{"id":19059,"date":"2022-09-05T18:28:11","date_gmt":"2022-09-05T15:28:11","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19059"},"modified":"2022-09-05T18:28:11","modified_gmt":"2022-09-05T15:28:11","slug":"spatii-culturale-nr-31-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19059","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 31 (1)"},"content":{"rendered":"

EDITORIAL <\/strong><\/p>\n

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

Scrie\u0163i, b\u0103ie\u0163i, nu(mai) scrie\u0163i…<\/strong><\/p>\n

Rom\u00e2nii scriu, au talent, s-au n\u0103scut poe\u0163i, sunt geniali, numai soarta vitreg\u0103 \u015fi \u00eemprejur\u0103rile istorice a\u015fijderea au f\u0103cut ca ei s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 aproape necunoscu\u0163i dincolo de hotarele patriei, f\u0103r\u0103 traduceri en gros, f\u0103r\u0103 premii \u2013 o, da, f\u0103r\u0103 Nobelul pentru care s-au v\u0103rsat, se vars\u0103 \u015fi se vor v\u0103rsa r\u00e2uri de cerneal\u0103, de lacrimi, de s\u00e2nge…
\nDe ce scriem? R\u0103spunsurile la aceast\u0103 \u00eentrebare sunt dintre cele mai frumoase, mai nobile, mai interesante. Nu exist\u0103 publica\u0163ie literar\u0103 care s\u0103 nu fac\u0103 anchete pe aceast\u0103 tem\u0103 \u015fi, citind \u201ejustific\u0103rile\u201d intervieva\u0163ilor, ai impresia c\u0103 scriitorul rom\u00e2n contemporan e vr\u0103jitor, \u00eenger sau, de ce nu, Dumnezeu adev\u0103rat, creator de universuri pe care le st\u0103p\u00e2ne\u015fte cu puterea min\u0163ii \u015fi a talentului s\u0103u.
\nDe ce scriem? Probabil fiindc\u0103 altfel nu putem tr\u0103i, cum nu putem tr\u0103i f\u0103r\u0103 aer, f\u0103r\u0103 ap\u0103, f\u0103r\u0103 hran\u0103… Cam aceasta este ideea pe care to\u0163i o \u00eembr\u0103c\u0103m c\u00e2t putem de bine, de sincer, mai sofisticat sau mai simplu\u0163 de tot, \u00een h\u0103inu\u0163e de duminic\u0103 totu\u015fi, c\u00e2nd o scoatem \u201e\u00een lume\u201d s\u0103 fie v\u0103zut\u0103, citit\u0103, apreciat\u0103 etc.
\nScriem pentru c\u0103 a\u015fa ne-am n\u0103scut, creativi. Capabili s\u0103 producem ceva nou din prelucrarea bagajului cognitiv-afectiv cu care ne-am ales \u00een urma traseului existen\u0163ial parcurs. Capabili s\u0103 combin\u0103m \u015fi s\u0103 recombin\u0103m experien\u0163ele personale \u00een tipare originale, s\u0103 descoperim leg\u0103turi nea\u015fteptate \u00eentre lucruri. Capabili, a\u015fadar, nu numai s\u0103 cre\u0103m ceva nou, ci \u015fi, neap\u0103rat, de valoare.
\n\u00cel admir\u0103m pe Arghezi \u015fi pentru c\u0103 avea talentul de a transforma \u00een metafor\u0103 tot ce atingea. Cu alte cuvinte, \u00eei admir\u0103m (invidiem) creativitatea expresiv\u0103, adic\u0103 spontaneitatea \u015fi libertatea de expresie. Cu aceste dou\u0103 calit\u0103\u0163i a fost, de altfel, binecuv\u00e2ntat \u015fi Nichita St\u0103nescu, cel mai spontan dintre poe\u0163i, unul dintre pu\u0163inii capabili s\u0103 scrie versuri la orice or\u0103 din zi sau din noapte, \u00een stare bahic\u0103 ori de trezie luminoas\u0103, singur ori \u00eenconjurat de fani, muze \u015fi ciraci \u015fi pe orice fel de h\u00e2rtie, de la colile obi\u015fnuite la \u015ferve\u0163elele de mas\u0103 din restaurante \u015fi bodegi de periferie. Dup\u0103 modelul lui, au ap\u0103rut sute de scamatori capabili s\u0103 improvizeze, s\u0103 arunce \u00een ochii \u015fi \u00een urechile iubitului cetitor\/ascult\u0103tor liste de cuvinte al\u0103turate f\u0103r\u0103 noim\u0103, dar numite pompos \u201epoezie\u201d, \u00een numele \u201etalentului spontan\u201d de a scrie despre nimic, dar cu credin\u0163a c\u0103 \u00eentotdeauna vor ap\u0103rea cronicari de serviciu care s\u0103 admire ceea ce este de ne\u00een\u0163eles pentru omul de r\u00e2nd.
\nCreativitatea expresiv\u0103 vine \u00eentotdeauna la pachet cu creativitatea productiv\u0103: nu scriem din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, ci mereu \u015fi mult: dac\u0103 o carte nu st\u0103 singur\u0103 \u00een picioare (\u00een traducere liber\u0103: dac\u0103 n-are c\u00e2teva sute de pagini) n-o bag\u0103 nimeni \u00een seam\u0103; dac\u0103 un autor nu a publicat de la zece volume \u00een sus (uneori dou\u0103-trei-patru volume \u00eentr-un an!) nu este trecut nici pe lista celebrit\u0103\u0163ilor locale, nici pe lista premian\u0163ilor de la Filiale, nici pe lista domnului Manolescu. Creativitatea noastr\u0103 productiv\u0103 nu se mai rezum\u0103 la un singur produs finit, prin restr\u00e2ngerea \u015fi controlarea \u201ejocului liber\u201d ori prin dezvoltarea unor tehnici originale, ci devine un fel de productivitate de uzin\u0103, de unde ies, pe band\u0103 rulant\u0103, produse \u201estas\u201d.
\nNu exist\u0103 creator de frumos care s\u0103 nu fie convins c\u0103 nimeni nu scrie ca el, c\u0103 este un \u00eennoitor, un deschiz\u0103tor de drumuri, capabil de modificarea semnificativ\u0103 a fundamentelor \u015fi a principiilor care stau la baza artei \u015fi care necesit\u0103 remarcabile aptitudini de conceptualizare abstract\u0103. Nu conteaz\u0103 c\u0103 avem \u00een urm\u0103 sute de scriitori valoro\u015fi, f\u0103uritori de limb\u0103 \u015fi cultur\u0103. Se recunosc ei \u00een \u201eLevantul\u201d, cartea de c\u0103p\u0103t\u00e2i a \u00eensu\u015fi pre\u015fedintelui nostru de \u0163ar\u0103? Sigur c\u0103 nu, fiindc\u0103, prin inova\u0163ie \u015fi crea\u0163ie, totul a fost transformat \u00een altceva. (Ca \u015fi \u00een tagma scriitoriceasc\u0103, \u00een mod\u0103 exist\u0103 croitori \/designeri vestimentari! – care-\u0163i fac o hain\u0103 \u201etrendy\u201d dintr-una veche, chit c\u0103 aceasta, dac\u0103 e\u015fti onest, nu-\u0163i creeaz\u0103 c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in senza\u0163ia c\u0103 ai avea ceva nou pe tine!).
\nC\u0103 scriem \u2013 nu este un lucru r\u0103u. Ar fi de neimaginat o lume f\u0103r\u0103 poe\u0163i, f\u0103r\u0103 prozatori \u015fi dramaturgi (nu-i exclud pe criticii literari, dar \u00eenc\u0103 mai cred c\u0103 literatura poate cumva s\u0103 existe \u015fi f\u0103r\u0103 ei). Ne-am \u00eentoarce la comuna primitiv\u0103, am fi aidoma str\u0103mo\u015filor tr\u0103itori \u00een acele vremi, cu men\u0163iunea c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi ei aveau puseuri creativ-productive (o demonstreaz\u0103 pere\u0163ii pe\u015fterilor).
\n\u00centrebarea pe care mi-o pun este alta: de ce public\u0103m? Chiar, de ce public\u0103m at\u00e2ta, \u00een condi\u0163iile \u00een care cititul a \u00eencetat s\u0103 mai fie obicei cotidian, practicat la scar\u0103 na\u0163ional\u0103? Pentru cine public\u0103m? Mai cump\u0103r\u0103 rom\u00e2nul c\u0103r\u0163i? 40.000 de \u201evizitatori\u201d (nu cump\u0103r\u0103tori) pe zi la ditamai T\u00e2rgul Interna\u0163ional de Carte reprezint\u0103 o cifr\u0103 meschin\u0103. Pardon de expresie, un e\u015fec.
\nUn confrate mi-a dat un r\u0103spuns care m-a f\u0103cut s\u0103 r\u00e2d dou\u0103 zile: scriu \u015fi public pentru cei din viitor. Rezon!<\/p>\n


\n ANIVERS\u0102RI<\/strong><\/p>\n

\"\"

Kahlil GIBRAN<\/strong><\/p>\n

S-au \u00eemplinit, nu de mult (la 6 decembrie, \u00een ziua Sf\u00e2ntului ierarh Nicolae), 130 de ani de la na\u0219terea lui Kahlil Gibran. Cel mai important \u0219i mai cunoscut scriitor al Libanului (\u0219i al lumii arabe) s-a ivit luminii \u00een 1883, la Bishari, nu departe de vesti\u021bii cedri, emblema acestei \u021b\u0103ri.
\nPoet, prozator, dar \u0219i pictor de anvergur\u0103, Gibran este \u0219i va r\u0103m\u00e2ne \u00een memoria umanit\u0103\u021bii autorul celebrului poem-eseu lirico-filosofic ,,Profetul\u201d, carte tradus\u0103 \u00een peste patruzeci de limbi ale Terei, \u00eensum\u00e2nd mai mult de dou\u0103 milioane de exemplare.
\nCarte de \u00een\u021belepciune prin puterea Iubirii, ,,Profetul\u201d se \u00eenscrie \u00eentre operele fundamentale ale umanit\u0103\u021bii care pun \u00eentr-o lumin\u0103 netrec\u0103toare statura interioar\u0103 a Omului, \u00een care p\u0103m\u00e2ntescul se \u00eemplete\u0219te p\u00e2n\u0103 la sublim cu Divinul, rezult\u00e2nd acea fiin\u021b\u0103 superioar\u0103 \u00een stare a comunica \u00een esen\u021bial cu Ziditorul.
\nLa recentul ,,Gaudeamus\u201d, Editura Bibliotheca din T\u00e2rgovi\u0219te a oferit iubitorilor de trainice frumuse\u021bi edi\u021bia a IV-a a acestei c\u0103r\u021bi f\u0103r\u0103-de-moarte.<\/p>\n

(Prezentare de<\/em> Radu C\u00e2rneci<\/strong>)<\/p>\n

\"\"

Atunci Almitra zise: \u201eVorbe\u015fte-ne despre Iubire\u201d.
\nIar El \u00ee\u015fi \u00een\u0103l\u0163\u0103 capul privind mul\u0163imea, \u015fi o t\u0103cere ad\u00e2nc\u0103 pogor\u00ee peste to\u0163i. Apoi, cu o voce mare, \u00eencepu:
\n\u201eC\u00e2nd iubirea v\u0103 face semn, urma\u0163i-i \u00eendemnul,
\nChiar dac\u0103 drumurile-i sunt grele \u015fi pr\u0103p\u0103stioase
\n\u015ei c\u00e2nd aripile-i v\u0103 cuprind, supune\u0163i-v\u0103 ei,
\nChiar dac\u0103 sabia ascuns\u0103-n penaju-i v-ar putea r\u0103ni,
\nIar c\u00e2nd vorbe\u015fte da\u0163i-i crezare,
\nChiar dac\u0103 vocea-i ar putea s\u0103 v\u0103 sfarme visurile, asemenea v\u00e2ntului din miaz\u0103noapte care v\u0103 pustie\u015fte
\n gr\u0103dinile.
\nFiindc\u0103, precum iubirea v\u0103 \u00eencunun\u0103, ea trebuie s\u0103
\n v\u0103 \u015fi crucifice.
\nPrecum v\u0103 face s\u0103 cre\u015fte\u0163i ea trebuie s\u0103 v\u0103 \u015fi reteze
\n usc\u0103ciunile.
\nPrecum ea se ridic\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u00een\u0103l\u0163imea voastr\u0103, alint\u00e2ndu-v\u0103 ramurile cele mai fragile care fream\u0103t\u0103 \u00een
\n lumina soarelui,
\nTot la fel va r\u0103zbate p\u00e2n\u0103 \u00een ad\u00e2ncul r\u0103d\u0103cinilor voastre, zdruncin\u00e2nd \u00eencle\u015ftarea lor cu p\u0103m\u00e2ntul.<\/p>\n

\u201e… Asemeni snopilor de gr\u00e2u, ea v\u0103 secer\u0103,
\nV\u0103 treier\u0103 pentru a v\u0103 descoji,
\nV\u0103 v\u00e2ntur\u0103 spre a v\u0103 cur\u0103\u0163a de pleav\u0103,
\nV\u0103 macin\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u00een\u0103lbirea f\u0103inii,
\nV\u0103 fr\u0103m\u00e2nt\u0103 p\u00e2n\u0103 ajunge\u0163i foarte supu\u015fi,
\nCa apoi s\u0103 v\u0103 h\u0103r\u0103zeasc\u0103 focului s\u0103u, \u015fi s\u0103 pute\u0163i deveni p\u00e2inea sf\u00e2nt\u0103 la osp\u0103\u0163ul divin…\u201d<\/p>\n

Toate acestea vi le va da iubirea, pentru ca, astfel, s\u0103 v\u0103 pute\u0163i cunoa\u015fte tainele inimii, \u015fi astfel s\u0103 deveni\u0163i o parte din inima Vie\u0163ii.<\/p>\n

Dar dac\u0103, st\u0103p\u00e2ni\u0163i de team\u0103, ve\u0163i c\u0103uta doar tihna \u015fi
\n pl\u0103cerea dragostei,
\nAtunci e mai bine s\u0103 v\u0103 acoperi\u0163i goliciunea \u015fi s\u0103
\n ie\u015fi\u0163i din treieri\u015ful iubirii,
\nSpre a v\u0103 \u00eentoarce \u00een lumea f\u0103r\u0103 de anotimpuri, unde ve\u0163i r\u00e2de dar nu cu \u00eentreaga voastr\u0103 bucurie \u015fi unde ve\u0163i pl\u00e2nge dar nu \u00een toate lacrimile voastre.
\nIubirea nu se d\u0103ruie dec\u00e2t pe sine \u015fi nu ia dec\u00e2t de la
\n sine.
\nIubirea nu st\u0103p\u00e2ne\u015fte \u015fi nu vrea s\u0103 fie st\u0103p\u00e2nit\u0103, fiindc\u0103 iubirii \u00eei e de-ajuns iubirea.<\/p>\n

C\u00e2nd iubi\u0163i, nu trebuie s\u0103 spune\u0163i \u00abCreatorul e \u00een inima mea\u00bb, ci mai degrab\u0103 \u00abeu sunt \u00een inima
\n Creatorului\u00bb,
\n\u015ei s\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 pute\u0163i croi singuri drumul iubirii, fiindc\u0103 iubirea, dac\u0103 o merita\u0163i, v\u0103 va ar\u0103ta drumul ea
\n \u00eens\u0103\u015fi.
\nIubirea nu are nici o alt\u0103 dorin\u0163\u0103 dec\u00e2t aceea de a se
\n \u00eemplini,
\nDar dac\u0103 iube\u015fti \u015fi trebuie s\u0103 ai dorin\u0163e, fie ca ele
\n acestea s\u0103 fie:
\nS\u0103 te tope\u015fti \u015fi s\u0103 devii izvor ce susurul \u00een noapte-\u015fi
\n c\u00e2nt\u0103;
\nS\u0103 cuno\u015fti durerea prea marii duio\u015fii;
\nS\u0103 fii r\u0103nit de \u00een\u0163elegerea iubirii;
\nS\u0103 s\u00e2ngerezi de bun\u0103voie \u015fi bucur\u00e2ndu-te,
\nS\u0103 te treze\u015fti \u00een zori cu inima \u00eentraripat\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eenal\u0163i mul\u0163umire pentru \u00eenc\u0103 o zi de iubire;
\nS\u0103 te odihne\u015fti la ceasul amiezii \u015fi s\u0103 cugeti la
\n extazul iubirii;
\nS\u0103 te \u00eentorci \u00eemp\u0103cat acas\u0103 la ora amurgului
\n\u015ei, apoi, s\u0103 dormi \u00een\u0103l\u0163\u00e2nd \u00een inim\u0103 o rug\u0103 pentru cel iubit, iar pe buze un c\u00e2ntec de laud\u0103.\u201d
\n (Paginile 28-30)<\/p>\n


\n Despre bine \u015fi despre r\u0103u<\/strong><\/p>\n

CI, unul dintre b\u0103tr\u00e2nii cet\u0103\u0163ii spuse: \u201eVorbe\u015fte-ne
\n despre Bine \u015fi despre R\u0103u\u201d.
\n\u015ei El r\u0103spunse:
\n\u201eDespre binele care s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte \u00een voi a\u015f putea vorbi, dar nu \u015fi despre r\u0103u.
\nFiindc\u0103 r\u0103ul ce-i, oare, dac\u0103 nu binele chinuit de propria-i foame \u015fi de propria-i sete?
\n\u00centr-adev\u0103r, c\u00e2nd binele este h\u0103mesit, el \u00ee\u015fi caut\u0103 hrana chiar \u00een cele mai \u00eentunecate hrube, iar cine este \u00eensetat se adap\u0103 chiar din ap\u0103 moart\u0103.<\/p>\n

Sunte\u0163i buni c\u00e2nd sunte\u0163i una cu voi \u00een\u015fiv\u0103;
\nTotu\u015fi, c\u00e2nd nu sunte\u0163i numai cu voi \u00een\u015fiv\u0103 nu
\n sunte\u0163i r\u0103i,
\nPentru c\u0103 o cas\u0103 \u00eenvr\u0103jbit\u0103 nu-i un cuib de ho\u0163i; ea nu este dec\u00e2t o cas\u0103 \u00eenvr\u0103jbit\u0103;
\nIar o corabie f\u0103r\u0103 c\u00e2rmaci poate r\u0103t\u0103ci f\u0103r\u0103 scop printre st\u00e2nci, f\u0103r\u0103 s\u0103 se scufunde.<\/p>\n

Sunte\u0163i buni c\u00e2nd \u00eencerca\u0163i s\u0103 d\u0103rui\u0163i din voi \u00een\u015fiv\u0103,
\nTotu\u015fi nu sunte\u0163i r\u0103i c\u00e2nd c\u0103uta\u0163i s\u0103 c\u00e2\u015ftiga\u0163i pentru
\n voi \u00een\u015fiv\u0103,
\nFiindc\u0103 atunci c\u00e2nd c\u0103uta\u0163i un c\u00e2\u015ftig, nu sunte\u0163i dec\u00e2t o r\u0103d\u0103cin\u0103 care, prinz\u00e2ndu-se de p\u0103m\u00e2nt, se
\n hr\u0103ne\u015fte din s\u00e2nul acestuia.
\nDesigur, fructul nu poate spune r\u0103d\u0103cinii: \u00abFii asemenea mie, plin\u0103 \u015fi rumen\u0103, d\u0103ruind f\u0103r\u0103 oprire din
\n abunden\u0163a ta,
\nFiindc\u0103 pentru un fruct a d\u0103rui este o nevoie, a\u015fa cum pentru r\u0103d\u0103cin\u0103 a primi este o nevoie.<\/p>\n

Sunte\u0163i buni c\u00e2nd sunte\u0163i deplin treji \u00een discursurile
\n voastre,
\nTotu\u015fi nu sunte\u0163i r\u0103i c\u00e2nd picoti\u0163i, c\u00e2nd limba vi se
\n clatin\u0103 ame\u0163it\u0103,
\n\u015ei chiar un discurs cu poticneli poate fortifica o
\n limb\u0103 slab\u0103.
\nSunte\u0163i buni c\u00e2nd, cu pas ferm, \u00eentreprinz\u0103tori,
\n merge\u0163i c\u0103tre scopul propus,
\nTotu\u015fi nu sunte\u0163i r\u0103i c\u00e2nd v\u0103 \u00eendrepta\u0163i \u00eentr-acolo \u015fchiop\u0103t\u00e2nd, pentru c\u0103, chiar cei ce \u015fchioap\u0103t\u0103 nu r\u0103m\u00e2n
\n \u00een urm\u0103,
\nIns\u0103 cei care sunte\u0163i puternici \u015fi iu\u0163i, feri\u0163i-v\u0103 s\u0103 \u015fchiop\u0103ta\u0163i \u00een fa\u0163a celor schilozi, cu g\u00e2ndul c\u0103 le face
\n pl\u0103cere.
\nSunte\u0163i buni \u00een nenum\u0103rate feluri \u015fi nu sunte\u0163i numaidec\u00e2t r\u0103i c\u00e2nd nu sunte\u0163i buni,
\nNu face\u0163i dec\u00e2t s\u0103 hoin\u0103ri\u0163i \u015fi s\u0103 lenevi\u0163i.
\nCe p\u0103cat c\u0103 nicic\u00e2nd cerbii nu vor putea \u00eenv\u0103\u0163a broa\u015ftele \u0163estoase s\u0103 fug\u0103 precum v\u00e2ntul!
\n\u00cen dorul dup\u0103 eul vostru uria\u015f v\u0103 st\u0103 bun\u0103tatea, iar aceast\u0103 n\u0103zuin\u0163\u0103 tr\u0103ie\u015fte \u00een voi to\u0163i.
\nLa unii, \u00eens\u0103, bun\u0103tatea e ca un torent ce se pr\u0103vale furtunos spre mare, duc\u00e2nd cu el tainele colinelor \u015fi
\n c\u00e2ntecelor p\u0103durilor,
\nIar la al\u0163ii, asemenea-i un biet p\u00e2r\u00e2ia\u015f, care se pierde \u00een meandre, ocolind \u015fi \u00eent\u00e2rziind \u00eenainte de-a atinge
\n \u0163\u0103rmul m\u0103rii;
\nDar cel cu n\u0103zuin\u0163a arz\u0103toare s\u0103 nu zic\u0103, cumva, celui a c\u0103rui dorin\u0163\u0103 e domoal\u0103: \u00abPentru c\u0103 e\u015fti \u00eencet \u015fi
\n lene\u015f\u201d\u00bb,
\nFiindc\u0103 cei buni nu-l \u00eentreab\u0103 pe cel gol \u00abUnde \u0163i-s hainele?\u00bb, nici pe cel f\u0103r\u0103 de acoperi\u015f, \u00abCe s-a \u00eent\u00e2mplat
\n cu casa ta?\u00bb\u201d.
\n (Paginile 75-77)<\/p>\n

Traducere de <\/em>Radu C\u00c2RNECI<\/strong><\/p>\n


\nIon CRISTOFOR<\/strong>
\n\"\"

Nicholas Catanoy la 88 de ani<\/strong>
\n\"\"

\tMedicul Nicholas Catanoy (pseudonimul lui Nicolae C\u0103t\u0103noiu), poetul, prozatorul \u015fi traduc\u0103torul, afirmat la noi mai ales dup\u0103 1990, r\u0103m\u00e2ne \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 un caz insolit, unic \u00een felul s\u0103u. Scriitorul, retras \u00een anii din urm\u0103 la Bad Wildungen, \u00een Germania, s-a n\u0103scut acum 88 de ani, la 10 noiembrie 1925, la Bra\u015fov, ca fiu al lui Nicolae C\u0103t\u0103noiu, un comerciant destul de prosper. Mama sa, Anna, n\u0103scut\u0103 Priester, s\u0103soaic\u0103, era originar\u0103 din H\u0103lchiu, fiind de religie protestant\u0103. Copilul acestei familii mixte, at\u00e2t de des \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een mediul transilvan, e dat la o gr\u0103dini\u0163\u0103 unde va deprinde limbile german\u0103 \u015fi maghiar\u0103. \u015ecoala elementar\u0103, efectuat\u0103 \u00eentre 1932-1936, \u015fi studiile liceale (1936-1944) le face \u00een limba rom\u00e2n\u0103, tat\u0103l scriitorului fiind rom\u00e2n de confesiune ortodox\u0103. Acum, \u00een perioada tinere\u0163ii, intr\u0103 sub aripa ocrotitoare a unui spirit tutelar pentru care \u00eencearc\u0103 o admira\u0163ie f\u0103r\u0103 limite, scriitorul Radu D. Rosetti, ceea ce avea s\u0103-i imprime lui Nicholas Catanoy o structur\u0103 cosmopolit\u0103, de scriitor planetar.
\nDup\u0103 studii la Facultatea de Medicin\u0103 din Cluj \u015fi alte tribula\u0163ii ale unui destin plin de meandre \u015fi de dramatism (condamnare la moarte, \u00eenchisoare, participare la r\u0103zboiul din Coreea – unde e r\u0103nit), a lucrat ca medic la Predeal, Tohan \u015fi Bucure\u015fti p\u00e2n\u0103 \u00een 1952. Se stabile\u015fte \u00een Canada \u00een perioada 1962-1970, din motive pe care poetul le-a explicat \u00een c\u00e2teva din interviurile \u015fi textele sale. Va deveni medic-pilot \u00eentre 1971-1972, lucr\u00e2nd \u00een Nigeria, unde se pr\u0103bu\u015fe\u015fte cu avionul \u00een jungl\u0103. Pleac\u0103 \u00een misiunea de medic-pilot \u00een Venezuela. La \u00eentoarcere, scap\u0103 miraculos dintr-un cumplit accident de avion petrecut pe aeroportul din Lima. Pentru o scurt\u0103 perioad\u0103 a fost lector la Editura Seuil din Paris. \u00cen 1973 se stabile\u015fte \u00een Germania. A fost membru \u00een colegiul de redac\u0163ie al revistelor Correspondances (director Ion Caraion) \u015fi Don Quijotte, editate \u00een R.F.G. Scriitorul a str\u0103b\u0103tut toate continentele planetei, realiz\u00e2nd interviuri cu personalit\u0103\u0163i precum J.L.Borges, Kobo Abe, Octavio Paz, Ernst Junger, Dino Buzzati \u015f.a. \u00cen 1980, cu ocazia unei c\u0103l\u0103torii \u00een Nepal se converte\u015fte, simbolic, la budism. Numeroasele sale volume de poezii, de proz\u0103, de aforisme \u015fi jurnale apar \u00een limbile englez\u0103, spaniol\u0103, francez\u0103, german\u0103 \u015fi rom\u00e2n\u0103 la edituri din S.U.A., Canada, India, Fran\u0163a, Rom\u00e2nia \u015fi Germania. Scriitorul poliglot a colaborat la reviste din \u0163ar\u0103, din Canada (Wascana Review, Canadian Forum, Prism International, Canadian Literature), Statele Unite (Poetry, World Literature Today), Fran\u0163a (Jalons, Jointures, Froissart, Cahiers de Po\u00e9sie), Belgia (Marginales),Germania (Argo, Don Quijotte, Galateea), Luxemburg (New Europe), Elve\u0163ia (2 Plus 2), Grecia (Kastalis), India (Poetry), Noua Zeeland\u0103 (Mentalities) etc. E imposibil s\u0103 prezin\u0163i \u00een doar c\u00e2teva r\u00e2nduri pe Nicholas Catanoy, autorul unei impresionante opere literare, pu\u0163in cunoscut\u0103 la noi, oper\u0103 dublat\u0103 de o biografie fascinant\u0103, de \u201cperegrin planetar\u201d cum l-a numit criticul Dumitru Micu.
\n\tO schimbare radical\u0103 a destinului s\u0103u se petrece \u00een 1962, anul \u00een care emigreaz\u0103 \u00een Canada. Dup\u0103 m\u0103rturisirile cuprinse \u00eentr-un interviu acordat \u00een 1994 revistei Tribuna, rezult\u0103 c\u0103 scriitorul-medic a \u00eent\u00e2mpinat numeroase dificult\u0103\u0163i pentru a se adapta la realit\u0103\u0163ile noii patrii, fiind surprins \u201ede superficialitatea omului de r\u00e2nd, de puritanismul bigot \u015fi de sur\u00e2sul artificial, ascunz\u00e2nd multe complexe \u015fi sentimente de nesiguran\u0163\u0103 legate de sistemul social bazat pe lupta atroce a concuren\u0163ei \u015fi supravie\u0163uirii\u201d. Pe t\u0103r\u00e2mul Lumii Noi, numele s\u0103u cu rezonan\u0163e de soldat \u00een fosta armat\u0103 chezaro-cr\u0103iasc\u0103 prezint\u0103 dificult\u0103\u0163i de pronun\u0163ie persoanelor cu care intr\u0103 \u00een contact. Peste noapte, Nicolae C\u0103t\u0103noiu devine Nicholas Catanoy, nume cu care caut\u0103 s\u0103-\u015fi fac\u0103 loc \u00een noua societate \u015fi \u00een literatur\u0103. \u015eocul adapt\u0103rii nu e deloc u\u015for. Pilonii edificiului interior se clatin\u0103 \u00een contact cu o cultur\u0103 care-l oblig\u0103 s\u0103-\u015fi p\u0103r\u0103seasc\u0103 automatismele vie\u0163ii de acas\u0103. Certificatul de studii pe care-l posed\u0103, de medicin\u0103 \u015fi filozofie, se dovede\u015fte o h\u00e2rtie f\u0103r\u0103 pre\u0163 \u00een Canada. Medicul este silit s\u0103 sus\u0163in\u0103, timp de cinci ani, c\u00e2teva zeci de examene pentru a i se recunoa\u015fte diploma de acas\u0103. Examenul final e \u00eencununat de succes, dar eforturile depuse \u00eei provoac\u0103 un infarct de miocard. Problemele de adaptare, un nou divor\u0163, urmat de c\u00e2teva crize depresive \u00eel aduc \u00een preajma suicidului. Cum vizitele la psihiatru se dovedesc ineficiente \u015fi extrem de costisitoare, \u00ee\u015fi caut\u0103 remediul \u00een poezie \u015fi \u00een refugiile, de la sf\u00e2r\u015fitul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, \u00eentre zidurile ocrotitoare ale m\u0103n\u0103stirii Saint Benoit, situat\u0103 \u00een preajma Montr\u00e9alului, a\u015fez\u0103m\u00e2nt \u00een care c\u0103lug\u0103rii \u00eei fac cu adev\u0103rat o primire fratern\u0103.
\nDebuteaz\u0103 \u00een cur\u00e2nd cu un volum de poezie, ap\u0103rut la editura Exposition Press din New York \u00een 1968. Volumul Hic et nunc con\u0163ine poeme \u00een patru limbi (francez\u0103, englez\u0103, spaniol\u0103, rom\u00e2n\u0103) \u015fi e prev\u0103zut cu o prefa\u0163\u0103 a lui Vintil\u0103 Horia, intitulat\u0103 Algues, poussi\u00e8re et mains. Dac\u0103 inser\u0163ia profesional\u0103 se va face cu dificultate, succesele sale pe plan literar \u00eei vor asigura simpatia a doi scriitori, Irving Layton, originar din Rom\u00e2nia, \u015fi Alden Nowlan, ambii poe\u0163i canadieni de mare prestigiu. Irving Layton, considerat cel mai mare poet al momentului, \u00eel va onora cu o cald\u0103 prietenie, textele noului venit fiind savurate de acesta. Poetul evreo-canadian \u00eent\u00e2mpin\u0103 aforismele \u015fi poemele lui Nicholas Catanoy cu mult\u0103 pl\u0103cere (\u201ea rare, rare pleasure\u201d). Reputatul scriitor canadian \u00eei va prefa\u0163a antologia Modern Romanian Poetry, publicat\u0103 la Mosaic Press \/ Valley Editions, Oakville, Ottawa (Canada), \u00een 1977. Urmeaz\u0103 cursuri de literatur\u0103 anglo-american\u0103, frecvent\u00e2nd asiduu cercurile literare din Montr\u00e9al. Debuteaz\u0103 \u00een revistele de literatur\u0103 din Canada \u015fi din Statele Unite, afiliindu-se mai t\u00e2rziu, dup\u0103 un scurt sejur la New York, grupului de poe\u0163i avangardi\u015fti L=A=N=G=U=A=G=E. Este invitat de Universitatea Sir George Williams din Montr\u00e9al s\u0103 \u0163in\u0103 cursuri de poezie contemporan\u0103 \u00een calitate de Visiting Professor. Descoper\u0103 poezia \u015fi folclorul indienilor din America de Nord, culege el \u00eensu\u015fi proverbe \u015fi zic\u0103tori ale unor indieni din rezerva\u0163iile Canadei.
\nNicholas Catanoy a publicat numeroase articole critice, eseuri, recenzii \u00een prestigioase reviste interna\u0163ionale, care i-au creat o anume autoritate. Prezen\u0163a sa \u00een reviste precum New Europe (Luxembourg), World Literature Today (SUA), Prism International, Macedonian Studies (India), Matrix, Crosscurrent (Noua Zeeland\u0103), Canadian Literature (Canada), Romanian Convergences (Anglia), Correspondances, Don Quichotte (Germania) \u015fi altele e una destul de frecvent\u0103. Poliglot, bra\u015foveanul utilizeaz\u0103 cu predilec\u0163ie engleza c\u0103ci aceasta, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte \u00eentr-un interviu, \u201ese preteaz\u0103 excelent limbajului cotidian, concret\u201d, \u201ef\u0103r\u0103 \u00eentortocheri labirintice\u201d. Utilizeaz\u0103 frecvent \u015fi limba lui Arthur Rimbaud. \u00cen englez\u0103, poetul \u015fi-a editat volumul intitulat Romanian Literature. Book Reviews (2010) la renumita editur\u0103 clujean\u0103 Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103, cuprinz\u00e2nd o parte din articolele publicate \u00een reviste din SUA \u015fi Canada, dedicate scriitorilor rom\u00e2ni.
\nRecent, poetul \u015fi prozatorul Nicholas Catanoy a publicat la editura clujean\u0103 Napoca Star un elegant volum intitulat Oglinzile lui Narcis (2012), o carte ce ilustreaz\u0103 pasiunea sa pentru eseu. Cele mai multe dintre aceste eseuri sunt dedicate unor scriitori de notorietate universal\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu anticul Homer \u015fi termin\u00e2nd cu John Updike, prozator american pe care Nicholas Catanoy l-a cunoscut pe viu. Al\u0163i scriitori comenta\u0163i sunt: Emil Cioran, Adonis, Dino Buzzati, J.L. Borges, Octavio Paz, Ernst J\u00fcnger, Herta M\u00fcller, G\u00fcnter Grass, Peter Handke, Kobo Abe, Jose Saramago, Vladimir Nabokov, Umberto Eco, Norman T. Simms \u015fi al\u0163ii. Cele mai multe dintre aceste eseuri sunt dedicate unor scriitori pe care poetul Nicholas Catanoy i-a cunoscut direct, \u00een c\u0103l\u0103toriile sale pe diverse continente. Eseistul are obiceiul de a descrie cu lux de am\u0103nunte mediul \u00een care se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu scriitorul studiat. Vladimir Nabokov \u015fi Ernst J\u00fcnger sunt surprin\u015fi \u00een locuin\u0163a lor, al\u0163ii \u00een spa\u0163iul unei biblioteci (J.L.Borges), \u00eentr-un parc parizian (Emil Cioran), la o conferin\u0163\u0103 public\u0103 (Umberto Eco), la un t\u00e2rg de carte (indianca Mahasweta Devi) sau \u00eentr-un restaurant de la Tokio, cum este Kobo Abe. Dino Buzzati, autorul celebrului roman Il deserto dei Tartari, e descris \u00een locuin\u0163a sa situat\u0103 pe Viale Vittorio Veneto, din Milano.
\nNicholas Catanoy le dedic\u0103 acestor faimo\u015fi autori eseuri remarcabile prin fine\u0163ea observa\u0163iei, prin elegan\u0163a expresiei. Autorul e mereu atent la meandrele destinului personal al acestor genii ale literaturii universale. E fascinant, de pild\u0103, eseul dedicat lui Ernst J\u00fcnger, ce evoc\u0103 aventura \u00eenrol\u0103rii scriitorului german \u00een Legiunea Str\u0103in\u0103 \u015fi participarea ca voluntar \u00een primul r\u0103zboi mondial. De obicei, eseistul \u00ee\u015fi urm\u0103re\u015fte eroii \u00een oglinzile paralele ale operei \u015fi \u00een cele ale biografiei. Oglinzile lui Narcis (2012) este o carte \u00een care cititorul poate descoperi nu numai autori celebri, ci \u015fi ceva din spiritul ie\u015fit din comun al eruditului poet, prozator \u015fi eseist, medicul Nicholas Catanoy. Nu putem \u00eencheia aceste r\u00e2nduri f\u0103r\u0103 a-i ura poetului, prozatorului \u015fi eseistului Nicholas Catanoy, la cei 88 de ani recent \u00eemplini\u0163i, via\u0163\u0103 lung\u0103, cu s\u0103n\u0103tate, c\u00e2t mai multe c\u0103r\u0163i noi.
\n\"\"

EDITORIAL Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU Scrie\u0163i, b\u0103ie\u0163i, nu(mai) scrie\u0163i… Rom\u00e2nii scriu, au talent, s-au n\u0103scut poe\u0163i, sunt geniali, numai soarta vitreg\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19059"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19059"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19059\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19065,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19059\/revisions\/19065"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19059"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19059"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19059"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}