{"id":19032,"date":"2022-09-02T14:54:28","date_gmt":"2022-09-02T11:54:28","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19032"},"modified":"2022-09-02T14:54:28","modified_gmt":"2022-09-02T11:54:28","slug":"spatii-culturale-nr-32-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19032","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 32 (12)"},"content":{"rendered":"

Isabela VASILIU-SCRABA <\/strong><\/p>\n

Wikipedia.ro citit\u0103 printre r\u00e2nduri <\/strong><\/p>\n

Motto: ,,Manipularea prin uniformizarea g\u00e2ndirii \u015fi tendin\u0163a de reprimare a libert\u0103\u0163ii de expresie au r\u0103mas sechele greu de \u00eenl\u0103turat dup\u0103 abolirea comunismului\u201d (Filozofi rom\u00e2ni, SUA, 2011, p.60)*.<\/em><\/p>\n

Lucian Blaga nutrea convingerea c\u0103 dup\u0103 individualismul secolelor XIX si XX ar urma o convergen\u021b\u0103 a eforturilor cunoa\u0219terii omene\u0219ti, ceva de tipul sinergiei \u201etransumanismului\u201d (apud. Titus Filipa\u015f, \u201eTranshumanismul ca o nou\u0103 sinergie?\u201d, 29 aprilie 2013, vezi blogideologic.wordpress.com\/tag\/ideologia-scolilor-centrale\/ ), dar f\u0103r\u0103 acea latur\u0103 ultra-utilitar\u0103 tipic\u0103 vremurilor noastre. Mult\u0103 vreme nu i-am \u00een\u021beles aceast\u0103 idee a c\u0103rei necesitate Blaga o dedusese din presupozi\u021bii de filozofia culturii. Doar dup\u0103 ce am colaborat la Wikipedia.ro mi-am dat seama c\u0103 un asemenea proiect, \u00een latura sa cea mai generoas\u0103, ar putea fi privit ca sinergie, ca o \u00eengem\u0103nare de eforturi anonime spre binele public. Poate chiar a\u0219a o fi fost pornit proiectul ini\u021bial al Wikipediei, dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 firma Google vroia s\u0103 transforme \u00eensu\u0219i motorul ei de c\u0103utare \u00eentr-un soi de \u201einteligen\u021b\u0103 artificial\u0103\u201d (ibid.,Titus Filipa\u0219, 30 aprilie 2013). Apoi am citit cu surprindere c\u0103 \u201cWikipedia is not an objective resource [\u2026] in large part is controlled\u201d. Adic\u0103 acest website al Wikipediei nu este o surs\u0103 obiectiv\u0103 de informare pentru c\u0103 este \u00een mare parte controlat\u0103 de a\u015fa-zi\u0219ii \u201cintelectuali\u201d cu inten\u0163ii ascunse.
\n \tDar cum poate fi controlat\u0103 o enciclopedie la care zice-se c\u0103 orice utilizator poate scrie? Desigur prin administratorii s\u0103i, informa\u0163i instantaneu de modific\u0103rile anumitor articole pe care le urm\u0103resc. Ascun\u015fi dup\u0103 pseudonime, pe care le mai schimb\u0103 din timp \u00een timp spre a nu fi recunoscu\u0163i, ei sunt aten\u0163i ca \u00een Wikipedia.ro s\u0103 nu dispar\u0103 atitudinea partizan\u0103 (\u015fi nu neutr\u0103 cum ar trebui) perpetuat\u0103 odat\u0103 cu p\u0103strarea surselor de inoculare a ru\u015finii de a fi rom\u00e2n. Ei vegheaz\u0103 (de pild\u0103) p\u0103strarea variantei post-comuniste a rasismului anti-rom\u00e2nesc dat\u00e2nd de la 1848, din vremea lui Lajos Kossuth pentru care rom\u00e2nii ar fi fost \u201eo hoard\u0103 mai josnic\u0103 dec\u00e2t vita\u201d.
\n Administratorii Wikipediei.ro au grij\u0103 s\u0103 nu dispar\u0103 insultele lui H.-R. Patapievici (perpetu\u00e2nd rasismul lui Kossuth) prin formul\u0103ri de genul \u201crom\u00e2nii nu pot alc\u0103tui un popor pentru c\u0103 valoreaz\u0103 c\u00e2t o turm\u0103\u201d (Politice). Or, tocmai acest\u0103 fraz\u0103 au g\u0103sit cu cale s-o traduc\u0103 si ni\u0219te nostalgici ai rasismului german (\u201cDie Rumaenen koennen kein Volk sein, weil sie nicht mehr wert sind als eine Herde\u201d) \u00eentr-un articol \u00eenchinat Hertei Muller.
\n Pentru asemenea cuget\u0103ri descalificante pentru autorul lor \u015fi pentru altele de acela\u015fi soi (1) preluate de Wikipedia.ro din volumul lui Patapievici scos prima dat\u0103 \u00een 1996 de Editura Humanitas (fosta Editur\u0103 \u201ePolitic\u0103\u201d), \u015fi reeditat din bel\u015fug ulterior, ni\u015fte universitari clujeni f\u0103cuser\u0103 peti\u0163ie la Ministerul de Interne cer\u00e2nd s\u0103 i se retrag\u0103 lui H.R. Patapievici cet\u0103\u0163enia (2). Rezultatul cererii clujenilor a fost, cum bine se \u015ftie, promovarea \u00een postul de director al Institutului Cultural Roman a acestui fiu de securist cet\u0103\u021bean sovietic (ajuns \u00een Rom\u00e2nia cu armata sovietic\u0103 de ocupa\u021bie) \u2013 care se d\u0103duse \u00een Fran\u021ba la \u00eenceputul anilor nou\u0103zeci drept fiu al unui fost de\u021binut politic (3).
\n Reproducerea mizeriilor antirom\u00e2ne\u0219ti scornite de fostul fizician este motivat\u0103 \u00een Wikipedia.ro printr-un penibil cerc vicios: fragmentele citate \u00een scop de atac spre a produce iritare, irit\u0103 duc\u00e2nd la atac. La fi\u015fa \u201cHoria Roman Patapievici\u201d se spune ca frazele cu pricina \u201cau produs iritare\u201d \u015fi c\u0103 scoase din context (aici \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-se probabil c\u0103 n-a fost citat \u00eentregul volum) au fost \u201cfolosite de adversari pentru a-l ataca\u201d.
\n Dac\u0103 astfel de gunoaie s\u00eent ferite de \u015ftergere \u00eentr-o enciclopedie care ar trebui s\u0103 fie \u00een permanent\u0103 schimbare, administratorii au grij\u0103 \u00een schimb s\u0103 \u015ftearg\u0103 informa\u0163iile \u00een leg\u0103tur\u0103 cu procesul lui G. Liiceanu cu I. Sp\u00e2nu care a crezut c\u0103 neputin\u0163a lui \u201ediscipolului lui H. Wald\u201d (apud. Noica, vezi Noica si Securitatea, Ed. Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, Bucuresti, 2009, p.154) de a-l povesti pe Heidegger cu alte cuvinte dec\u00e2t cele ale traducerii ar sem\u0103na cu un plagiat, mai ales c\u0103 Liiceanu fusese \u00eenc\u0103 din anii \u015faptezeci acuzat c\u0103 l-a plagiat pe filozoful Constantin Noica \u00een lucrarea sa de doctorat. Atunci Institutul de Filozofie d\u0103duse unei comisii s\u0103 cerceteze teza despre tragic condus\u0103 de Ion Iano\u015fi, av\u00e2nd un capitol \u00eentreg \u201e\u00eemprumutat\u201d de la Noica (Schita pentru o Hermeneutica a \u201cnostos\u201d-ului, 32p.) pe care Editura Humanitas nu l-a mai reprodus dup\u0103 edi\u0163ia comunist\u0103 care punea pe pia\u0163\u0103 controversatul doctorat al lui Gabriel Liiceanu (4). \u00cen acest loc din Wikipedia.ro care aminte\u015fte de \u201cplagierea\u201d lui Heidegger, utilizatorul Medenagan (cel care a plasat pe Wikipedia.ro si poza lui Z. Ornea) propunea \u015ftergerea informa\u0163iei pe motiv c\u0103 instan\u0163a judec\u0103toreasc\u0103 nu i-ar fi dat c\u00e2\u015ftig jurnalistului I. Sp\u00e2nu, argument fals (5), se pare.
\n Referitor la Wikipedia, \u00een general se v\u00e2ntur\u0103 ideea c\u0103 mul\u0163imea celor care particip\u0103 la scrierea ei este r\u0103spunz\u0103toare de informa\u0163iile pe care aceast\u0103 enciclopedie le vehiculeaz\u0103. Prin asemenea aser\u0163iune, doar \u00een parte adev\u0103rat\u0103, s\u00eent atra\u015fi utilizatorii de r\u00e2nd care dau consisten\u0163\u0103 acestui proiect prin contribu\u0163iile lor. \u00cen mod esen\u0163ial \u00eens\u0103, aspectul Wikipediei.ro este fasonat de \u201celita conduc\u0103toare\u201d format\u0103 din c\u00e2\u0163iva utilizatori ridica\u0163i la rangul de administratori. Ei pot \u015fterge interven\u0163iile utilizatorilor de r\u00e2nd fix\u00e2nd c\u00e2te unui articol aspectul dorit de ei.
\n Postarea informa\u0163iilor cu citarea corect\u0103 a surselor (spre a putea oferi verificabilitatea care este condi\u0163ia de baza a func\u0163ion\u0103rii oric\u0103ror wikipedii) este \u00eengr\u0103dit\u0103 de administratori dup\u0103 bunul lor plac (6), lucru care a f\u0103cut un utilizator s\u0103 scrie \u00eentr-un comentariu la un articol al meu MyComp si mo\u0219tenirea comunismului \u00een Wikipedia.ro publicat on-line de revista clujan\u0103 \u201eNoi, nu!\u201d c\u0103 Wikipedia rom\u00e2n\u0103 ar fi devenit \u201eo cocin\u0103 a unor indivizi de toate culorile, de la a\u0219a-zi\u0219ii intelectuali dezinteresa\u021bi dar care fac jocul unor mastodon\u021bi din umbr\u0103, p\u00e2n\u0103 la \/\u2026\/ impostori care-\u0219i permit diverse abuzuri\u201d (7).
\n Spre a se \u00een\u0163elege mai bine cum func\u0163ioneaz\u0103 Wikipedia.ro, voi recurge la experien\u0163a nemijlocit\u0103 pe care am dob\u00e2ndit-o \u00een \u00eencercarea mea nereu\u015fit\u0103 de a mai corecta informa\u0163iile false despre via\u0163a P\u0103rintelui Arsenie Boca (8), precum \u015fi \u00een tentativa de a \u00eenl\u0103tura informa\u0163iile false \u015fi r\u0103uvoitoare la adresa lui Mircea Eliade \u00abcel mai mare istoric al religiilor din secolul XX\u00bb propagate dup\u0103 1990 \u00een toate mijloacele de mass-media de fo\u015ftii profitori ai regimului comunist angaja\u0163i \u00een domeniul terorismului ideologic. Istoricul Ion Varlam observase dificultatea societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti post-decembriste de a se debarasa de mo\u015ftenirea comunist\u0103 at\u00e2ta vreme c\u00e2t protagoni\u015ftii scenei politice \u015fi culturale s\u00eent persoane din fosta nomenclatur\u0103 comunist\u0103, cu rubedeniile \u015fi clientela aferent\u0103, active \u00eenainte de 1989 \u00een domeniul ideologic. Pentru I. Varlam, care a f\u0103cut f\u0103r\u0103 nici o vin\u0103 deten\u021bie politic\u0103, \u00eensu\u015fi termenul de \u201ccolaborator al poli\u0163iei politice\u201d ar fi un eufemism masc\u00e2nd \u00eemp\u0103r\u0163irea societ\u0103\u0163ii \u00eenainte de 1989 \u00eentre victime \u015fi profitorii regimului de \u201cocupa\u0163ie comunist\u0103\u201d (Vasile B\u0103ncil\u0103), eufemism folosit \u00een scopul de a se eluda punerea \u00een discu\u0163ie a rolului avut de ideologii comuni\u015fti \u00een consolidarea sistemului totalitar prin suprimarea libert\u0103\u0163ii de g\u00e2ndire \u015fi de expresie (9).
\n Pe 7 aprilie 2007 cur\u0103\u0163asem prezentarea lui Mircea Eliade \u00een Wikipedia.ro de toate murd\u0103riile perspectivei politice a ideologilor comuni\u015fti care \u00een timpul vie\u0163ii marelui istoric al religiilor \u00eei cenzuraser\u0103 publicarea scrierilor \u015ftiin\u0163ifice \u015fi refuzaser\u0103 alc\u0103tuirea la Biblioteca Academiei a unui Fond \u201cMircea Eliade\u201d din c\u0103r\u0163ile donate de acesta (si apoi arse \u00een decembrie 1989 c\u00e2nd a fost incendiat\u0103 Biblioteca Central\u0103 Universitar\u0103 din pia\u0163a Palatului). \u00cen plus m\u0103 str\u0103duisem s\u0103-i completez bio-bibliografia care era la fel de lacunar\u0103 \u00een ce prive\u015fte onorurile academice ca si cea de pe volumele lui Eliade scoase de fosta Editur\u0103 \u201ePolitic\u0103\u201d a P.C.R. (Ca o mic\u0103 parantez\u0103, trebuie spus c\u0103 nici uneia dintre editurile de dup\u0103 1990 nu i se face o reclam\u0103 at\u00e2t de sus\u021binut\u0103 \u00een Wikipedia rom\u00e2neasc\u0103 cum i se face Editurii Humanitas, ceea ce \u00een cazul operei lui Eliade mai are dezavantajul c\u0103 pe aceast\u0103 cale se face reclam\u0103 unor c\u0103r\u0163i mult mai scumpe dec\u00e2t c\u0103r\u0163ile lui Eliade scoase de alte edituri). Ei bine, ca \u015fi \u00een cazul complet\u0103rilor bio-bibliografiei P\u0103rintelui Arsenie Boca, via\u0163a articolului Mircea Eliade aranjat de mine a fost extrem de scurt\u0103: \u00cenl\u0103turasem f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftiu mo\u015ftenirea comunist\u0103 ce se voia p\u0103strat\u0103 \u00een cazul lui Mircea Eliade, iar la P\u0103rintele Arsenie Boca, probabil alta era imaginea pe care vroiau s\u0103 o fixeze wikipedi\u015ftii de rang \u00eenalt \u00een capetele celor lipsi\u0163i de discern\u0103m\u00e2nt. Coordonatorii din umbr\u0103 a acestui website (catalogat ca anti-rom\u00e2nesc din cauza informa\u0163iilor dubioase pe care le colporteaz\u0103 cu privire la personalit\u0103\u0163ile de seam\u0103 ale culturii noastre \u015fi, mai ales, la istoria rom\u00e2nilor) nu numai c\u0103 l-au murd\u0103rit din nou pe Mircea Eliade cu acuza\u0163iile lor politice nicic\u00e2nd demonstrate, dar au \u015fi f\u0103cut disp\u0103rut istoricul paginii, spre a nu se mai putea vreodat\u0103 vedea articolul cur\u0103\u0163at de mine, \u015fi s\u0103 nu cumva s\u0103 se afle care dintre administratorii Wikipediei.ro s-a \u00eendeletnicit cu aceast\u0103 trebu\u015foar\u0103. O clar\u0103 dovad\u0103 a manipul\u0103rii si cenzur\u0103rii din umbr\u0103 se vede a\u015fadar la istoricul modific\u0103rilor din 2007, unde varianta din 2 aprilie 2007 este urmat\u0103 de o variant\u0103 din 13 aprilie 2007 care adaug\u0103 la bibliografia despre Eliade mediocrele contribu\u0163ii ale unui fost ideolog comunist, nepot de frate a lui Leonte R\u0103utu. Nic\u0103ieri nu apar variantele din 7 aprilie 2007 completate de mine sub semn\u0103tura \u201eisabelavs\u201d cenzurat\u0103 la fel de inexplicabil din lista de autori ai articolului \u201eMircea Eliade\u201d.
\n Cum pe Wikipedia identificarea personal\u0103 nu este cerut\u0103, rolurile \u00een administra\u0163ia Wikipediei.ro apar distribuite la ad\u0103postul anonimatului oferit de ascunderea dup\u0103 pseudonim \u015fi dup\u0103 clone sau dubluri ale pseudonimelor. Astfel se creeaz\u0103 \u201ce\u015falonul conduc\u0103tor\u201d. Dar \u015fi o dihotomie p\u0103guboas\u0103: de-o parte entuziasmul utilizatorilor de r\u00e2nd \u015fi de alt\u0103 parte despotismul \u201ce\u015falonului conduc\u0103tor\u201d s\u0103ltat deasupra celorlal\u0163i.
\n Principiul de baz\u0103 pe care s-au cl\u0103dit \u00een alte p\u0103r\u0163i wikipedii ceva mai credibile, este aici o vorb\u0103 \u00een v\u00e2nt: Principiul pluralit\u0103\u0163ii opiniilor comunit\u0103\u0163ii de utilizatori autentifica\u0163i si anonimi nu are cum s\u0103 fie aplicat, de vreme ce postul de administrator ofer\u0103 posibilitatea de a \u015fterge modific\u0103ri dup\u0103 bunul plac \u00eenc\u0103lc\u00e2nd neutralitatea (adic\u0103 prezum\u0163ia de bun\u0103 credin\u0163\u0103, cum am v\u0103zut \u00een cazul fi\u015fei lui Mircea Eliade). \u00cen plus \u201celita conduc\u0103torilor\u201d poate ascunde istoricul sau descrierea unor modific\u0103ri, poate bloca utilizatorii de r\u00e2nd \u015fi, la modul cel mai samavolnic, \u00eel poate bloca pe utilizatorul cu care este \u00een disput\u0103. A\u015fadar, \u00eenainte de toate, administratorii \u00ee\u015fi pot impune p\u0103rerea, modific\u00e2nd \u015fi \u00eenghe\u0163\u00e2nd paginile modificate de ei. Cu alte cuvinte, ei pot reinstaura dictatorial vremea \u201cmu\u0163eniei obligatorii\u201d (10) de dinainte de 1990.
\n Toate aceste manevre le-am putut constata aduc\u00e2ndu-mi contribu\u0163ia la c\u00e2teva articole, dar \u015fi urm\u0103rind repetata vandalizare a articolului \u201cIsabela Vasiliu-Scraba\u201d dup\u0103 apari\u0163ia \u00een Rom\u00e2nia a unui volum ce prelua (la pp. 363-366) informa\u0163ii din Wikipedia.ro despre Isabela Vasiliu-Scraba (11) \u015fi \u00een SUA (la Memphis, 2011) a trei volume din Wiki Series con\u021bin\u00e2nd fi\u0219a \u201cIsabela Vasiliu-Scraba\u201d (12). Uit\u00e2nd c\u0103 \u201cverificabilitatea conteaz\u0103, nu adev\u0103rul\u201d, administratorul MyComp \u015fterge \u00eent\u00e2i leg\u0103turile spre forma electronic\u0103 a articolelor scrise de mine prin diverse reviste, d\u00e2nd curs indispozi\u0163iei pe care i-o provoac\u0103 libertatea de expresie din articolele mele introduse \u00een Wikipedia.ro de un utilizator de r\u00e2nd. Apoi le \u00eendep\u0103rteaz\u0103 cu totul. Pe urm\u0103, mai \u015fterge si bibliografia trecut\u0103 \u00een articolul \u201cIsabela Vasiliu-Scraba\u201d \u015ftampil\u00e2nd c\u0103 articolului i-ar lipsi bibliografia. Drept dovad\u0103 c\u0103 a citit cu obid\u0103 articolele, adaug\u0103 \u015fi eticheta ce n-are leg\u0103tur\u0103 cu fi\u015fa informativ\u0103 din Wikipedia.ro: \u201cafirma\u0163iile negative \u015fi cele calomnioase f\u0103r\u0103 bibliografie sau cu bibliografie insuficient\u0103 trebuie \u00eenl\u0103turate de loc\u201d (My Comp, 19 nov. 2011).
\n Mai este o fraz\u0103 trecut\u0103 de utilizatorul care se ocup\u0103 de articolul \u201cIsabela Vasiliu – Scraba\u201d (fraz\u0103 care \u00eel deranjeaz\u0103 pe \u201eoficialul\u201d MyComp) privitoare la \u201coficialii culturii auto-declara\u0163i victime dup\u0103 cosmetizarea propriilor biografii\u201d. Pe aceasta o trece la rubrica \u201cDiscu\u0163ii\u201d ca s\u0103 ilustreze \u201ctonul nepotrivit\u201d (MyComp, 16 ian 2012), fiindc\u0103 tonul potrivit Wikipediei.ro este vizibil la articolul \u201cH.R. Patapievici\u201d.
\n \u201cCriteriul distinctiv pentru vandalism este inten\u0163ia de a strica\u201d g\u0103sim notat \u00een Wikipedia.ro. Vandalul MyComp \u00eent\u00e2i observ\u0103 c\u0103 la unele articole lipse\u015fte pagina revistei culturale \u00een care fuseser\u0103 publicate, ceea ce ar \u00eengreuna, vezi Doamne, verificabilitatea (MyComp, 19 nov.2011). F\u0103r\u0103 s\u0103 a\u015ftepte remedierea, MyComp \u015fterge \u00een modul cel mai abuziv selec\u0163ia din articolele mele, bloc\u00e2nd reintroducerea lor. Fiindc\u0103, \u00een opinia acestui administrator (13) care-mi distruge sistematic articolul din Wikipedia.ro, opera unui scriitor nu s-ar compune din volume \u015fi din articole sau studii publicate prin reviste si nestr\u00e2nse \u00eenc\u0103 \u00een volume, ci articolele ar reprezenta o \u201ccategorie supra-ad\u0103ugat\u0103\u201d (desigur, doar la fi\u0219a \u201eIsabelei Vasiliu-Scraba\u201d, nu \u015fi la alte fi\u0219e, de ex. la \u201eAdrian Ni\u021b\u0103\u201d, fost bursier pe filiera grupului Plesu-Liiceanu-Patapievici). E drept c\u0103 motiva\u0163ia pe care o invoc\u0103 cu cel mai mult s\u00e2rg MyComp se refer\u0103 la a\u015fa-zisele \u201csurse auto-publicate\u201d (14).
\n Ca s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 aceast\u0103 problem\u0103 spinoas\u0103 a \u201csurselor auto-publicate\u201d, o voi ilustra cu articolul \u00een care este descris\u0103 bio-bibliografia lui Sorin Lavric, autorul textului Nevoia de martiri (\u00een rev. \u201ePermanen\u021be\u201d, Anul XIII, nr. 10-11\/2010, p.3; \u00een \u201ePermanen\u021be\u201d, Anul XVI, nr. 1-2\/ 2013, p.7, Sorin Lavric apare \u00een lista de colaboratori ai revistei \u201ePermanen\u021be\u201d scoas\u0103 de Funda\u021bia \u201eGeorge Manu\u201d din Bucure\u0219ti, iar la p. 4 al aceleia\u015fi reviste \u00eei este publicat textul \u201ePrivilegiul suferin\u021bei\u201d \u00eenchinat lui Mircea Nicolau.). La fi\u0219a din Wikipedia.ro, spre a nu se crede c\u0103 avem de-a face cu un caz memorabil de \u201cauto-promovare\u201d, fiindc\u0103 informa\u0163iile fi\u015fei \u201cSorin Lavric\u201d provin chiar de la Sorin Lavric, bio-bibliografia sa apare ca fiind citat\u0103 din revista on-line \u201cRev.Psychologies.ro\u201d \u00een care tot Sorin Lavric o plasase. Dar expertul num\u0103rul unu \u00een \u201csursele-auto publicate\u201d r\u0103m\u00e2ne Gabriel Liiceanu cu volumele proprii ap\u0103rute la propria editur\u0103. Aici MyComp \u015fi to\u0163i ceilal\u021bi administratori uit\u0103 s\u0103 aplice \u201cpolitica Wikipediei\u201d \u015fterg\u00e2ndu-le \u015fi bloc\u00e2nd reintroducerea lor. Oare de ce? <\/p>\n

*Datorit\u0103 acestei fraze, preluat\u0103 din fi\u0219a \u201cIsabela Vasiliu-Scraba\u201d, MyComp mi-a vandalizat articolul pe 5 noiembrie 2011 \u015fi pe 16 ian.2012 pun\u00e2nd apoi \u015ftampila: \u201cton nepotrivit pentru o enciclopedie\u201d (vezi MyComp,16 ian.2012).
\n1.vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Patapie-viciul rom\u00e2n? \u00cen rev. ,,Origini.Romanian Roots\u201d, Vol.VII, 5-6\/2003, p14, sau in vol.: Isabela Vasiliu-Scraba, Contextualiz\u0103ri. Elemente pentru o topologie a prezentului, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2002, pp.51-54 ; http:\/\/www.scribd.com\/doc\/130732402\/Isabela-Vasiliu-Scraba-CONTEXTUALIZARI-Elemente-pentru-o-topologie-a-prezentului).
\n2.vezi interviul lui H.-R. Patapievici din ,,Gazeta de Maramure\u015f\u201d (Sighetul Marmatiei), 27 dec.2004 \u20139 ian. 2005, p.10.
\n3. Iat\u0103 descrierea lui H.-R. Patapievici din Jurnalul Monic\u0103i Lovinescu : \u201eun t\u00e2n\u0103r de 35 de ani \/\u2026\/ simplu \u0219i emo\u021bionat, aproape patetic, care ne vorbe\u0219te de tat\u0103l lui ie\u0219ind din \u00eenchisoare \u015fi nespun\u00e2ndu-i nimic din cele petrecute acolo. Aduce o sticl\u0103 de Murfatlar s-o bem \u00eempreun\u0103 \u00een amintirea acestui tat\u0103 mort f\u0103r\u0103 s\u0103-i fi spus fiului suferin\u021bele prin care a trecut\u201d (Monica Lovinescu, Jurnal. 1990-1993, p. 291)
\n4. vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Despre G. Liiceanu \u015fi despre plagierea de tip \u201einadequate paraphrase\u201d la Patapievici, \u00een rev. Acolada (Satu Mare), anul VI, nr.7-8\/2012, p.19 ; sau http:\/\/melidonium.com\/2012\/08\/07\/isabela-vasiliu-scraba-despre-g-liiceanu-si-plagierea-de-tip-inadequate-paraphrase-la-patapievici\/ precum si Constantin Barbu, Cel mai mare furt intelectual al lui Liiceanu.
\n5. \u00abAm citit intr-un text al dvs. ca as fi pierdut procesul cu Gabriel Liiceanu! Nu este adevarat. Stiu c\u0103 au difuzat \u0219tirea dupa prima instan\u021b\u0103, \u00eens\u0103, la apel, c\u00e2nd Liiceanu a pierdut, au t\u0103cut \u00bb (I. Spanu, e-mail, 14 ian. 2013).
\n6. La articolul Isabela Vasiliu-Scraba, MyComp \u015fi mo\u0219tenirea comunismului \u00een Wikipedia.ro (vezi http:\/\/www.asymetria.org\/modules.php?name=News&file=article&sid=1163 ),- publicat on-line pe 12 febr. 2012 de revista \u201eNoi, nu !\u201d (redactor coordonator Ciprian Cherhat) -, a fost postat urm\u0103torul comentariu pe 4 mai 2012: \u201eI am impressed. You are truly well informed and very intelligent. You wrote something that people could understand and made the subject intriguing for everyone. I\u2019am saving this for future use\u201d (Books and manuals, 4\/o5\/2012). Nu \u0219tiu dac\u0103 din cauza acestui comentariu, sau a comentariilor similare, precum: \u201eThanks for putting an effort to publish this information and for sharing this with us\u201d (Cindy), \u201eRevista Noi, nu!\u201d care \u00eemi publicase \u00een cinci ani 26 de articole (2008-2012) av\u00e2nd cam 17000 de vizion\u0103ri (p\u00e2n\u0103 pe 22 mai 2012) a disp\u0103rut de pe net o lun\u0103 mai t\u00e2rziu (\u00een iunie 2012). Stiu doar c\u0103 ultimele dou\u0103 articole postate \u00een revista clujan\u0103 \u201eNoi, nu!\u201d pe 8 aprilie 2012 au fost Isabela Vasiliu-Scraba, Alexandru Dragomir nu este o inven\u021bie a lui Liiceanu \u00eentruc\u00e2t oamenii mici nu-i pot inventa pe oamenii mari (215 views), publicat \u0219i \u00een rev. \u201eAcolada\u201d (Satu Mare), nr.3\/2012, p.19, care se poate citi on-line \u00een rev. \u201eAsymetria\u201d (Paris) http:\/\/www.asymetria.org\/modules.php?name=News&file=article&sid=1187 si Isabela Vasiliu-Scraba, Noica printre oamenii mici \u015fi mari ai culturii noastre la 25 de ani de la moarte, \u00een rev. \u201eAcolada\u201d (Satu Mare), nr.2\/2012, p.19, http:\/\/www.totpal.ro\/isabela-vasiliu-scraba-noica-printre-oamenii-mici-si-mari-ai-culturii-noastre-la-25-de-ani-de-la-moarte\/.
\n 7. Comentariu (la art. Isabela Vasiliu-Scraba, MyComp si mostenirea comunismului in Wikipedia.ro) postat pe 23 aprilie 2012 la acest text al meu (publicat on-line de revista clujan\u0103 \u201eNoi, nu!\u201d) care a avut 630 de cititori \u00eentre 12 febr.2012 si 12 martie 2013.
\n8. Despre P\u0103rintele Arsenie Boca am publicat mai multe articole \u00een revistele \u201eTribuna\u201d (Cluj-Napoca), nr. 255\/2013 (\u201eNoaptea de Sanziene\u201d despre martirii inchisorilor), \u00een \u201eOglinda literar\u0103\u201d (Foc\u0219ani), \u201eAcolada\u201d (Satu Mare), \u201eArge\u0219\u201d (Pite\u0219ti), \u201eCurtea de la Arge\u0219\u201d (Curtea de Arge\u0219) si \u201eConstela\u021bii diamantine\u201d (Craiova): (a) Isabela Vasiliu-Scraba, Moartea martiric\u0103 a P\u0103rintelui Arsenie Boca – un adev\u0103r ascuns la Centenarul s\u0103rb\u0103torit la M-rea Br\u00e2ncoveanu, rev. ,,Arge\u015f\u201d, Anul X, nr.10\/2010, p.24, http:\/\/www.centrul-cultural-pitesti.ro\/index.php?option=com_content&view=article&id=3274:polemice&catid=311:revista-arges-octombrie-2010&Itemid=112; (b) Isabela Vasiliu-Scraba, Miracolul Bisericii de la Dr\u0103g\u0103nescu si o profe\u021bie a P\u0103rintelui Arsenie Boca, http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2011\/03\/miracolul-bisericii-de-la-draganescu-si-o-profetie-a-parintelui-arsenie-boca\/(c) Isabela Vasiliu-Scraba, Vedere \u00een duh si viziune filozofic\u0103, sau P\u0103rintele Arsenie Boca si Nae Ionescu, http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2013\/01\/parintele-arsenie-boca-si-nae-ionescu-vedere-in-duh-si-viziune-filozofica-de-isabela-vasiliu-scraba\/; (d) Isabela Vasiliu-Scraba, Olga Greceanu si P\u0103rintele Arsenie Boca, http:\/\/www.clipa.com\/print_a4876-Isabela-Vasiliu-Scraba-Olga-Greceanu-si-Parintele-Arsenie-Boca.aspx; (e) Isabela Vasiliu-Scraba, Legile P\u0103rintelui Arsenie Boca, legile veacului viitor, http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/IVSLegiArsenieBoca5.htm
\n9. vezi Ion Varlam, Pseudorom\u00e2nia. Conspirarea deconspir\u0103rii, Ed. Vog, Bucuresti, 2004.
\n10. vezi \u201etimpurile mu\u021beniei obligatorii\u201d \u00een micro-eseul despre imagine ca \u201eform\u0103 primitiv\u0103, naiv\u0103, surogat\u0103, a imagina\u021biei\u201d \u00een vol. I.D. S\u00e2rbu, Adio Europa, vol.I., Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u0219ti, 1992, p.260-261.
\n11. Pe 1 martie 2009 Stefan Fay scria de la Nisa lui I. Rad ca a avut \u201eo perioad\u0103 bun\u0103 de lectur\u0103 \u2013 patru volume recitite, ale unei filozoafe \u2013 Isabela Vasiliu-Scraba \u2013 eseuri si comentarii platonice si socratice asupra cuprinsului Dialogurilor, cu o gandire bine strunit\u0103, senin\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 emfaz\u0103, pe linia M. Vulc\u0103nescu \u015fi Noica\u201d, subsolul paginii oferind informatii (\u00eenc\u0103 necenzurate) despre Isabela V.-S. din Wikipedia.ro (vezi Ilie Rad, De amicitia. Scrisori trimise de Stefan Fay.1988-2009, Prefata de Irina Petra\u015f, Ed. Accent, Cluj-Napoca 2009, p. 363-366).
\n12. vezi prezentarea \u201eIsabelei Vasiliu-Scraba\u201d \u00een volumele urm\u0103toare ap\u0103rute in SUA: vol. Filozofi rom\u00e2ni:Nicolae C. Ionescu, Titu Maiorescu, \u015etefan Lupa\u015fcu, Emil Cioran, Isabela Vasiliu-Scraba, C. Schifirne\u0163, Al Surdu, Xenopol, Lucian Blaga, etc. (Wiki Series, ISBN 9781232183488, Wiki Series, Memphis, USA, 2011, p. 60-62) ; vol. Esei\u0219ti rom\u00e2ni:E. Munteanu, M. Gherasim, A. Cioroianu, I. Pachia-Tatomirescu, Nicolae Breban, Isabela Vasiliu-Scraba, I. Grigorescu, L. Butnaru, M. Radu-Paraschivescu, Alexandru Cior\u0103nescu, George C\u0103linescu, Cicerone Poghirc, etc. (Wiki Series, ISBN 9781233386215, Wiki Series, Memphis, USA, 2011, p. 145-148) ; vol. Autori rom\u00e2ni : M. Sebastian, Nicolae C. Ionescu, G. Naum, I.L. Caragiale, Octavian Goga, Titu Maiorescu, Al. Macedonski, Herta Mueller, Nicolae Breban, Ghe. Zamfir, Emil Cioran, Isabela Vasiliu-Scraba,etc. (Wiki Series, ISBN 9781233384242, Wiki Series, Memphis, USA, 2011, p. 141-143), precum \u0219i \u00een vol.: Ilie Rad, De amicitia. Scrisori trimise de Stefan Fay.1988-2009, Prefata de Irina Petras, Ed. Accent, Cluj-Napoca 2009, ISBN 978-973-8915787, p. 363-366.
\n13. My Comp este probabil o clon\u0103 a unui birocrat dispun\u00e2nd de mai multe \u201em\u0103\u0219ti\u201d. El pare ascuns \u0219i dup\u0103 pseudonimul Alexander Tendler, distrug\u0103tor prompt al modific\u0103rilor f\u0103cute la fi\u0219a P\u0103rintelui Arsenie Boca pe 21 aprilie 2010. Fiindc\u0103 \u201eambii\u201d sufer\u0103 de insomnii \u00een acela\u0219i timp. Pe 23 oct. 2012, MyComp s-a ocupat de fi\u0219a mea \u00eentre orele 00 : 58 si pu\u021bin \u00eenainte de ora 4 diminea\u021ba (03 :58), iar \u201eAlexander Tendler\u201d \u00een aceea\u0219i noapte vandalizeaz\u0103 acela\u0219i articol Isabela Vasiliu-Scraba \u00eentre 01 :15 si 04 :15. La ora 03:58 insomniacul MyComp, dup\u0103 ce a ras un sfert din con\u021binutul informativ (si verificabil) al fi\u0219ei, s-a g\u00e2ndit s\u0103 mai \u0219tearg\u0103 \u00een mod abuziv ceva din OPERA publicat\u0103 la rubrica VOLUME elimin\u00e2nd urm\u0103toarele patru c\u0103r\u021bi filozofice publicate de Isabela Vasiliu-Scraba : (a) Despre Existen\u021b\u0103, Fiin\u021b\u0103 \u0219i Esen\u021b\u0103, Ed. Mirisa, 1996, http:\/\/www.scribd.com\/doc\/134719450\/Isabela-Vasiliu-Scraba-DESPRE-EXISTEN%C8%9A%C4%82-FIIN%C8%9A%C4%82-%C8%98I-ESEN%C8%9A%C4%82; (b) Configura\u021bii noetice la Platon \u0219i la Eminescu, Ed. Star Tipp, Slobozia, 1998, http:\/\/www.scribd.com\/doc\/130397690\/ISABELA-VASILIU-SCRABA-Configura%C8%9Bii-noetice-la-Platon-%C8%99i-la-M-Eminescu-versiune-cu-diacritice-corectate ; (c) O pseudo-descoperire a unui pseudo-plagiat. Lucrurile \u0219i Ideile platonice, Ed. Funda\u021biei \u201eI. Perlea\u201d, Slobozia, 1995, http:\/\/www.scribd.com\/doc\/134402379\/ISABELA-VASILIU-SCRABA-O-pseudodescoperire-a-unui-pseudoplagiat-Nae-Ionescu-Evelyn-Underhill; (d) Deschiderea cerurilor \u00eentr-un mit platonic si \u00een \u201eMiori\u021ba\u201d\/ The opening of the skies in a Platonic myth and in \u201eMioritza\u201d ballad, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2004, volum bilingv care se afl\u0103 \u0219i \u00een biblioteci europene nu numai \u00een marile biblioteci rom\u00e2ne\u0219ti.
\n14. Articolul din Wikipedia.ro (tradus si in alte Wikipedii) despre inventata \u201eScoal\u0103\u201d (condus\u0103, vezi Doamne, de Noica la P\u0103ltini\u0219) este cel mai tipic exemplu de auto-promovare prin surse auto-publicate: \u201eDup\u0103 mai mult de un deceniu de c\u00e2nd filozoful de la P\u0103ltini\u0219 catalogase (\u00een Epilogul pe care Liiceanu \u00eel rugase s\u0103-l scrie pentru Epistolar) drept \u201chimeric\u0103\u201d \u00eenchipuita \u201cScoal\u0103 de la P\u0103ltini\u015f\u201d, himera a \u00eenceput s\u0103 b\u00e2ntuie Wikipedia.ro, dic\u0163ionar on-line monopolizat de un grup cu interese ascunse ce promoveaz\u0103 c\u0103r\u0163ile de la Humanitas, prin \u00eendep\u0103rtarea abuziv\u0103 a c\u0103r\u0163ilor ap\u0103rute la alte edituri. Aici \u00eenchipuita \u201c\u015fcoal\u0103\u201d, invocat\u0103 \u00een decembrie 1987 de I.P. Culianu pentru manipularea ascult\u0103torilor postului de radio BBC, e \u201cdovedit\u0103\u201d prin dou\u0103 surse: O surs\u0103 este Jurnalul de la P\u0103ltini\u015f ap\u0103rut \u00een numeroase edi\u021bii la fosta editura a PCR, \u015fi alt\u0103 surs\u0103 este Epistolarul, scos \u00eentr-o a doua edi\u021bie tot de Humanitas, fosta Editura \u201ePolitic\u0103\u201d. Una mai \u201cde \u00eencredere\u201d (vezi, Doamne) dec\u00e2t alta si ambele, pas\u0103-mi-te, foarte \u201cindependente de subiect\u201d, ca s\u0103 nu-i vin\u0103 cuiva ideea s\u0103 poceasc\u0103 articolul cu vreo etichet\u0103 viz\u00e2nd \u201cpunctul de vedere neutru\u201d, fiindc\u0103, desigur, orice astfel de \u015ftampilare ar disp\u0103rea instantaneu, \u00eendep\u0103rtat\u0103 de grupul mafiot care controleaz\u0103 Wikipedia.ro\u201d (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Himericul discipolat de la P\u0103ltini\u0219, pretext de fin\u0103 ironie din partea lui Noica, \u00een rev. Acolada, nr.4 (67), aprilie 2013, p.16 – 17 ; sau http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/CULTURA\/Himera%20discipolatului%20de%20la%20Paltinis%20de%20IVS.htm, precum \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Himera \u201e\u0218colii de la P\u0103ltini\u0219\u201d, ironizat\u0103 de Noica, \u00een rev. Acolada, nr.2 (65), febr. 2013, p.16 si p.22 sau http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/CULTURA\/Himera scolii de la Paltinis ironizata de Noica.htm.<\/p>\n


\nCamelia Manuela SAVA<\/strong>
\n\"\"

Legendele trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 legende<\/strong><\/p>\n

\u00cen ultima perioad\u0103, nu pot s\u0103 nu remarc \u0219i s\u0103 apreciez apari\u021bia unor nume valoroase \u00een critica literar\u0103, genera\u021bia t\u00e2n\u0103r\u0103 nedezmin\u021bindu-\u0219i aplecarea minu\u021bioas\u0103 asupra literaturii, lucru \u00eenv\u0103\u021bat de la profesorii sau mentorii lor, a\u0219a c\u0103 \u0219i \u201edou\u0103mii\u0219tii\u201d \u00ee\u0219i au reprezentan\u021bii lor de frunte prin Daniel Cristea Enache, Paul Cernat, Ion Manolescu, Mihai Iov\u0103nel, Cosmin Ciotlo\u0219 sau chiar Carmen Silvia Mu\u0219at, Bianca Bur\u021ba \u2013 Cernat, Anca Ursa etc.
\nRecunosc c\u0103 \u00eentotdeauna m-am apropiat cu sfial\u0103 de un text critic, nu din ne\u0219tiin\u021b\u0103, ci dintr-o oarecare temere c\u0103 orizontul meu de a\u0219teptare ar fi dat peste cap din pricina faptului c\u0103 acestea se \u00eempart \u00een dou\u0103 categorii, zic eu, distincte: un val apar\u021bine criticii literare preten\u021bioase, elevate, apel\u00e2nd la teorii, ideologii, str\u0103ine sau neao\u0219e, care mai de care mai sofisticate, \u00eentrebuin\u021b\u00e2nd un limbaj neologico-abaracadabrant, \u0219i adres\u00e2ndu-se astfel unei societ\u0103\u021bi \u0219i, implicit, unui public elevat, preten\u021bios, dar f\u0103r\u0103 a fi ridicol, fiindc\u0103 se opereaz\u0103 cu aceste no\u021biuni \u00een cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103, iar cel de-al doilea val, pe care eu \u00eel consider ideal, fiindc\u0103 este mai relaxat din punctul de vedere al plonj\u0103rii \u00een mareea de neologisme scr\u00e2ntitoare de limb\u0103, fiind caracterizat de un stil curg\u0103tor, proasp\u0103t, limpede, bine dispun\u00e2nd cititorul \u0219i f\u0103c\u00e2nd mai u\u0219or de \u00een\u021beles mesajul, este cel care te face s\u0103 te bucuri de \u0219uvoiul ideilor cursive.
\nDin aceast\u0103 a doua categorie face parte \u0219i lucrarea lui Mirel Anghel, Via\u021ba lui Tudor Arghezi, ap\u0103rut la ProUniversitaria \u00een 2012, un minunat \u0219i interesant studiu dedicat marelui poet interbelic. De\u0219i cercetarea \u00eel arat\u0103 preocupat de sursele multiple pentru o documentare exact\u0103 \u0219i serioas\u0103, autorul acestei scrieri monografice se remarc\u0103 de la \u00eenceput prin calit\u0103\u021bi scriitorice\u0219ti, aduc\u00e2nd subiectul delicat \u0219i inedit al vie\u021bii marelui poet modernist, din zona \u0219tiin\u021bific\u0103 \u00een zona literar\u0103, scriind, de fapt, un roman al vie\u021bii lui Tudor Arghezi.
\nCartea lui Mirel Anghel porne\u0219te pe un alt drum dec\u00e2t pe cel deja b\u0103t\u0103torit, at\u00e2t de binecunoscut, care ar fi trebuit s\u0103 \u00eenceap\u0103 monoton \u0219i plictisitor: \u201eTudor Arghezi s-a n\u0103scut\u2026.\u0219i a murit \u00een anul\u2026\u201d. Ineditul formulei de incipit const\u0103, de fapt, \u00eentr-un mini comentariu al unui tablou-portret, pictat de Camil Ressu, realizat \u00een 1958, \u00een care poetul Tudor Arghezi apare \u00eentr-o ipostaz\u0103 pe care nu i-am fi ghicit-o niciodat\u0103: sfios \u0219i re\u021binut, ca \u0219i cum ar fi refuzat s\u0103 se lase dezv\u0103luit \u00een adev\u0103rat sa fire, chiar \u0219i pe p\u00e2nz\u0103: \u201ePictorul a surprins ceea ce mii de alte cuvinte s-ar chinui s\u0103 descrie: privirea sfioas\u0103, rezervat\u0103 \u0219i reticent\u0103 a lui Tudor Arghezi \u00een fa\u021ba celor care vor s\u0103-l cunoasc\u0103. \u00cen tablou, poetul are \u00een fa\u021b\u0103 o foaie de h\u00e2rtie neatins\u0103 de g\u00e2ndul lui. Sfiala \u0219i re\u021binerea sunt ale chinului de a scrie, chin pe care Tudor Arghezi a recunoscut \u00eentotdeauna c\u0103 \u00eel \u00eencearc\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eencepe o nou\u0103 pagin\u0103. \u00cen acest portret, foaia de h\u00e2rtie a r\u0103mas alb\u0103, foaia pe care niciodat\u0103 nu a scris nimic. Poetul nu \u021bine \u00een m\u00e2n\u0103 un creion. Are m\u00e2inile goale, a\u0219ezate pe pagina alb\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 m\u0103car inten\u021bia de a a\u0219terne ceva pe ea. Aceasta este via\u021ba lui Tudor Arghezi, o pagin\u0103 alb\u0103, o existen\u021b\u0103 pu\u021bin cunoscut\u0103.\u201d (Mirel Anghel, op. cit., p.11)
\nNoi to\u021bi avem impresia sau am avut, genera\u021bii la r\u00e2nd, impresia c\u0103 \u00eel cunoa\u0219tem pe Arghezi, c\u0103 \u0219tim totul despre el, fiindc\u0103 poetul prezent \u00een manuale de literatur\u0103 prin versurile sale, \u00een cursuri, articole, comentarii, simpozioane, monografii. Nimic mai eronat. Avem doar o vag\u0103 impresie, pentru c\u0103 pornim din punctul opus, cel al poeziei, al publicisticii sau al prozei argheziene, pe c\u00e2nd omul Arghezi e lunecos, ne scap\u0103 printre degete, devenind o legend\u0103 care trebuie luat\u0103 ca atare.
\nEi bine, tocmai asta face Mirel Anghel \u00een lucrarea sa, d\u00e2nd la iveal\u0103 unele aspecte din via\u021ba ca o legend\u0103 a poetului interbelic: el scormone\u0219te, d\u00e2nd la iveal\u0103 unele fa\u021bete ale vie\u021bii poetului de la M\u0103r\u021bi\u0219or, con\u0219tient c\u0103 poetului nu i-ar fi pl\u0103cut acest lucru: \u201eArghezi ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 \u00eel c\u0103ut\u0103m \u00een opera lui, acolo unde se recompune, a\u0219a cum el se vrea, departe de aspra realitate, pe care o refuz\u0103 \u0219i care nu l-a primit ca pe un om, ci ca pe un cobai pe care soarta \u0219i-a \u00eencercat toate capriciile. Mai subiectivi dec\u00e2t el \u0219i mai \u00eendep\u0103rta\u021bi de via\u021ba sa, cerem iertare celui care ne-ar spurca (subl. aut.) dac\u0103 ar \u0219ti c\u0103 \u00eei \u00eencerc\u0103m via\u021ba cu condeiul!\u201d(op. cit., p.54).
\nAfl\u0103m am\u0103nunte noi despre cine a fost cu adev\u0103rat Tudor Arghezi, pe numele s\u0103u din actul na\u0219terii Ion Theodorescu. Detron\u00e2nd toate interpret\u0103rile care d\u0103deau explica\u021bii numeroase \u0219i complicate numelui de Arghezi, varianta lui Mirel Anghel se apropie de crudul adev\u0103r: numele este al mamei poetului, Rozalia Arghezi, amanta tat\u0103lui s\u0103u, Nae Theodorescu, comerciant. Primul capitol al c\u0103r\u021bii elucideaz\u0103 misterul ce plana asupra primilor ani de via\u021b\u0103 ai poetului care a refuzat cu obstina\u021bie toat\u0103 via\u021ba s\u0103 \u00ee\u0219i scrie biografia sau s\u0103 vorbeasc\u0103 despre copil\u0103ria sa, fiind de p\u0103rere c\u0103 \u201etema copil\u0103riei nu merit\u0103 s\u0103 fie abordat\u0103 \u00een literatur\u0103\u201d (op. cit., p.14), de\u0219i \u00eei recuno\u0219tea lui Ion Creang\u0103 meritul de mare povestitor.
\nA\u0219a cum m\u0103rturisea Tudor Arghezi \u00eentr-unul dintre articolele sale \u2013 pe care Mirel Anghel \u00eel folose\u0219te ca surs\u0103 primar\u0103 \u00een cercetarea sa \u2013 \u201eDintr-un foi\u0219or\u201d (\u00een \u201eRevista Funda\u021biilor Regale\u201d, VIII, nr. 12, dec. 1941, pag.504), provocat de D. Caracostea prin Prolegomena arghezian\u0103, 1937, el a fost \u00eentotdeauna \u00eempotriva scrierilor confesive. Astfel, cercet\u0103torul Mirel Anghel scoate \u00een eviden\u021b\u0103 acest fapt, remarc\u00e2nd c\u0103 \u201erepulsia autorului fa\u021b\u0103 de genul biografic are dou\u0103 motiva\u021bii principale: prima este complexul copil\u0103riei nefericite, ceea ce l-a dus la negarea propriului trecut \u0219i la construirea unui trecut familial fals.(\u2026) Cea de-a doua \u021bine de sfera literaturii, zon\u0103 \u00een care nu dorea spionajul literar. \u00cempotrivirea fa\u021b\u0103 de genul biografic venea \u0219i din teama c\u0103 omul Ion Theodorescu ar fi putut s\u0103 sape la temelia soclului pe care se afla poetul Tudor Arghezi\u2026\u201d(pp.22-23).
\n\u00cen demersul s\u0103u, Mirel Anghel subliniaz\u0103 nu numai complexul copil\u0103riei nefericite care l-a \u00eempiedicat s\u0103-\u0219i scrie biografia, ci \u0219i complexul anonimului, dar mai ales orgoliul noble\u021bei sale scriitorice\u0219ti, av\u00e2nd o individualitate puternic\u0103, manifestat\u0103 \u00eenc\u0103 din adolescen\u021b\u0103, \u00eempins\u0103 p\u00e2n\u0103 la maturitate sub forma unei dorin\u021be acerbe de a nu fi inclus \u00een vreun curent literar sau \u00eentr-o tagm\u0103 scriitoriceasc\u0103 anume.
\nStabilind, a\u0219adar, originile \u0219i restabilind adev\u0103rul despre p\u0103rin\u021bii s\u0103i \u0219i copil\u0103ria sa nefericit\u0103, de care poetul s-a temut s\u0103 o aduc\u0103 la lumin\u0103 pe de-a-ntregul, dar fiind un tat\u0103 exemplar pentru copiii proprii, Mitzura \u0219i Baru\u021bu, neevit\u00e2nd nici alte aspecte din via\u021ba lui Arghezi ca pseudonimele literare, studiile, c\u0103lug\u0103ria, episodul elve\u021bian, prietenii \u0219i detractorii, boala, Mirel Anghel red\u0103 o fa\u021bet\u0103 nou\u0103, inedit\u0103, proasp\u0103t\u0103 a unui om care a fost \u00een totalitate de poetul Arghezi.
\nPerioada comunismului cu anii grei ai izol\u0103rii, ca \u0219i \u00eembl\u00e2nzirea spiritului refractar, belicos, considerat potrivnic regimului politic instalat dup\u0103 1948, moartea so\u021biei ce aduce ultimul volum de versuri( Noaptea, 1967) \u0219i presim\u021birea sf\u00e2r\u0219itului sunt tot at\u00e2tea elemente care \u00eentregesc portretul poetului, care a \u00eenmagazinat 71 de ani de crea\u021bie.
\n Nu putem trece cu vederea sim\u021bul critic echilibrat al cercet\u0103torului Mirel Anghel, dorin\u021ba de a fi bine documentat, ca \u0219i un talent unic ce \u00eei d\u0103 o oarecare u\u0219urin\u021b\u0103 \u00een expresie, m\u00e2nuind \u00een fraze bine temperate, de\u0219i \u00eenc\u0103rcate de am\u0103nunte ame\u021bitoare, apel\u00e2nd la arhive, scrierile poetului, la tot ce a ap\u0103rut anterior despre via\u021ba lui Tudor Arghezi \u2013 de la documente sau fonduri documentare, articole, amintiri, jurnale ale ter\u021bilor sau \u00eenchinate poetului de la M\u0103r\u021bi\u0219or, numere omagiale ale unor periodice \u0219.a.
\nA\u0219adar povestea se \u00eencheie simetric, trimi\u021b\u00e2ndu-ne la \u00eenceputul scrierii acestui studiu monografic, c\u00e2nd era comentat portretul pe p\u00e2nz\u0103 al poetului, dar ad\u0103ug\u00e2nd noi elemente ce ne fac s\u0103 ne g\u00e2ndim, dac\u0103 deja nu am f\u0103cut-o \u2013 oare am \u0219tiut cine a fost cu adev\u0103rat Tudor Arghezi \u2013 fiindc\u0103 \u00een noi a r\u0103mas urma poeziei sale: \u201eCondeiul arghezian se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 ve\u0219nic de foaia alb\u0103, v\u0103duvit\u0103 pe vecie de v\u0103paia geniului plecat \u00een noapte, pe poteca gr\u0103dinii de la M\u0103r\u021bi\u0219or. Via\u021ba lui Tudor Arghezi ni se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 ca \u00eentr-un c\u00e2ntec popular auzit demult, adunat din mai multe z\u0103ri. Totul este pus aici pentru a scrie o poveste despre un titan al literaturii rom\u00e2ne. Poveste pe care o transmitem mai departe, scris\u0103 din cele auzite \u0219i citite \u0219i permanentizat\u0103 \u00een memoria celor care iubesc poezia nemuritoare a lui Tudor Arghezi.\u201d (op. cit., p.350).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Isabela VASILIU-SCRABA Wikipedia.ro citit\u0103 printre r\u00e2nduri Motto: ,,Manipularea prin uniformizarea g\u00e2ndirii \u015fi tendin\u0163a de reprimare a libert\u0103\u0163ii de expresie au<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19032"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19032"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19032\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19033,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19032\/revisions\/19033"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19032"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19032"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19032"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}