{"id":18999,"date":"2022-08-28T18:37:02","date_gmt":"2022-08-28T15:37:02","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18999"},"modified":"2022-08-28T18:37:02","modified_gmt":"2022-08-28T15:37:02","slug":"spatii-culturale-nr-32-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18999","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 32 (7)"},"content":{"rendered":"

Ion RO\u015eIORU<\/strong>
\n\"\"

Stea<\/strong><\/p>\n

Un dor nebun ne leag\u0103 iar\u0103\u015fi s\u0103 ne despart\u0103 simultan:
\nE\u015fti o edenic\u0103 f\u00e2nt\u00e2n\u0103, de tine-s \u00eensetat avan!<\/p>\n

Ne-adun\u0103-n ea s\u0103 ne separe c\u00e2mpia cu ciulini \u00een v\u00e2nt:
\nE\u015fti casa care m\u0103 adast\u0103, spre tine-s drum \u00een dou\u0103 fr\u00e2nt!<\/p>\n

Destinul ni-i magnet ce are la orice cap acela\u015fi pol:
\nE\u015fti plusul am\u0103girii mele, sunt pentru tine plinul gol!<\/p>\n

Ne jumeleaz\u0103 clipa numai spre-a ne elimina din ea:
\nE\u015fti bolta verde \u00eenstelat\u0103, sunt p\u00e2lp\u00e2irea f\u0103r\u0103 stea!<\/p>\n


\n Mosc<\/strong><\/p>\n

\u00cent\u00e2iul peste pragul mor\u0163ii a\u015f vrea s\u0103-mi fie pasul st\u00e2ng,
\nA\u015fa \u00eenc\u00e2t, ajuns acolo, s\u0103 nu-ncetez nicic\u00e2nd s\u0103 pl\u00e2ng!<\/p>\n

\u00cen ciuda desp\u0103r\u0163irii noastre, vremelnice, un lucru \u015ftiu:
\nC\u00e2t timp voi fi bolnav de tine \u015fi-n moarte voi r\u0103m\u00e2ne viu!<\/p>\n

Cum n-am nici umbr\u0103 de-ndoial\u0103 c\u0103 to\u0163i poe\u0163ii merg \u00een rai,
\nO s\u0103 te-a\u015ftept pe-un deal pe care se-nve\u015fnice\u015fte luna mai!<\/p>\n

Voi fi zefir nipon, iubito, iar eu o s\u0103 te recunosc
\nU\u015for fiindc\u0103 vei fi o boare amirosind discret a mosc!<\/p>\n


\n Vii?<\/strong><\/p>\n

-Ce lungi sunt zilele \u00een care se-nt\u00e2mpl\u0103 s\u0103 nu fii aici!
\n-Sunt de acord, dar ce faci oare-n scurtarea lor s\u0103 m\u0103 implici?<\/p>\n

-De vin\u0103-s pentru c\u0103 prin versuri venirea toamnei o provoc!
\n-S\u0103 nu te-a\u015ftep\u0163i s\u0103-\u0163i dau ideea s-arunci poemele pe foc!<\/p>\n

-Ce lungi sunt nop\u0163ile \u00een care te-a\u015ftept \u015fi nu te mai ive\u015fti!
\n-N-ar fi a\u015fa dac\u0103 spre mine ai \u00eencerca s\u0103 te gr\u0103be\u015fti!<\/p>\n

-\u00ce\u0163i dau dreptate \u015fi-\u0163i cer scuze c\u0103 m\u0103 consum \u00een insomnii!
\n-De ce m\u0103 chemi pe mine dac\u0103 din moarte nu mai vrei s\u0103 vii?<\/p>\n


\n Scit<\/strong><\/p>\n

Sunt bolnav de nefiin\u0163\u0103. Sunt bolnav de ce-i mai r\u0103u.
\nSunt bolnav de neuitare. Sunt bolnav de golul t\u0103u!<\/p>\n

Sunt bolnav de neizb\u00e2nd\u0103. Sunt bolnav de tot ce nu-s.
\nSunt bolnav de moarte vie. Sunt bolnav de minus plus!<\/p>\n

Sunt bolnav de a\u015fteptare. Sunt bolnav de Dumnezeu.
\nSunt bolnav de f\u0103r\u0103 tine. Sunt bolnav de fostul eu!<\/p>\n

Sunt bolnav de insomnie. Sunt bolnav de ceas oprit.
\nSunt bolnav de u\u015fa-n cuie. Sunt bolnav de d\u00e2mbul scit!<\/p>\n


\n Ren<\/strong><\/p>\n

Nicic\u00e2nd din zilele r\u0103mase nu vreau iubirea ta s-o scad:
\nAr \u00eensemna, o \u015ftii prea bine, s-ajung anticipat \u00een iad!<\/p>\n

Iubirea noastr\u0103 nu-i o plas\u0103 de paing ro\u015fu sub trapez:
\nAr \u00eensemna, c\u0103zut \u00eentr-\u00eensa, s\u0103-nv\u0103\u0163 s\u0103 nu te mai visez!<\/p>\n

Mi-a trebuit o karm\u0103-ntreag\u0103 p\u00e2n\u0103 la tine s\u0103 ajung:
\nCe mai conteaz\u0103-un bob z\u0103bav\u0103 la un traseu at\u00e2t de lung?<\/p>\n

S\u0103 \u015ftii c\u0103 drumul de pe urm\u0103, vectorizat c\u0103tre eden,
\nO s\u0103-l str\u0103batem \u00eempreun\u0103 pun\u00e2nd la sanie un ren!<\/p>\n


\n Lung<\/strong><\/p>\n

\u00cen urbea Kirei Kiralina a\u015f fi putut \u00een vis s\u0103 vin
\nS\u0103-\u0163i str\u00e2ng \u00een bra\u0163e toat\u0103 noaptea real\u0103 trupul hialin!<\/p>\n

\u00cen urbea Kirei Kiralina s-apar \u00een vis a\u015f fi putut
\nCu dor \u015fi patim\u0103 albastr\u0103 de Zbur\u0103tor s\u0103 te s\u0103rut!<\/p>\n

\u00cen urbea Kirei Kiralina a\u015f fi putut \u00een vis s-apar
\nS\u0103 te topesc cu disperare febril\u0103-n ochii mei de jar!<\/p>\n

\u00cen urbea Kirei Kiralina a\u015f fi putut \u00een vis s-ajung
\nS\u0103 te r\u0103pesc \u00een lotca sor\u0163ii de-a latul fluviului lung!<\/p>\n


\n Noi<\/strong><\/p>\n

La horoscop \u00ee\u0163i cade iar\u0103\u015fi o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 superbun\u0103,
\nCu poezie \u015fi ospe\u0163e, cu preumbl\u0103ri sub clar de lun\u0103!<\/p>\n

La horoscop \u00eemi cade iar\u0103\u015fi o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 foarte rea:
\nDe ce i-a\u015f da crezare \u00eens\u0103 c\u00e2t timp iubirea ta m\u0103 vrea?<\/p>\n

Dac\u0103 accept c\u0103-\u0163i va fi bine, resping c\u0103 o s\u0103-mi fie r\u0103u
\nAt\u00e2ta timp c\u00e2t e\u015fti planet\u0103, iar eu sunt satelitul t\u0103u!<\/p>\n

Cum preumbl\u0103rile pe lun\u0103 se fac, de regul\u0103, \u00een doi,
\nDe ce m-a\u015f \u00eendoi, iubito, c\u0103 nu e vorba despre noi?<\/p>\n


\n Roz<\/strong><\/p>\n

Vei fi venit dinspre niciunde, iubita mea cu ochi c\u0103prui,
\nS\u0103-mi decorezi \u00eentreg trecutul cum a visat la vremea lui!<\/p>\n

Vei fi venit dinspre niciunde, iubita mea cu suflet cald,
\nS\u0103 m\u0103 \u00eembii ca-ntreg destinul \u00een el alene s\u0103 mi-l scald!<\/p>\n

Vei fi venit dinspre niciunde, iubita mea cu trup de foc,
\nS\u0103 faci ca fiecare clip\u0103 s\u0103-mi fie-un c\u00e2ntec de noroc!<\/p>\n

Vei fi venit dinspre niciunde, iubita mea de-a pururi coz,
\nS\u0103-mi metamorfozezi ardoarea de tine \u00een poeme roz!<\/p>\n


\n Pix<\/strong><\/p>\n

Sta clopotul de bronz s\u0103 bat\u0103 \u015fi-n visu-acela se f\u0103cea
\nC\u0103 tu veneai de pretutindeni s\u0103 sabotezi plecarea mea!<\/p>\n

Purtai e\u015farf\u0103 roz pe umeri \u015fi-aveai priviri dumnezeie\u015fti
\n\u015ei z\u00e2mbet cald cu care moartea \u015ftiam c-aveai s-o umile\u015fti!<\/p>\n

De-a lungul v\u0103ii blestemate str\u00e2ngeam \u00een pumnul st\u00e2ng un crin
\nPe care mi l-ai smuls \u00een grab\u0103 admonest\u00e2ndu-m\u0103 calin!<\/p>\n

C\u00e2nd ai r\u0103mas doar tu, iubito, \u015fi eu, \u00eentorsul de pe Styx,
\nMi-ai oferit un teanc de file ca neaua \u015fi cernitul pix!\t<\/p>\n


\nIulian MOREANU<\/strong>
\n\"\"

F\u00e2nt\u00e2na<\/strong><\/p>\n

Din tot grupul acela pestri\u0163 de excursioni\u015fti nu-i cuno\u015fteam dec\u00e2t pe Andrei \u015fi pe Andra, colegii mei de serviciu \u015fi prieteni din copil\u0103rie. De altfel, la insisten\u0163ele lor m\u0103 \u015fi l\u0103sasem \u00eenduplecat s\u0103 fac acel tur al \u0163\u0103rii pe durata unei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, care, la un moment dat, aveam impresia c\u0103 nu se va mai termina. Eram din ce \u00een ce mai convins c\u0103 a\u015fa ni se va sf\u00e2r\u015fi via\u0163a: r\u0103t\u0103cind la nesf\u00e2r\u015fit prin locuri ce nu-mi spuneau absolut nimic, a\u015ftept\u00e2nd ca acele \u015fapte zile de alerg\u0103tur\u0103 s\u0103 se termine \u015fi s\u0103-\u015fi opreasc\u0103 dilatarea ce m\u0103 dispera. Eram ursuzul grupului, cam cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 mai mereu \u00een astfel de situa\u0163ii (asemenea tipului care, sigur, \u00een alt\u0103 conjunctur\u0103, trebuie s\u0103 strice o nunt\u0103) – \u015fi uite c\u0103 (nici) de data asta nu sc\u0103paser\u0103, \u00eel aveau \u00een persoana mea. \u00cemi asumasem de bun\u0103 voie acest rol, \u00eencerc\u00e2nd totu\u015fi s\u0103-i indispun c\u00e2t mai pu\u0163in puteam.
\nCa s\u0103 nu mai spun c\u0103 nu eram l\u0103murit deloc ce \u00eensemna \u201etur\u201d. Eu aveam impresia c\u0103 asta ar fi \u00eensemnat un fel de drum parcurs pe l\u00e2ng\u0103 grani\u0163\u0103, \u00eenspre interior, desigur, un fel de \u201eocol\u201d, cu mici devieri spre \u201ecentru\u201d ca s\u0103 ajungi la ni\u015fte obiective turistice. A trebuit \u00eens\u0103 s\u0103-mi revizuiesc radical no\u0163iunea, pentru c\u0103, \u00een fapt, am zigzagat harta, de-ai fi zis c\u0103 \u015foferul b\u00e2jb\u00e2ia \u00een c\u0103utarea unui traseu neclar inclusiv celor ce-l stabiliser\u0103 de la \u00eenceput.
\nNu \u00een\u0163elegeam absolut deloc veselia aia imbecil\u0103 a companionilor mei ce se manifesta prin r\u00e2sete continui din te miri ce, l\u0103l\u0103irea unor c\u00e2ntece deocheate care nu-i mai prindeau deloc, consumul exagerat de alcool \u015fi fumatul \u00een draci, de-ai fi zis c\u0103 au descoperit vreun elixir. C\u00e2nd treceam cu h\u00e2rbul \u0103la de autocar prin localit\u0103\u0163i necunoscute, f\u0103ceau cu m\u00e2na localnicilor de parc\u0103 erau niscai turi\u015fti occidentali ce vedeau pentru prima oar\u0103 ni\u015fte b\u0103\u015ftina\u015fi prin vreo \u0163ar\u0103 african\u0103, iar \u00een rest, c\u00e2nd nu dormitau ame\u0163i\u0163i de t\u0103rii ori se plictiseau de spus m\u0103sc\u0103ri se holbau prin geamurile ma\u015finii \u015fi vorbeau despre ce \u0163ar\u0103 frumoas\u0103 avem \u015fi nu \u015ftim s\u0103 o pre\u0163uim.
\nNu-i b\u0103ga nimeni \u00een seam\u0103, cred c\u0103 nici nu-i vedeau prin geamurile alea jegoase a\u015fa c\u0103 nu primeau nici un r\u0103spuns la extaziatele lor saluturi \u015fi bezele nelalocul lor. Ce frumuse\u0163i vedeau ei prin plasticul \u0103la ne\u015fters cu lunile, iar nu puteam s\u0103 pricep. A, c\u00e2nd te d\u0103deai jos din rabl\u0103, da, era altceva, numai cu condi\u0163ia ca \u015foferul s\u0103 nu campeze \u00een locuri banale ori doar pe \u00eenserate, c\u00e2nd ajungeam la destina\u0163ia zilei respective.
\nAndrei \u015fi Andra se sim\u0163eau \u015fi ei, la r\u00e2ndu-le, \u00een largul lor, ce le p\u0103sa, erau \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na de miere, \u015fi le era mintea numai la sex, pentru c\u0103 doar ce ajungeam la hotelul \u00een care urma s\u0103 dormim \u015fi nu mai ie\u015feau din camer\u0103 dec\u00e2t cu un sfert de or\u0103 \u00eenainte de a pleca spre alte locuri. Ce dracu m\u00e2ncau \u00een timpul \u0103sta habar n-am! Bine, la urma-urmei nici nu m\u0103 interesa.
\nLa un moment dat, am surprins o tip\u0103 ce poza din r\u0103sputeri \u00een \u201emiss acest tur\u201d, \u00eentreb\u00e2nd-o pe Andra (\u00een inten\u0163ie) \u00een \u015foapt\u0103 \u201ece e cu \u0103sta\u201d \u015fi de ce e a\u015fa ciufut. V\u0103zuse c\u0103 ea \u015fi Andrei mai schimbau din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd c\u00e2te-o vorb\u0103 cu mine \u015fi tr\u0103sese concluzia corect\u0103 c\u0103 ne cuno\u015fteam \u015fi eram mai apropia\u0163i. A\u015fadar, \u201e\u0103sta\u201d eram eu \u015fi, cu un aer protector, dr\u0103g\u0103la\u015fa de Andra pe care odat\u0103, \u00een copil\u0103rie, o tr\u0103sesem la sor\u0163i cu Andrei, ca s\u0103 fie clar \u015fi hot\u0103r\u00e2t care din noi s\u0103 se \u00eensoare cu ea c\u00e2nd vom fi mari, i-a zis ceva de o recent\u0103 mare pierdere care m\u0103 adusese \u00een pragul depresie. \u201eO fat\u0103?\u201d a insistat pretendenta la titlul \u0103la ce nu se va acorda niciodat\u0103, iar Andra, observ\u00e2nd c\u0103 m\u0103 prinsesem despre ce \u015fu\u015foteau ele mi-a z\u00e2mbit \u015fi nu i-a mai dat nici un r\u0103spuns, l\u0103s\u00e2nd-o nel\u0103murit\u0103 pentru tot restul vie\u0163ii. Era cu pu\u0163in timp \u00eenainte de a face ultimul popas \u00eenainte de revenirea acas\u0103.
\nCobor\u00e2ser\u0103m to\u0163i din vechitura de ma\u015fin\u0103, \u015fi ca de fiecare dat\u0103 cum o mai f\u0103cusem p\u00e2n\u0103 atunci, eram \u00eenc\u00e2nta\u0163i, dar mira\u0163i cum de se \u00eent\u00e2mplase c\u0103 totu\u015fi nu ne l\u0103sase \u00een drum, de\u015fi de multe ori aveam impresia c\u0103 o s\u0103-\u015fi dea sf\u00e2r\u015fitul abandon\u00e2ndu-ne pe cine \u015ftie ce coclauri p\u0103r\u0103site de orice urm\u0103 de via\u0163\u0103. Se sim\u0163ea o oarecare oboseal\u0103 \u00een mi\u015fc\u0103rile \u015fi privirile tovar\u0103\u015filor mei de lung\u0103 c\u0103l\u0103torie na\u0163ional\u0103. Mai aveau \u00eens\u0103 resurse ca s\u0103 se prosteasc\u0103 \u015fi s\u0103 admire un peisaj anost ce te \u00eembia mai degrab\u0103 s\u0103 te a\u015fezi jos \u015fi s\u0103 te odihne\u015fti dec\u00e2t s\u0103-l explorezi ca pe un \u0163inut pierdut prin jungla amazonian\u0103.
\nEra un loc de parcare obi\u015fnuit, cum fuseser\u0103 mai toate, at\u00e2ta doar c\u0103 la marginea dealului \u00eemp\u0103durit ce \u00eencepea la vreo zece metri de ma\u015fin\u0103 se vedea o potec\u0103 duc\u00e2nd cu siguran\u0163\u0103 c\u0103tre un v\u00e2rf care oricum se \u00eentrez\u0103rea a fi destul de departe. Cu chiote false \u015fi cu nesa\u0163ul celor care, de\u015fi \u00eembuiba\u0163i, \u00eencearc\u0103 s\u0103 mai fac\u0103 loc unei buc\u0103\u0163i de tort, au pornit-o pe acea potec\u0103 ce trebuia s\u0103 duc\u0103 undeva, la ma\u015fin\u0103 r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar \u015foferul, care luase la \u015futuri cauciucurile, ca s\u0103 se conving\u0103 dac\u0103 vor mai rezista p\u00e2n\u0103 acas\u0103, \u015fi de ghid, care \u00eencepu o discu\u0163ie destul de aprins\u0103 la telefonul mobil. S\u0103 zic c\u0103 ar fi fost nevast\u0103-sa, dup\u0103 tonul cu care vorbea.
\nDe\u015fi nu aveam chef, am pornit pe urmele drume\u0163ilor, agale, ne\u00een\u0163eleg\u00e2nd de ce sminti\u0163ii \u0103ia aproape c\u0103 o luaser\u0103 la fug\u0103, a\u015fa c\u0103 nici pomeneal\u0103 s\u0103 mai prind pe cineva din urm\u0103.
\nEra pl\u0103cut, din toate p\u0103r\u0163ile se sim\u0163ea o r\u0103coare pl\u0103cut\u0103, vegetal\u0103, \u015fi mirosea a rou\u0103 de sear\u0103, ca o f\u00e2nea\u0163\u0103 \u00een care coasa nu mai avea s\u0103 \u00eent\u00e2rzie prea mult p\u00e2n\u0103 s\u0103 intre \u015fi s\u0103 o culce la p\u0103m\u00e2nt. Rareori se auzea un f\u00e2lf\u00e2it de aripi al vreunei p\u0103s\u0103ri \u015fi un trosnet ciudat de lemn uscat. Sute de mici g\u00e2ze necunoscute roiau \u00een jurul meu, petrec\u00e2ndu-m\u0103 ca un alai dezordonat de nunta\u015fi \u015fi \u00eencercam \u00een mod inutil s\u0103 le \u00eendep\u0103rtez. Oricum, nu m\u0103 atingeau, parc\u0103 \u00eemi f\u0103ceau doar o inspec\u0163ie ori erau un fel de minuscule \u015fi nu \u015ftiu c\u00e2t de eficiente, la o adic\u0103 g\u0103rzi de corp. Poteca era b\u0103t\u0103torit\u0103 ca un trotuar de \u0163ar\u0103 \u015fi avea o pant\u0103 destul de u\u015foar\u0103, care nu \u00eendemna totu\u015fi la alergare. Pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eenaintam, copacii se \u00eendesau \u015fi se apropiau tot mai mult de potec\u0103, transform\u00e2nd-o \u00eentr-un soi de tunel care devenea din ce \u00een ce mai \u00eentunecos. Suficient ca s\u0103-\u0163i strecoare \u00een suflet un fior de team\u0103. De aceea m\u0103 \u015fi \u00eentrebam unde disp\u0103ruser\u0103 \u015fi unde puteau fi cei ce o luaser\u0103 pe acea potec\u0103 \u00eenaintea mea, \u015fi cum de se \u00eencumetaser\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi continue drumul. Sau poate o apucaser\u0103 pe o potec\u0103 l\u0103turalnic\u0103 pe care nu o observasem.
\nM\u0103 hot\u0103r\u00e2sem s\u0103 m\u0103 \u00eentorc, dar dintr-o dat\u0103 \u00eenaintea ochilor mi s-a deschis o priveli\u015fte pe care oric\u00e2t\u0103 imagina\u0163ie a\u015f fi avut nu a\u015f fi putut-o b\u0103nui. Era o poian\u0103 de form\u0103 circular\u0103, parc\u0103 inten\u0163ionat plasat\u0103 acolo ca loc de odihn\u0103 pentru cei ce aveau de g\u00e2nd s\u0103 mearg\u0103 \u00een continuare c\u0103tre v\u00e2rful dealului. Un bonus \u015fi o \u00eencurajare pentru temerari. Tovar\u0103\u015fii mei de drum erau acolo, formaser\u0103 un cerc \u015fi se odihneau, probabil cu g\u00e2ndul la continuarea explor\u0103rii. Unii st\u0103teau \u00eentin\u015fi pe spate \u015fi priveau cerul pe care nu se vedea nici m\u0103car o scam\u0103 de nor. C\u00e2\u0163iva deja d\u0103deau semne c\u0103 voiau s-o ia din loc.
\n Andrei \u015fi Andra erau printre ace\u015ftia din urm\u0103. \u00ce\u015fi scuturau picioarele precum atle\u0163ii \u00eenaintea cursei \u015fi f\u0103ceau u\u015foare mi\u015fc\u0103ri de bra\u0163e. \u00ce\u015fi netezeau \u0163inuta (\u00een mod cert neadecvat\u0103 situa\u0163iei) \u015fi \u00eei \u00eendemnau pe cei \u00eentin\u015fi pe jos s\u0103 se ridice. C\u00e2nd am ap\u0103rut ca dup\u0103 str\u0103baterea unui un hol \u015fi intr\u00e2nd apoi \u00eentr-o sufragerie spa\u0163ioas\u0103 s-au uitat la mine dar nu au schi\u0163at nici un gest. Le-am f\u0103cut un semn banal cu m\u00e2na, ceva ce s-ar fi tradus prin \u201eaici era\u0163i?\u201d, dar parc\u0103 nici nu m-au v\u0103zut. Dac\u0103 nu ar fi fost ei, cu care din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd mai schimbam c\u00e2te o vorb\u0103, probabil c\u0103 de mult a\u015f fi abandonat toat\u0103 excursia asta care nu avusese nici un haz, \u00eenc\u0103 de a doua zi. S-au luat de m\u00e2n\u0103 – \u015fi sunt convins c\u0103 a\u015fa \u015fi urcaser\u0103 poteca p\u00e2n\u0103 atunci \u015fi au pornit mai departe. \u00cen c\u00e2teva clipe, to\u0163i cei care fuseser\u0103 tol\u0103ni\u0163i \u00een iarb\u0103 s-au ridicat \u015fi i-au urmat.
\nDrumul spre v\u00e2rf continua exact \u00een prelungirea potecii pe care venisem p\u00e2n\u0103 acolo. \u00cen nici un minut am r\u0103mas singur. Nimeni nu-mi aruncase o privire m\u0103car, atitudine pe care o \u00een\u0163elegeam c\u00e2t se poate de bine \u015fi o \u015fi acceptam ca atare. Nu m-am gr\u0103bit s\u0103-i urmez, convins, nu \u015ftiu de ce, c\u0103 dup\u0103 c\u00e2teva minute de urcat \u00een urma lor o s\u0103-i \u00eent\u00e2lnesc \u00eentr-un lumini\u015f la fel ca acesta.
\nAm dat o roat\u0103 cu privirea \u015fi am v\u0103zut undeva \u00een st\u00e2nga un ochi de ap\u0103 de care m-am apropiat pentru c\u0103 mi-a produs instantaneu o puternic\u0103 senza\u0163ie de sete. Ochiul acela de ap\u0103 era amenajat, \u00een sensul c\u0103 marginile sale erau betonate, ba \u015fi \u00een interiorul ei se vedeau pere\u0163ii forma\u0163i din bolovani de piatr\u0103 de r\u00e2u frumos rostui\u0163i. Parc\u0103 o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 se scufundase \u00een sine \u015fi apa r\u0103m\u0103sese la nivelul solului. Era o ap\u0103 at\u00e2t de limpede \u00eenc\u00e2t se vedea \u00een ad\u00e2ncul ei p\u00e2n\u0103 la c\u00e2\u0163iva metri.
\nM-am aplecat \u015fi i-am atins suprafa\u0163a rece, dar oglinda i-a r\u0103mas neclintit\u0103. Palma, \u00een schimb, a p\u0103truns \u00een ea f\u0103r\u0103 a produce nici o und\u0103, de parc\u0103 ar fi avut o existen\u0163\u0103 virtual\u0103, ca o hologram\u0103. O boare de nelini\u015fte m-a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat, de parc\u0103 cineva aruncase o manta reav\u0103n\u0103 peste mine \u015fi m-am ridicat iute \u00een picioare, retr\u0103g\u00e2ndu-m\u0103 doi pa\u015fi, cu privirea fixat\u0103 \u00een continuare pe ochiul de ap\u0103. M\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie nu \u00eemi mai puteam potoli setea. R\u0103m\u0103sesem pe g\u00e2nduri ne\u015ftiind ce s\u0103 fac \u015fi m-am \u00eentrebat dac\u0103 cei ce fuseser\u0103 aici \u00eenaintea mea v\u0103zuser\u0103 acea gur\u0103 de f\u00e2nt\u00e2n\u0103 \u015fi dac\u0103 da, cum anume reac\u0163ionaser\u0103 c\u00e2nd \u00eei atinseser\u0103 apa aceea bizar\u0103 care, iat\u0103, nici m\u0103car nu putea fi numit\u0103 astfel. S\u0103 nu o fi v\u0103zut? Ori poate pentru ei nu fusese dec\u00e2t o ap\u0103 obi\u015fnuit\u0103, gustoas\u0103 \u015fi r\u0103coritoare?
\nM-am apropiat, iar de ochiul de ap\u0103 cu marginile frumos betonate \u015fi, privind \u00eenc\u0103 destul de contrariat c\u0103tre mijlocul s\u0103u, f\u0103r\u0103 a-mi mai fi team\u0103, care parc\u0103-mi fusese luat\u0103 cu m\u00e2na, am v\u0103zut cum din ad\u00e2nc \u00eencepe s\u0103 urce c\u0103tre suprafa\u0163\u0103, prinz\u00e2nd tot mai clar contur, asemenea unui abur care se materializa, o scar\u0103 de piatr\u0103, ca acelea ce conduceau spre hrubele de sub vechile conace boiere\u015fti. O scar\u0103 care m\u0103 invita \u00eentr-un mod de ne\u00een\u0163eles s\u0103 o cobor. Dar cum s\u0103 cobor o scar\u0103 care ducea spre fundul unei f\u00e2nt\u00e2ni pline ochi cu ap\u0103?
\nAm stat pu\u0163in pe g\u00e2nduri \u015fi, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, am p\u0103\u015fit pe prima treapt\u0103, mai mult ca s\u0103 v\u0103d ce se va \u00eent\u00e2mpla, \u015fi hot\u0103r\u00e2t s\u0103-mi retrag piciorul \u00een secunda urm\u0103toare. Nu s-a \u00eent\u00e2mplat nimic de natur\u0103 a m\u0103 face s\u0103 renun\u0163, ci dimpotriv\u0103. \u015ei asta pentru c\u0103, \u00een mod curios, apa pur \u015fi simplu nu m-a udat, gheata intr\u00e2nd parc\u0103 \u00eentr-o substan\u0163\u0103 eteric\u0103. Intrigat, dar \u015fi \u00eempins de la spate de o curiozitate c\u0103reia nu mai puteam s\u0103 m\u0103 \u00eempotrivesc, am mai f\u0103cut un pas. Apoi \u00eenc\u0103 unul. \u00cencepusem s\u0103 cobor, dar apa nu m\u0103 atingea. Se d\u0103dea pur \u015fi simplu la o parte din calea mea, parc\u0103 eram protejat de un fel de cocon de o natur\u0103 nep\u0103m\u00e2ntean\u0103, de ne\u00een\u0163eles. Eram asemenea unei uria\u015fe pic\u0103turi de ulei care, sfid\u00e2nd orice lege a lumii fizice, nu se ridica deasupra apei, ci p\u0103trundea spre ad\u00e2ncul ei, nef\u0103c\u00e2nd schimb cu ea nici m\u0103car de ordinul unui atom. C\u00e2nd apa mi-a ajuns la gur\u0103 am continuat cobor\u00e2rea cu siguran\u0163a deplin\u0103 c\u0103 nu mi se va \u00eent\u00e2mpla absolut nimic. \u015ei \u00eentr-adev\u0103r, nu mi s-a \u00eent\u00e2mplat nimic. Sau, \u00een orice caz, nu am sesizat c\u0103 mi s-ar fi \u00eent\u00e2mplat ceva aparte.
\nScara cobora, ca orice scar\u0103, sub un anumit unghi, prin urmare \u201eintram\u201d cumva sub poiana din jur, ce r\u0103m\u00e2nea \u00eencet, \u00eencet, \u201edeasupra\u201d, deci nu era ca \u015fi cum a\u015f fi fost \u00eentr-un lift ce urc\u0103 ori coboar\u0103 drept, perpendicular pe un plan orizontal. Impresia era c\u0103 intram \u00eentr-o pivni\u0163\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce m\u0103 l\u0103sam tot mai jos, un sentiment de beatitudine, aproape mistic\u0103, punea tot mai puternic st\u0103p\u00e2nire pe mine. M\u0103 sim\u0163eam un \u00eenving\u0103tor, un privilegiat, un ales, pentru c\u0103 nu cred c\u0103 mai experimentase cineva senza\u0163iile acelea de nedescris prin care treceam. Apa prin care coboram neatins de ea era de o limpezime uimitoare \u015fi cu fiecare treapt\u0103 atins\u0103 lumina din jur nu numai c\u0103 nu sc\u0103dea, dar se men\u0163inea la aceea\u015fi intensitate, dac\u0103 nu cumva aceasta era \u015fi ea \u00een cre\u015ftere. Nu z\u0103ream nici un fel de vietate acvatic\u0103 \u015fi nu sesizam nici o diferen\u0163\u0103 de temperatur\u0103.
\nCobor\u00e2rea a durat cam dou\u0103 minute. Nu aveam idee la c\u00e2\u0163i metri sub p\u0103m\u00e2nt m\u0103 aflam \u015fi nici spre ce punct cardinal m\u0103 \u00eendreptasem (dac\u0103 asta ar fi folosit la ceva), pentru c\u0103 am avut impresia c\u0103 scara aceea de piatr\u0103 f\u0103cuse \u015fi c\u00e2teva rotiri, ba spre st\u00e2nga, ba spre dreapta. C\u00e2nd m-am oprit, am pus piciorul pe un sol uscat \u015fi am v\u0103zut cum apa r\u0103m\u0103sese deasupra mea de parc\u0103 era \u0163inut\u0103 s\u0103 nu se reverse peste mine de un fel de paravan de sticl\u0103, de plastic sau cine \u015ftie ce alt material. Mai precis aveam deasupra capului un clopot transparent plin cu tone de ap\u0103 ce r\u0103m\u0103seser\u0103 suspendate dup\u0103 legi de care nu cred c\u0103 ar fi avut cineva habar. Hainele \u00eemi erau perfect uscate, se \u00een\u0163elege. O pace profund\u0103 m\u0103 st\u0103p\u00e2nea \u015fi nici nu-mi mai aminteam de unde veneam \u015fi ce c\u0103utam acolo. \u015ei nici nu m\u0103 interesa.
\nAcolo, \u201ejos\u201d, era o poian\u0103 ca aceea de deasupra, din care doar ce m\u0103 scobor\u00e2sem. Chiar identic\u0103. Se vedea poteca pe care urcasem, \u015fi continuarea ei, tot a\u015fa, la vreo dou\u0103zeci de metri \u00een fa\u0163\u0103, dup\u0103 ce ai fi str\u0103b\u0103tut acea mic\u0103 distan\u0163\u0103 prin iarba din care clorofila se preg\u0103tea s\u0103 plece. La c\u00e2\u0163iva pa\u015fi, un ochi de ap\u0103 asemenea celui de deasupra. M-am apropiat de el cu aceea\u015fi curiozitate ca \u015fi \u201esus\u201d. Ar fi fost culmea ca \u015fi aici s\u0103 v\u0103d \u00een oglinda apei o scar\u0103 de piatr\u0103 ca aceea pe care doar ce cobor\u00e2sem. Dar nu, nu era nici urm\u0103 de astfel de scar\u0103. Doar ap\u0103, ap\u0103 limpede, neclintit\u0103, ca \u00eentr-un tablou.
\nM-am a\u015fezat pe vine, apoi m-am l\u0103sat \u00eentr-o r\u00e2n\u0103. M\u0103 priveam \u00een apa aceea ce ziceai c\u0103 e o tav\u0103 de argint lustruit \u015fi am v\u0103zut o fa\u0163\u0103 de om trist \u015fi pu\u0163in impacient, \u00een ciuda faptului c\u0103, \u00een mod paradoxal, a\u015f zice, sim\u0163eam o stare de bine \u015fi lini\u015fte cum nu mai cunoscusem de mult. Eram pe deplin \u00eemp\u0103cat deopotriv\u0103 cu mine \u015fi cu lumea (care lume?). Nici chiar pierderea Angelei nu m\u0103 mai afecta. Era, la urma urmelor, ceva \u00eenscris \u00een firea lucrurilor. A necesit\u0103\u0163ii \u015fi a \u00eent\u00e2mpl\u0103rii, c\u0103rora unii de prin alte meleaguri le spun yin \u015fi yang \u015fi f\u0103r\u0103 de care nimic nu se poate. Angela nu a fost \u015fi nu va fi singura persoan\u0103 din lume care a fost\/ va fi \u00een momentul nepotrivit \u00een locul nepotrivit tocmai pentru c\u0103 atunci trebuia s\u0103 fie \u00een acel loc. La fel, a\u015fa cum au fost \u015fi sunt, tot a\u015fa vor mai fi \u015fi pe mai departe indivizi care s\u0103 circule cu ma\u015fina ca bezmeticii tocmai pentru c\u0103 trebuia\/ trebuie\/ vor trebui s\u0103 ajung\u0103 undeva, supralicit\u00e2ndu-\u015fi aptitudinile ori docilitatea hergheliilor de cai putere. Dac\u0103 pur \u015fi simplu nu ar fi venit la \u00eent\u00e2lnire \u015fi nu a\u015f mai fi v\u0103zut-o apoi niciodat\u0103, n-ar fi fost nimic. Dar s-o vezi, abia cobor\u00e2t\u0103 din troleibuz \u015fi sprijinindu-se sur\u00e2z\u0103toare de st\u00e2lpul cu t\u0103bli\u0163a ce indica numele sta\u0163iei, ca s\u0103-\u015fi priveasc\u0103 talpa pantofului \u00een care probabil intrase o pietricic\u0103 de care voia s\u0103 scape, pentru ca \u00een secunda urm\u0103toare s-o vezi zdrobit\u0103 de ma\u015fina unui cretin, f\u0103r\u0103 a mai avea timp s\u0103 schi\u0163eze nici m\u0103car un gest (inutil, de altfel) de ap\u0103rare sau s\u0103 scoat\u0103 un sunet, asta e altceva. Atunci, \u00een acele dou\u0103, trei secunde \u2013 c\u00e2t a trebuit ca s\u0103 se petreac\u0103 toat\u0103 groz\u0103via aia – am iubit-o mai mult dec\u00e2t cred c\u0103 a\u015f fi iubit-o apoi \u00eentr-o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103. Ce fusese, atunci? Destin? Necesitate? \u00cent\u00e2mplare? Nu mi-am putut r\u0103spunde niciodat\u0103, \u015fi a trebuit, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, s\u0103 m\u0103 resemnez \u015fi s\u0103-mi spun c\u0103 indiferent ce ar fi fost, asta a fost.
\n\u00cencercam s\u0103 caut \u2013 ce? Un fel de circumstan\u0163e atenuante? \u00cen nici un caz, mai ales c\u0103 era un caz care m\u0103 privea \u00een mod direct. Dar, parc\u0103 la un moment dat \u00ee\u0163i vine s\u0103-i ier\u0163i, a\u015fa, pe to\u0163i, fie c\u0103 \u0163i-au f\u0103cut un r\u0103u uria\u015f, fie c\u0103 \u00ee\u0163i vor (mai) face, cu siguran\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 a \u015fti \u00eens\u0103 c\u00e2nd. O iertare anticipat\u0103, \u201eanun\u0163at\u0103\u201d, dac\u0103 pot spune astfel. \u015ei cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 eram \u00eentr-un astfel de moment.
\nAngela. C\u00e2t de mult te poate afecta pierderea unei fete pe care o cuno\u015fteai doar de o zi, \u015fi cu care trebuia s\u0103 te \u00eent\u00e2lne\u015fti pentru a doua oar\u0103? Ciudat cum \u201esus\u201d \u00eenc\u0103 nu \u00eemi revenisem, \u00een timp ce \u201eaici\u201d vedeam altfel lucrurile. Chiar aceast\u0103 con\u015ftientizare a dublei mei pozi\u0163ion\u0103ri \u00eemi d\u0103dea de g\u00e2ndit: nu m\u0103 desprinsesem de \u201eacolo\u201d, nu m\u0103 adaptasem \u00eenc\u0103 \u201eaici\u201d. Nu avusesem timp nici pentru una, nici pentru cealalt\u0103 variant\u0103. Aveam cumva de ales?
\nPriveam suprafa\u0163a \u00eenghe\u0163at\u0103 a apei \u015fi m\u0103 a\u015fteptam ca l\u00e2ng\u0103 chipul meu s\u0103 apar\u0103 \u015fi al ei, at\u00e2t c\u00e2t \u00eemi mai aduceam aminte din el, \u015fi cele dou\u0103 imagini, a mea de aici \u015fi a ei de nu \u015ftiu unde s\u0103 se apropie fie \u015fi pentru o singur\u0103 dat\u0103, m\u0103car \u00een oglinda de argint a apei, a\u015fa cum \u201esus\u201d nu avuseser\u0103 c\u00e2nd.
\nCeva parc\u0103 \u00eemi \u015foptea \u00een ureche s\u0103 sper, s\u0103 mai a\u015ftept pentru c\u0103 s-ar putea ca aceast\u0103 minune s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t chiar m\u0103 aflam, cu siguran\u0163\u0103, \u00eentr-un loc miraculos. C\u00e2t s\u0103 mai a\u015ftept? am \u00eentrebat \u00een g\u00e2nd, aduc\u00e2ndu-mi vag aminte c\u0103 eram plecat totu\u015fi \u00eentr-o excursie anost\u0103, ce nu-mi priise deloc, \u015fi din care tocmai eram pe drumul de \u00eentoarcere. C\u00e2t ai fi dispus s\u0103 a\u015ftep\u0163i? m-a \u00eentrebat vocea aceea care mi se adresa direct \u00een minte, \u015fi cu care nu trebuia s\u0103 fac nici un pic de efort pentru a comunica. \u015etiu \u015fi eu? am zis. \u015ei dac\u0103 a\u015f a\u015ftepta degeaba, oric\u00e2t de mult a\u015f fi dispus? Sau, s\u0103 zicem c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 ea, chipul ei mai degrab\u0103, ar ap\u0103rea, ce-a\u015f mai putea face? L-a\u015f putea lua cu mine \u015fi pleca acas\u0103 cu el?
\nAu trecut c\u00e2teva minute \u015fi nu am primit nici un r\u0103spuns. Ei? am reluat exact acelea\u015fi \u00eentreb\u0103ri: \u015ei dac\u0103 a\u015f a\u015ftepta degeaba, oric\u00e2t de mult a\u015f fi dispus? Sau, s\u0103 zicem c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 ea, chipul ei mai degrab\u0103, ar ap\u0103rea, ce-a\u015f mai putea face? L-a\u015f putea lua cu mine \u015fi pleca acas\u0103 cu el?
\nIar au trecut c\u00e2teva minute f\u0103r\u0103 nici un r\u0103spuns.
\nM-am ridicat de jos \u015fi atunci am v\u0103zut scara. O scar\u0103 asem\u0103n\u0103toare cu cea pe care doar ce o cobor\u00e2sem. Din acela\u015fi material mineral, parc\u0103 \u015flefuit, ce abia se deslu\u015fea, mai mult ca o umbr\u0103. Am p\u0103\u015fit decis pe prima treapt\u0103, apoi pe a doua \u015fi tot a\u015fa. Parc\u0103 de data asta scara a fost mai lung\u0103 \u015fi ceva mai \u00eentortocheat\u0103. Apa, \u00een continuare, nu m\u0103 atingea, parc\u0103 eram un corp ceresc plutind \u00een deriv\u0103, spre niciunde, \u00eenv\u0103luit de o v\u0103lv\u0103taie ce topea totul \u00een jur. Nu m\u0103 mai g\u00e2ndeam la excursie, la nimic din tot ce era \u201esus\u201d. Voiam s\u0103 v\u0103d, cuprins de o curiozitate de neoprit ce se va \u00eent\u00e2mpla \u015fi unde voi ajunge. Dac\u0103 o s\u0103 dau de o nou\u0103 poian\u0103 \u015fi de o nou\u0103 f\u00e2nt\u00e2n\u0103 am s\u0103 fac acela\u015fi lucru, la nesf\u00e2r\u015fit, convins c\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, se va \u00eent\u00e2mpla un final. \u00cemi asumam aceast\u0103 ipostaz\u0103 de Sisif invers cu o voluptate at\u00e2t de mare, de parc\u0103 eram un copil care descoperea lumea concentrat\u0103 \u00een curtea casei.
\nNu a fost \u00eens\u0103 nevoie s\u0103 mai cobor \u00eentr-o alt\u0103 f\u00e2nt\u00e2n\u0103, pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd m-am desprins \u015fi de ultima treapt\u0103 am v\u0103zut c\u0103 ajunsesem \u00eentr-un alt loc ce nu avea nimic comun cu poienile dinainte.
\nEram pe strada unui ora\u015f cunoscut \u015fi m\u0103 \u00eendreptam fericit spre o sta\u0163ie de troleibuz. O f\u0103ceam cu pa\u015fi mari, pentru c\u0103 ma\u015fina deja ajunsese \u00een sta\u0163ie, \u015fi din ea a cobor\u00e2t o singur\u0103 persoan\u0103 – Angela, zvelt\u0103, frumoas\u0103, sur\u00e2z\u0103toare. M-a v\u0103zut \u015fi mi-a f\u0103cut bucuroas\u0103 cu m\u00e2na. \u00centr-o frac\u0163iune de secund\u0103 mi-am amintit ce se \u00eent\u00e2mplase \u201esus\u201d \u015fi m-am uitat disperat \u00een jur, hot\u0103r\u00e2t ca la o adic\u0103 s\u0103 opresc cu pieptul ma\u015fina criminal\u0103. Eram \u00eens\u0103 singuri pe o strad\u0103 r\u0103mas\u0103 rapid pustie dup\u0103 dispari\u0163ia troleibuzului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ion RO\u015eIORU Stea Un dor nebun ne leag\u0103 iar\u0103\u015fi s\u0103 ne despart\u0103 simultan: E\u015fti o edenic\u0103 f\u00e2nt\u00e2n\u0103, de tine-s \u00eensetat<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18999"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18999"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18999\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19000,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18999\/revisions\/19000"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18999"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18999"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18999"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}