{"id":19021,"date":"2022-09-01T23:47:40","date_gmt":"2022-09-01T20:47:40","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19021"},"modified":"2022-09-01T23:47:40","modified_gmt":"2022-09-01T20:47:40","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-27-august-2022","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19021","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 27 August 2022"},"content":{"rendered":"

LIMBA UNUI POPOR ESTE IDENTITAR\u0102<\/strong><\/p>\n

\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 27 august, ziua Sf. Cuv. Pimen cel Mare; Sf. Mc. Fanurie; Sf. Ier. Osie, ep. Cordobei, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam Matinc\u0103 Costea.
\n\t(Benny Adegbuyi s-a comportat lamentabil \u00een meciul revan\u0219\u0103 cu Ben Saddik)
\nL\u00e2ng\u0103 ring m\u0103 trec fiorii\/ Cum se bat \u0103ia ca chiorii.\/ Cred c\u0103 p-\u0103la ce-ncasa\/ \u00cel b\u0103tea \u0219i soacra-sa! (Unui deputat) Se prezint\u0103 la \u0219edin\u021b\u0103.\/ Nu lipse\u0219te niciodat\u0103.\/ C\u00e2nd adoarme, din con\u0219tiin\u021b\u0103,\/ \u021aine m\u00e2na ridicat\u0103! (Unui meloman) Domnul meloman iube\u0219te\/ Instrumentele orbe\u0219te.\/ Numai so\u021bioarei Cu\u021ba\/ \u00cei mai stric\u0103 muzicu\u021ba! (autor Nicu Alecu, Murge\u0219ti, lectur\u0103 Dumitru Hangu) (Mas\u0103 de actualitate) Vor rom\u00e2nii masa cald\u0103,\/ Ei la tav\u0103\u2026 \u201enu \u00eempinge\u201d,\/ Dar guvernul tot o scald\u0103,\/ Ar\u0219i\u021b\u0103 \u0219i masa-i… frige. (Sonatele) I-a pl\u0103cut mult tare prima,\/ \u0218i-i sur\u00e2se chiar ideea,\/ Dar acum, cu toat\u0103 stima\/ Ascult\u0103, sonata-treia! (Calul troian) doamna Udrea d\u00e2nd din coate\/ \u0218i-a dorit un cal b\u0103lan,\/ \u00cens\u0103-n via\u021b\u0103, din p\u0103cate,\/ Nimeri calul\u2026 \u201eTraian\u201d. (Dumitru Hangu)
\n\t\u201e(Curaj doamnelor) Nu v\u0103 l\u0103sa\u021bi doamnelor\/ S\u0103 fi\u021bi mereu la m\u00e2na lor.\/ M\u0103 refer la epigrame,\/ Nu la grelele lor palme. (\u00cen mini slip pe strad\u0103) Te plimbi goal\u0103 f\u0103r\u0103 scuz\u0103,\/ Ne arat\u0103 tot ce ai.\/ Chiar de \u021bi-ai pune \u0219i-o frunz\u0103\/ Tot nu o s\u0103 ajungi \u00een Rai.\u201d (Safta Leaut\u0103, prin telefon de la N\u0103vodari, cu drag)
\n\tA urmat lectorul de serviciu dl Mihai Doina cu eseul S\u0102RMANA LIMB\u0102 ROM\u00c2N\u0102. V\u0103 ofer lectura: \u201e\u00cenainte de a \u00eencepe s\u0103 prezint eseul preg\u0103tit pentru azi, v\u0103 ofer o surpriz\u0103: \u00een 27 august, adic\u0103 ast\u0103zi, dar \u00een anul 1934, s-a n\u0103scut \u00een com. Albe\u0219ti, jud. Ialomi\u021ba, cel care s-a numit Matinc\u0103 Costea. Dumnezeu s\u0103-l odihneasc\u0103! \tDoresc s\u0103 \u00eencep eseul dedicat s\u0103rb\u0103torii \u201eZIUA LIMBII ROM\u00c2NE\u201d cu o expresie frumoas\u0103, introdus\u0103 \u00een circuitul vorbirii noastre de dna prof. Floarea St\u0103nescu: \u201eFRUMOASA DOAMN\u0102-LIMBA ROM\u00c2N\u0102\u201d.
\n\tComoar\u0103 de mare pre\u021b, l\u0103sat\u0103 de str\u0103buni \u00een sipetul sufletului rom\u00e2nesc, LIMBA ne define\u0219te ca popor, al\u0103turi de muzica popular\u0103, de portul popular, de dansul popular, de credin\u021ba, datinile \u0219i obiceiurile noastre, de istoria noastr\u0103, de felul nostru de a \u00een\u021belege via\u021ba cu toate aspectele ei. Patria este format\u0103 \u00een primul r\u00e2nd din aceste valori\u2026 \u0219i apoi din valorile materiale, precum teritoriul, relieful, bog\u0103\u021biile solului \u0219i subsolului, monumentele \u0219i toate celelalte.
\n\tLimba este cea dint\u00e2i pecete a apartenen\u021bei unui om la un popor, pe care mama o pune \u00een sufletul copilului s\u0103u, c\u00e2nd \u00eel \u00eenva\u021b\u0103 primele cuvinte din acea limb\u0103. Cu aceast\u0103 pecete el va str\u0103bate prin via\u021b\u0103, prin lume, \u00ee\u0219i va \u00eensu\u0219i pe-\u00eencetul toate comorile neamului \u0219i le va a\u0219eza \u00een leag\u0103nul LIMBII. Prin LIMB\u0102 \u00ee\u0219i va recunoa\u0219te semenii, cona\u021bionalii oriunde pe Terra, se va sim\u021bi solidar cu ei, frate de s\u00e2nge, de grai \u0219i de neam.
\n\tLimba rom\u00e2n\u0103 s-a pl\u0103m\u0103dit odat\u0103 cu poporul, a crescut cu el de-a lungul mileniilor, a tr\u0103it cu el bucuriile \u0219i necazurile. Fiecare cuv\u00e2nt a acestei LIMBI reprezint\u0103 un act de crea\u021bie, de g\u00e2ndire \u0219i sim\u021bire al unora sau altora, pe care le-au \u00eemp\u0103r\u021bit apoi celorlal\u021bi, devenind un bun public, al tuturor \u0219i a fost folosit ca s\u0103 se fac\u0103 leg\u0103tura \u00eentre oameni, s\u0103 comunice un g\u00e2nd, o fapt\u0103, o tr\u0103ire. Fiecare construc\u021bie gramatical\u0103 a fost un act de crea\u021bie \u00eendelung chibzuit, care a reflectat modul de g\u00e2ndire, de sim\u021bire \u0219i de \u00een\u021belegere a vie\u021bii de c\u0103tre popor. Cuvintele (\u00een special) \u0219i LIMBA (\u00een general) s-au sfin\u021bit prin vreme, trec\u00e2nd prin filiera at\u00e2tor suflete care le-au folosit. Ea, LIMBA ROM\u00c2N\u0102, s-a hr\u0103nit din sufletul poporului \u0219i a crescut mereu, cu fiecare cuv\u00e2nt, cu fiecare c\u00e2ntec, poveste, proverb, cu fiecare bucurie ori durere, cu fiecare iubire \u0219i dor. (…)
\n \tAzi suntem invada\u021bi de tot felul de cuvinte venite din diferite limbi. Vocabularul limbii noastre s-a \u00eempestri\u021bat. Este greu de crezut c\u0103 to\u021bi cei care folosesc cuvinte str\u0103ine le \u0219i \u00een\u021beleg. A devenit celebru cazul prezentat \u00eentr-o schi\u021b\u0103 a lui I. L. Caragiale, c\u00e2nd de la guvern , prefectul unui jude\u021b prime\u0219te o telegram\u0103 \u00een care i se cerea s\u0103 raporteze c\u00e2\u021bi analfabe\u021bi sunt \u00een jude\u021bul pe care \u00eel conduce. Necunosc\u00e2nd cuv\u00e2ntul \u201eanalfabet\u201d \u0219i consider\u00e2nd c\u0103 este vorba de vreun oponent al partidului de guvern\u0103m\u00e2nt, prefectul a r\u0103spuns prompt: \u201esingurul analfabet din jude\u021bul nostru este inspectorul \u0219colar!\u201d \u00cenchei cu un moment liric. STEAUA LIMBII ROM\u00c2NE, autoare Maria Hancu, Chi\u0219in\u0103u, prof. la Liceul \u201eDante Alighieri\u201d: Nu cunosc nicio stea\/ S\u0103 nu aib\u0103 apus -\/ STEAUA LIMBII ROM\u00c2NE\/ A c\u0103zut pe cer, sus.\/\/ Ea \u0219i azi lumineaz\u0103,\/ C\u0103-i din lacrimi fierbin\u021bi\/ \u0218i sunt pl\u00e2nse amar,\/ Din p\u0103rin\u021bi \u00een p\u0103rin\u021bi.\/\/ \u0218i, \u00een murmurul ei,\/ A-nc\u0103put neamul meu,\/ \u2026\u00centr-o lacrim\u0103 mare\/ Pl\u00e2ns\u0103 de Dumnezeu.\/\/ C\u00e2t credin\u021ba ni-i scut\/ De loviri mult p\u0103g\u00e2ne -\/ De pe cer ne vegheaz\u0103\/ STEAUA LIMBII ROM\u00c2NE\u201d.
\n\tApreciez efortul depus de dl Mihai Doina \u00een realizarea acestui eseu aniversar \u0219i \u00eei felicit cu aceast\u0103 ocazie, dar \u00eentotdeauna exist\u0103 un dar, vorba lui Mircea V. Homescu (Dumnezeu s\u0103-l odihneasc\u0103!). La capitolul tip\u0103rituri \u00een limba rom\u00e2n\u0103 poate fi citat diaconul Coresi, cu pu\u021bin timp \u00eenainte de ini\u021biativa lui \u0218erban Cantacuzino. \u00cel a\u0219tept\u0103m mai des la cenaclu \u0219i cu alte materiale. Mult\u0103 s\u0103n\u0103tate \u0219i putere de munc\u0103!
\n\tCu permisiunea dvs. voi puncta \u0219i eu aceast\u0103 \u201eS\u0103rb\u0103toare a Limbii Rom\u00e2ne\u201d: \u201e(LIMBA ROM\u00c2N\u0102, DULCEA LIMB\u0102 A UNIRII), Motto: \u201eMulte e dulce \u015fi frumoas\u0103!\/ Limba ce-o vorbim!\/ Alt\u0103 limb\u0103-armonioas\u0103!\/ Ca ea nu g\u0103sim\u201d.\/\/ Salt\u0103 inima-n pl\u0103cere,\/ C\u00e2nd o ascult\u0103m,\/ \u015ei pe buze-aduce miere,\/ C\u00e2nd o cuv\u00e2nt\u0103m.\/\/ Rom\u00e2na\u015ful o iube\u015fte\/ Ca sufletul s\u0103u,\/ Vorbi\u0163i, scrie\u0163i rom\u00e2ne\u015fte,\/ Pentru Dumnezeu! (Gheorghe Sion \u2013 \u201eLimba rom\u00e2neasc\u0103\u201d)
\n \tLimba rom\u00e2n\u0103 \u201edulce \u015fi frumoas\u0103\u201d \u201eca un fagure de miere\u201d cum o caracteriza M. Eminescu \u00een poezia \u201eEpigonii\u201d, limba \u201eveche \u015fi-n\u0163eleapt\u0103\u201d(Mihai Eminescu \u2013Scrisoarea II), \u201elimba vechilor cazanii\u201d (\u201eLimba noastr\u0103\u201d \u2013 Alexe Mateevici) a fost \u015fi va fi un factor de coeziune, de unire permanent\u0103 \u00eentre rom\u00e2nii de pretutindeni, un suport deosebit pentru spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103, \u00een care a \u00eenflorit cultura rom\u00e2n\u0103, prin opere ce au ajuns \u00een universalitate.
\n\tMihai Eminescu, creatorul \u201elimbii poetice rom\u00e2ne\u015fti\u201d a scris despre limba rom\u00e2n\u0103: \u201eLimba este \u00eens\u0103\u015fi floarea sufletului etnic al rom\u00e2nimii\u201d.
\n\tCei cu \u201einima rom\u00e2n\u0103\u201d sunt cu adev\u0103rat uni\u0163i \u00een \u201ecuget \u015fi sim\u0163iri\u201d, c\u0103ci exist\u0103 un anumit fel de a g\u00e2ndi \u015fi de a sim\u0163i rom\u00e2ne\u015fte, imprimat de factura psihic\u0103 a unui popor str\u0103vechi ca al nostru, poporul rom\u00e2n, bl\u00e2nd \u015fi \u00een\u0163elept, greu \u00eencercat de-a lungul istoriei sale at\u00e2t de zbuciumate.
\n\tVisul unirii tuturor rom\u00e2nilor a fost \u015fi va fi cel mai frumos vis al unui neam ce dore\u015fte s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 lini\u015ftit \u00een spa\u0163iul s\u0103u str\u0103vechi, de la \u201eNistru p\u00e2n\u2019 la Tisa\u201d (M. Eminescu \u2013 \u201eDoina\u201d) de la \u201emarea cea mare la Atlantic\u201d(N. Iorga \u2013 \u201eIstoria Rom\u00e2nilor\u201d). (…)
\nLimba rom\u00e2n\u0103, limb\u0103 cu multiple posibilit\u0103\u0163i de a reflecta realitatea, de a reda no\u0163iuni, idei, sentimente, subtilit\u0103\u0163i ale g\u00e2ndirii este ea \u00eens\u0103\u015fi o oper\u0103 de art\u0103, prin muzicalitatea, fonetica \u015fi topica sa, iar noi avem obliga\u0163ia de a o respecta, dezvolta \u015fi valorifica \u00een comunicarea scris\u0103 \u015fi oral\u0103, precum \u015fi \u00een opere literare ce o pot \u00eenscrie \u00een contextul lingvistic interna\u0163ional, \u00een patrimoniul cultural al umanit\u0103\u0163ii.
\nLA MUL\u0162I ANI DE ZIUA LIMBII ROMANE! \u0218i o poezie proprie: (Od\u0103 limbii rom\u00e2ne) Motto: \u201eA vorbi despre limba rom\u00e2n\u0103 este ca o duminic\u0103. Limba rom\u00e2n\u0103 este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se nume\u015fte, de aceea, pentru mine, iarba iarb\u0103 se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvor\u0103\u015fte, de aceea, pentru mine, via\u0163a se tr\u0103ie\u015fte. Patria mea este limba rom\u00e2n\u0103\u201d(Nichita St\u0103nescu \u2013 Citatepedia. ro).
\nLimba este focul veghetor al Patriei, suflarea ei cald\u0103, s\u0103n\u0103tatea ei liber ziditoare de frumos. Limba este frumuse\u0163ea activ\u0103 a patriei.(Grigore Vieru \u2013 Citatepedia. ro).
\nLimba rom\u00e2n\u0103, prin armonia, frumuse\u0163ea \u015fi muzicalitatea ei este o adev\u0103rat\u0103 oper\u0103 de art\u0103. (Ecaterina Chifu)
\nLimba, flac\u0103ra g\u00e2ndirii,\/ Limba ce ne-au dat str\u0103bunii \u2013\/ Dulcea limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\/ A \u00eenflorit \u00een \u0163ara noastr\u0103.\/\/ Limba veche-a \u201eMiori\u0163ei\u201d,\/ Limba dreapt\u0103, limba crucii,\/ Limba ce ne-au dat str\u0103mo\u015fii\/ Este graiul libert\u0103\u0163ii.\/\/ Limba-i dorul amintirii,\/ Limba-i fiorul sim\u0163irii,\/ Limba-i fream\u0103t, leg\u0103m\u00e2nt,\/ Pe al nostru drag p\u0103m\u00e2nt.\/\/ Alinare-n rug\u0103ciune,\/ Limba noastr\u0103-i o minune,\/ Ea ne leag\u0103, ea ne-adun\u0103,
\n\u00cen Sf\u00e2nta Patrie Rom\u00e2n\u0103.\/ Limba dus\u0103-n str\u0103in\u0103tate\/ De fiii \u0163\u0103rii, fii de departe,\/ Este limba \u00een\u0163eleapt\u0103,\/ Scris\u0103 cu slov\u0103 aleas\u0103.\/\/ Ea este poarta sufletului,\/ Sufletul Rom\u00e2nului,\/ Ea e imn de \u00eenchinare,\/ Dintr-o zare-n alt\u0103 zare.\/\/ Limba-i vers de Eminescu,\/ Limba-i c\u00e2ntec de Enescu,\/ Limba-i zicere-n poveste,\/ Limba-i bocet ce jele\u015fte.\/\/ Limba-n glasuri de copii\/ E-un c\u00e2nt dulce, feerii\/ Ce se cern din infinit,\/ Peste plaiul mult iubit.\/\/ Limba drag\u0103, rom\u00e2neasc\u0103\/ To\u0163i trebuie s-o iubeasc\u0103,\/ Nimeni s\u0103 nu ponegreasc\u0103\/ Limba noastr\u0103 str\u0103mo\u015feasc\u0103!\/ Limba noastr\u0103-i armonie,\/ Limba-i dulce poezie,\/ Limba veche, rom\u00e2neasc\u0103\/ \u00cen inimi s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103!\u201d (Ecaterina Chifu)
\n \tDedic Zilei Limbii Rom\u00e2ne o poezie de Grigore Vieru, Limba rom\u00e2n\u0103 (Anei \u0219i lui Alexandru Banto\u0219) Din cauza durerii\/ Firescul dor al limbii\/ \u00cel pream\u0103resc \u0219i-l c\u00e2nt.\/ \u0218i din aceea\u0219i pricin\u0103\/ Puterii Tale, Doamne,\/ M\u0103 \u00eenchin.\/ \u00cen fiecare zi,\/ \u00cen chiar lumina dimine\u021bii,\/ Se-arat\u0103 steaua\/ Suferin\u021bei mele\/ Pe care numai\/ Ochii mamei o z\u0103resc\/ \u00cencorona\u021bi cu lacrimi. (Nicolae Constantinescu)
\n\t\u201eEste l\u0103udabil gestul de a face un eseu despre limba rom\u00e2n\u0103. Am f\u0103cut un elogiu limbii rom\u00e2ne prin eseul prezentat: \u201eLimba rom\u00e2n\u0103, dulcea limb\u0103 a unirii\u201d \u0219i poezia \u201eOd\u0103 limbii rom\u00e2ne\u201d. Dl Doina a fost foarte critic la aspectele actuale ale limbii rom\u00e2ne, deformat\u0103 gramatical \u0219i lexical, ur\u00e2\u021bit\u0103 de folosirea englezismelor, a unor termeni de argou \u0219i de jargon. \u0218i-a exprimat nemul\u021bumirea fa\u021b\u0103 de lucr\u0103torii din mass-media care nu au un respect pentru limba rom\u00e2n\u0103, mul\u021bi fiind agrama\u021bi. \u00cei sugerez s\u0103 dezvolte eseul cu ideea be\u021biei de cuvinte, c\u0103ci \u00een mass-media mul\u021bi vorbesc mult \u0219i nu spun nimic. \u00cen finalul eseului ar trebui s\u0103 recomande o bibliografie adecvat\u0103 v\u00e2rstei \u0219colare, deoarece profesorii cad \u00eentr-o gre\u0219eal\u0103 enorm\u0103 \u0219i recomand\u0103 copiilor c\u0103r\u021bile autorilor str\u0103ini. \u00cel felicit pentru str\u0103danie \u0219i \u00eei urez succes \u00een continuare!\u201d (Ecaterina Chifu)
\n\t\u201eMaterialele prezentate ast\u0103zi abordeaz\u0103 o tem\u0103 cu specific identitar. Afirm acest lucru deoarece limba este unul dintre elementele de baz\u0103 ce definesc identitatea unui popor. S-a afirmat faptul Biblia de la Bucure\u0219ti din anul 1688 ar fi citez: \u201eprima tip\u0103ritur\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103\u201d. Informa\u021bie eronat\u0103, deoarece primele tip\u0103rituri sunt cu cel pu\u021bin un secol mai vechi. Primul text tip\u0103rit \u00een limba rom\u00e2n\u0103 este Catehismul luteran de la Sibiu din 1544, urm\u00e2nd apoi tip\u0103riturile lui Coresi \u0219i anume: Tetraevanghelul, Psaltirea \u0219i Liturghierul, toate dat\u00e2nd din perioada 1561-1570. F\u0103c\u00e2nd abstrac\u021bie de aceast\u0103 \u201eomisiune\u201d, materialul este bine structurat \u00een trei p\u0103r\u021bi, prezent\u00e2nd gravele probleme privind modul \u00een care limba noastr\u0103 este perceput\u0103 \u00een societatea actual\u0103: utilizarea excesiv\u0103 a cuvintelor de origine anglo-saxon\u0103 ignorarea sau uitarea \u201einten\u021bionat\u0103\u201d a unor cuvinte autohtone, promovarea \u00een mass-media a unor personaje agramate etc. Efortul dlui Doina este l\u0103udabil, dar risc\u0103 s\u0103 fie \u201eglasul celui ce strig\u0103 \u00een pustie\u201d. (Cristi Rusin)
\n\t\u201eDl Doina a adus ast\u0103zi un omagiu limbii rom\u00e2ne f\u0103c\u00e2nd elogiul \u00eenainta\u0219ilor care au contribuit de-a lungul vremii la \u00eenfrumuse\u021barea limbii. Un punct de vedere particular al lectorului de ast\u0103zi este necesitatea de a fi aten\u021bi la procedeul de \u00eembog\u0103\u021bire a limbii cu termeni str\u0103ini. D-lui dore\u0219te o \u201elimpezire\u201d a limbii prin folosirea mai multor cuvinte din limba rom\u00e2n\u0103, din fondul principal de cuvinte. De-a lungul veacurilor limba noastr\u0103 s-a \u00eembog\u0103\u021bit \u0219i cu termeni din alte limbi potrivite perioadelor istorice traversate. Astfel sunt prezentate \u00een limba noastr\u0103 cuvinte de origine greac\u0103, turc\u0103, slav\u0103, german\u0103, francez\u0103 \u0219i mai nou cuvinte de origine englez\u0103. Deformarea \u00een parte a cuvintelor str\u0103ine introduse \u00een limb\u0103 fac un mare deserviciu vorbitorilor, \u00eentruc\u00e2t nu au fost corect \u00eensu\u0219ite. Rigurozitatea cu care materialul a fost \u00eentocmit ne prezint\u0103 un stil clar al limbii folosite. Lectorul de azi are proprietatea cuvintelor. \u00cei doresc succes. Despre sacralitatea limbii rom\u00e2ne ne-a vorbit ast\u0103zi \u0219i dna prof. Ecaterina Chifu prezent\u00e2nd cea mai frumoas\u0103 form\u0103 de iubire a limbii rom\u00e2ne prin versurile citite, mai ales din crea\u021bia proprie. Felicit\u0103ri \u0219i la mul\u021bi ani!\u201d (Georgeta Iuga)
\n\t\u201eReferitor la dna prof Chifu, modul cum a recitat eseul prezentat \u0219i dic\u021bia mi-au foarte mult. Materialul dlui Doina a criticat neologismele de limb\u0103 englez\u0103 introduse \u00een limba rom\u00e2n\u0103 incorect folosite. \u00cei apreciez efortul.\u201d (Floarea Fr\u0103\u021bil\u0103)
\n\t\u201e\u00cel felicit pe dl Doina pentru faptul c\u0103 fost preg\u0103tit s\u0103 ne prezinte un material at\u00e2t de amplu despre limba noastr\u0103, limba rom\u00e2n\u0103. Eu asociez limba rom\u00e2n\u0103 cu Eminescu, Creang\u0103, P\u0103unescu. O alt\u0103 personalitate cu bust la R\u00e2mnicu S\u0103rat, Grigore Vieru a luptat pentru p\u0103strarea \u0219i promovarea limbii rom\u00e2ne.\u201d (Dumitru Barda\u0219)
\n\t\u201eLimba rom\u00e2n\u0103 este limba dorurilor noastre. \u00cel felicit pe dl Doina pentru munca depus\u0103! (Valeria Popa)
\n\t\u201e\u00cemi place materialul dlui Doina pentru ini\u021biativa sa \u00een leg\u0103tur\u0103 cu vorbirea corect\u0103 a limbii rom\u00e2ne. Deoarece mul\u021bi \u00ee\u0219i bat joc de limba rom\u00e2n\u0103 \u00eenlocuind cuvintele limbii noastre sfinte din vocabular prin cuvinte ori argouri din alte limbi. \u00cel felicit. Este necesar\u0103 o astfel de ini\u021biativ\u0103, pentru limba ce reprezint\u0103 Rom\u00e2nia \u0219i poporul rom\u00e2n. Am preg\u0103tit \u0219i o poezie: (Limba rom\u00e2n\u0103) Limba noastr\u0103-i ca o floare,\/ Ca un soare ce r\u0103sare!\/ Este al nostru drag cuv\u00e2nt\/ Ca un stindard pe p\u0103m\u00e2nt.\/\/ Nu mai este respectat\/ Graiul nostru cel curat.\/ C\u00e2nd vorbe\u0219te \u201erom\u00e2ne\u0219te\u201d\/ Mass-media \u00eel oropse\u0219te.\/\/ S\u0103 ne iubim ve\u0219nic glia\/ \u021aara noastr\u0103 Rom\u00e2nia,\/ Portul sf\u00e2nt, ba chiar \u0219i graiul\/ Este la noi precum Raiul.\/ Glasul dulce rom\u00e2nesc\/ Cu sfin\u021benie \u00eel cinstesc!\u201d (Nicolae Constantinescu)
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 03 septembrie, ora 10:00, la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d, va avea loc festivitatea de decernare a premiilor la FESTIVALUL INTERNA\u021aIONAL DE CREA\u021aIE LITERAR\u0102 \u201eTITEL CONSTANTINESCU\u201d. V\u0103 a\u0219tept\u0103m cu drag! <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

LIMBA UNUI POPOR ESTE IDENTITAR\u0102 S\u00e2mb\u0103t\u0103, 27 august, ziua Sf. Cuv. Pimen cel Mare; Sf. Mc. Fanurie; Sf. Ier. Osie,<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19021"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19021"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19021\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19022,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19021\/revisions\/19022"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19021"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19021"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19021"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}