{"id":19004,"date":"2022-08-29T12:52:08","date_gmt":"2022-08-29T09:52:08","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19004"},"modified":"2022-08-29T12:52:08","modified_gmt":"2022-08-29T09:52:08","slug":"spatii-culturale-nr-32-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=19004","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 32 (8)"},"content":{"rendered":"

Vera PAVLOVA <\/strong>
\n Rusia)
\n\"\"

S-a n\u0103scut la Moscova (1963). Absolvent\u0103 a Colegiului \u201e\u015enitke\u201d \u015fi a Academiei de Muzic\u0103 \u201eGnesin\u201d, specialitatea Istoria muzicii. P\u00e2n\u0103 la 18 ani, cu binecuv\u00e2ntarea celebrului compozitor Aram Haciaturian, se preg\u0103tea pentru o carier\u0103 de compozitor. A activat ca ghid la Casa-muzeu \u201e\u015ealeapin\u201d, public\u00e2nd eseuri muzicologice. Circa 10 ani a c\u00e2ntat \u00eentr-un cor bisericesc, concomitent conduc\u00e2nd atelierul de crea\u0163ie literar\u0103 pentru copii \u201eStelele Zodiacului\u201d. \u00cencepe s\u0103 scrie versuri la v\u00e2rsta de 20 de ani, primul grupaj public\u00e2ndu-l \u00een revista \u201eIunost\u2019\u201d (\u201eTinere\u0163ea\u201d). Ajunge popular\u0103 dup\u0103 ce ziarul \u201eSegodnea\u201d (\u201eAzi\u201d) \u00eei public\u0103 72 de texte cu o postfa\u0163\u0103 de Boris Kuzminski. Evenimentul a n\u0103scut mitul c\u0103 ceea ce este dat drept poetesa Vera Pavlova nu ar fi dec\u00e2t o mistifica\u0163ie. A editat 15 c\u0103r\u0163i, printre care: \u201eAnimalul ceresc\u201d, 1997; \u201eLimbaj secund\u201d, 1998; \u201eLinia de ruptur\u0103\u201d; 2000; \u201eAl patrulea vis\u201d, 2000; \u201eDe ambele p\u0103r\u0163i ale s\u0103rutului\u201d, 2004; \u201eBagaj de m\u00e2n\u0103\u201d, 2004-2005; \u201eT\u00e2mpita \u00een\u0163eleapt\u0103\u201d, 2008; \u201eFemeia. Regulament de utilizare\u201d, 2011.
\n Laureat\u0103 a Marelui Premiu \u201eApollon Grigoriev\u201d (2000), a Premiului Special \u201eCont moscovit\u201d (2003), a Premiului \u201eAntologia\u201d (2006).
\n Poemele sale au fost traduse \u00een peste 20 de limbi. Locuie\u015fte la Moscova \u015fi New York, so\u0163ul ei fiind fost diplomat american, actualmente traduc\u0103tor din limba rus\u0103.<\/p>\n

***<\/p>\n

curm\u00e2nd discu\u0163ia
\nde dragul s\u0103rutului
\ncurm\u00e2nd s\u0103rutul
\nde dragul discu\u0163iei
\nam ajuns at\u00e2t de departe
\n\u00eenc\u00e2t spre diminea\u0163\u0103 buzele
\nnu mai puteau deosebi
\ns\u0103rutul de cuvinte<\/p>\n

***<\/p>\n

Eu n-o s\u0103 m\u0103 arunc prin geam
\nmie nu-mi place gunoiul sub fereastr\u0103
\neu nu arunc nimic prin geam
\ndec\u00e2t s\u00e2mburii fructelor \u2013 parc\u0103
\nn-ar putea s\u0103-ncol\u0163easc\u0103, s\u0103 creasc\u0103? <\/p>\n

***<\/p>\n

\u00ce\u0163i dezleg p\u0103catele,
\nparc\u0103 p\u0103rul \u0163i-a\u015f dezlega, ca datoriile
\nr\u0103sfirate. Cel ce dezleag\u0103
\ndatoriile iube\u015fte versurile
\n\u015fi femeile cu plete lungi.<\/p>\n

***<\/p>\n

C\u00e2nd c\u00e2nt, m\u0103 dor picioarele.
\nC\u00e2nd scriu, m\u0103 dor pome\u0163ii.
\nC\u00e2nd iubesc, m\u0103 dor umerii.
\nC\u00e2nd g\u00e2ndesc, m\u0103 doare grumazul.<\/p>\n

***<\/p>\n

\u00cemi ies din piele, ca s\u0103 m\u0103 ating de pielea ta.
\nNu ne asem\u0103n\u0103m la mutre, ci pieile ni-s asem\u0103n\u0103toare \u2013
\nnoi cu pielea presim\u0163im apropierea imposibilului:
\nger \u015fi jar ne fac pielea de g\u0103in\u0103, jarul de sub piele\u2026<\/p>\n

***<\/p>\n

Picteaz\u0103-m\u0103 \u00een zale
\npe trupu-mi gol,
\nde parc\u0103 \u00een loc de halat
\nzale a\u015f fi \u00eembr\u0103cat,
\nle-am aruncat pe umeri
\nca pe un halat dup\u0103 du\u015f.
\nIar ele \u00eemi sunt mici.
\nIar ele m\u0103 sufoc\u0103.<\/p>\n

***<\/p>\n

Pentru dreptul de a-\u0163i c\u0103lca c\u0103ma\u015fa nu voi
\nlupta, deoarece nu m\u0103 pricep deloc la c\u0103lcatul
\nc\u0103m\u0103\u015filor, \u00een schimb \u00ee\u0163i voi m\u00e2ng\u00e2ia c\u00e2rlion\u0163ii
\nat\u00e2t de lungi, \u00eenc\u00e2t \u00ee\u0163i ajung dup\u0103 gulerul
\nc\u0103m\u0103\u015fii c\u00e2nd pleci la slujb\u0103 \u015fi, pentru
\na nu fi recunoscut, ascunzi ochii sub p\u0103l\u0103rie
\n\u015fi to\u0163i recunosc fetrul p\u0103l\u0103riei tale negre
\nzic\u00e2ndu-\u015fi: acesta e Pozdeaev, pleac\u0103 la slujb\u0103!<\/p>\n

***<\/p>\n

Casa e locul pentru ascultat v\u00e2ntul,
\npentru p\u0103reri despre \u0163ipetele de sub geam \u00een miez de noapte,
\npentru plasarea \u015fi deplasarea c\u0103rticelelor,
\nce\u015ftilor, pernu\u0163elor, chitan\u0163elor de la cur\u0103\u0163atul hainelor.
\nCasa e lumea substantivelor, \u00eenf\u0103ptuirilor,
\nlumea arpegiului do-major sub abajur
\n\u015fi a s\u0103rut\u0103rilor, care trezesc din somn copilul,
\n\u015fi a discu\u0163iilor despre o cas\u0103 mai bun\u0103, irealizabil\u0103.<\/p>\n

***<\/p>\n

Jurnal intim \u00een care cuv\u00e2ntul Tu
\neste \u00eent\u00e2lnit aproape mai des
\ndec\u00e2t Eu, \u00een care timpul prezent e
\na\u015fa, mai mult de frumuse\u0163e
\n\u00een care nu-s cuvinte \u2013 ci cristale
\nca sarea-ntins\u0103 pe a\u0163\u0103 (experien\u0163\u0103 \u2013
\nzece la orele de fizic\u0103) \u2013 tot sare devin
\nca s\u0103 fie inim\u0103 ce se r\u0103suci
\n\u00een piept, ca pruncul \u00een a opta lun\u0103
\nsurprins: tu e\u015fti undeva pe aici\u2026<\/p>\n

***<\/p>\n

Deja m-am \u00eemp\u0103cat cu soarta
\n\u015fi imnuri \u00een rime prind a-i c\u00e2nta,
\nc\u00e2nd tu pe frunte cu fierul c\u0103lit
\n\u00eemi scrii: dragostea mea.<\/p>\n

***<\/p>\n

\u0163i-am sf\u0103r\u00e2mat inima
\n\u015fi acum pe cioburi t\u0103ioase
\numblu descul\u0163\u0103<\/p>\n

***<\/p>\n

s\u0103 te a\u015fez pe mal de r\u00e2u
\n\u015fi s\u0103-\u0163i arunci s\u0103-\u0163i arunci \u00een ap\u0103
\npoverile grele
\nprivind
\ncum plutesc
\n\u00een jos \u00een aval
\n\u015fi nu se \u00eeneac\u0103
\nu\u015furelele<\/p>\n

***<\/p>\n

\u00cen \u0163\u0103rile mobilate
\npe mine m-ar fi pus \u00een dormitor,
\n\u00een cinci oglinzi m-ar fi reflectat,
\n\u00een m\u0103t\u0103suri m-ar fi \u00eenf\u0103\u015fat\u2026
\nIar la noi, dac\u0103 te-ai posta la geam
\n\u015fi ai privi prin el \u00eendelung\u0103 vreme
\nnumaidec\u00e2t ai izbucni \u00een pl\u00e2ns.<\/p>\n

Traducere \u015fi prezentare <\/em>\u2013
\n Leo BUTNARU<\/strong><\/p>\n


\nValeria Manta T\u0103icu\u0163u<\/strong>
\n\"\"

despre timp, cu durere <\/strong><\/p>\n

geamul se umple de ochi ca un p\u0103un
\nde \u0163ipete, trage spre el lumina pu\u0163in\u0103 din
\nstrad\u0103, s-o deseneze \u00een\u0103untru, acolo unde
\numbrele sar din b\u0103nci, captive \u00eentre patru
\nmetri pe \u015fase beton, sticl\u0103 \u015fi parchet;
\ntimpul nu urc\u0103 niciodat\u0103
\nla etajul trei, r\u0103m\u00e2ne suspendat \u00een
\ncasa sc\u0103rilor, sub ceasul desenat \u00een
\nrelief, care separ\u0103 aerul respirat
\nde noi de aerul demn al copacilor
\nfotografia\u0163i la minut \u015fi \u00eenghesui\u0163i
\n\u00een plan\u015fe didactice.<\/p>\n


\n avem \u015fi tei <\/strong><\/p>\n

miresmele fug din tei, s\u0103 se arunce
\nsub ro\u0163ile pline de polen \u015fi motorin\u0103 ale
\ncamionului de p\u00e2ine;
\nmiroase a disperare \u015fi a lacrimi, ca-ntr-o
\npoezie de Eminescu, dar acolo,
\npe sub arcade, lumina nu se \u00eendoaie, sfrijit\u0103
\nca o nuia, nu scap\u0103 apoi \u00een interiorul
\n\u00eembr\u0103cat \u00een ciment, nu ocole\u015fte
\ngropile unde elevii de-a zecea \u00eenc\u0103 mai pescuiesc
\nochi de p\u0103un \u015fi
\nnu face pauz\u0103 de pr\u00e2nz, ea, lumina,
\nl\u00e2ng\u0103 centrala termic\u0103, acolo
\nunde \u00eenc\u0103 mai zac zdren\u0163ele aurolacilor de ast\u0103-iarn\u0103;
\nnu cobor\u00ee privirea, nu, r\u0103m\u00e2i cu ea ag\u0103\u0163at\u0103
\nde co\u015ful argintiu, ca un trup zvelt de rachet\u0103
\nc\u0103ut\u00e2nd s\u0103 scape \u00een cer, pe l\u00e2ng\u0103 ferestrele
\npericulos deschise de la etajul trei.<\/p>\n


\nArtemiza-Delia AS\u0102NACHE<\/strong>
\n\"\"

Ani\u015foara Odeanu, femeia-glamour<\/strong><\/p>\n

N\u0103scut\u0103 \u00een 1912 \u00een jude\u021bul Timi\u0219, \u00een familia profesorului, publicistului \u0219i folcloristului Aurel E. Peteanu (1887 – 1961), Ani\u0219oara Odeanu (Doina Stella Gra\u021biana Peteanu) va cre\u0219te \u00eentr-un climat propice studiului. Tat\u0103l s\u0103u o va \u00eencuraja s\u0103 scrie, \u00eendrum\u00e2ndu-i pa\u0219ii pe calea literelor, ajut\u00e2nd-o s\u0103-\u0219i publice crea\u021biile \u00een revistele locale (\u201eBanatul\u201d, \u201ePrim\u0103vara Banatului\u201d, \u201eSemenicul\u201d). La v\u00e2rsta de zece ani, \u00een 1922, fiica lui va debuta cu poezie \u00een revista \u201eLumea copiilor\u201d, iar \u00een 1929 cu proz\u0103 \u00een \u201eAdev\u0103rul literar \u0219i artistic\u201d, unde semneaz\u0103 cu pseudonimul cu care va r\u0103m\u00e2ne \u00een istoria literar\u0103: Ani\u0219oara Odeanu. Compozi\u021biile ei literare vor fi \u00eencununate cu mai multe premii, cele mai importante fiind acelea acordate de Societatea Tinerimea Rom\u00e2n\u0103 din Bucure\u0219ti. Dintre toate colegele de genera\u021bie, Ani\u0219oara Odeanu este cea mai precoce, cunosc\u00e2nd faima literar\u0103 la numai dou\u0103zeci \u0219i doi de ani, odat\u0103 cu publicarea, \u00een 1934, a romanului s\u0103u de debut \u00centr-un c\u0103min de domni\u0219oare, carte apreciat\u0103 drept excelent\u0103 at\u00e2t de critic\u0103, precum \u0219i de public.
\nDup\u0103 ce face cursurile primare \u0219i gimnaziale la Lugoj, acolo unde tat\u0103l s\u0103u activa ca profesor de rom\u00e2n\u0103 \u0219i de latin\u0103, scriitoarea \u00ee\u0219i va continua studiile la Liceul de fete din Timi\u0219oara, pentru ca apoi s\u0103 devin\u0103 student\u0103 la Facultatea de Drept din Bucure\u0219ti. Se va \u00eenscrie, \u00een paralel \u0219i la Facultatea de Litere, dar nu o va termina, lu\u00e2ndu-\u0219i doar licen\u021ba \u00een Drept \u00een anul 1936. \u00centre timp, face \u0219i c\u00e2teva cursuri de var\u0103 \u00een Fran\u021ba, la Dijon \u0219i Grenoble, perfec\u021bion\u00e2ndu-\u0219i limba francez\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 cea german\u0103, pe care o \u00eenva\u021b\u0103 de la mama ei vitreg\u0103, s\u0103soaic\u0103 de origine. Pe c\u00e2nd se afla la Grenoble, Doina \u00eel cunoa\u0219te pe Hans Meissner, fiul unui important politician german, Otto Meissner, \u0219eful cancelariei preziden\u021biale germane \u00een timpul primilor doi pre\u0219edin\u021bi ai republicii, dar \u0219i \u00een timpul lui Adolf Hitler. Cei doi se logodesc, \u00eent\u00e2lnindu-se de mai multe ori \u00een str\u0103in\u0103tate \u0219i corespond\u00e2nd vreme de cinci ani. Distan\u021ba dintre ei, dezacordul familiei lui Hans fa\u021b\u0103 de rela\u021bia cu Doina, firile lor diferite vor duce, \u00een cele din urm\u0103, la ruperea leg\u0103turii \u0219i anularea c\u0103s\u0103toriei. Fragmente din rela\u021bia cu Hans vor fi transpuse \u00een primele ei dou\u0103 romane, unde t\u00e2n\u0103rul apare cu numele de Peter Krauss.
\nSosit\u0103 \u00een capital\u0103 dintr-un Banat \u00een care era cunoscut\u0103 \u0219i apreciat\u0103 ca un copil precoce, ca o t\u00e2n\u0103r\u0103 foarte talentat\u0103, ce promitea mult, cu un bagaj existen\u021bial impresionant (c\u0103l\u0103torii \u00een str\u0103in\u0103tate, premii literare etc.), Ani\u0219oara Odeanu, la fel ca Ioana Postelnicu, pare s\u0103 nu se \u00eempace cu via\u021ba zgomotoas\u0103 din Bucure\u0219ti . Maturitatea ei intelectual\u0103, preocup\u0103rile sale literare, sensibilitatea ei exacerbat\u0103 nu se potrivesc cu atmosfera superficial\u0103 a Bucure\u0219tiului, un ora\u0219 \u00een care toat\u0103 lumea vrea s\u0103 frapeze, s\u0103 braveze, s\u0103 treac\u0103 drept original. Cu toate acestea, ea se va obi\u0219nui mult mai rapid dec\u00e2t autoarea Bogdanei cu trepida\u021biile capitalei, reu\u0219ind s\u0103 treac\u0103 \u00een cercurile redac\u021biilor unde lucreaz\u0103 sau colaboreaz\u0103 (\u201eAdev\u0103rul literar \u0219i artistic\u201d, \u201eUniversul literar\u201d, \u201eVia\u021ba\u201d, \u201eRevista Funda\u0163iilor Regale\u201d, \u201eVremea\u201d, \u201eUniversul literar\u201d, \u201eCuv\u00e2ntul\u201d, \u201eSeara\u201d, \u201eEcoul\u201d, \u201eCurentul magazin\u201d), precum \u0219i \u00een lumea literar\u0103 pe care o frecventeaz\u0103 \u00eencep\u00e2nd din 1934 drept o femeie nonconformist\u0103, emancipat\u0103, liber\u0103, cu o atitudine \u0219ocant\u0103, dezinhibat\u0103.
\nEste v\u0103zut\u0103 \u00een Bucure\u0219ti, dar \u0219i \u00een \u021bar\u0103, pe la diferite \u00eent\u00e2lniri literare, \u00een \u021binute moderne, \u00een pas cu moda, \u201ecu basca pe-o ureche, \u0219treng\u0103re\u0219te, cu pantofi sportivi cu talpa de crep, \u0219i o siluet\u0103 de model profesional\u201d , degaj\u00e2nd veselie, f\u0103c\u00e2nd atmosfer\u0103, atr\u0103g\u00e2nd privirile \u0219i str\u00e2ng\u00e2nd \u00een jurul ei toat\u0103 energia celor din jur. Aranjat\u0103, fardat\u0103, cochet\u0103, a\u0219a cum apare \u00eentr-o fotografie din septembrie 1933, Ani\u0219oara Odeanu va pune un accent deosebit pe \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area exterioar\u0103, fiind tot timpul la curent cu ultimele tendin\u021be vestimentare, imit\u00e2nd starurile hollywoodiene \u00een vog\u0103. Scrisorile c\u0103tre Cella Serghi, cu care ajunge s\u0103 se \u00eemprieteneasc\u0103 foarte bine, dovedesc din plin acest lucru. Pagini \u00eentregi sunt dedicate probelor de la croitoreas\u0103, cele dou\u0103 femei fiind cunoscute \u00een epoc\u0103 drept foarte elegante \u0219i distinse. Dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc opiniile lui Camil Petrescu despre mod\u0103 \u0219i \u00eei ascult\u0103 sfaturile \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, atunci lucrul nu mai este de mirare. Camil Petrescu \u00eei spune chiar Anny Ondra, decret\u00e2nd c\u0103 seam\u0103n\u0103 cu actri\u021ba de origine ceh\u0103 ce juca \u00een comediile muzicale de succes ale epocii. Personajele Ani\u0219oarei Odeanu din romanele publicate \u00een anii \u201940, Dany \u0219i Olga, vor avea \u0219i ele o alur\u0103 str\u0103lucitoare, de star de cinema, de\u0219i doar la suprafa\u021b\u0103.
\nPe l\u00e2ng\u0103 sugestiile venite de la autorul Ultimei nop\u021bi… \u00een privin\u021ba scrisului, Ani\u0219oara Odeanu \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi alc\u0103tuiasc\u0103 singur\u0103 un program de lucru, de via\u021b\u0103, un fel de decalog pe care s\u0103-l urmeze f\u0103r\u0103 abatere. Prima \u201eporunc\u0103\u201d vorbe\u015fte despre \u201ecamera separat\u0103\u201d pe care am \u00eent\u00e2lnit-o \u015fi la Virginia Woolf: t\u00e2n\u0103ra noastr\u0103 scriitoare simte c\u0103 are nevoie de un spa\u0163iu al s\u0103u, un refugiu \u00een care s\u0103 se poat\u0103 ad\u0103posti \u015fi reg\u0103si, \u00eenso\u021bit neap\u0103rat de o independen\u0163\u0103 financiar\u0103: \u201eO independen\u0163\u0103 material\u0103 absolut\u0103, pe care s-o c\u00e2\u015ftig prin avocatur\u0103. Din asta ar decurge posibilitatea de a avea un interior al meu \u2013 refugiu \u2013, \u00een care s\u0103 m\u0103 reg\u0103sesc, s\u0103-mi str\u00e2ng toate lucrurile (c\u0103r\u0163i etc.) care m\u0103 intereseaz\u0103, ca astfel s\u0103 fiu \u00eentr-un contact continuu cu ele \u015fi s\u0103 nu m\u0103 pierd, s\u0103 nu m\u0103 risipesc\u201d . Celelalte nou\u0103 porunci traseaz\u0103 un program de autocunoa\u015ftere \u015fi de autodep\u0103\u015fire, menit s\u0103 duc\u0103 la o disciplin\u0103 interioar\u0103 \u015fi la o tr\u0103ire autentic\u0103 a vie\u0163ii, f\u0103r\u0103 m\u0103\u015fti \u015fi ipostaze false. Este un deziderat care nu \u00eei reu\u015fe\u015fte autoarei deloc, cel pu\u0163in \u00een anii \u201930, c\u00e2nd este o mare figur\u0103 monden\u0103, chiar o vedet\u0103, o histrionic\u0103 \u015fi o excentric\u0103.
\nCasa ei, un apartament luxos situat \u00eentr-un blockhaus de pe Strada Armeneasc\u0103, \u00een centrul capitalei, este deschis\u0103 oric\u00e2nd vizitelor prietenilor, colegi de redac\u021bie, scriitori, pictori etc. Ion Th. Ilea, poet, prozator \u0219i memorialist ardelean, poveste\u0219te una dintre zecile de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri amuzante ce o au ca protagonist\u0103 pe Ani\u0219oara Odeanu, o fiin\u021b\u0103 pus\u0103 mereu pe \u0219otii, care face gesturi frapante. \u00cent\u00e2lnindu-l spre sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201930 \u00een compania poetului Artur En\u0103\u0219escu, afla\u021bi am\u00e2ndoi \u00eentr-o stare deplorabil\u0103, ea \u00eei invit\u0103 la un restaurant de lux, cer\u00e2ndu-le osp\u0103tarilor s\u0103 \u00eei serveasc\u0103 pe cei doi domni cu tot fastul specific locului \u0219i pl\u0103tind, generoas\u0103, consuma\u021bia: \u201eR\u0103sf\u0103\u021bata Bucure\u0219tiului \u00eentre cei doi \u00abvagabonzi\u00bb, \u00eentr-un local de elit\u0103. Protipendada \u2013 rentierii \u0219i t\u00e2r\u00e2ie-br\u00e2u, juc\u0103torii de burs\u0103 \u0219i tr\u00e2ntorii lustrui\u021bi \u2013 priveau consterna\u021bi apari\u021bia noastr\u0103\u201d .
\nFaima Ani\u0219oarei Odeanu \u00eencepe odat\u0103 cu publicarea primului ei roman, \u00een 1934, numit \u00centr-un c\u0103min de domni\u0219oare. El apare \u00een libr\u0103rii \u00eenaintea operei C\u0103l\u0103tor din noaptea de ajun, din 1936, de\u0219i acesta este primul roman la care \u00eencepe s\u0103 lucreze. \u00centr-un interviu din 1936, vorbind despre C\u0103l\u0103tor din noaptea de ajun ea spune c\u0103 acest roman \u201eare o poveste lung\u0103. A fost scris\u0103 partea \u00eent\u00e2ia (Peter) pentru \u00eent\u00e2ia dat\u0103 \u00een 1932. C\u00e2nd am recitit-o, mi s-a p\u0103rut naiv\u0103, mi-am dat seama c\u0103 nu sunt \u00een stare \u00eenc\u0103 s\u0103 tratez un asemenea subiect \u0219i am aruncat-o nu \u0219tiu prin ce col\u021b, acas\u0103. Am scris \u00centr-un c\u0103min de domni\u0219oare un an mai t\u00e2rziu, ca s\u0103-mi dau seama dac\u0103 pot s\u0103 realizez un subiect u\u0219or. Se pare c\u0103 am reu\u0219it. Nimic mai mult dec\u00e2t ceea ce voiam, s\u0103 scriu o carte agreabil\u0103, \u00een care toat\u0103 atmosfera ce era destinat\u0103 c\u0103r\u021bii de acum (C\u0103l\u0103tor din noaptea de ajun \u2013 n. n.) s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, abia sugerat\u0103. (…) Dup\u0103 ce a ap\u0103rut \u00centr-un c\u0103min de domni\u0219oare mi s-a p\u0103rut c\u0103 am pus mai multe acolo dec\u00e2t voiam. (…) Atunci am \u00eenceput s\u0103 scriu cartea asta, aduc\u00e2ndu-mi aminte de vechea mea hot\u0103r\u00e2re. Am mai ad\u0103ugat material, \u00eentre timp\u201d .
\nIat\u0103 cum cele dou\u0103 c\u0103r\u021bi se leag\u0103 \u00eentre ele, Dany \u0219i Olga fiind parc\u0103 dou\u0103 ipostaze ale acelea\u0219i fiin\u021be, am\u00e2ndou\u0103 av\u00e2nd ceva din temperamentul Ani\u0219oarei Odeanu. Dac\u0103 privim cele dou\u0103 romane ca p\u0103r\u021bi ale unui ciclu, chiar dac\u0103 numele personajului principal nu r\u0103m\u00e2ne acela\u0219i, atunci putem plasa temporal ac\u021biunea din C\u0103l\u0103tor din noaptea de ajun \u00eenainte de cea din \u00centr-un c\u0103min de domni\u0219oare. Din punct de vedere romanesc, autoarea apeleaz\u0103 \u00een cele dou\u0103 c\u0103r\u021bi la aceea\u0219i formula narativ\u0103, cea a confesiunii la persoana \u00eent\u00e2i, ca \u00eentr-un jurnal, red\u00e2nd cu minu\u021biozitate toate st\u0103rile \u0219i sentimentele protagonistelor, locurile pe care le str\u0103bat, discu\u021biile pe care le poart\u0103 la c\u0103min sau cu Peter. Pentru a \u00eenchega povestea, \u00eencerc\u0103m s\u0103 urm\u0103m cronologia faptelor, a\u0219a cum sunt ele scrise \u00een cele dou\u0103 romane. Astfel, firul pove\u0219tii \u00eencepe s\u0103 se depene c\u00e2nd Olga Ropescu, t\u00e2n\u0103r\u0103 orfan\u0103, crescut\u0103 de un prieten de familie, tutorele G\u00e9za-baci, pleac\u0103 la Grenoble, la cursuri de var\u0103. Aici, printre studen\u021bii veni\u021bi la universitate din toate col\u021burile lumii, ea \u00eel va cunoa\u0219te pe neam\u021bul Peter Krauss, care \u00eei va deveni, \u00een scurt timp, iubit. Cei doi petrec toat\u0103 vara \u00eempreun\u0103, particip\u00e2nd la serate, merg\u00e2nd \u00een excursii \u00een zon\u0103, f\u0103c\u00e2nd planuri de c\u0103s\u0103torie. Odat\u0103 cu \u00eenceperea toamnei, fata se \u00eentoarce \u00een \u021bar\u0103, urm\u00e2nd s\u0103 \u00ee\u0219i vad\u0103, din nou, logodnicul de Cr\u0103ciun. Olga va pleca \u00een Cehoslovacia pentru a-l \u00eent\u00e2lni, cei doi petrec\u00e2nd revelionul 1931 \u2013 1932 \u00eempreun\u0103. \u00cen vara anului urm\u0103tor, tinerii se vor revedea \u00een Germania, c\u00e2nd Peter o prezint\u0103 familiei sale. Rela\u021biile dintre ei nu sunt tocmai ca \u00een visele fetei, Peter fiind prea pu\u021bin sensibil la st\u0103rile ei vis\u0103toare. \u00cen plus, p\u0103rin\u021bii lui nu sunt foarte \u00eenc\u00e2nta\u021bi de logodna fiului cu o str\u0103in\u0103, toate aceste elemente contribuind la ruptura leg\u0103turii. Olga vine \u00een Bucure\u0219ti \u0219i se \u00eenscrie la Facultatea de Litere, locuind la c\u0103min \u0219i devenind Dany Penzza. \u00cen aceast\u0103 ipostaz\u0103, fata \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103seasc\u0103 un rost, printre cursurile universitare fade, printre colegele superficiale, g\u00e2ndindu-se c\u0103 nu mai simte nimic pentru Peter. Dany se va \u00eendr\u0103gosti de fratele unei colege de c\u0103min, Dinu Albu, student la Drept. De\u0219i \u00eel iube\u0219te, fata nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 \u00eei transmit\u0103 adev\u0103ratele ei sentimente, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd singur\u0103, cu un num\u0103r impresionant de restan\u021be de dat.
\nCe a pus scriitoarea \u00een romanul de debut mai mult dec\u00e2t a voit? \u00centr-un c\u0103min de domni\u0219oare este o carte cu \u201esubiect u\u0219or\u201d, dup\u0103 cum recunoa\u0219te singur\u0103, dar dincolo de aceast\u0103 simplitate, Ani\u0219oara Odeanu ascunde sensuri mult mai profunde, pe care le descoper\u0103 pe deplin \u00een cel de-al doilea roman. Dany este o fat\u0103 vesel\u0103, superficial\u0103, preocupat\u0103 de nimicuri, de haine, pantofi \u0219i cosmetice, urm\u00e2nd modelele vestimentare \u0219i de comportament ale unor actri\u021be ca Greta Garbo sau Marlene Dietrich. Zilele ei se duc toate, dup\u0103 acela\u0219i tipic, al plimb\u0103rilor prin ora\u0219 \u0219i al hot\u0103r\u00e2rilor eroice de a-\u0219i lua examenele \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd de una singur\u0103, f\u0103r\u0103 a se prezenta la seminarii. Colegele de c\u0103min urmeaz\u0103 \u0219i ele acelea\u0219i ritualuri, dar parc\u0103 mai con\u0219tiincioase dec\u00e2t Dany \u00een privin\u021ba studiului. Dintre toate, ea pare s\u0103 fie campioana absolut\u0103 a restan\u021belor. De\u0219i are mereu o atitudine de nep\u0103sare, de bravare, Dany simte \u00een forul s\u0103u interior o mare triste\u0163e, simte inutilitatea vie\u0163ii, g\u00e2ndul sinuciderii d\u00e2ndu-i t\u00e2rcoale de mai multe ori. Ar fi vorba, deci, despre o percepere mult mai ad\u00e2nc\u0103 a realit\u0103\u021bii, de intui\u021bia vidului, de lipsa de sens a existen\u021bei, ce nu pare s\u0103-i aduc\u0103 personajului nimic altceva dec\u00e2t ratarea.
\nAceste sentimente sunt \u00eencercate \u0219i de Ani\u0219oara Odeanu care ascunde \u00een spatele m\u0103\u0219tii de femeie-glamour o ne\u00eencredere acut\u0103 \u00een for\u021bele sale \u0219i o triste\u021be cople\u0219itoare. Aceast\u0103 parte bine t\u0103inuit\u0103 a personalit\u0103\u021bii sale nu se las\u0103 cunoscut\u0103 dec\u00e2t prietenilor apropia\u021bi, lui Camil Petrescu sau Cellei Serghi, c\u0103rora le scrie despre temerile sale, despre singur\u0103tate, despre moarte, cu o luciditate \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare. Ani\u0219oara Odeanu seam\u0103n\u0103 cu Cella Serghi prin personalitatea de tip Ianus Bifrons pe care o dezvolt\u0103, dar \u0219i cu Lucia Demetrius, prin sensibilitatea cu care este \u00eenzestrat\u0103 \u0219i prin luciditatea cu care descifreaz\u0103 profunzimile vie\u021bii. \u00centr-o scrisoare din 1936, trimis\u0103 Cellei Serghi din Lugoj, ea spune:
\n\u201eScriu dezolant, nu sunt mul\u021bumit\u0103 deloc. (…) Acum n-am absolut niciun stimulent. Nu g\u0103sesc interesant nimic din tot ce s-a petrecut p\u00e2n\u0103 acum cu mine, a scris-o mult mai bine Mircea Eliade \u00een \u00centoarcerea din rai (Pavel Anicet) \u0219i Sebastian \u00een De 2 000 de ani. Isc\u0103lesc toate p\u0103rerile lui Camil Petrescu, \u00een rest. Ce mai pot s\u0103 spun eu \u00een afar\u0103 de asta? Nimic.
\nCella, crede-m\u0103, nu pot s\u0103-mi fac iluzii. C\u0103 am iubit? O spun toate femeile \u00een romanele lor. C\u0103 am fost p\u0103r\u0103sit\u0103? A scris-o destul de bine H. Y. Stahl. Singur\u0103tate? To\u021bi oamenii care g\u00e2ndesc sunt singuri. (…) C\u0103 am s\u0103 mor \u0219i n-are s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 nimic \u00een urma mea? Dac\u0103 tr\u0103ie\u0219te un Camil Petrescu, un Mircea Eliade, nu mai e nevoie de mine, nu mai pot s\u0103 contribui cu nimic la nimic, cum mai mult \u00eei face r\u0103u unei fete oarecare s\u0103 semene cu o stea celebr\u0103. (…)
\n\u00cen clipa c\u00e2nd a\u0219 sim\u021bi c\u0103 starea asta amenin\u021b\u0103 s\u0103 se perpetueze, a\u0219 vrea s\u0103 am puterea s\u0103 m\u0103 sinucid sau s\u0103 fie cineva care s\u0103 m\u0103 suprime. Asta ar fi moarte mai mult dec\u00e2t orice. M\u0103 simt t\u00e2r\u00e2t\u0103 de curent \u0219i nu pot s\u0103 fac nimic. (…) Cella, vreau s\u0103 fiu singur\u0103 \u0219i foarte nenorocit\u0103, \u0219i s\u0103 m\u0103 bucur c\u0103 e soare afar\u0103, c\u0103-mi mi\u0219c degetele, cum s-ar bucura un om care s-a sculat dintr-o boal\u0103 grea \u0219i lung\u0103\u201d .
\nDe\u0219i primul ei roman a fost \u00eent\u00e2mpinat de critic\u0103 foarte bine, autoarea nu este mul\u021bumit\u0103 de el. G. C\u0103linescu \u00eei dedic\u0103 \u00een Istoria sa… un spa\u021biu mult mai extins dec\u00e2t cel acordat colegelor de genera\u021bie, incluz\u00e2nd-o \u00een capitolul numit \u201eNoua genera\u021bie. Momentul 1933. Filozofia \u00abnelini\u0219tii\u00bb \u0219i a \u00abaventurii\u00bb. Literatura \u00abexperien\u021belor\u00bb\u201d, al\u0103turi de Mircea Eliade, Mihail Celarianu, Anton Holban, Mihail Sebastian, C. F\u00e2nt\u00e2neru, Mircea Gesticone. El remarc\u0103 ingenuitatea, dar \u0219i luciditatea autoarei, precum \u0219i stilul anticalofic, ca la Camil Petrescu: \u201eAni\u0219oara Odeanu vine cu un medelenism de surs\u0103 feminin\u0103. \u00centr-un c\u0103min de domni\u0219oare ne prezint\u0103 fete b\u0103ie\u021boase (…). Ca \u0219i \u00een cazul literaturii pentru copii, valoarea paginilor acestea const\u0103 \u00een stenografierea, f\u0103r\u0103 amplific\u0103ri literare, a conversa\u021biei fetelor, \u00eentr-o perfect\u0103 ingenuitate care e destul de complex\u0103 \u00een fond \u0219i chiar lucid\u0103. Temperamentul autoarei \u0219i al eroinelor sale e f\u0103cut din emotivitate, sentimentalism chiar, dar salubru, sportiv, din petulan\u021b\u0103, teribilitate, aptitudine c\u0103tre devotament \u0219i \u0219treng\u0103rie. Scriitoarea poveste\u0219te f\u0103r\u0103 patos, cu o perfect\u0103 \u00eencredere \u00een cititor, cu capul pe um\u0103rul lui, afect\u00e2nd chiar, \u00een chip gra\u021bios, c\u00e2nd nu se exagereaz\u0103, o nep\u0103sare prozaic\u0103 \u00een materie de stil\u201d .
\nPe l\u00e2ng\u0103 succesul de critic\u0103, primul roman al Ani\u0219oarei Odeanu va fi \u0219i un succes de libr\u0103rie, a\u0219a cum va fi P\u00e2nza de p\u0103ianjen a Cellei Serghi patru ani mai t\u00e2rziu. Beneficiind de o adev\u0103rat\u0103 campanie de pres\u0103, pus\u0103 la cale de cei de la Editura Adev\u0103rul, unde fusese publicat\u0103 opera, cu fotografia autoarei pe copert\u0103, Ani\u0219oara Odeanu devine at\u00e2t de cunoscut\u0103 \u00eenc\u00e2t este oprit\u0103 pe strad\u0103 pentru autografe . \u00centr-o lun\u0103, editura va scoate dou\u0103 tiraje, propuls\u00e2nd-o pe scriitoare \u00een lumea vedetelor literare. Este t\u00e2n\u0103r\u0103, foarte t\u00e2n\u0103r\u0103, frumoas\u0103, bine \u00eembr\u0103cat\u0103, zv\u0103p\u0103iat\u0103, orgolioas\u0103, b\u0103t\u0103ioas\u0103, faimoas\u0103. Ce \u0219i-ar putea dori mai mult? Cu toate acestea, se simte nemul\u021bumit\u0103, d\u00e2ndu-\u0219i seama c\u0103 a fost receptat\u0103 doar la suprafa\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 ca nimeni s\u0103 b\u0103nuiasc\u0103 eforturile considerabile pe care le face \u00een spatele operelor. Pentru ea, scrisul este \u201eun fel de imperativ, un fel de ursit\u0103 ce nu se poate \u00eenl\u0103tura\u201d . \u00cen opinia ei, o femeie nu poate fi \u00eempiedicat\u0103 de la \u00eemplinirea destinului de scriitoare, argumente \u00een acest sens aduc\u00e2nd prin enumerarea unor autoare contemporane care au scris romane remarcabile : Hortensia Papadat-Bengescu, Henriette Yvonne Stahl, Lucia Demetrius. A scrie este o jertf\u0103, o important\u0103 sustragere din via\u021b\u0103 pentru \u00eenchinarea c\u0103tre art\u0103. Eforturile sunt enorme, iar r\u0103splata nu este \u00eentotdeauna pe m\u0103sur\u0103, nu poate fi cuantificat\u0103 pentru c\u0103 arta este inefabil\u0103. Pentru o femeie, efortul este dublu: \u201eDac\u0103 pentru un b\u0103rbat situa\u021bia asta este destul de dramatic\u0103 \u2013 cum dramatic\u0103 e dep\u0103\u0219irea echilibrului de simplu om \u2013 am crezut totdeauna \u0219i o repet c\u0103, pentru o femeie voca\u021bia artistic\u0103 \u00eenseamn\u0103, din punct de vedere al vie\u021bii, o adev\u0103rat\u0103 pacoste, pentru c\u0103 necesit\u0103 o dubl\u0103 dep\u0103\u0219ire, \u00een primul r\u00e2nd a condi\u021biei de femeie, pentru aceea de om (poporul nostru, \u00een \u00een\u021belepciunea lui natural\u0103, face aceast\u0103 distinc\u021bie) \u2013 \u0219i \u00een al doilea r\u00e2nd, a aceleia de om pentru cea de artist\u201d .
\nO astfel de jertf\u0103, complet\u0103, face Ani\u0219oara Odeanu \u00een scrierea romanului C\u0103l\u0103tor din noaptea de ajun, carte pe care o consider\u0103 mult mai bine realizat\u0103, \u201escris\u0103 cu suflet \u0219i cu s\u00e2nge\u201d: \u201eDar carte scris\u0103 cu suflet \u0219i cu s\u00e2nge ca asta n-am s\u0103 mai scriu. Nu se mai poate, Cella. Am \u00eenceput s\u0103 privesc lucrurile altfel, nu mai am reac\u021biile acelea spontane, emotivitatea aceea pur\u0103. Totul se repet\u0103 \u0219i reac\u021bionez din ce \u00een ce mai dup\u0103 \u0219ablon\u201d . Romanul pe care a vrut ini\u021bial s\u0103 \u00eel numeasc\u0103 Singur\u0103tate va ap\u0103rea \u00een 1936 la Editura Cultura Na\u021bional\u0103 cu titlul C\u0103l\u0103tor din noaptea de ajun. \u00cen 1971, el va fi republicat la Editura Eminescu, \u00een colec\u021bia \u201eRomanul de dragoste\u201d, cu titlul Anotimpul pierdut. \u00cen 1985, opera va cunoa\u0219te a treia edi\u021bie, la Editura Facla, cu titlul din 1936. \u00cen anul primei public\u0103ri, critica nu s-a ar\u0103tat la fel de entuziast\u0103 ca la apari\u021bia romanului ei de debut, repro\u0219\u00e2ndu-i excesul de am\u0103nunte \u0219i de subiectivism, tocmai acele tr\u0103s\u0103turi pe care se vor baza, mai t\u00e2rziu, \u00een anii \u201950, reprezentan\u021bii \u201enoului roman\u201d francez. G. C\u0103linescu \u0219i Camil Petrescu vor scrie elogios despre oper\u0103, men\u021bion\u00e2nd printre plusuri o fin\u0103 analiz\u0103 psihologic\u0103, o remarcabil\u0103 putere descriptiv\u0103, precum \u0219i o capacitate de redare a lucrurilor f\u0103r\u0103 implicare afectiv\u0103, f\u0103r\u0103 comentarii \u0219i observa\u021bii, un stil nud, f\u0103r\u0103 inten\u021bii stilistice (\u201egradul zero al scriiturii\u201d \u2013 Roland Barthes).
\nP\u00e2n\u0103 la instaurarea comunismului, Ani\u0219oara Odeanu va mai publica trei volume de versuri, neuit\u00e2nd c\u0103 a debutat cu poezie pe c\u00e2nd era copil\u0103: Fata lui Codru-\u00cemp\u0103rat (1939), Moartea \u00een cetate (1943), Noaptea crea\u021biei (1943) \u0219i un volum de zece nuvele Ciudata via\u021b\u0103 a poetului (1942). Poemele, \u00een special cele din Fata lui Codru-\u00cemp\u0103rat, sunt lipsite de podoabe, transcriind \u00een versuri un roman de iubire, cu privirea \u00eentoars\u0103 c\u0103tre natur\u0103, c\u0103tre vegetal, c\u0103tre miturile primordiale ale folclorului nostru. Ciudata via\u021b\u0103 a poetului, \u201ecarte despre ocupa\u021biunea de literat, dar \u0219i despre publicul literaturii, va fi una dintre verigile de leg\u0103tur\u0103 dintre literatura lui Urmuz \u0219i a lui Eugen Ionescu. (\u2026) \u00cenainte de Ionescu, \u00een primii ani ai deceniului al cincilea, Ani\u0219oara Odeanu descompune mecanismele literaturii sco\u021b\u00e2nd \u00een fa\u021b\u0103 eroul absurd\u201d .
\nNara\u021biunea, scris\u0103 cu umor \u0219i cu ironie, pe alocuri cu sarcasm, este o persiflare a mitului artistului, a vie\u021bii literare, cu mecanismele ei osificate, cu cli\u0219eele \u0219i artificiile ei bine \u00eencet\u0103\u021benite. Ele sunt luate \u00een r\u0103sp\u0103r, demontate, subliniate, \u00eengro\u0219ate, surprinse \u00een absurdul lor, \u00een lipsa unor canale comune de comunicare, a\u0219a cum va face \u0219i Eugen Ionescu mai t\u00e2rziu \u00een piesele sale. Totul este o fars\u0103 \u00een care artistul \u0219i cititorul sunt manipula\u021bi, caut\u0103 s\u0103 intre \u00een ni\u0219te roluri dinainte stabilite: \u201eAproape toate personajele nuvelelor din volumul Ciudata via\u021b\u0103 a poetului sunt manechine. To\u021bi scriu sau vor s\u0103 se modeleze \u00een func\u021bie de \u00abimaginea-tip\u00bb de scriitor, to\u021bi vor s\u0103 fie \u00abcititori-model\u00bb sau sunt pierdu\u021bi atunci c\u00e2nd \u00eei cuprinde dorin\u021ba de a afla \u00abce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een c\u0103r\u021bi\u00bb. C\u0103r\u021bile, zice ironic autoarea, sunt vr\u0103jite, apar\u021bin altei \u00abnaturi\u00bb\u201d .
\nScriitoarea se va pierde \u0219i ea, dar nu \u00een fa\u021ba c\u0103r\u021bilor, ci \u00een valul de evenimente politice \u0219i istorice care va cuprinde Rom\u00e2nia \u00een anii \u201940. Desf\u0103\u0219ur\u00e2nd o intens\u0103 activitate publicistic\u0103, scriind p\u00e2n\u0103 atunci reportaje, interviuri \u0219i recenzii notabile, Ani\u0219oara Odeanu va \u00eencepe s\u0103 semneze (\u00een \u201ePorunca vremii\u201d, \u201eCuv\u00e2ntul\u201d, \u201eVia\u021ba\u201d) tot mai multe articole de opinie cu tent\u0103 prolegionar\u0103, alc\u0103tuind chiar \u0219i o bro\u015fur\u0103 pentru Ministerul Propagandei cu principiile Dreptei. Toate acestea o vor \u00eendep\u0103rta de lumea literar\u0103 (de Camil Petrescu, de Mihail Sebastian, de Cella Serghi etc.) \u0219i, mai apoi, de capital\u0103. Dup\u0103 ce legionarii sunt \u00eenl\u0103tura\u0163i de la putere, Ani\u0219oara Odeanu se retrage la Deva cu viitorul ei so\u0163, medicul Dan Crivetz, cu care se c\u0103s\u0103tore\u015fte \u00een aprilie 1946.
\n\u00cen c\u00e2teva scrisori c\u0103tre Camil Petrescu din 1945, ea \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi explice \u015fi s\u0103-i explice op\u0163iunile sale politice, \u00eencearc\u0103 s\u0103 se introspecteze \u015fi s\u0103 \u00eenl\u0103ture m\u0103\u015ftile de \u201emiliardar\u0103 american\u0103\u201d, descoperindu-se \u00een fa\u0163a paginii de h\u00e2rtie \u00eentr-o m\u0103rturisire franc\u0103, dureroas\u0103. De la str\u0103lucirea de Broadway \u015fi de la \u00een\u0103l\u0163imea unui zg\u00e2rie-nori, Ani\u015foara Odeanu se pr\u0103bu\u015fe\u015fte \u00eentr-o provincie neagr\u0103, steril\u0103, m\u0103cinat\u0103 de r\u0103zboi. Devine o gospodin\u0103 care face pia\u0163a cu co\u015ful de cump\u0103r\u0103turi pe um\u0103r, obosit\u0103, exasperat\u0103. Renun\u0163\u0103 la literatur\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi recunoa\u015fte limitele de femeie practic\u0103, ordonat\u0103 (chiar \u015fi \u00een via\u0163a afectiv\u0103), \u00eentr-o autoanaliz\u0103 foarte dur\u0103: \u201ePe urm\u0103 mi se pare imoral s\u0103-mi petrec, scriind versuri sau proz\u0103, indiferent ce, timpul \u00een care a\u015f putea s\u0103 \u015fterg parchetele sau s\u0103 lustruiesc clan\u0163ele de la u\u015fi \u2013 nu numai pentru c\u0103 \u00eemi place cur\u0103\u0163enia, dar pentru c\u0103 un parchet f\u0103cut sau o clan\u0163\u0103 lustruit\u0103 este pentru mine ceva pozitiv, pe c\u00e2nd a face literatur\u0103 este a d\u0103rui ceva ce se pierde ca fumul de \u0163igar\u0103\u201d .
\nAni\u0219oara Odeanu va reveni \u00een lumea literar\u0103 \u00een anii \u201970, dup\u0103 o absen\u021b\u0103 de dou\u0103 decenii, ajutat\u0103 s\u0103 reintre \u00een aten\u021bia editorilor de criticul Ion Oarc\u0103su, cel care se va \u00eengriji de reeditarea volumului de versuri Noaptea crea\u021biei (1969) \u0219i a volumului de nuvele Ciudata via\u021b\u0103 a poetului (1975). Ea va mai publica Sub lumina verii (1967), nuvele, Nedumeririle lui Dudu\u021b\u0103 (1969), nuvele, Legile jocului (1972), roman. \u00cen 1972, la o zi dup\u0103 moartea so\u021bului s\u0103u, Ani\u0219oara Odeanu se va sinucide, lu\u00e2nd o supradoz\u0103 de medicamente, consider\u00e2nd, probabil, c\u0103 a venit ziua \u00een care a pierdut totul, a\u0219a cum \u00eei spunea \u00eentr-o scrisoare Cellei Serghi: \u201eEu, \u00een ziua \u00een care am s\u0103 pierd cu adev\u0103rat, am s\u0103 m\u0103 sinucid, dumneata nu. Cred c\u0103 \u0219tii s\u0103 a\u0219tepti, ca \u0219i cum ai avea eternitatea \u00eenainte. Eu sunt gr\u0103bit\u0103\u201d . Dintre toate colegele de genera\u021bie, Ani\u0219oara Odeanu este singura care a recurs la acest gest, d\u00e2nd curs, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, g\u00e2ndurilor de sinucidere care o str\u0103b\u0103teau \u00een tinere\u021be. Se pare c\u0103 obsesia mor\u021bii nu a p\u0103r\u0103sit-o niciodat\u0103 pe autoare, aceast\u0103 idee st\u0103p\u00e2nindu-le \u0219i pe alte scriitoare ale lumii: Virginia Woolf, Sylvia Plath etc.
\nPostum, \u00eei vor mai ap\u0103rea operele: Acele lucruri mari (1973), roman, Domni\u0219oara Lou \u0219i trandafirul galben (1985), nuvele, carte ce cuprinde \u0219i c\u00e2teva fragmente din romanul Simina \u0219i istoria, nepublicat \u00eenc\u0103 \u00een totalitate \u0219i Katinka sau fantomele de la Valea Lung\u0103 (2010), roman.<\/p>\n

Bibliografie
\nBaciu, \u0218tefan, Praful de pe tob\u0103, Editura Eminescu, Bucure\u0219ti, 1995
\nC\u0103linescu, G., Istoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, Editura Minerva, Bucure\u0219ti, 1982
\nIlea, Ion Th., M\u0103rturisirile unui anonim, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u0219ti, 1974
\nLuchescu, Gheorghe, Ani\u0219oara Odeanu, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2001
\nOdeanu, Ani\u0219oara, Domni\u0219oara Lou \u0219i trandafirul galben, Editura Facla, Timi\u0219oara, 1985
\nOdeanu, Ani\u0219oara, \u00centr-un c\u0103min de domni\u0219oare. C\u0103l\u0103tor din noaptea de ajun, Editura Facla, Timi\u0219oara, 1985
\nPaul B. Marian, \u201eCu d-ra Ani\u0219oara Odeanu\u201d, \u00een \u201eRampa\u201d, anul XIX, nr. 5648, 8 nov, 1936
\nScrisori c\u0103tre Camil Petrescu, vol. II, edi\u0163ie, prefa\u0163\u0103, note \u015fi indici de Florica Ichim, Editura Minerva, Bucure\u015fti, 1981
\nSerghi, Cella, Pe firul de p\u0103ianjen al memoriei, Editura Porus M, Bucure\u0219ti, 1993<\/em><\/p>\n


\nNicolai T\u0102ICU\u0162U<\/strong>
\n\"\"

despletirea apelor \u015fi greblarea zorilor<\/strong><\/p>\n

la mine-n c\u00e2mpie prim\u0103vara
\napa, sub form\u0103 de fire toarse din
\nfuioarele z\u0103pezilor iernii, st\u0103 frumos
\naranjat\u0103 \u015fi ner\u0103bd\u0103toare la poarta izvoarelor<\/p>\n

\u00eentinderea \u015fuvi\u0163elor sub\u0163iri de ap\u0103 \u00eentinerit\u0103
\n\u00eempletirea \u015fi a\u015fezarea lor \u00een m\u0103nunchi
\n\u00een \u015fi peste freatic este \u00een \u015ftiin\u0163a \u0163\u0103r\u0103ncilor
\ncu aplicabilitate \u00een toat\u0103 luna martie<\/p>\n

la \u00eenceput de april, \u00eentr-o noapte sortit\u0103 anume
\n\u0163\u0103ranii merg devale, la marginea satului
\nla presupusele izvoare, cu preotul \u00een frunte
\ncu piepteni rari \u2013 greble din lemn de brad
\n\u00een spate \u015fi-n ritual, murmur\u00e2nd desc\u00e2ntec str\u0103vechi
\ncuvinte ne-n\u0163elese acum, dar cu taina facerii
\ndespletesc cu grij\u0103 apele, le separ\u0103 \u00een ape
\nde suprafa\u0163\u0103 \u2013 ape efemere – \u00eentr-un circuit
\npermanent \u00een natur\u0103 \u015fi apele subterane
\nale freaticului \u2013 ape statornicite \u2013 \u00eentr-un
\ncircuit profund prin scoar\u0163a terestr\u0103<\/p>\n

la apari\u0163ia zorilor, \u0163\u0103ranii trag grebla peste ei
\ns\u0103 fie frumos curg\u0103tori, printre care, pe urmele
\ngreblei, o singur\u0103 dat\u0103 pe an se vede apa
\ndr\u0103muit\u0103 pentru fiecare cultur\u0103 necesar\u0103
\npentru r\u0103s\u0103rit \u015fi pentru prinderea semin\u0163ei \u00een rod
\n\u00eenc\u0103 o noapte\u2026
\ns\u0103 mai pot strange \u00eentre pleoape
\nochii t\u0103i alba\u015ftri ca ai unui copil senin
\nam crezut c\u0103 vom devein mai puri,
\nr\u0103st\u0103lm\u0103cindu-ne s\u0103rutul\u2026 av\u00e2nd
\nputerea s\u0103 transform\u0103m ora\u015ful \u00een nisip,
\nstr\u0103zile \u015fi cartierele \u00een funiculare\u2026
\nhotare se ridicaser\u0103 \u00eempotriva noastr\u0103,
\ncer\u015fetorii ap\u0103reau ca puncte de intersectare
\na g\u00e2ndului meu par\u015fiv \u015fi albastru la final
\nochii aceea care m\u0103 s\u0103getau f\u0103r\u0103 \u00eencetare\u2026
\nam cerut s\u0103 te mai visez
\nf\u0103r\u0103 s\u0103 strig
\nc\u0103 sunt iar \u00eenceput; f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau
\nvoi merge printre oameni
\nvinovat c\u0103 mai sunt.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vera PAVLOVA Rusia) S-a n\u0103scut la Moscova (1963). Absolvent\u0103 a Colegiului \u201e\u015enitke\u201d \u015fi a Academiei de Muzic\u0103 \u201eGnesin\u201d, specialitatea Istoria<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19004"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19004"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19004\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19006,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19004\/revisions\/19006"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19004"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19004"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19004"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}