{"id":19087,"date":"2022-09-07T11:39:18","date_gmt":"2022-09-07T08:39:18","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19087"},"modified":"2022-09-07T11:39:18","modified_gmt":"2022-09-07T08:39:18","slug":"spatii-culturale-nr-31-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19087","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 31 (3)"},"content":{"rendered":"

Florin DOCHIA<\/strong>
\n\"\"

Arta ca mod de filosofare
\n\u00cen\u0163elegerea logic\u0103 \u015fi certitudinea intuitiv\u0103<\/strong><\/p>\n

Moto: Nu putem exprima haosul
\n f\u0103r\u0103 a-l pierde…<\/em><\/p>\n

(Continuare dintr-un num\u0103r anterior)<\/em><\/p>\n

2.5 \u201eAdev\u0103rata art\u0103 merge, \u00een general, pe calea opus\u0103 naturii, f\u0103r\u0103 ca totu\u015fi s\u0103 o distrug\u0103 pe aceasta din urm\u0103; tot astfel, adev\u0103rata art\u0103 se arat\u0103 \u00een posesiune, nu \u00een cucerire, fiindc\u0103 posesiunea e o cucerire retroactiv\u0103.\u201d <\/p>\n

Cuvintele lui S\u00f8ren Kierkegaard, din \u201eEnten – Eller\u201d, dau seam\u0103 de discursul paradoxal \u015fi \u00een r\u0103sp\u0103r al danezului, \u00eenc\u0103rcat, s-ar spune, de un radicalism dogmatic \u00een privin\u0163a rela\u0163iei om – Dumnezeu.
\nKierkegaard s-a ini\u0163iat \u00een hegelianism prin Johan Ludvig Heiberg, fiind atras de conceptul de \u201ecunoa\u015ftere total\u0103\u201d \u015fi socotind c\u0103 Hegel \u015fi Goethe au dorit s\u0103 restaureze clasicismul, \u00eenlocuind individul din totalitate, cultur\u0103 \u015fi stat. G\u00e2ndirea-i se va schimba repede \u015fi nu spre totalitatea g\u00e2ndit\u0103, ci spre individ \u015fi via\u0163\u0103 din perspectiva cre\u015ftin\u0103 protestant\u0103. Cristos nu \u00eenva\u0163\u0103, El ac\u0163ioneaz\u0103, El este. Punctul de plecare al reflec\u0163iei sale s-ar afla \u00een ideea unui Dumnezeu care este individ \u015fi nu divinitatea, a unui om care este individ \u015fi nu umanitatea. Kierkegaard a opus (1835) teoriilor obiective nevoia aproprierii subiective a adev\u0103rului. \u201eParadis sau Infern, pot face abstrac\u0163ie de orice, dar nu pot face abstrac\u0163ie de mine.\u201d (1836) \u201ePentru organizarea sistematic\u0103, disciplina hegelian\u0103 este superioar\u0103, dar pentru via\u0163\u0103, este [superioar\u0103] intui\u0163ia romantic\u0103.\u201d \u015ei cum ar putea o g\u00e2ndire abstract\u0103 s\u0103 fie complet\u0103? Monismul hegelian, care transform\u0103 imediatul \u00een mediat, nu poate duce nic\u0103ieri. Cunoa\u015fterea sistematic\u0103 este, a\u015fadar, imposibil\u0103. \u201eCei mai mul\u0163i dintre f\u0103c\u0103torii de sisteme sunt asemenea unui om care ar construi un castel imens, dar care nu ar locui dec\u00e2t al\u0103turi, \u00eentr-o \u015fur\u0103; ei \u00een\u015fi\u015fi nu tr\u0103iesc \u00een acea imens\u0103 construc\u0163ie sistematic\u0103. Dar c\u00e2nd e vorba de spirit, aceasta este \u00eentotdeauna o absen\u0163\u0103 esen\u0163ial\u0103. Din punctul de vedere al spiritului, trebuie ca g\u00e2ndurile omului s\u0103 fie casa \u00een care locuie\u015fte – de nu, cu at\u00e2t mai r\u0103u pentru ele\u201d. Opozi\u0163ia lui Kierkegaard fa\u0163\u0103 de Hegel vine din direc\u0163ia cre\u015ftinismului protestant \u2013 con\u015ftiin\u0163a p\u0103catului este ceva incomunicabil -, \u00eens\u0103 \u015fi dinspre romantism, pe calea non-identit\u0103\u0163ii dintre exterior \u015fi interior, dintre universul privat \u015fi universul public hegelian. Idolul subiectivului pur vine la putere. Hegel este comb\u0103tut de c\u0103tre danez cu armele \u2013 conceptele \u2013 sale. \u00cen perioada de \u00eenceput, ambiguitatea persist\u0103, e o rela\u0163ie ambivalent\u0103, o \u201esimpatie antipatic\u0103\u201d (v. Jean Wahl*). Repro\u015furile pe care le face povestitorului Hans Christian Andersen \u2013 c\u0103 nu are \u00een scrierile sale o concep\u0163ie unic\u0103, general\u0103 asupra vie\u0163ii \u201ecare s\u0103 fie o transsubstan\u0163iere a experien\u0163ei, o asigurare de sine c\u00e2\u015ftigat\u0103 \u00een lupt\u0103. Printr-o asemenea concep\u0163ie, indivizii se \u00eenchid \u00een ei \u00een\u015fi\u015fi \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, se ordoneaz\u0103 \u00een tot\u201d \u2013 vin dintr-o direc\u0163ie curat hegelian\u0103. Dar Kierkegaard neag\u0103 capacitatea lui Hegel de a avea sentimentul plenitudinii fiin\u0163ei, \u00eens\u0103 se inspir\u0103 consistent din filosofia acestuia atunci c\u00e2nd \u00ee\u015fi prezint\u0103 dizerta\u0163ia asupra Conceptului de ironie \u00een Magister Atrium, la Facultatea din Copenhaga. Hegel este pentru el o autoritate. \u015ei cu autoritatea se cuvine s\u0103 se bat\u0103. Astfel c\u0103, finalmente, ironia apare, \u00een diserta\u0163ia respectiv\u0103, ca un element ce nu poate fi integrat Sistemului hegelian. Pentru c\u0103 Sistemul apar\u0163ine unui punct de vedere ideal, care nu exist\u0103 \u00een via\u0163a real\u0103, mult mai bogat\u0103 dec\u00e2t poate fi cuprins\u0103 de o cunoa\u015ftere care se vrea precis\u0103, dar livreaz\u0103 explica\u0163ii tautologice, specula\u0163ii \u00eendep\u0103rtate de existen\u0163a individual\u0103, frem\u0103t\u0103toare \u015fi ireductibil\u0103 la concepte fixe. \u00cendoiala \u015fi ironia nu sunt \u00een via\u0163a individual\u0103 ceea ce sunt cunoa\u015fterea \u015fi Sistemul. Sistemul nu este o realitate, poate fi considerat o \u201eposibilitate\u201d, dar devine repede o \u201eimposibilitate\u201d, pe m\u0103sur\u0103 ce subiectivitatea c\u00e2\u015ftig\u0103 \u00een bog\u0103\u0163ie \u015fi \u00een independen\u0163\u0103. Sistemul dispare. Valoarea nu este o proprietate inert\u0103 a realit\u0103\u0163ii, ea este ceva de cucerit pe calea subiectivit\u0103\u0163ii. Iar calea subiectivit\u0103\u0163ii conduce, \u00een viziunea kierkegaardian\u0103, printr-un scepticism mai profund dec\u00e2t cel al ironiei, spre o pozitivitate \u015fi mai profund\u0103, ce nu \u0163ine de determin\u0103rile umane, ci de determin\u0103rile teantropice, acelea care nu se mul\u0163umesc s\u0103 fac\u0103 din om un alt om, ci s\u0103 fac\u0103 din om un Om-Dumnezeu. Astfel c\u0103 putem conchide, pe urmele teologului Emanuel Hirsch, c\u0103 adev\u0103ratul triumf asupra lumii consist\u0103 nu \u00een ironie, ci \u00een credin\u0163\u0103. Sistemul se sprijin\u0103 pe trecut, pe c\u00e2nd realitatea este prezent. Absolutul nu este o g\u00e2ndire contemplativ\u0103 \u015fi care poate fi conceput\u0103 de spiritul nostru, el este o libertate, o alegere, o dilem\u0103, ne este propus: prin r\u0103spunsul la aceast\u0103 dilem\u0103 ne cre\u0103m pe noi \u00een\u015fine. Esen\u0163a g\u00e2ndirii lui Kierkegaard, expus\u0103 \u00een forma sa special\u0103 de comunicare, indirect\u0103, adesea ambigu\u0103, se concentreaz\u0103 \u00een ideea necesit\u0103\u0163ii dilemei, pe de o parte, \u015fi men\u0163inerii paradoxului celuilalt, pe de alt\u0103 parte. Nu sufletul umanit\u0103\u0163ii trebuie salvat, c\u0103ci nu exist\u0103 un suflet al umanit\u0103\u0163ii, ci un sufletul individual, acela care protesteaz\u0103, se \u00eempotrive\u015fte Sistemului. (apart\u00e9: S\u0103 ne reamintim c\u0103 Psihologia mul\u0163imilor a lui Gustave Le Bon va ap\u0103rea abia peste vreo jum\u0103tate de veac\u2026) Opozi\u0163ia dintre Kierkegaard \u015fi Hegel ar putea fi sintetizat\u0103 \u00een urm\u0103toarele perechi de concepte: individ \/ \u201emas\u0103\u201d; transcendent \/ imanent; religie \/ ra\u0163iune; existen\u0163\u0103 \/ esen\u0163\u0103; concret \/concept; adev\u0103r subiectiv \/ adev\u0103r \u015ftiin\u0163ific; credin\u0163\u0103 \/ panteism romantic; eternitate absolut\u0103 \/ istoricism universal. <\/p>\n

Un popas asupra timpului istoric scurs de la momentele \u201edisputei\u201d p\u00e2n\u0103 azi ne-ar putea dezv\u0103lui c\u00e2te ceva despre evolu\u0163ia adev\u0103rului viziunilor celor doi g\u00e2nditori\u2026
\nDiscipolii lui Hegel vor fi: dinspre dreapta \u2013 A. E. Bierdermann, K. Fischer, G. F. G\u00f6schel, G. A. Gabler, C. H. Weisse\u2026 \u015fi dinspre st\u00e2nga \u201etinerii hegelieni\u201d D. H. Strauss, fra\u021bii Edgar \u015fi Bruno Bauer, M. Stirner, L. Feuerbach, A. Ruge, K. Marx, Fr. Engels. Mai t\u00e2rziu, neohegelianii B. Croce, G. Gentile, J. H. Stirling\u2026
\nDup\u0103 Kiekegaard se vor alinia, mai mult sau mai pu\u0163in manifest, Friedrich Nietzsche, Henrik Ibsen \u015fi August Strindberg, existen\u0163iali\u015ftii Jean-Paul Sarte & Simone de Beauvoir, Karl Jaspers, Gabriel Marcel, Albert Camus, Martin Heidegger \u015fi Ludwig Wittgenstein, \u201edialectica negativ\u0103\u201d a lui Theodor Adorno; Dostoievski \u015fi Kafka, Borges, Rilke, Herman Hesse \u015fi David Lodge nu sunt str\u0103ini de filosofia kierkegaardian\u0103, iar influen\u0163e considerabile vom g\u0103si \u015fi la rom\u00e2nii Mircea Eliade, Emil Cioran, Nicolae Steinhardt, Jeni Acterian, Max Blecher, Nicolae Breban\u2026 Cei mai mari teologi protestan\u0163i – Karl Barth, Rudolf Bultmann, Paul Tillich si Reinhold Niebuhr – \u00eei datoreaz\u0103 enorm lui Kierkegaard. Unii (Emmanuel L\u00e9vinas, Jacques Derrida, Richard Rorty, Paul Feyerabend) consider\u0103 c\u0103 este precursor al postmodernismului\u2026 <\/p>\n

Dar s\u0103 revin la sugestia unei g\u00e2ndiri a lumii din perspectiva \u015fi cu mijloacele artei. \u00cen viziunea sa, construit\u0103 tot dup\u0103 model hegelian, existen\u0163a este v\u0103zut\u0103 ca experien\u0163\u0103 uman\u0103 concret\u0103 \u015fi subiectiv\u0103, ca izbucnire ireductibil\u0103 la concepte, care trece prin trei etape, trei stadii esen\u0163iale \u00een devenirea sa: estetic, etic \u015fi religios.
\nPrimul este acela \u00een care omul tr\u0103ie\u015fte \u00een imediat, \u00een care exploreaz\u0103 \u015fi fructific\u0103 momentul. Estetic, \u00een accep\u0163iunea lui Kierkegaard, \u00eenseamn\u0103 cunoa\u015fterea prin sim\u0163uri, prin tr\u0103irea pl\u0103cerilor vie\u0163ii, la diferite niveluri de sofisticare. Individul nu de\u0163ine un control asupra sa ori asupra situa\u0163iilor \u00een care este surprins. E supus clipei trec\u0103toare, se consum\u0103 \u00een imediatul senzorial. Existen\u0163a sa const\u0103 \u00eentr-o sum\u0103 de posibilit\u0103\u0163i de contempla\u0163ie, nu \u00eentr-o suit\u0103 de proiecte de realizat. \u201eNumesc estetic \u00een om acel lucru prin care el este \u00een mod ne-mediat ceea ce este.\u201d Supus contingentului, tr\u0103ie\u015fte pasiv, la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii, condus de \u201enoroc\u201d, \u201eghinion\u201d ori, la un nivel superior, \u201edestin\u201d. Omul estetic are voca\u0163ia de a tr\u0103i \u015fi a cunoa\u015fte \u00een clip\u0103 \u015fi pentru clip\u0103. Important\u0103 \u00een acest enun\u0163 este \u201evoca\u0163ia\u201d – concep\u0163ia sa de via\u0163\u0103 const\u0103 \u00eentotdeauna \u00een a face diferen\u0163e: unii au talent\/ al\u0163ii nu, dar caut\u0103 doar satisfacerea talentului, a \u015fti \u00een sine \u015fi pentru sine, l\u0103s\u00e2nd la o parte dac\u0103 se ajunge sau nu la o realizare care s\u0103 conteze la modul general. Reac\u0163ia este, \u00eens\u0103, efectul automat al unei stimul\u0103ri, iar expresia emo\u0163ional\u0103 intelectual\u0103, firesc, rezultatul unui efort creator. Reac\u0163ia apar\u0163ine prezentului, dar expresia vizeaz\u0103 absentul, cum remarc\u0103 undeva Henri Wald. Este, \u00eentr-o imagine accesibil\u0103, de ciobanul din v\u00e2rful muntelui, care c\u00e2nt\u0103 din fluier a\u015fezat \u00een iarb\u0103, \u00een preajma oilor sale.
\nAl doilea stadiu constituie necesara salvare, inevitabil\u0103 c\u00e2nd, \u00een fa\u0163a vie\u0163ii, omul estetic ajunge la exasperare. Este stadiul \u00een care individul devine con\u015ftient de sinele-i unic. Astfel c\u0103 se \u00eendreapt\u0103 spre propria interioritate \u015fi singularitate, spre deosebire de omul estetic, cel care r\u0103m\u00e2ne interesat de manifestarea exteriorit\u0103\u0163ii. Se descoper\u0103 pe sine ca fiin\u0163\u0103 cu pasiuni \u015fi aptitudini, pe care le poate controla \u015fi dezvolta. Esen\u0163ial este c\u0103 \u00ee\u015fi asum\u0103 \u00een mod con\u015ftient responsabilitatea asupra propriei sale vie\u0163i. Dep\u0103\u015fe\u015fte cunoa\u015fterea empiric\u0103 despre el \u00eensu\u015fi prin ascensiunea la \u00een\u0163elegerea a ceea ce aspir\u0103 s\u0103 devin\u0103, pune \u00een oper\u0103 proiecte. Se poate spune, cu termenii filosofiei clasice, pe urmele lui Kant, c\u0103 omul etic exprim\u0103 universalul, prin voin\u0163\u0103 \u015fi mod de via\u0163\u0103, se conformeaz\u0103 imperativului categoric. Omul etic este con\u015ftient de faptul c\u0103 poate exprima experien\u0163a nu doar \u00een timp ce o tr\u0103ie\u015fte, ci chiar anticip\u00e2nd-o. El descoper\u0103 c\u0103 poate am\u00e2na expresia, iar aceast\u0103 am\u00e2nare este specific\u0103 psihologiei umane, este capabil, \u201eprin generalizare \u015fi abstractizare, s\u0103 se distan\u0163eze de prezent \u015fi s\u0103 ob\u0163in\u0103, prin crea\u0163ie, un supliment din ce \u00een ce mai mare de viitor.\u201d (H. Wald). Pe de alt\u0103 parte, acest stadiu este intermediar, stabilitatea sa nu e asigurat\u0103 de nimic. Omul subiectiv poate pierde \u00een orice moment contactul cu individualitatea, sub imperiul obliga\u0163iilor etice ce decurg din cerin\u0163a\/voin\u0163a de a tr\u0103i prin \u015fi pentru al\u0163ii. Imperativului categoric, care cere \u00eenrolarea \u00een realizarea unei sarcini exprim\u00e2nd universalul, uniformizeaz\u0103, gregarizeaz\u0103. Ar fi, \u00eentr-o imagine posibil\u0103, ciobanul care renun\u0163\u0103 la oile sale pentru a se dedica punerii pe picioare a unei forma\u0163ii muzicale care s\u0103 c\u00e2nte la nun\u0163i, botezuri, \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri\u2026
\nPentru a nu (re-)deveni, \u00eentr-un inevitabil moment de sl\u0103biciune ori exasperare (sic!), om estetic, Kierkegaard socote\u015fte c\u0103 omul etic trebuie s\u0103 accead\u0103 la stadiul urm\u0103tor, cel religios, \u00een care nu mai tr\u0103ie\u015fte pentru sine, nici pentru ceilal\u0163i, ci numai pentru Dumnezeu. Realizarea personal\u0103 nu se mai produce prin cunoa\u015ftere sau prin ac\u0163iune, ci prin credin\u0163\u0103, care se \u00eentinde dincolo de g\u00e2ndirea etic\u0103 \u015fi este \u00een afara unei explica\u0163ii ra\u0163ionale. Credin\u0163a este cea mai elevat\u0103 pasiune a omului. A ajunge la credin\u0163\u0103 presupune a parcurge consistent, pasionat, experien\u0163ele tr\u0103irii estetice \u015fi a asuma obliga\u0163iile estetice, numai astfel pot fi recunoscute exigen\u0163ele misterioase ale credin\u0163ei. Dar eticul este suspendat, \u00een sfera credin\u0163ei. Este, \u00eentr-o expresie de \u00eencheiere a ciclului revela\u0163iei experien\u0163iale, ciobanul care se \u00eentoarce \u00een v\u00e2rful muntelui, dar nu pentru oile sale, ci ca eremit, dedicat lui Dumnezeu.
\n\u00centrebarea ce s-ar putea na\u015fte, dup\u0103 ce toate acestea au fost spuse, ar fi \u00een ce m\u0103sur\u0103 individul acesta dedicat exclusiv lui Dumnezeu, acest Om-Dumnezeu, mai poate fi recunoscut ca apar\u0163in\u00e2nd speciei. Oamenii obi\u015fnui\u0163i, sus\u0163ine Kierkegaard, tr\u0103iesc dup\u0103 categorii estetice sau, \u00een cel mai bun caz, estetico-etice, devenind incapabili s\u0103 ating\u0103 profunzimea tr\u0103irii religioase. \u00cens\u0103 tr\u0103irea religioas\u0103, desprins\u0103 de imperativul etic \u015fi de tenta\u0163ia cunoa\u015fterii, \u00eel poate p\u0103stra pe individ \u00een sfera umanit\u0103\u0163ii? Luat de valul contest\u0103rii antecesorilor \u015fi contemporanilor, intrat cu totul, \u015fi din pricina \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor dramatice din via\u0163a personal\u0103, pe calea credin\u0163ei nestr\u0103mutate \u00eentr-un Dumnezeu alc\u0103tuit conform propriilor nevoi spirituale, Kierkegaard nu cat\u0103 a ajunge la o asemenea dilem\u0103 \u015fi a o rezolva \u00een vreun fel. Nimic nu \u00eel \u00eempiedic\u0103, \u00eens\u0103, s\u0103 aprecieze deschis stadiile \u00een care adast\u0103 \u201eoamenii obi\u015fnui\u0163i\u201d. Este convins c\u0103 \u201esub cerul senin al esteticii totul e u\u015for, frumos, trec\u0103tor, dar c\u00e2nd etica se amestec\u0103, fie \u015fi foarte pu\u0163in, totul devine tare, col\u0163uros, agasant.\u201d \u00cens\u0103 \u201esplendoarea, divinul esteticului const\u0103 tocmai \u00een a nu te ata\u015fa dec\u00e2t de ceea ce este frumos. Estetica nu trebuie s\u0103 se ocupe dec\u00e2t de literatur\u0103 \u015fi de sexul frumos.\u201d Kierkegaard, socotindu-se, poate, socratic, se folose\u015fte de ironie \u015fi de paradox, dar nu st\u0103ruie \u00een l\u0103untrul lor, se arat\u0103 a fi, \u00een fond, melancolic, trist, disperat, amintind de causticul romantic (cum observ\u0103 Mircea Eliade). Este, orice s-ar spune, un om sub vremi, o lectur\u0103 modern\u0103 poate amenda destule dat\u0103ri, dar, fundamental, viziunea sa este original\u0103 \u015fi util\u0103. Astfel, dac\u0103 omul estetic neag\u0103 dihotomia din cauza distan\u0163\u0103rii fa\u0163\u0103 de ea, omul etic accept\u0103 dep\u0103\u015firea dihotomiei \u00een sfera g\u00e2ndirii \u015fi o respinge \u00een aceea a libert\u0103\u0163ii. Originea ideatic\u0103 kierkegaardian\u0103 se afl\u0103 \u00een echilibrul dintre estetic \u015fi etic \u00een elaborarea personalit\u0103\u0163ii. Chiar dac\u0103 nu exist\u0103 prea multe posibilit\u0103\u0163i \u00een alegerea sarcinii vie\u0163ii, important este actul alegerii, \u00eens\u0103 conteaz\u0103 nu at\u00e2t alegerea corect\u0103, c\u00e2t, mai degrab\u0103, energia, seriozitatea \u015fi patosul cu care realiz\u0103m alegerea. Subjugat chiar de ideile celui pe care-l combate, Kierkegaard socoate c\u0103 omul este excep\u0163ional \u00een m\u0103sura \u00een care poate realiza mai mult \u00een via\u0163a lui din ceea ce este general-uman. Dac\u0103 \u201eadev\u0103rata art\u0103 se arat\u0103 \u00een posesiune\u201d, atunci luarea \u00een posesiune a cunoa\u015fterii de c\u0103tre domeniul artei nu mai pare deloc nepotrivit\u0103. Omul estetic ocup\u0103 teritoriul omului etic. \u015etiin\u0163ele \u00ee\u015fi arat\u0103 \u00een fiecare clip\u0103 utilitatea \u015fi sl\u0103biciunea, nici o aser\u0163iune nefiind viabil\u0103, metaforic vorbind, de la o zi la alta, Natura ar\u0103t\u00e2ndu-se ne\u00eenduplecat\u0103 \u00een a fi mereu surprinz\u0103toare prin noutate, intensitate \u015fi imensitate. O cale regal\u0103 de a p\u0103trunde misterele lumii pare a fi revela\u0163ia prin art\u0103, la intersec\u0163ia celor trei stadii\/sfere kierkegaardiene, niciodat\u0103 exclusiv \u00een\u0103untrul uneia dintre ele. La care se adaug\u0103, desigur, o \u00een\u0163elegere superioar\u0103 a conceptului de Divinitate. Ceea ce sugereaz\u0103 ocuparea de c\u0103tre omul estetic \u015fi a teritoriului omului religios! Sigur, pare c\u0103 suntem deja dincolo de inten\u0163iile manifeste ale filosofului danez, dar dac\u0103 el nu a mers mai departe, nimic nu ne \u00eempiedic\u0103 pe noi s\u0103 o facem! Omul estetic se pierde treptat pe sine pe m\u0103sur\u0103 ce devine om etic, dedicat celorlal\u0163i, dar se rec\u00e2\u015ftig\u0103 pe sine devenind om religios, pierz\u00e2ndu-i pe ceilal\u0163i \u00een favoarea a unui Dumnezeu cu care se identific\u0103. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 omul religios a pierdut c\u00e2\u015ftigurile omului estetic \u015fi pe cele ale omului estetic? Ori nu a pierdut nimic din esen\u0163a lor? Poate c\u0103 tocmai aici st\u0103 superioritatea Credin\u0163ei, \u00een temeiurile estetice \u015fi etice ale sale. Contemplarea omului estetic face parte din bagajul st\u0103rilor omului religios. La fel, asumarea con\u015ftient\u0103 a responsabilit\u0103\u0163ii asupra propriei sale vie\u0163i, specific\u0103 omului etic. Iar conceptul de (Dumne)Zeu este o esen\u0163\u0103 care, odat\u0103 descoperit\u0103, cere cu necesitate existen\u0163\u0103. \u201eZeul nu este un nume, ci un concept, din care probabil c\u0103 rezult\u0103 c\u0103 a lui essentia involvit existentiam [esen\u0163a implic\u0103 existen\u0163a]\u201d- afirm\u0103 Kierkegaard pe urmele lui Spinoza. Contemplarea + responsabilitatea \u2013 id est reflec\u0163ia \u2013 adaos la ideea de crea\u0163ie (experiment, noutate, viitor etc.) conduce la g\u00e2ndirea lumii din perspectiv\u0103 artistic\u0103, cunoa\u015fterea prin revela\u0163ia artistic\u0103, singura capabil\u0103 de totalitate, prin implicarea intui\u0163iei, \u015fi, astfel, net superioar\u0103 cunoa\u015fterii empirice ori conceptuale a \u015ftiin\u0163elor, pe care, firesc, o \u00eenglobeaz\u0103 f\u0103r\u0103 efort. Desigur, exist\u0103 problema limbajelor, dar este o situa\u0163ie de aprofundat mai t\u00e2rziu\u2026
\n\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026..
\n* Revue Philosophique de la France et de l’\u00c9tranger, T. 112, Juillet \u00e0 D\u00e9cembre 1931, pp. 321-380<\/em>
\n (Va urma)<\/p>\n

\"\"


\nAdrian MUNTEANU<\/strong>
\n\"\"

O suli\u0163\u0103 \u00eenfig \u00een pleoapa serii<\/strong><\/p>\n

O suli\u0163\u0103 \u00eenfig \u00een pleoapa serii
\nSub care taina patimii e treaz\u0103.
\nM\u0103 lupt ca Horus c\u00e2nd \u00eel s\u0103geteaz\u0103
\nPe Seth prin bezne frem\u0103t\u00e2nd puzderii.<\/p>\n

M\u0103-neac\u0103 p\u00e2cla care-nve\u015fm\u00e2nteaz\u0103
\n\u00cen umbre f\u0103r\u0103 trup cor\u0103bierii.
\nRup v\u0103lul mut, al poftei \u015fi-al durerii,
\nCe \u00eenc\u0103-n ceasul vl\u0103guit vibreaz\u0103.<\/p>\n

Din orizonturi se prelinge s\u00e2nge
\n\u015ei raze-nvinse au c\u0103zut perechi.
\nT\u0103cerea-n grota viciilor pl\u00e2nge,<\/p>\n

\u0162ip\u0103t r\u0103nit se-mpl\u00e2nt\u0103 \u00een urechi,
\nIar \u00eengerul ciclop etern r\u0103sfr\u00e2nge
\nAd\u00e2ncul pur al z\u0103rilor str\u0103vechi.<\/p>\n


\n\u00cen umbra zilei<\/strong><\/p>\n

\u00cen umbra zilei aripa se-mpl\u00e2nt\u0103
\n\u015ei-acoper\u0103 uimirile cu pana.
\nUn strig\u0103t stins \u00eemi sfredele\u015fte rana
\nIubirilor ce nu m\u0103 mai fr\u0103m\u00e2nt\u0103.<\/p>\n

Lumina stins\u0103-\u015fi leap\u0103d\u0103 sutana
\n Pe cump\u0103na ce-n lacrim\u0103 se-av\u00e2nt\u0103.
\n Talaz fugar pe mal se ia la tr\u00e2nt\u0103
\n Cu lini\u015ftea ce-mi pustie\u015fte dana.<\/p>\n

\u00cen iarb\u0103-ngenunchez \u015fi-mi cer iertare
\n C\u0103r\u0103rilor ce le-am urcat piepti\u015f.
\n Un fir de iarb\u0103-nfige \u00een uitare<\/p>\n

O sabie cu-ns\u00e2ngerat t\u0103i\u015f
\n \u015ei pas\u0103rea r\u0103mas\u0103-n a\u015fteptare
\n \u00cemi t\u0103inuie\u015fte-ad\u00e2ncul din frunzi\u015f.<\/p>\n


\nSonetul meu s-a ridicat pe schele<\/strong><\/p>\n

Sonetul meu s-a ridicat pe schele,
\nA ros din tihna anilor \u015fi-a min\u0163ii,
\n\u015ei-a ascu\u0163it cu-nver\u015funare din\u0163ii,
\nT\u00e2njind s\u0103 smulg\u0103 lenea din pr\u0103sele.<\/p>\n

Nu l-au sedus nici fala, nici argin\u0163ii.
\nS-a copt \u00een umbra vrerilor rebele;
\nA devenit f\u00e2nt\u00e2n\u0103 din castele,
\nS\u0103 bea din ea \u015fi sluga, dar \u015fi prin\u0163ii.<\/p>\n

Nu i-am cerut nici vam\u0103, nici chirie
\nDec\u00e2t un v\u00e2rf de palo\u015f \u00eenro\u015fit
\n\u00cen jarul bl\u00e2nd ce t\u00e2mpla mi-o \u00eembie<\/p>\n

Cu slova smuls\u0103 trupului sleit.
\nSonetul scris cu s\u00e2nge pe-o h\u00e2rtie
\nAbia t\u00e2rziu un rost mi-a h\u0103r\u0103zit.<\/p>\n


\nValul infinit<\/strong><\/p>\n

Nu v\u0103d o frunz\u0103, e-un ocean de lav\u0103
\nCe-a cotropit cu verde crud c\u00e2mpia.
\nNu trece-un sol, c\u0103lc\u00e2nd \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia
\nDoar cu un g\u00e2nd de ur\u0103 \u015fi otrav\u0103,<\/p>\n

Ca s\u0103 \u00een\u015fface-n prapuri str\u00e2mbi domnia.
\nNu cred c\u0103-n mers e-o putred\u0103 z\u0103bav\u0103
\n\u015ei-n orice col\u0163 de st\u00e2nc\u0103 o epav\u0103
\nVa fi s\u0103-\u015fi verse tihna \u015fi vecia.<\/p>\n

Un \u0163ip\u0103t lung e gata s\u0103 aline,
\n\u00cenchide rana lama de cu\u0163it
\n\u015ei semne oarbe-n patima de sine<\/p>\n

Vor \u00eent\u0103ri zidirea unui mit.
\nDe sus, din bol\u0163i, \u015fi p\u00e2n\u0103 jos, \u00een mine
\nE-ntotdeauna valul infinit.<\/p>\n

12 mai 2012<\/p>\n


\nTrup l\u00e2ng\u0103 trup \u015fi gur\u0103 l\u00e2ng\u0103 gur\u0103<\/strong><\/p>\n

Trup l\u00e2ng\u0103 trup \u015fi gur\u0103 l\u00e2ng\u0103 gur\u0103,
\nAud suflarea celui ce-a\u0163ipe\u015fte.
\nAmorf convoi \u00een dimine\u0163i porne\u015fte
\nPrin r\u00e2pa clipei, prin de\u015fert \u015fi bur\u0103.<\/p>\n

Primim comanda. Pasul prins \u00een cle\u015fte,
\nSudoarea frun\u0163ii sunt \u015fuvoi de zgur\u0103.
\nStrivim aceea\u015fi piatr\u0103 rece, dur\u0103
\n\u015ei-un singur glas din pieptul l\u00e2nced cre\u015fte.<\/p>\n

\u015eov\u0103itor, pe-un unic fir de a\u0163\u0103,
\nNe vom supune-nfrico\u015fa\u0163i dec\u00e2t
\nS\u0103 c\u0103ut\u0103m doar calea noastr\u0103-n cea\u0163\u0103.<\/p>\n

M-am s\u0103turat de ordin p\u00e2n\u0103-n g\u00e2t!
\nUnde-i sim\u0163irea? Doar a mea, pe via\u0163\u0103?
\nNu \u015ftiu r\u0103spuns. Sunt doar soldat. At\u00e2t.<\/p>\n


\nPrintre gr\u0103dini arz\u00e2nd <\/strong><\/p>\n

Printre gr\u0103dini arz\u00e2nd \u00eemi port povara,
\nFerind-o de a iederei dogoare.
\nS\u0103ge\u0163i de foc se-mpl\u00e2nt\u0103 \u00een picioare
\nDin arc de greieri ce-au sf\u0103rmat vioara.<\/p>\n

Zv\u00e2rlit pe umeri, rugul de r\u0103coare
\n\u015ei-a-nfipt \u00een carnea t\u0103b\u0103cit\u0103 gheara.
\n\u00cemi picur\u0103 pe-un col\u0163 de gean\u0103 seara,
\nC\u00e2nd fructele au devenit amare.<\/p>\n

Prin s\u00e2ngele de zmeur\u0103 vegherea
\nRote\u015fte-n t\u00e2mpl\u0103 timpul ca un fus.
\nMi-au smuls din piept uimirile puterea<\/p>\n

\u015ei m-au t\u00e2r\u00e2t smintite-ntr-un apus.
\nPrelungi bejenii ad\u00e2ncesc durerea
\nAcelor vremuri ce-n etern s-au dus.<\/p>\n


\nVasile GHICA <\/strong>
\n\"\"

La balamuc, birjar!<\/strong><\/p>\n

\u201eShakespeare nu ar fi \u00eensemnat nimic pentru englezi, dac\u0103 nu-l traduceau nem\u0163ii\u201d. (Lev Tolstoi)
\nPentru c\u0103, vorba rom\u00e2nului: \u201eNici-un dor nu vine greu\/ca dorul din satul t\u0103u\u201d.<\/p>\n

\u201e\u00cen ce lume tr\u0103im? Nu g\u0103se\u015fti f\u0103in\u0103, totul e t\u0103r\u00e2\u0163\u0103\u201d. (M.Unamuno)
\nDa, maestre! Suntem o lume de l\u0103turi!
\n\u00centrebat ce p\u0103rere are despre fericire, Cehov a replicat printr-o \u00eentrebare: \u201eNu \u015fti\u0163i dac\u0103 la magazinul din col\u0163 au marmelad\u0103?\u201d.
\nChiar a\u015fa! Oare vor mai aduce?
\nLa \u015fase luni dup\u0103 ce a luat Premiul Nobel pentru literatur\u0103, c\u0103r\u0163ile lui Samuel Beckett au fost date la topit.
\n-Cu tot cu cititori?
\n-Care cititori?
\n\u201eScrie\u0163i, b\u0103ie\u0163i, ce vre\u0163i, c\u0103 m\u0103n\u00e2nc eu rahat \u015fi pentru voi!\u201d. (M.R.Paraschivescu)
\nNumai c\u0103 mul\u0163i dintre ucenicii maestrului au \u0163inut s\u0103 se \u00eenfrupte neap\u0103rat \u015fi ei din amintita delicates\u0103.
\n\u00centr-o schi\u0163\u0103 de Kafka, medicul se b\u0103ga \u00een pat al\u0103turi de bolnav.
\nTot a\u015fa procedeaz\u0103 \u015fi unii critici literari de ast\u0103zi, c\u00e2nd e vorba de debutante.
\n\u201eSunt prea mul\u0163i poe\u0163i netalenta\u0163i. Oare de ce mai scriu?\u201d. (Lauren\u0163iu Ulici)
\nP\u0103i, dec\u00e2t s\u0103 se apuce de furat…
\n\u201eNumai vinul bun face poe\u0163ii mari\u201d. (Avram Tudose)
\n\u015ei cum, aproape tot vinul e contraf\u0103cut…
\n\u201eB\u0103 sunte\u0163i de\u015ftep\u0163i, dar v\u0103 m\u0103n\u00e2nc\u0103 prostia!\u201d (Marin Preda)
\n\u015ei asta p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, moncher?
\n\u201eS\u0103 prive\u015fti fascinantul spectacol al cerului din fotoliul de orchestr\u0103 al unei c\u0103pi\u0163e de f\u00e2n!\u201d. (Geo Bogza)
\nSuperb, maestre! Dar noi nu mai vedem dec\u00e2t… nutre\u0163ul.
\n\u201eAi s\u0103 mori pe rogojin\u0103!\u201d. (Zaharia Stancu)
\nS\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 scriitorul rom\u00e2n se apropie de acest prag al… prosperit\u0103\u0163ii.
\nDialog academic:
\nIon C\u0103lug\u0103ru: \u201eDomnule Eftimiu, ca poet nu v\u0103 gust, dar ca om v\u0103 stimez\u201d.
\nVictor Eftimiu: \u201eDomnule, ca scriitor nu te cunosc, iar ca om, te bag \u00een m\u0103-ta\u201d!
\nAst\u0103zi \u201etrimiterile\u201d colegiale sunt mult mai insistente.
\n\u201eScriu cu timpul scos din priz\u0103\u201d. (Ady Cusin)
\n\u015ei nu e prea \u00eentuneric?<\/p>\n


\nAdrian BOTEZ<\/strong>
\n\"\"

DIN LOCUL DE LECUIRE<\/strong><\/p>\n

RUG\u0102CIUNE<\/strong><\/p>\n

Doamne
\n\u00eendur\u0103-Te de-nfrigura\u0163ii
\nprizonieri ai celulelor temni\u0163ei \u2013 \u015fi
\nde-ns\u00e2ngera\u0163ii martiri ai spitalelor
\nnop\u0163ii de febr\u0103<\/p>\n

to\u0163i i-au uitat
\npe ace\u015fti: de la ei nimeni n-a\u015fteapt\u0103 ve\u015fti
\nde vinile lor \u2013 Tu
\nDoamne \u2013 s\u0103 nu \u015ftii Te-ai \u00eemdurat<\/p>\n

Maica Cea Sf\u00e2nt\u0103 le
\npl\u00e2nge \u2013 \u00een ochi \u015fi \u00een
\ns\u00e2nge: de-acum \u2013 amin \u015fi amin\u0103
\ncine calc\u0103 pe fluturii inimii lui \u2013 pe Tine
\nTe-a trezit \u00een gr\u0103din\u0103<\/p>\n

…libertate \u015fi
\nlumin\u0103 lor d\u0103-le! \u2013
\nostoire a r\u0103nilor \u015fi n\u0103dejde…
\n\u015ftii bine: c\u00e2nd \u00eenapoi pe p\u0103m\u00e2nt vei veni
\npreajm\u0103-n delir ei \u00ce\u0163i vor fi<\/p>\n

…\u00een miez de noapte
\nslinoasa u\u015f\u0103-a celulei de temni\u0163\u0103
\ndirect spre cer s-a deschis \u2013 la fel
\nfereastra cu \u00eengeri a
\ncasei durerilor \u2013 dup\u0103 Tine-a strigat
\n\u015fi trimis…<\/p>\n


\nCATRENUL AMINULUI-EMINESCU<\/strong><\/p>\n

Amin izbe\u015fte struna simandrei de o\u0163el
\nst\u00e2rnind taifun de sunet \u00een cerul de agheasm\u0103
\niar Sf\u00e2ntul Duh se mir\u0103 cu holde \u015fi mireasm\u0103
\nse dumire\u015fte astfel: pe-aici se plimb\u0103 El<\/p>\n


\nELEGIE<\/strong><\/p>\n

era toiul verii c\u00e2nd am c\u0103zut
\ns-a f\u0103cut toamn\u0103 \u2013 de c\u00e2nd bolesc \u2013 de
\nnecrezut<\/p>\n

frunzele se limpezesc \u00een galben
\n\u00eenl\u0103crimat \u2013 cerul a obosit de
\nat\u00e2ta chemat
\nm\u0103 bocesc \u2013 ca ni\u015fte bo\u015forogi slabi de
\n\u00eenger \u2013 copacii de la fereastr\u0103<\/p>\n

…a trecut \u2013 prin s\u0103lcii \u2013 pas\u0103re m\u0103iastr\u0103…<\/p>\n

\u00eemi m\u0103sor timpul cu
\nradiestezia rug\u0103ciunilor: abil prestigitator
\nascund fl\u0103c\u0103ruia de pe comori<\/p>\n

numai mie mi-e dat s\u0103 v\u0103d
\ncur\u00e2nd \u2013 Marele Incendiu <\/p>\n


\nZADAR DE TOAMN\u0102<\/strong><\/p>\n

frunze scr\u00e2\u0219nesc pe-asfalt \u2013 b\u0103t\u00e2ndu-\u0219i joc de soare
\npe pielea-ntins\u0103-a aerului r\u0103ni apar
\nnehot\u0103r\u00e2re – moarte \u0219i-exaltare
\nse trec-petrec pe-obrazul milenar<\/p>\n

sunt vremi de-amurg \u0219i ceas de-ntunecare
\nde isterii pe muchii de cu\u021bit
\ne de ajuns s\u0103-mpingi mai tare-o boare
\ncosmosu-ntreg \u00een pl\u00e2ns a izbucnit<\/p>\n

nu mai \u0219opti\u021bi: se-aude prea departe
\npe Gr\u0103dinar \u0219i p\u0103s\u0103ri le treze\u0219ti!
\n…dar crinii-n c\u00e2ntec cresc pe maluri sparte<\/p>\n

\u00eengerii mor \u0219i ning \u0219i-s preacumin\u021bi:
\npor\u021bile zarea \u0219i-a pierdut – o voce
\ncade nisip \u2013 din ‘nalt zadaru-atroce<\/p>\n


\nCUCERNICIE<\/strong><\/p>\n

cucernic\u0103 toamn\u0103 \u2013 v\u00e2nt de strigonid\u0103
\ncu\u021bitul sub ras\u0103 – ne-mplinit\u0103-omid\u0103
\nvin din z\u0103ri \u2013 m\u0103iastre \u2013 f\u00e2lf\u00e2ind risipe
\ncronc\u0103nind la lun\u0103 \u2013 soarta s-o-nnisipe<\/p>\n

v\u00e2nt de strigoial\u0103 \u2013 zodii pe t\u00e2njal\u0103
\npi\u021big\u0103ie sticl\u0103 sfin\u021bii f\u0103r\u0103 barb\u0103
\neunucii \u00eengeri la c\u00e2ntar ne-n\u0219al\u0103
\nrestul tre’ s\u0103-l cau\u021bi \u2013 zv\u00e2rcolit prin iarb\u0103<\/p>\n

cucernici c\u0103l\u0103ii \u00ee\u0219i asmut surzirea
\nde orbit timpanul \u2013 smuls \u00een v\u00e2rf de \u021bip\u0103t:
\ncine-n noaptea asta \u00ee\u0219i pite\u0219te firea
\ndup\u0103 briciul stelei \u2013 sleit \u00eentr-un sclip\u0103t?<\/p>\n

cucernic\u0103 toamn\u0103 \u2013 v\u00e2nt de strigonid\u0103
\nstrepeze\u0219te vremea printre col\u021bi de \u0219arpe:
\nsufletu-mi \u00een zdren\u021be \u00ee\u0219i caut\u0103-o firid\u0103
\nunde nasc \u00een spasme corzile de harpe<\/p>\n

sf\u00e2nt\u0103 isterie \u2013 dulce calomnie
\nr\u0103zg\u00e2ind pe diavol c\u00e2t o herghelie
\nnoaptea nu mai trece \u2013 zeul e tot rece
\n\u00een Regat – \u0218op\u00e2rla e-n extaz cu Zece<\/p>\n


\nCABOTINISM DE BOLT\u0102<\/strong><\/p>\n

schelete sordide ies din firide
\nv\u0103zduhul e-n prag de sabat
\nviolate silfide \u2013 idei invalide
\nse zv\u00e2rcolesc delicat<\/p>\n

t\u00e2rf\u0103 de zguri beat\u0103-n cianur\u0103
\nveghind \u0219i bocind preacurat
\nregin\u0103 obscur\u0103 \u2013 aiur\u00e2nd paceaur\u0103
\nse suie pe norul uscat<\/p>\n

desc\u00e2nt\u0103 \u0219i c\u00e2nt\u0103 \u2013 tremur\u0103 sf\u00e2nt\u0103
\n\u00een dialog macerat:
\ncade \u2013 se-mpl\u00e2nt\u0103 \u2013 binecuv\u00e2nt\u0103<\/p>\n

\u00een mla\u0219tini to\u021bi viermii-s la sfat
\n…cine suport\u0103 f\u0103r\u0103 revolt\u0103
\ncabotinismul de bolt\u0103?<\/p>\n


\nCAVALERUL NEGRU<\/strong><\/p>\n

cavalerul negru tace la r\u0103scruce
\n\u0219obolani \u0219i nimfe \u00eenh\u0103mai la cruce
\nb\u0103tr\u00e2ne amurguri transpir subsuoar\u0103
\nc\u0103 mor \u0219i m\u0103 satur n-ar fi prima oar\u0103<\/p>\n

m-a\u0219teapt\u0103 m-a\u0219teapt\u0103 negru cavalerul
\nnu mai v\u0103d p\u0103m\u00e2ntul \u2013 nu mai v\u0103d nici cerul
\ndoar abis de mume adulmec\u0103-mi via\u021ba
\nrid cu rid se \u0219terge de pe zare fa\u021ba<\/p>\n

nord cu nord m\u0103-nchipui \u00een alegorie
\nce a fost s\u0103 fie e doar teorie:
\ns-asmut unul pe-altul dul\u0103ii fantastici<\/p>\n

Hristosul \u0219i Iuda se s\u0103rut sarcastici:
\n…cavalerul negru spada \u0219i-o jupoaie
\nprin noapte se-ndeamn\u0103 \u0219i gem lungi convoaie<\/p>\n


\nCALEA LAPTELUI<\/strong><\/p>\n

cred c\u0103 mai e ni\u0219te
\nlapte acru \u00eentr-o sticl\u0103 \u2013 sub pat \u2013 hai
\ns\u0103-l beau tot
\nCalea Laptelui str\u0103luce\u0219te pe cer – \u0219i-mi arde
\ntoate \u0219ansele de a m\u0103 \u00eentoarce pe
\np\u0103m\u00e2nt \u2013 vreodat\u0103<\/p>\n

m\u0103 voi face de r\u00e2s – \u0219i voi r\u0103m\u00e2ne \u2013 ca un crai de
\noperet\u0103 – c\u0103lare pe umerii Ursei Mari
\ndresat\u0103 de asurzitorii – inchizitorialii
\n\u00eengeri<\/p>\n


\nAICI<\/strong><\/p>\n

vuie\u015fte simandra duhul de vecernii
\nv\u0103p\u0103i de credin\u0163\u0103 se a\u015ftern pe zare
\nDumnezeu din schituri isc\u0103 sempiternii
\nlumina de jertf\u0103 se scald\u0103-n altare<\/p>\n

m\u0103 dor mun\u0163i \u015fi p\u0103s\u0103ri c\u00e2nd m\u0103 sui pe cruce
\ns\u00e2ngereaz\u0103 crinii izvor de-nviere
\niar p\u0103m\u00e2ntu-acesta m\u0103-mbrac\u0103-n od\u0103jdii
\nc\u00e2nd s\u0103rut fierbinte coasta de-njunghiere<\/p>\n

aici nu sunt singur \u2013 sunt cu neam \u015fi fire
\naici vin str\u0103mo\u015fii pentru miruire
\naici e poporul sfin\u0163ilor voievozi!<\/p>\n

\u00een l\u0103turi Satan\u0103 \u2013 voi lepro\u015fi irozi!
\naici doar martirii \u00eenvie c\u00e2nd mor:
\nveneticii \u00eens\u0103 n-au nici trai nici spor!<\/p>\n

Cosmin P\u00c2RGHIE<\/strong><\/p>\n

*
\ncopilul orfan scoate cu unghiile vinete un cuv\u00e2nt cadavru din pe\u015ftera sufletului.
\ncare s\u0103 fie? moartea st\u0103 pe marginile lui \u00eel prive\u015fte
\ncu un ochi ad\u00e2nc \u015fi \u00eenghe\u0163at. el face un pas de fric\u0103 pe treapta lichid\u0103
\nface pa la realitate \u015fi alunec\u0103 pe scara de fum care duce acolo.
\ntrupul r\u0103m\u00e2ne gol, ci-n ochi \u00eenc\u0103 filmul ruleaz\u0103 : durerea care crompo\u0163e\u015fte\u2026
\n\u015fi sufletul usturat care url\u0103 \u00een limba celor mor\u0163i \u015fi\u2026 \u00eemi zic
\n\u00een cur\u00e2nd c\u00e2inii vagabonzi vor mu\u015fca din trup ca din oricare alt trup
\nclopotele \u00ee\u015fi vor cl\u0103ti gura \u00een fiecare diminea\u0163\u0103 la amiaz \u015fi seara
\n\u015fi to\u0163i mai pu\u0163in cel de sus \u00ee\u015fi vor \u00eentreba cuvintele ce? cum? \u00eenc\u0103 unul?
\n\u2026 \u00eemi mai zic el poate c\u0103 acum a g\u0103sit calea ce duce acolo el poate c\u0103 acum e acolo
\nsau cine \u015ftie acel acolo poate c\u0103 nu-i dec\u00e2t o ve\u015fnic\u0103 ridicare din umeri
\n\u015fi sufletul \u2013 aburul care-\u015fi rateaz\u0103 zborul \u015fi se risipe\u015fte \u00een nimicul gros
\ncare ne-nconjoar\u0103 \u015fi ne amenin\u0163\u0103 \u2013<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Florin DOCHIA Arta ca mod de filosofare \u00cen\u0163elegerea logic\u0103 \u015fi certitudinea intuitiv\u0103 Moto: Nu putem exprima haosul f\u0103r\u0103 a-l pierde…<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19087"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19087"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19087\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19089,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19087\/revisions\/19089"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19087"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19087"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19087"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}