \/ Dou\u0103 luni, \u00een loc de una. \/ Zise calul, d\u00e2nd s-adaste, \/ Cu copita \u00een \u0163\u0103r\u00e2n\u0103: \/ – Pe t\u0103r\u00e2murile aste, \/ Gheonoaia e st\u0103p\u00e2n\u0103.\u201d
\nMuzicalitatea versurilor, sus\u0163inut\u0103 de energia sprin\u021bar\u0103 a ritmului (seam\u0103n\u0103 cu valurile unui p\u00e2r\u0103u juc\u00e2nd peste pietre) care se tope\u015fte \u00een grandoarea peisajului \u015fi \u00een cosmologia spectaculoas\u0103, constituite o dimensiune impresionant\u0103 a poemului. Nu putem s\u0103 nu subliniem bog\u0103\u0163ia de mijloace poetice, de la compara\u0163ie \u015fi metafor\u0103, la parabola cu semnifica\u0163ie filozofic\u0103 \u015fi pedagogic\u0103. Ca \u015fi tu\u015fa cald\u0103 de acuarel\u0103 \u00eembinat\u0103 cu grotescul \u00eentunecat, capabil s\u0103 emo\u0163ioneze \u015fi s\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nte.
\nFabulosul vine s\u0103 \u00eentregeasc\u0103 \u015fi s\u0103 aduc\u0103 mai aproape de noi acea atmosfer\u0103 mitic\u0103 \u015fi terifiant\u0103, pe care basmele noastre aproape c\u0103 au pierdut-o : \u201eDe pr\u0103p\u0103d \u015fi fierbin\u0163eal\u0103 \/ N-aveai loc s\u0103 pui piciorul: \/Aerul duhnea a smoal\u0103, \/ \u00censetat era izvorul… \/ – F\u0103t-Frumos, \u00een \u015fa te \u0163ine:\/ Scorpiei nu-i \u015ftiu pereche \u2013 \/ Gheonoaia, pentru tine, \/A fost floare la ureche ! \/\/ \u015ei… abia, acestea… spuse \u2013 \/ Crunt, un urlet sparse crugul… \/ Singur, calul pricepuse \/ Care este vicle\u015fugul: \/ V\u0103rs\u00e2nd ur\u0103, foc \u015fi par\u0103, \/ Zgrip\u0163uroaica cea b\u0103tr\u00e2n\u0103, \/ N\u0103zuind s\u0103-i \u0163in\u0103-n ghear\u0103, \/ C\u0103l\u0103rea… pe v\u00e2nt st\u0103p\u00e2n\u0103\u201d.
\nFoarte impresionat, \u015fi bine redat, bine construit ca versifica\u0163ie \u015fi teatralitate este finalul basmului. Acel amestec de \u00een\u0163elepciune, de medita\u0163ie asupra vie\u0163ii \u015fi a mor\u0163ii, acea lumin\u0103 a de\u015fert\u0103ciunii care plute\u015fte peste lumea aceasta, mirosul de putred \u015fi de suferin\u0163\u0103 mut\u0103, toate proiectate pe fondul albastru \u00eentunecat al timpului \u015fi al universului sunt redate admirabil de poet : \u201eRevenit pe locu-n care \/ Scorpia-\u0219i avea mo\u0219ia, \/ V\u0103zu sate-nfloritoare \/ \u0218i p\u0103duri umbrind c\u00e2mpia, \/ \u0218i-ntreb\u00e2ndu-i, ba pe unii, \/ Ba pe al\u021bii, ce-s acestea, \/ \u00cel priveau mira\u021bi, c\u0103ci bunii \/ Din str\u0103buni \u0219tiau povestea… \/\/\u201eMai alalt\u0103ieri pe-aice \/ Am trecut, deci nu se poate \/ Din nimic s\u0103 se ridice \/ O asemenea cetate\u201d, \/ Le spunea, cuprins de team\u0103, \/ C\u00e2nd r\u00e2deau de cele zise, \/ F\u0103r\u0103 a b\u0103ga de seam\u0103 \/ P\u0103rul, barba c\u0103-i albise !\u201d
\nLectur\u00e2nd de mai multe ori basmul \u00een versuri al d-lui Adrian Erbiceanu, care cu fiecare nou\u0103 lectur\u0103 \u00ee\u015fi dezv\u0103luie noi frumuse\u0163i, \u00ee\u0163i dai seama c\u0103 realizarea lui este o reu\u015fit\u0103 \u015fi c\u0103 el \u00eembog\u0103\u021be\u0219te \u015fi poezia \u015fi cultura rom\u00e2n\u0103. Dar mai ales are meritul de a aduce \u00een aten\u0163ia omului de cultur\u0103 rom\u00e2n valoarea spiritual\u0103 \u015fi filozofic\u0103 a acestui basm pe care ni-l apropie \u015fi pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103-l ilumineze de sensurile lui. Ar fi putut s\u0103 e\u015fueze pentru c\u0103 recrearea celui mai important basm, a unei dintre cele mai mari crea\u0163ii a poporului daco-rom\u00e2n (al\u0103turi de \u201eMiori\u0163a\u201d \u015fi de poemul \u201eLuceaf\u0103rul\u201d al lui Mihai Eminescu\u201d, cu care dezbate teme comune, basmul acesta este una dintre marile crea\u0163ii ale culturii universale) \u015fi \u00eembr\u0103carea lui \u00een straiele versului, ale poeziei rom\u00e2ne\u0219ti este un lucru foarte greu, \u015fi cere mult\u0103 g\u00e2ndire \u015fi m\u0103iestrie.
\nNu s-a \u00eent\u00e2mplat lucrul acesta. Dimpotriv\u0103, datorit\u0103 talentului s\u0103u, red\u0103rii frumuse\u0163ii neao\u015fe a limbii rom\u00e2ne (poetul este un fin cunosc\u0103tor al expresiilor vechi, pitore\u015fti, care dau suculen\u0163\u0103 \u015fi farmec limbii) basmul \u00een versuri al d-lui Erbiceanu este o oper\u0103 care \u00ee\u015fi cere drepturile ei \u00een cultura rom\u00e2n\u0103. <\/p>\n


\nDiana VRABIE<\/strong>
\n\"\"

EPOPEEA VR\u0102JITORULUI DIN OZ
\nSAU
\nITINERAR \u00ceN MAGIE<\/strong>
\n\"\"

\u00cen anul 1900, \u00een Chicago, prozatorul, dramaturgul, jurnalistul american Lyman Frank Baum (1856-1919), \u00een v\u00e2rst\u0103 de 44 de ani, f\u0103cea cunoscut\u0103 lumii \u00eentregi minunata epopee a Dorotheei \u00een \u0163ara lui Oz. Reprezent\u00e2nd capul unei ample serii, cu nu mai pu\u0163in de 13 continu\u0103ri, Vr\u0103jitorul din Oz r\u0103m\u00e2ne cea mai popular\u0103 \u015fi mai de succes carte a autorului, asigur\u00e2ndu-i celebritatea \u015fi impun\u00e2ndu-l ca unul dintre cei mai importan\u0163i scriitori pentru copii.
\nN\u0103scut\u0103 mai degrab\u0103 din nostalgia dup\u0103 paradisul pierdut, cartea \u00eenregistreaz\u0103 chiar la data apari\u0163iei un extraordinar succes, devenind un best-seller al \u00eentregului tineret american, c\u0103ruia i se ofer\u0103 \u015fansa de a gusta din candoarea acestui festin continuu de puritate \u015fi imagina\u0163ie, denumit simbolic Vr\u0103jitorul din Oz.
\nPlec\u00e2nd de la ideea c\u0103 \u201eimagina\u0163ia a condus omenirea de la epocile sumbre p\u00e2n\u0103 la stadiul prezent al civiliza\u0163iei\u201d (Prin\u0163esa pierdut\u0103 din Oz), L. Frank Baum sugereaz\u0103 misterul sufletul uman, care a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie descoperit, f\u0103r\u0103 a ne compromite visele. Ne precipit\u0103m s\u0103 facem \u00eenconjurul lumii, invent\u00e2ndu-ne impedimente, lupt\u00e2ndu-ne cu morile de v\u00e2nt, \u00eenl\u0103tur\u00e2nd adversarii din calea noastr\u0103, ca s\u0103 \u00een\u0163elegem, finalmente, c\u0103 ceea ce c\u0103utam se afla dintotdeauna cu noi. Acesta ar fi sensul nara\u0163iunii lui L. Frank Baum, care \u00ee\u015fi proiecteaz\u0103 aparent propriul destin fr\u0103m\u00e2ntat. Taton\u00e2nd c\u0103ile vie\u0163ii militare, ale comer\u0163ului \u015fi presei, ale teatrului \u015fi cinematografului, scriitorul va \u00een\u0163elege c\u0103 ceea ce c\u0103uta era dintotdeauna cu el: dragostea incomensurabil\u0103 pentru copii \u015fi dorin\u0163a net\u0103g\u0103duit\u0103 de a scrie pentru ei.
\nNu ne vom deda la incursiuni psihanalitice, de\u015fi criticii au supus cartea dintru \u00eenceput inclusiv acestei grile, suspect\u00e2ndu-se angoasele autorului. Tr\u0103ind consecin\u0163ele crizei economice severe, martor al conflictelor politice \u015fi sociale, purt\u0103tor al con\u015ftiin\u0163ei americane \u00een criz\u0103, suferind de o malforma\u0163ie cardiac\u0103, care l-a f\u0103cut s\u0103 se team\u0103 toat\u0103 via\u0163a de o criz\u0103 fatal\u0103, Baum simte necesitatea proiect\u0103rii unui eden utopic, care ar fi compromis sterilitatea lumii ce \u00eel \u00eenconjura. C\u0103utarea neobosit\u0103 a Dorotheei traduce neostoitul spirit de aventur\u0103 \u015fi nevoia de miraculos al autorului. Natur\u0103 polivalent\u0103, L. Frank Baum se arat\u0103 interesat deopotriv\u0103 de teosofie, teatru, pres\u0103, muzic\u0103, comer\u0163, politic\u0103. Posteritatea \u00eei va re\u0163ine \u00eens\u0103 doar voca\u0163ia de scriitor, relevat\u0103 plenar \u00een basmul Vr\u0103jitorul din Oz, una din cele mai excentrice fantezii ale literaturii pentru copii.
\nDup\u0103 publicarea Vr\u0103jitorului din Oz, L. Frank Baum \u00eencearc\u0103 s\u0103 scrie altceva (Dot \u015fi tot \u00een \u0162ara Fericirii, Pove\u015fti americane cu z\u00e2ne, Via\u0163a \u015fi aventurile lui Mo\u015f Cr\u0103ciun \u015f.a.), dar este for\u0163at de \u00eemprejur\u0103ri s\u0103 continue epopeea Oz. \u00cen Ora\u015ful de smarald, spre exemplu, \u00ee\u015fi \u00eencheie nara\u0163iunea, subliniind c\u0103 orice comunicare \u00eentre Oz \u015fi universul exterior este sacrificat\u0103, sper\u00e2nd, astfel, s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t seriei, dar publicul solicit\u0103 imperios continuarea lui Oz. A\u015fa c\u0103 Baum va continua, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii sale, seria fantezist\u0103 despre Oz.
\n\u00cen pofida efervescen\u0163ei editoriale, nici una din c\u0103r\u0163ile sale nu avea s\u0103 se bucure de un succes comparabil Vr\u0103jitorului din Oz, \u00een care autorul ne propune o c\u0103l\u0103torie \u201eutopic\u0103\u201d spre Ora\u015ful Smaragdelor, departe de realit\u0103\u0163ile f\u0103r\u0103 culoare ale fermierilor ruina\u0163i, unde \u201enici m\u0103car iarba nu era verde, pentru c\u0103 soarele uscase cre\u015ftetul firelor ei lungi, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd c\u0103p\u0103tase aceea\u015fi culoare cenu\u015fie care se vedea pretutindeni \u00een jur\u201d. Pe fundalul acesta searb\u0103d, la o ferm\u0103 din Kansas, \u00ee\u015fi tr\u0103ie\u015fte povestea de via\u0163\u0103 mica Dorotheea. Asemenea personajului din basme, ea este orfan\u0103, lipsit\u0103 de dragoste, c\u0103ut\u00e2nd compensa\u0163ia \u00eentr-un spa\u0163iu al miraculosului, care i-ar permite \u201cs\u0103 integreze \u00een mod fericit un real din care ea se sim\u0163ea exclus\u0103\u201d (Alain Montandon). Totodat\u0103, Dorotheea reprezint\u0103 \u00een mod esen\u0163ial inocen\u0163a, de\u0163in\u00e2nd privilegiul de a descoperi \u015fi de a tr\u0103i cu plenitudine fascina\u0163ia lumii de basm, privilegiu pe care \u00eel au doar sufletele candide.
\nPunctul de plecare al nara\u0163iunii este de maxim\u0103 concizie, av\u00e2nd rolul s\u0103 fixeze personajele \u00een spa\u0163iu: \u201eDorotheea tr\u0103ia \u00een mijlocul c\u00e2mpiilor \u00eentinse din Kansas, cu unchiul ei Henry, care era fermier, \u015fi cu m\u0103tu\u015fa Em, care era so\u0163ia fermierului\u201d. C\u00e2nd apare momentul critic determinant, \u00een buna tradi\u0163ie a basmului, spa\u0163iul real va fi p\u0103r\u0103sit \u00een favoarea t\u0103r\u00e2mului miraculos. Transcenderea va fi asigurat\u0103 de un ciclon n\u0103prasnic (\u201e..se auzi deodat\u0103 urletul \u00eengrozitor al v\u00e2ntului \u015fi casa se zgudui at\u00e2t de tare \u00eenc\u00e2t fata \u00ee\u015fi pierdu echilibru \u015fi c\u0103zu pe nea\u015fteptate pe podea\u2026\u201d), care are rolul s\u0103 schimbe starea de fapt. Casa este cutremurat\u0103, \u00een chip simbolic, de trei ori, \u00eenainte de a se ridica \u00een v\u0103zduh. \u00cen structura basmului, raportul real-fantastic se desf\u0103\u015foar\u0103, de obicei, \u00eentre coordonatele desprinse de frecven\u0163a relevant\u0103 a cifrelor trei, \u015fapte, nou\u0103, care dezvolt\u0103 o simbolistic\u0103 magic\u0103. \u00cen acest sens, Vr\u0103jitorul din Oz nu reprezint\u0103 o excep\u0163ie. Cursele \u00eentinse de vr\u0103jitoarea din Apus sunt trei, maimu\u0163ele \u00eenaripate pot fi chemate, pentru \u00eemplinirea dorin\u0163elor, doar de trei ori, tinichigiii \u00eel repar\u0103 pe Omul de Tinichea \u201etrei zile \u015fi trei nop\u0163i\u201d etc.
\nCiclonul o va purta pe Dorotheea \u015fi pe c\u0103\u0163elu\u015ful ei Toto p\u00e2n\u0103 la \u00eendep\u0103rtatul t\u0103r\u00e2m de basm. Toto face parte din cortegiul adjuvan\u0163ilor, categorie indispensabil\u0103 lumii basmului. \u00cen mitologie, c\u00eeinele constituie simbolul c\u0103l\u0103uzei omului \u00een \u00eentunericul mor\u0163ii, dup\u0103 ce \u00eei va fi fost tovar\u0103\u015f \u00een lumina vie\u0163ii. Mai mult, \u00een aceast\u0103 nara\u0163iune, c\u00eeinele reprezint\u0103 obiectul tranzi\u0163ional prin excelen\u0163\u0103, mijlocitor \u00eentre lumea Kansasului \u015fi \u0162ara de Oz. Pe fundalul \u201ede\u015fertului mor\u0163ii\u201d, care \u00eenconjoar\u0103 \u0163ara lui Oz, este amplificat\u0103 for\u0163a sa diurn\u0103, vitalist\u0103. Totodat\u0103, c\u0103\u0163elu\u015ful Toto, un frate geam\u0103n cu Patrocle din Dumbrava minunat\u0103, este cauza unor demersuri transgresive: o dat\u0103 Dorotheea este dislocat\u0103 de membrii familiei pentru c\u0103 \u00eel caut\u0103 sub pat \u015fi nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 coboare scara, care ducea \u00een gaura mic\u0103 \u015fi \u00eentunecoas\u0103, pentru a se salva de ciclon, iar alt\u0103 dat\u0103, este desp\u0103r\u0163it\u0103 de vr\u0103jitor \u015fi balonul acestuia \u015fi, implicit, rateaz\u0103 \u00eentoarcerea acas\u0103 pentru c\u0103 el fuge.
\nChiar dac\u0103 Vr\u0103jitorul din Oz e perceput, de regul\u0103, ca o poveste inocent\u0103 pentru copii, este aproape imposibil s\u0103 nu dai un \u00een\u0163eles simbolic aventurii utopice. Ca \u00een toate marile basme, personajele \u015fi simbolurile pot avea o multipl\u0103 interpretare, \u00een func\u0163ie de percep\u0163ia cititorului. Exegezele care au ap\u0103rut de-a lungul anilor au identificat \u00een basm fie \u201eun manifest ateist\u201d, imaginea unui nou ideal de civiliza\u0163ie, fie o promovare a populismului sau a progresului american, fie o alegorie a \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor teosofice sau a vie\u0163ii de exil. Doar prin p\u0103trunderea doctrinei filosofice a autorului \u015fi a concep\u0163iei sale etice \u015fi estetice, se poate accede la adev\u0103ratele semnifica\u0163ii ale basmului.
\nParalela \u00eentre Vr\u0103jitorul din Oz \u015fi Alice \u00een \u0163ara minunilor a fost abordat\u0103 de critici cu diferite prilejuri. \u015ei \u00eentr-un caz \u015fi \u00een altul este vorba de o evadare din prozaismul vie\u0163ii, \u00een ideea rena\u015fterii \u015fi restabilirii unei comunic\u0103ri eficiente cu lumea concret\u0103. Dac\u0103 Lewis Carroll alege ca Alice s\u0103 se scufunde \u00een propria carte cu poze, alunec\u00e2nd oniric \u00een pu\u0163, L. Frank Baum opteaz\u0103 pentru zborul eliberator al personajului s\u0103u. Simbol al aspira\u0163iilor spirituale, zborul exprim\u0103 aici dorin\u0163a de confruntare cu timpul \u015fi de \u00eenfr\u00e2ngere a distan\u0163elor. Mai mult, Dorotheea nu zboar\u0103 pur \u015fi simplu, ea plute\u015fte \u00een cer ca un \u201ecopila\u015f \u00een leag\u0103nul lui\u201d. Starea de plutire este un atribut al visului, dar \u015fi manifestarea for\u0163ei magice. Totodat\u0103, \u00een ambele cazuri este vorba de o c\u0103l\u0103torie \u00een sensul descoperirii unui centru spiritual. Esen\u0163\u0103 luminoas\u0103 a copilului, surprins la ora inocen\u0163ei, Dorotheea este o Alice \u00een \u0162ara minunilor, cu destina\u0163ia Ora\u015ful Smaragdelor. Le \u00eenrude\u015fte setea de frumos \u015fi aventur\u0103, fantezia debordant\u0103, spiritul justi\u0163iar, naivitatea dezarmant\u0103 \u015fi curiozitatea sincer\u0103 cu care purced \u00een descoperirea lumii. Dorotheea se las\u0103 purtat\u0103 de ciclon \u00eentr-un spa\u0163iu compensativ, a\u015fa cum Alice c\u0103l\u0103tore\u015fte pe aripile visului.
\nTangen\u0163ele dintre cele dou\u0103 lucr\u0103ri au \u015ftiut s\u0103 le valorifice cu mult succes produc\u0103torii lumii cinematografice. \u00cen filmul Vr\u0103jitorul din Oz (1939), o produc\u0163ie a companiei Metro-Goldwyn-Mayer, regatul Oz este reprezentat ca un vis. Cu toate acestea, spre deosebire de Alice, care, trezit\u0103 de sora sa, exclam\u0103: \u201eDac\u0103 ai \u015fti ce vis frumos am avut!\u201d, Dorotheea are con\u015ftiin\u0163a dublei realit\u0103\u0163i \u00een care tr\u0103ie\u015fte: \u201eNu, acesta nu este un vis!\u201d Regizorul sugereaz\u0103 c\u0103, \u00een fapt, \u0163inutul Oz nu este un vis, ci doar o alt\u0103 realitate \u2013 via\u0163a noastr\u0103 l\u0103untric\u0103 \u2013 \u00een care noi evolu\u0103m spiritualice\u015fte.
\nO dat\u0103 ajuns\u0103 pe acel t\u0103r\u00e2m al minunilor, rupt\u0103 de restul lumii, Dorotheea remarc\u0103 vraja \u0162\u0103rii lui Oz, aflat\u0103 \u00een deplin raport antitetic cu de\u015fertul preriei din Kansas, lipsit de orice farmec. Revers luminos al unei realit\u0103\u0163i cenu\u015fii, Oz este un adev\u0103rat paradis cromatic: \u201e\u00ce\u015fi continuar\u0103 drumul, ascult\u00e2nd ciripitul p\u0103s\u0103relelor cu aripile sm\u0103l\u0163uite \u00een culori luminoase \u015fi privind florile dr\u0103g\u0103la\u015fe care, prin bog\u0103\u0163ia \u015fi mul\u0163imea, \u015fi felurimea lor, acopereau totul ca un covor. Se g\u0103seau \u00een aceste locuri flori galbene, albe \u015fi albastre, pe l\u00e2ng\u0103 m\u0103nunchiuri mari de maci ro\u015fii\u2026\u201d Jocul acesta de culori reflect\u0103 gustul pentru via\u0163\u0103 al autorului, dorin\u0163a evaziunii \u00eentr-o lume idilic\u0103.
\nPentru a contrapune lipsei de culoare a Kansasului, via\u0163a feeric\u0103 a regatului Oz, autorul insist\u0103 pe cromatica spa\u0163iilor pe care la va str\u0103bate Dorothhea. Astfel, b\u0103rba\u0163ii altinezi, pe care \u00eei \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een calea sa, sunt \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een albastru, iar femeile, \u00een alb: \u201eP\u0103l\u0103riile b\u0103rba\u0163ilor erau albastre; p\u0103l\u0103ria femeii era alb\u0103. [\u2026] B\u0103rba\u0163ii erau \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een haine albastre, de aceea\u015fi culoare ca p\u0103l\u0103riile lor, \u015fi purtau pantofi frumos lustrui\u0163i, cu v\u00e2rful albastru\u201d. Nimic arbitrar, se pare, pentru c\u0103 \u00een lupta cerului cu p\u0103m\u00e2ntul, albastru \u015fi albul se aliaz\u0103 \u00eempotriva ro\u015fului \u015fi verdelui. Macii ro\u015fii, \u00eent\u00e2lni\u0163i de Dorotheea \u00een timpul c\u0103l\u0103toriei sale, comport\u0103 pericolul paraliziei \u015fi al mor\u0163ii, iar verdele din \u0162ara de Oz men\u0163ine, falsa realitate a vr\u0103jitorului \u015farlatan, datorit\u0103 ochelarilor verzi pe care to\u0163i locuitorii erau obliga\u0163i s\u0103-i poarte.
\nCuloarea verde a Ora\u015fului Smaragdelor, axa regatului Oz, a fost legat\u0103, de unii critici, de originea mamei autorului, verdele fiind culoarea Irlandei. E adev\u0103rat c\u0103 Baum opteaz\u0103 pentru un univers feminin, matriarhal, constituit \u00een jurul imaginii Dorotheeii. Substitut al elementului masculin din basmele rom\u00e2ne\u015fti, aceast\u0103 feti\u0163\u0103 este preg\u0103tit\u0103 s\u0103 schimbe starea de fapt, a\u015fa cum Maud Gage, so\u0163ia scriitorului, opteaz\u0103 pentru o Americ\u0103 propulsat\u0103 de mi\u015fc\u0103rile feministe \u015fi de votul femeilor. \u00cen elaborarea utopiei sale matriarhale, L. Frank Baum a fost influen\u0163at \u00een mod considerabil de concep\u0163iile feministe ale so\u0163iei sale, \u00een care a g\u0103sit un r\u0103spuns la aspira\u0163iile sale profunde.
\nR\u00e2nd pe r\u00e2nd, Dorotheea face cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu popoarele acestui \u0163inut (altinezii, calidahii, quandlingii) \u015fi \u00eei \u00eent\u00e2lne\u015fte pe viitorii membri ai echipajului s\u0103u: Sperie-Ciori, omul f\u0103cut din paie, Leul cel La\u015f \u015fi Omul de Tinichea. Asemenea unei veritabile eroine de basm, Dorotheea va fi sprijinit\u0103 \u00een periplul s\u0103u de ajutoare \u015fi donatori: fiin\u0163e cu \u00eensu\u015firi supranaturale (Vr\u0103jitoarea de la Miaz\u0103noapte \u015fi cea de la Miaz\u0103zi), animale fabuloase (Leul cel La\u015f, regina \u015foarecilor-de-c\u00e2mp, maimu\u0163ele \u00eenaripate), f\u0103pturi himerice (Sperie-Ciori, Omul de Tinichea), dar \u015fi obiecte miraculoase (pantofii de argint, boneta de aur).
\nExcentrice, bizare, dar nu contradictorii, personajele lui L. Frank Baum sunt bine individualizate, reprezent\u00e2nd inven\u0163ii extrem de originale. Creaturi miniaturale, p\u0103trate, rotunde, de por\u0163elan, de sticl\u0103, de tinichea sau paie acestea sunt tot at\u00e2tea personaje inventate de \u201eo naivitate tonic\u0103\u201d (Alain Montandon). Con\u015ftiin\u0163a eronat\u0103 a unui defect (Sperie-Ciori se crede f\u0103r\u0103 creier, vr\u00e2nd s\u0103-l dob\u00e2ndeasc\u0103, Omul de tinichea se concepe f\u0103r\u0103 inim\u0103, n\u0103d\u0103jduind s\u0103 o ob\u0163in\u0103, iar leul se consider\u0103 la\u015f, sper\u00e2nd s\u0103 g\u0103seasc\u0103 curajul), va reprezenta motorul mi\u015fc\u0103rii, impulsion\u00e2nd personajele la ac\u0163iune. Totodat\u0103, le \u00eenrude\u015fte frica destabiliz\u0103rii, a dezagreg\u0103rii \u015fi a dispari\u0163iei. Psihanali\u015ftii s-au gr\u0103bit s\u0103 interpreteze acest fapt prin angoasa autorului, care suferea de o malforma\u0163ie cardiac\u0103. Omul de paie \u00ee\u015fi pierde la tot pasul m\u0103runtaiele \u015fi este nevoit s\u0103 le pun\u0103 mereu la loc. Omul de tinichea se dovede\u015fte un sentimental lacrimogen \u015fi risc\u0103 s\u0103 rugineasc\u0103. \u00cen consecin\u0163\u0103, rolul Dorotheei este de a restaura ordinea perturbat\u0103, ceea ce constituie una din func\u0163iile esen\u0163iale ale oric\u0103rui basm. \u00cen cazul de fa\u0163\u0103, restabilirea echilibrului \u0163ine de repararea organelor stricate, pe de o parte, \u015fi reasamblarea lor, pe de alt\u0103 parte. Consolidarea acestui grup devine posibil\u0103 datorit\u0103 dorin\u0163ei comune de integrare a organelor izolate. Autorul \u00ee\u015fi proiecteaz\u0103 personajele pe un fundal legat de idealul comunitar, de ideea de unitate. C\u0103utarea nu se produce niciodat\u0103 \u00een mod individual, izolat, ci \u00een tov\u0103r\u0103\u015fia cuiva, chiar dac\u0103 scopurile c\u0103l\u0103toriei sunt diferite.
\nC\u00e2nd Dorotheea afl\u0103 de existen\u0163a marelui vr\u0103jitor din Oz, care tr\u0103ie\u015fte \u00een Ora\u015ful Smaragdelor, se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103-l caute pentru a-l determina s\u0103 o ajute s\u0103 ajung\u0103 din nou acas\u0103 \u015fi, respectiv, s\u0103-i ajute prietenii s\u0103 ob\u0163in\u0103 lucrurile r\u00e2vnite. Personajele pornesc la drum, un \u201edrum progresiv c\u0103tre un \u00eenceput de civiliza\u0163ie\u201d (Alain Montandon), urm\u00e2nd s\u0103 treac\u0103 proba inteligen\u0163ei multiple. Evolu\u0163ia lor se poate observa \u00een felul cum reu\u015fesc s\u0103 traverseze, de la o etap\u0103 la alta, obstacolele. Primul \u015fan\u0163 este s\u0103rit, al doilea este traversat, datorit\u0103 unui pod pe care omul de tinichea \u00eel fabric\u0103, dobor\u00e2nd un copac, iar al treilea solicit\u0103 o construc\u0163ie mai evoluat\u0103, cea a unei plute. Fiecare adjuvant va avea prilejul s\u0103 se fac\u0103 util grupului, a\u015fa cum un Fl\u0103m\u00e2nzil\u0103, Setil\u0103, Geril\u0103,Ochil\u0103, P\u0103s\u0103ri-L\u0103\u0163i-Lungil\u0103 vor facilita \u00eenvingerea curselor \u00eentinse.
\n C\u0103l\u0103toria spre Ora\u015ful Smaragdelor va fi pigmentat\u0103 cu tot felul de capcane, tot at\u00e2tea probe ale ini\u0163ierii. P\u0103durea \u00eentunecoas\u0103 pe care urmeaz\u0103 s\u0103 o traverseze reprezint\u0103 spa\u0163iul misterios, loc al \u00eencerc\u0103rilor \u015fi al izb\u00e2nzii, trezind, totodat\u0103, spaimele ancestrale, prin faptul c\u0103 este un peisaj \u00eenchis \u015fi \u00eentunecat. Cobor\u00e2rea r\u00e2ului, care amenin\u0163\u0103 s\u0103 \u00eenghit\u0103 totul \u00een calea sa, ne trimite la ambivalen\u0163a apei \u2013 d\u0103t\u0103toare de via\u0163\u0103, dar \u015fi generatoare de moarte. Str\u0103baterea unui c\u00e2mp cu maci ro\u015fii presupune pericolul iminent al mor\u0163ii etc.
\nDup\u0103 un drum lung \u015fi extenuant prietenii ajung la Marele Vr\u0103jitor din Oz. Acesta nu se arat\u0103 dispus s\u0103 le rezolve problemele dec\u00e2t prin condi\u0163ionarea uciderii Vr\u0103jitoarei din Apus. A\u015fa c\u0103 grupul porne\u015fte din nou la drum, urm\u00e2nd s\u0103 surmonteze obstacolele. Acestea vor fi amplificate de vr\u0103jitoarea cu ochi r\u0103u, care \u00ee\u015fi trimite r\u00e2nd pe r\u00e2nd lupii, simbol al amenin\u0163\u0103rii \u015fi al sf\u00e2\u015fierii, corbii s\u0103lbatici, cu atrac\u0163ia lor maladiv\u0103 c\u0103tre lumea tenebrelor instinctuale. A treia curs\u0103 \u00eentins\u0103 eroilor no\u015ftri, albinele negre, care ar urma s\u0103-i omoare cu acul lor \u00eenveninat, are o semnifica\u0163ie mai pu\u0163in obi\u015fnuit\u0103. Spre deosebire de majoritatea basmelor, unde albina este personajul adjuvant donator, Baum re\u0163ine aici conota\u0163ia de \u201esuflet ie\u015find din trup\u201d (Jean Chevalier) \u015fi cobor\u00e2nd \u00een infern. Cursele \u00eentinse e\u015fueaz\u0103, fiindc\u0103 agresivitatea se \u00eentoarce \u00eempotriva agresorului. Nimic din r\u0103zbun\u0103rile s\u00e2ngeroase din basmele fra\u0163ilor Grimm sau ale lui Andersen, criticate altminteri de scriitorul american, nu vom \u00eent\u00e2lni aici. R\u0103zbunarea la L. Frank Baum este nevinovat\u0103: g\u0103leata de ap\u0103 r\u0103sturnat\u0103 de Dorotheea \u00een capul vr\u0103jitoarei, \u00eei va aduce celei din urm\u0103 moartea (efect neintuit de copil\u0103), topind-o ca pe zah\u0103rul ars: \u201evr\u0103jitoarea se pref\u0103cu \u00eentr-o mas\u0103 inform\u0103, neagr\u0103, topit\u0103 \u015fi \u00eencepu s\u0103 se \u00eempr\u0103\u015ftie pe du\u0219umelele din buc\u0103t\u0103rie\u201d. Apa are menirea s\u0103 purifice spiritul malefic al vr\u0103jitoarei. Eroul lui Baum \u00eentruchipeaz\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015firea moral\u0103, nefiind \u00een stare de acte de agresivitate premeditate. R\u0103ul f\u0103cut cu inten\u0163ie nu poate face parte din arsenalul eroilor. Chiar \u201euciderea\u201d vr\u0103jitoarei din Est se produce arbitrar, aceasta fiind strivit\u0103 de casa \u201edecolat\u0103\u201d. \u201eNu am f\u0103cut-o \u00eenadins\u201d, spune ingenuu Dorotheea. L. Frank Baum \u00ee\u015fi concepe nara\u0163iunea \u00eentr-un univers guvernat de fericite virtu\u0163i, \u00een afara necazurilor, co\u015fmarurilor, aventurilor oribile, care fac, dup\u0103 cum sus\u0163ine el \u00eensu\u015fi, \u201es\u0103-\u0163i \u00eenghe\u0163e s\u00e2ngele \u00een vine\u201d, imaginate de autori \u201eca s\u0103 doteze orice povestire cu o moralitate terifiant\u0103\u201d.
\n\u00centor\u015fi cu izb\u00e2nd\u0103 deplin\u0103 \u00een ora\u015ful Smaragdelor, grupul descoper\u0103 c\u0103 vr\u0103jitorul din Oz este de fapt un \u015farlatan din Omaha, obosit s\u0103 tot \u00een\u015fele lumea. El are bagajele f\u0103cute pentru a evada din propriile minciuni, a\u015fa c\u0103 balonul cu gaze \u00eel \u00eenapoiaz\u0103 acas\u0103. Aventurile eroilor nu se \u00eencheie aici, ace\u015ftia urm\u00e2nd s\u0103-i \u00eenving\u0103 pe Copacii lupt\u0103tori, s\u0103 treac\u0103 prin \u0162ara de Por\u0163elan, s\u0103 se lupte cu Capetele de Ciocan, ca \u00eentr-un final s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 \u015fi visul Dorotheei: \u201eC\u00e2t sunt de fericit\u0103 c\u0103 sunt iar\u0103\u015fi acas\u0103!\u201d
\nInterpretat drept oglinda societ\u0103\u0163ii americane, universul lui Baum reprezint\u0103, mai degrab\u0103, lumea din noi. Personajele sale constituie tot at\u00e2tea fa\u0163ete ale personalit\u0103\u0163ii umane. Profiluri de tinichea, de paie, de por\u0163elan, care se sparg \u015fi renasc din nou. Scriitorul american ne ofer\u0103 o c\u0103l\u0103torie \u00een jurul propriului eu, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 miracolul se afl\u0103 chiar \u00een sufletul nostru, de unde trebuie doar alungate angoasele. Singura c\u0103l\u0103torie adev\u0103rat\u0103 este aceea pe care omul o face \u00een interiorul lui \u00eensu\u015fi. C\u0103utarea cea mai sinuoas\u0103, sugereaz\u0103 L. Frank Baum, este cea \u00een labirinturile interioare. \u00cen acest sens, c\u0103l\u0103toria devine \u00ab semnul \u015fi simbolul unui perpteuu refuz de sine \u00bb (Jean Chevalier). Omul de paie, care se \u00eendoie\u015fte de sine \u00eensu\u015fi \u015fi sufer\u0103 de un complex de inferioritate, este \u00een c\u0103utarea unui creier, pe care \u00eel are dintotdeauna. Omul de tinichea \u00ee\u015fi dore\u015fte o inim\u0103 pentru c\u0103 nu este con\u015ftient de existen\u0163a acesteia. Leul viseaz\u0103 s\u0103 aib\u0103 curaj, de\u015fi \u00eenfrunt\u0103 de la bun \u00eenceput toate primejdiile. Ceea ce \u00eei lipse\u015fte cu adev\u0103rat este con\u015ftientizarea calit\u0103\u0163ii sale. Acest lucru este dezv\u0103luit \u00een final, c\u00e2nd vr\u0103jitorul \u015farlatan le ofer\u0103 solemn o pernu\u0163\u0103 pentru ace (ascu\u0163imea min\u0163ii), rumegu\u015ful de lemn (inima) \u015fi o lo\u0163iune (curajul), parodiindu-se naivitatea acestora. Cum bine observ\u0103 Alain Montandon, \u201escopul acestei c\u0103l\u0103torii este a\u015fadar mai pu\u0163in o achizi\u0163ie \u015fi mai mult o con\u015ftientizare a ceea ce posed\u0103 fiecare\u201d. Intr\u00e2nd \u00een posesia pantofiorilor de argint sau a bonetei de aur, Dorotheea nu are con\u015ftiin\u0163a puterii miraculoase a acestora. Ceea ce \u00eei lipse\u015fte, prin urmare, nu este obiectul adjuvant, indispensabil, conform logicii basmului, ci con\u015ftiin\u0163a for\u0163ei acestuia.
\nCalificat totodat\u0103 drept o alegorie a luptelor politice (L. Frank Baum participase la campania lui William J.Bryan, fiind interesat de formarea partidului populist), basmul Vr\u0103jitorul din Oz se dovede\u015fte, \u00een realitate, a fi departe de subtextele intelectuale \u015fi ideile subversive. Maniera de expunere a lui Baum este ingenu\u0103, cu pu\u0163ine subtilit\u0103\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 preten\u0163ia exprim\u0103rii unor idei grandioase. Spre deosebire de lumea matematicii moderne a lui Lewis Carroll, autorul seriei Oz prezint\u0103 cu o sinceritate devoalat\u0103 un univers cu gust de \u201ecozonac \u015fi miere\u201d, de o cople\u015fitoare simplitate. \u201eDac\u0103 \u0162ara Alisei este ceea ce suntem, Oz este ceea ce am dori \u015fi am vrea s\u0103 fim\u201d, remarc\u0103 Raylyn Moore.
\nModern, cald, agreabil, conceput \u00een afara terifiantului, Vr\u0103jitorul din Oz, \u00ee\u015fi consolideaz\u0103 arhitectonica departe de intelectualismul steril, \u00eenscriindu-se \u00een linia unei accesibilit\u0103\u0163i atractive. Fascinant elogiu candorii, basmul baumian alimenteaz\u0103 reveria \u015fi dorin\u0163a de a tr\u0103i \u201cminunea\u201d cu ochii deschi\u015fi, ca pe un vis diurn.
\nPrintr-un anume gust pentru paradox, burlesc \u015fi un sim\u0163 al absurdului \u00een linia lui Lewis Carroll, Vr\u0103jitorul din Oz reprezint\u0103 basmul cult modernizat, a\u015fa cum \u00ee\u015fi propunea Baum, \u00een prefa\u0163a volumului, – \u201en\u0103d\u0103jduiesc c\u0103 este un basm modern, \u00een care bucuria \u015fi \u201eminunea\u201d r\u0103m\u00e2n \u00een suflet, izgonind orice urm\u0103 de sup\u0103rare sau vis ur\u00e2t\u201d. Inten\u0163ion\u00e2nd s\u0103 dea o replic\u0103 cruzimii fra\u0163ilor Grimm \u015fi a lui Andersen, \u00een favoarea unei tonalit\u0103\u0163i mai bl\u00e2nde, scriitorul risc\u0103 s\u0103 rico\u015feze \u00eentr-o monotonie proprie unei lumi prea idilice. Altminteri, bibliotecarii americani, care ini\u0163iaz\u0103 o adev\u0103rat\u0103 campanie \u00eempotriva acestei \u201eepidemii Oz\u201d, \u00eei repro\u015feaz\u0103, printre altele, imaginea exagerat idilic\u0103 a unui univers edulcorat, dar \u015fi modalit\u0103\u0163ile de nara\u0163iune oarecum simpliste \u015fi infantile. Prin anii\u2019 50, Biblioteca de Stat din Florida a retras c\u0103r\u0163ile lui Baum de pe rafturile sale, sub pretextul c\u0103 acestea au \u201eun stil s\u0103rac, infidel fa\u0163\u0103 de via\u0163\u0103, bizar, excesiv de sentimental \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, nes\u0103n\u0103tos\u201d. \u201eAcest tip de cenzur\u0103, observ\u0103 unul dintre exege\u0163ii operei sale, Alain Montandon, atest\u0103 nu numai o ciudat\u0103 refulare, ci \u015fi o necunoa\u015ftere total\u0103 a semnifica\u0163iei profunde a operei lui Baum \u015fi a aspira\u0163iilor a numeroase grupuri americane pentru care Oz era pe cale s\u0103 devin\u0103 imaginea unui nou ideal de civiliza\u0163ie\u201d.
\n\u00cen mod indiscutabil, seria Oz a creat un adev\u0103rat mit \u00een societatea american\u0103. La perpetuarea acestui mit a contribuit decisiv \u00eensu\u015fi autorul. Prima adaptare a Vr\u0103jitorului din Oz s-a f\u0103cut \u00een 1901, adic\u0103 la un de la apari\u0163ie, sub forma unui musical. Dar Baum, care descoperise for\u0163a cinematografului, \u00ee\u015fi dorea s\u0103 realizeze propriile versiuni cinematografice. O variant\u0103 prescurtat\u0103, The Patchwork Girl of Oz, a fost filmat\u0103 \u00een 1914, cu participarea lui Baum. Ulterior, scriitorul \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 casa de produc\u0163ie \u201cOz Film Manufacturing Company\u201d, care, \u00eentre 1914 \u2013 1915, realizeaz\u0103 dou\u0103 scurt metraje inspirate din lumea lui Oz, e\u015fecuri ce i-au adus falimentul. Celebra versiune cu Judy Garland avea s\u0103 fie realizat\u0103 abia \u00een 1939, mult timp dup\u0103 moartea lui Baum, care nu a apucat s\u0103 \u00ee\u015fi vad\u0103 \u00eemplinit cel mai drag proiect.
\nTotodat\u0103, utopia Oz a creat o contra-cultur\u0103, explicabil\u0103 prin existen\u0163a unui ideal comun \u00eentre Baum \u015fi noua genera\u0163ie, care respingea lumea industrial\u0103 \u00een favoarea unui paradis agrar, natural. A\u015fa va ap\u0103rea seria de restaurante naturiste Oz (Oz Natural Foods Restaurant), ale c\u0103ror patroni erau cititori \u00eemp\u0103timi\u0163i ai operei lui Baum. La sf\u00e2r\u015fitul anilor\u201960, anumite grupuri de oameni, mina\u0163i de ideea \u00eentoarcerii la un ideal al vie\u0163ii \u00een natur\u0103, departe de metropolele industrializate, au creat comunit\u0103\u0163i agricole, lu\u00e2nd Oz ca model. Manifestul lui L. Frank Baum din The Enchanted Island of Yew (\u201eAlt\u0103dat\u0103, c\u00e2nd lumea era t\u00e2n\u0103r\u0103, nu existau nici automobile, nici ma\u015fini zbur\u0103toare, nici inven\u0163ii mecanice de nici un fel pentru a-i st\u00e2rni pe oameni. B\u0103rba\u0163ii \u015fi femeile tr\u0103iau simplu \u015fi lini\u015ftit. Ei erai copiii naturii \u015fi respirau aerul curat \u00een loc de fum \u015fi de gaz carbonic; hoin\u0103reau prin c\u00e2mpiile verzi \u015fi prin p\u0103duri ad\u00e2nci \u00een loc s\u0103 voiajeze \u00een automobil\u201d) a servit drept imbold, \u00een anul 1968, pentru un grup de 35 de peroane, de a crea comuna Oz, l\u00e2ng\u0103 Meadeville (Pennsylvania), conceput\u0103 \u00een ideea men\u0163inerii vie\u0163ii naturale \u015fi resping\u00e2nd valorile urbane. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu aceasta, au existat numeroase \u00eencerc\u0103ri de a interpreta bizarul toponimic Oz. Printre versiuni a fost \u00eenaintat\u0103 ideea conform c\u0103reia O-Z ar constitui ini\u0163ialele de pe unul din fi\u015fierele autorului. Mai plauzibil\u0103 pare versiunea legat\u0103 de trimiterea la Ozimandia, \u00eemp\u0103ratul \u00eemp\u0103ra\u0163ilor, din celebrul sonet \u00een epoc\u0103 a lui Percy Bysshe Shelley.
\n Cert sete c\u0103 Oz reprezint\u0103 edenul utopic, spa\u0163iul unde miracolul poate fi tr\u0103it cu ochii deschi\u015fi, este \u201elocul \u00een care, cu zece minute \u00eenainte de culcare, ne pans\u0103m r\u0103nile, ne \u00eengrijim picioarele, \u00een care ne vis\u0103m mai buni, \u00een care poezia ne atinge buzele \u015fi \u00een care ne hot\u0103r\u00e2m c\u0103 \u00een ciuda tuturor \u00eempotrivirilor, merit\u0103 s\u0103 d\u0103m o nou\u0103 \u015fans\u0103 omenirii\u201d (Raylyn Moore). Sublimare miraculoas\u0103, Oz st\u0103 sub semnul unei rezisten\u0163e la realitatea anost\u0103, reprezent\u00e2nd \u201epl\u0103cuta contra-partid\u0103 a unui real anemic\u201d. A explica succesul lui Oz \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegem, sus\u0163ine Alain Montandon, \u201ec\u0103 el a devenit parte integrant\u0103 a imaginarului american \u015fi c\u0103 Oz \u00eenseamn\u0103 orice loc imaginar agreabil\u201d. A\u015fa se explic\u0103, spre exemplu, deschiderea unui parc de agrement, botezat Oz, \u00een Carolina de Nord, denumirea unui proiect de radioastronomie cu numele de Ozma, numeroasele adapt\u0103ri cinematografice atest\u00e2nd aceast\u0103 prezen\u0163\u0103 arhetipal\u0103.
\nNatur\u0103 firav\u0103, cu grave probleme de s\u0103n\u0103tate, L. Frank Baum avea s\u0103 moar\u0103 pe 6 mai 1919, la Hollywood, unde \u00ee\u015fi cump\u0103rase o cas\u0103 supranumit\u0103 \u201cColiba lui Oz\u201d. Chiar \u015fi dup\u0103 moartea sa, seria Oz va fi perpetuat\u0103, noile c\u0103r\u0163i fiind scrise de mai mul\u0163i autori, \u00eentre care \u015fi str\u0103nepotul s\u0103u, Roger Baum. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u015etefan DUMITRESCU Adrian Erbiceanu: \u201eTinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e\u201d, Povestire \u00een versuri dup\u0103 basmul \u201eTinere\u021be f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u021be \u0219i via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte\u201d<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19106"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19106"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19106\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19108,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19106\/revisions\/19108"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19106"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19106"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19106"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}