{"id":18995,"date":"2022-08-27T22:13:30","date_gmt":"2022-08-27T19:13:30","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18995"},"modified":"2022-08-27T22:13:30","modified_gmt":"2022-08-27T19:13:30","slug":"spatii-culturale-nr-32-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18995","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 32 (6)"},"content":{"rendered":"

C\u0103r\u0163i prezentate de:<\/strong><\/p>\n

Petre ISACHI<\/strong>
\n\"\"

Filologul \u015fi situarea \u00een mister a culturii*<\/strong><\/p>\n

\tEdi\u0163ia a II-a a volumului lui Mircea Filip, Cartea rom\u00e2neasc\u0103 veche \u00een biblioteca \u201eG. T. Kirileanu\u201d \u2013 Piatra Neam\u0163 (re)confirm\u0103 leg\u0103turile \u015fi influen\u0163ele de autoritate ale literaturii rom\u00e2ne, care \u2013 se \u015ftie \u2013 a urmat o evolu\u0163ie aparte, determinant\u0103 de fondul indigen \u015fi fondul str\u0103in de carte, de \u201efondul izvoditor\u201d, cum ar fi spus Lucian Blaga. Cu siguran\u0163\u0103, eruditul \u201ebibliotecar\u201d al Cancelariei regale a \u00een\u0163eles un prim paradox al fenomenului literar rom\u00e2nesc, vechimea \u015fi tinere\u0163ea literaturii rom\u00e2ne (care-i perpetueaz\u0103 semnifica\u0163ia metafizic\u0103, permanenta (re)semantizare \u015fi sincronizare cu Lumea) \u015fi a intuit c\u0103 \u201edarurile sale\u201d\/ c\u0103r\u0163ile vechi l\u0103sate din convingere \u015ftiin\u0163ific\u0103 urma\u015filor, vor rodi peste timp.
\n\tCui prodest literatura rom\u00e2neasc\u0103 veche? Din nefericire nu este o interoga\u0163ie pur retoric\u0103\u2026 \u00centrebarea chiar mi-a fost pus\u0103 \u00een ziua lans\u0103rii!? Tuturor celor care nu uit\u0103 necesitatea socratic\u0103 de a te cunoa\u015fte pe tine \u00eensu\u0163i, fenomen complex pentru individ \u015fi foarte complex pentru un neam\/ o societate. Cercet\u00e2nd cu acribia filologului \u201ezilele de \u2013 aur a scripturilor rom\u00e2ne\u201d, Mircea Filip s-a p\u0103truns de ideea renascentist\u0103, inoculat\u0103 cu altruismul omului tr\u0103it printre c\u0103r\u0163i (prieteni absolut one\u015fti, inclusiv c\u00e2nd te tr\u0103deaz\u0103), de enciclopedistul G. T. Kirileanu, c\u0103 izvoarele \u201eg\u00e2ndirii\u201d \u015fi r\u00e2urile \u201ede c\u00e2nt\u0103ri\u201d din cele 173 c\u0103r\u0163i vechi rom\u00e2ne\u015fti: \u201edin secolul al XVII-lea: 13, dintr-al XVIII-lea: 60 iar dintr-al XIX-lea: 100\u201d sunt \u00een esen\u0163\u0103, semne eterne ale capacit\u0103\u0163ii de asimilare a spiritului autohton, ce ne legitimeaz\u0103 prin leg\u0103turile\/ influen\u0163ele de autoritate, cunoa\u015fterea categoriilor abisale ale matricei stilistice \u015fi ne revel\u0103 dimensiunilor existen\u0163iale ale destinului creator rom\u00e2nesc. \u201eCatalogul\u201d lui Mircea F., reeditat gra\u0163ie Doamnei profesoare Genoveva Filip, dar \u015fi c\u0103rturarilor de elit\u0103: Constantin Trandafir, Constantin C\u0103lin, fo\u015fti colegi la Facultatea de Filologie, Universitatea \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d Ia\u015fi, scriitorului Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Jude\u0163ene \u201eG. T. Kirileanu\u201d, Neam\u0163, cercet\u0103torului G. P\u0103trar, academicianului Al. Zub, cercet\u0103toarei Antonia B\u0103lan, prietenului Viorel Savin etc. ,completeaz\u0103 fericit \u015fi necesar \u201eBibliografia rom\u00e2neasc\u0103 veche\u201d realizat\u0103 de Ion Bianu, Nerva Hodo\u015f , Dan Simionescu, oferind simultan, un posibil model ce ar putea fi urmat de noile promo\u0163ii de filologi, masteranzi, doctoranzi, doctori etc. Deja am c\u0103zut \u00een utopie!
\n\tMircea Filip a fost \u00een condi\u0163iile totalitarismului, un discipol atipic al \u201erisipei rodnice\u201d a c\u0103rturarului de excep\u0163ie care a fost \u201eMo\u015f Kirileanu\u201d, \u00een sensul constat\u0103rii academicianului Al. Zub: \u201eS-ar putea spune despre G.T. Kirileanu c\u0103 biografia \u00eei \u00eentrece opera, dac\u0103 via\u0163a c\u0103rturarului n-ar fi, \u00een cazul s\u0103u, ea \u00eens\u0103\u015fi oper\u0103, una dintre cele mai exemplare. Pu\u0163ini au depus mai mult\u0103 osteneal\u0103 ca el pe t\u0103r\u00e2mul c\u0103rtur\u0103riei \u015fi nimeni probabil nu s-a cheltuit mai generos pentru al\u0163ii. Risipa lui, dac\u0103 risip\u0103 a fost, e de aceea o risip\u0103 rodnic\u0103, una care a f\u0103cut ca darurile sale s\u0103 germineze \u00een mediul cu care a avut de-a face\u201d.
\n\t\u201eCartea rom\u00e2neasc\u0103 veche\u2026\u201d elaborat\u0103 de M. F. cu \u201eg\u00e2ndul c\u0103tre viitorime\u201d permite conservarea \u015fi studierea exhaustiv\u0103 a unui modus vivendi care ilustreaz\u0103 felul \u00een care fondul autohton reu\u015fe\u015fte s\u0103 se conserve\/ sublimeze, \u00een ciuda \u00eenstr\u0103in\u0103rii \u00een cele 173 c\u0103r\u0163i vechi contaminate fie de duhul\/ forma slavon\u0103 a culturii bizantine, fie de spiritul culturii romane, greco-romane, elino-romane etc. Lucr\u0103rile bibliografice descrise cu voin\u0163a \u015fi \u015ftiin\u0163a biblioteconomistului, de autorul bac\u0103uan, cu r\u0103d\u0103cini \u015fi \u00een Dorne\u015fti, Suceava, actualizeaz\u0103 prejudecata limbii vechi\/ sacre \u015fi prefigureaz\u0103 cu acribie filologic\u0103, influen\u0163ele, leg\u0103turile de autoritate \u015fi asimil\u0103rile din cultura bizantino-slavon\u0103 (vezi Facsimil 1-33, Indice alfabetic al lucr\u0103rilor bibliografiate, Indice de autori \u015fi traduc\u0103tori, Indice de nume \u015fi locuri, adenda) topite ulterior \u00een fondul activ al culturii contemporane. \u00cen mod cert, nu se poate deslu\u015fi clar semnifica\u0163ia ultim\u0103 a orizontului \u015fi stilului culturii autohtone, \u00een absen\u0163a unor bibliografii de literatur\u0103 veche, alc\u0103tuite dup\u0103 rigori \u015ftiin\u0163ifice. C\u0103r\u0163ile de tipul celei \u00eengrijite de scriitorul Viorel Savin \u015fi publicate de Editura Conta din Piatra Neam\u0163 ofer\u0103 sensul culturii rom\u00e2ne\u015fti, v\u0103zut ca un rezultat al interferen\u0163ei\/ conexiunilor fondului str\u0103in cu fondul indigen, al asimil\u0103rilor \u015fi sincroniz\u0103rilor succesive.
\n\t\u00cemi place s\u0103 cred c\u0103, asemenea lui G. T. Kirileanu, Mircea Filip s-a sim\u0163it, probabil, \u00eenc\u0103rcat cu un alt destin \u201edec\u00e2t al existen\u0163ei \u00eentru \u015fi pentru imediat\u201d, atunci (\u00een 1970) c\u00e2nd a publicat \u201eCartea rom\u00e2neasc\u0103 veche \u00een biblioteca \u201eG.T. Kirileanu\u201d. El a intuit \u00eenainte de a fi cuprins de \u201espectacolul abandonului \u015fi al ne\u00eemplinirii\u201d (Constantin C\u0103lin), un adev\u0103r blagian: cartea veche este \u201eexisten\u0163\u0103 \u00een mister \u015fi pentru revelare\u201d. Ea ad\u00e2nce\u015fte \u015fi eternizeaz\u0103 \u201e\u00eense\u015fi dimensiunile existen\u0163iale ale destinului creator\u201d (Lucian Blaga) de azi \u015fi de m\u00e2ine. Cele 173 de c\u0103r\u0163i rom\u00e2ne\u015fti vechi \u015fi altele de acest tip, din cele 4 vol., 1903-1944, alc\u0103tuite de Ion Bianu, Nerva Hodo\u015f \u015fi Dan Simionescu, cristalizeaz\u0103 punctul origo al devenirii \u015fi al sensului culturii rom\u00e2ne\u015fti, al muta\u0163iilor ontologice, al muta\u0163iilor estetice etc. de o imens\u0103 \u00eensemn\u0103tate simptomatic\u0103 pentru comparatism \u015fi pentru literatura viitorului.
\n\t\u00censcriind cultura rom\u00e2n\u0103 \u00een \u201ecartea facerii\u201d, crestoma\u0163ia de Texte vechi selectate din Fondul G.T.Kirileanu, de Mircea Filip confirm\u0103 ideea c\u0103 noi, cei de azi \u015fi de m\u00e2ine, nu tr\u0103im dec\u00e2t aparent \u201e\u00eentru \u015fi pentru imediat\u201d, \u00eenc\u00e2t \u201efondul izvoditor\u201d aflat \u00een Biblioteca condus\u0103 de Adrian Alui Gheorghe r\u0103m\u00e2ne \u201ede o fireasc\u0103 actualitate\u201d prin interferen\u0163ele culturale ce confer\u0103 unicitate matricei stilistice autohtone \u015fi semnifica\u0163ie metafizic\u0103 culturii.
\n\tStilul din cele 173 de c\u0103r\u0163i vechi posed\u0103\/ transmite semnifica\u0163ia unei dep\u0103\u015firi a imediatului \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, revel\u0103 o cenzur\u0103 transcendental\u0103 (din partea Marelui Anonim?) ce ne desparte fatal, de mister, de absolut. Se \u015ftie: Absolutul (Dumnezeu e suprastilistic!) nu are stil. Datorit\u0103 acestei duble finalit\u0103\u0163i a stilului din vol. \u201eCarte rom\u00e2neasc\u0103 veche \u00een biblioteca G.T. Kirileanu\u201d, filologul Mircea Filip salveaz\u0103 de la uitare, destinul creator al scriitorului etern, sortit s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ignorant \u00een afara misterului \u00een afara absolutului (\u201eprost ca linia dreapt\u0103: \u015fi pentru c\u0103 sf\u00e2r\u015fe\u015fte, \u015fi pentru c\u0103 nu sf\u00e2r\u015fe\u015fte\u201d, ar fi scris Constantin Noica), \u00eenc\u00e2t cele 173 de semne\/ ideograme l\u0103sate posterit\u0103\u0163ii, de eruditul G. T. Kirileanu sunt crea\u0163ii ce nu trebuie judecate dec\u00e2t dup\u0103 norme autonome, imanente lor, dup\u0103 poten\u0163ialit\u0103\u0163ile de contaminare a literaturii viitorului. Studiind stilurile celor 173 de c\u0103r\u0163i vechi selectate din Biblioteca G. T. Kirileanu ajungi la concluzia de sorginte blagian\u0103: sub unghi metafizic stilurile sunt echivalente. Aceast\u0103 echivalen\u0163\u0103 stilistic\u0103 asigur\u0103 situarea \u00een mister a culturii \u015fi a literaturii, asigur\u0103 muta\u0163iile ontologice \u015fi continuitatea \u00een discontinuitate. Blagian spus, asigur\u0103 permanent literaturii\/ culturii: \u201eexisten\u0163a \u00een mister \u015fi pentru revelare\u201d. Este ceea ce ne argumenteaz\u0103 \u015ftiin\u0163ific, filologul Mircea Filip, redactorul de carte: Viorel Savin \u015fi prefa\u0163atorul edi\u0163iei a II -a: Dr. Adrian Alui Gheorghe. Este un mod elegant, umanist, de a ne salva de disperare, blazare, dezgust, suficien\u0163\u0103, \u00eenstr\u0103inare, invidie, uitare etc.<\/p>\n

\t*Mircea Filip,<\/strong> Cartea rom\u00e2neasc\u0103 veche \u00een Biblioteca \u201eG.T. Kirileanu\u201d<\/em>, Piatra Neam\u0163. Bibliografie adnotat\u0103, Edi\u0163ia a II-a (\u00eengrijit\u0103 de Viorel Savin), Editura Conta, Piatra Neam\u0163, 2013. <\/p>\n

***<\/p>\n

Educa\u0163ia – un perpetuum ludic <\/strong> <\/p>\n

\tC\u0103r\u0163ile Tatianei Tapalag\u0103, adresate (pre)\u015fcolarilor, prefigureaz\u0103 prin \u201eboala socratic\u0103\u201d (cite\u015fte: vraja interoga\u0163iei d\u0103t\u0103toare de sens \u015fi semnifica\u0163ii, dar \u015fi arta de a con\u015ftientiza cititorul \u00een formare, de imposibilitatea r\u0103spunsului unic), prin insolitare \u015fi fictivizarea ludic\u0103, prin poetica titlurilor, prin \u00eenchiderea \u015fi deschiderea textelor lirice\/ epice, prin accesibilitatea limbajului \u015fi activarea unor coduri (social, cultural, moral, topografic, onomastic, religios), prin (co)rela\u0163ia fabuloas\u0103 \u00eentre instituirea lumii \u201ereale\u201d \u015fi instituirea universului fic\u0163ional, prin viziunea ludic\u0103 etc. , o \u015fcoal\u0103 de \u00een\u0163elepciune \u00een care \u201enu se \u015ftie cine d\u0103 \u015fi cine prime\u015fte\u201d.
\n\tAdres\u00e2ndu-se copiilor, cititori \u00een formare, autoarea mizeaz\u0103 pe starea de func\u0163ionare a titlurilor, pe capacitatea generativ\u0103 a acestora, \u00eenc\u00e2t lectorul intuie\u015fte rapid o analiz\u0103 a rela\u0163iilor dintre acestea \u015fi textele pe care le preced\u0103 \u015fi le anun\u0163\u0103: Anotimpurile. Fi\u015fe, povestiri, poezii pentru dragii mei copii, 2012; Antonime \u00een povestire \u015fi \u00een rime, 2009; Povestiri, ghicitori, poezii despre animale hazlii, 2008; Un b\u0103iat \u015fi o feti\u0163\u0103, 2009; Ce e bine, ce e r\u0103u?, 2009; 99 Ghicitori toate-n rime \u015fi culori, 2009; Ghici, ghicitoare despre animale, 2012; Flori \u015fi tot felul de lucruri simpatice \u00een ghicitori matematice, 2012; Animale simpatice \u00een ghicitori matematice, 2012; Fructe, legume \u015fi flori \u00een 60 de ghicitori, 2012; Fructe \u015fi legume simpatice \u00een ghicitori matematice, 2012 etc.
\n\tSecretul literaturii pentru copii \u2013 pe care Tatiana Tapalag\u0103 se pare c\u0103 l-a descoperit \u2013 este de \u201ea ie\u015fi din lectur\u0103 cu stim\u0103 sporit\u0103 pentru om\u201d (C\u0103linescu), \u00eenc\u00e2t autoarea urm\u0103re\u015fte programatic, cu acribie pedagogic\u0103, ca func\u0163ia artistic\u0103 a scriiturii s\u0103 integreze cele trei coordonate definitorii ale artei cuv\u00e2ntului (cognitiv\u0103 sau informativ\u0103, estetic\u0103, formativ\u0103), s\u0103 cultive la micul cititor, spiritul critic, obi\u015fnuin\u0163a analizei \u015fi a problematiz\u0103rii, plasticitatea spiritului poetic, spiritul de observa\u0163ie, limbajul, efectele benefice ale interoga\u0163iei etc.
\n\tAt\u00e2t \u00een Poezii, c\u00e2t \u015fi \u00een Povestiri scrise \u201epentru dragii mei copii\u201d, autoarea \u201ese copil\u0103re\u015fte\u201d abandon\u00e2ndu-se viziunii ludice, cu scopul de a restitui lumii de l\u00e2ng\u0103 noi \u015fi lumii din noi, sensibilitatea ingenu\u0103, specific\u0103 copil\u0103riei v\u0103zut\u0103 ca v\u00e2rst\u0103 a tuturor v\u00e2rstelor (v. Un b\u0103iat \u015fi o feti\u0163\u0103, C\u0103p\u015funica, A\u015ftept Pa\u015ftele s\u0103 vin\u0103, La cire\u015fe, Gur\u0103 casc\u0103 etc.). Scriitoarea \u00ee\u015fi propune s\u0103 arate copiilor \u201elumea cum este\/ Ca un joc \u015fi ca poveste\u201d (Nu uita\u0163i de Dumnezeu!) suger\u00e2nd contextual c\u0103 fiin\u0163ei \u00eei este imanent un instinct al jocului, \u00eenc\u00e2t educa\u0163ia, cultura, civiliza\u0163ia uman\u0103, se nasc \u201e \u00een joc \u015fi ca joc\u201d. Homo sapiens, homo faber \u015fi homo ludens se configureaz\u0103 simbolic \u00een copilul-personaj din Poezii, Povestiri \u015fi Ghicitori. Jocul \u0163ine at\u00e2t de oameni, c\u00e2t \u015fi de animale. A\u015fa se explic\u0103 caracterul fabulistic, alegoric \u015fi parabolic al textelor (v. Povestiri, ghicitori, poezii despre animale hazlii). Autoarea intuie\u015fte c\u0103 juc\u00e2ndu-se \u015fi povestind, spiritul formator al limbii\/ comunic\u0103rii sare din planul concret, \u00een idee (v. povestirile: Cu focul nu e de joac\u0103, Prietenul meu Pot, Suflet nevinovat, Oglind\u0103, oglinjoar\u0103, Juc\u0103ria preferat\u0103, Vulpea p\u0103c\u0103lit\u0103 de urs, Umfl\u0103\u0163il\u0103 etc.). Se mizeaz\u0103 pe axioma c\u0103 orice joc este \u00een primul r\u00e2nd \u015fi mai presus de toate, o ac\u0163iune liber\u0103 (v. Urechil\u0103). Lectura interactiv\u0103 este asigurat\u0103 prin joc, mai \u00eent\u00e2i \u00een Ghicitori \u015fi Poezii, tocmai pentru c\u0103 satisface idealuri de exprimare, idealuri sociale, educative, cognitive, estetice, religioase. \u00cenl\u0103untrul spa\u0163iului de joc (gr\u0103dini\u0163\u0103, \u015fcoal\u0103, familie, curte etc.) domne\u015fte o ordine proprie \u015fi \u201eabsolut\u0103\u201d. Orice abatere de la \u201eordine\u201d stric\u0103 jocul (de-a gr\u0103dini\u0163a, de-a \u015fcoala etc.), \u00eei denatureaz\u0103 caracterul, \u00eei suprim\u0103 valoarea estetic\u0103, moral\u0103, educativ\u0103 etc.
\n\t Voca\u0163ia Textului configurat de Tatiana Tapalag\u0103 este s\u0103 exprime binele \u015fi frumosul. Ca \u015fi ordinea (necesar\u0103 \u00een educa\u0163ie, \u00een \u015ftiin\u0163a lecturii\/ comunic\u0103rii, \u00een matematic\u0103 etc.), factorul estetic \u00eentrep\u0103trunde jocul \u00een toate aspectele lui. Se \u015ftie, jocul leag\u0103, dezleag\u0103, captiveaz\u0103 \u015fi con\u0163ine dou\u0103 \u00eensu\u015firi importante: ritmul \u015fi armonia. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, T.T. \u00ee\u015fi intituleaz\u0103 una din c\u0103r\u0163i: 99 de ghicitori, toate-n rime \u015fi culori, 2009. Alteritatea \u015fi secretul jocului ( poetic, didactic, sacru etc.) sunt exprimate de autoare \u00een deghizare. Aceast\u0103 disimulare poten\u0163eaz\u0103 cei doi poli ai st\u0103rii de spirit din timpul jocului didactic: exuberan\u0163a \u015fi extazul. Tatiana T. insinueaz\u0103 cu tact pedagogic, ideea de competi\u0163ie ca element principal al vie\u0163ii sociale. Citez la \u00eent\u00e2mplare, spre a-i oferi cititorului o secven\u0163\u0103 din retorica autoarei: \u201eCu privirea \u00een p\u0103m\u00e2nt\/ M\u0103 \u00eentreb eu cine sunt? \/Tata vrea s\u0103 fiu ca el,\/ Mama m\u0103 vrea ca Gigel.\/ Bunicul m\u0103 vrea viteaz,\/ Bunica un pic mai breaz.\/ Domnul meu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor\/ Vrea s\u0103 fiu inventator.\/ Cum sunt eu nu este bine,\/ Ce au oamenii cu mine? De ce nimeni nu m\u0103 vrea\/ Cum sunt eu, da, uite a\u015fa?!\u201d (Uite-a\u015fa!). Intuind c\u0103 jocul este \u201eprima poezie a lumii\u201d (Jean Paul) scriitoarea sugereaz\u0103 c\u0103 Educa\u0163ia, Cultura, Arta, \u015etiin\u0163a, Dreptatea \u201enu \u00eencep ca joc \u015fi nici din joc, ci \u00een joc\u201d (Huizinga, Homo ludens). Jocul \u015fi justi\u0163ia\/ morala din Textele Tatianei Tapalag\u0103 se practic\u0103 \u00eentr-o gr\u0103dini\u0163\u0103, \u015fcoal\u0103, familie etc., deci \u00een interiorul unui spa\u0163iu magic, iar judec\u0103torul este \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul\/ mama\/ tata\/ bunica\/ bunicul etc., cei care \u201ejudec\u0103\u201d\/ monitorizeaz\u0103 competi\u0163ia, duelul retoric\/ oratoric, promisiunea, adev\u0103rul, morala copilului etc. Preferin\u0163a scriitoarei din Bac\u0103u, pentru ghicitori aminte\u015fte de \u201eghicitoarea de supravie\u0163uire\u201d din basmele\/ miturile rom\u00e2ne\u015fti, adic\u0103 de un text magic de a c\u0103rui solu\u0163ie e condi\u0163ionat\u0103 \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a. R\u0103spunsul la \u00eentrebarea enigmistic\u0103 este o \u201esolu\u0163ie\u201d, o dezlegare a unui nod gordian, \u015ftiin\u0163ific, matematic, artistic etc., pe care educatorul l-a folosit, pentru a-l \u201elega\u201d pe copil. De aceea, solu\u0163ia corect\u0103, g\u0103sit\u0103 de copilul cititor, \u00een cele mai diverse domenii (corpul omenesc, animale s\u0103lbatice, legume, plante \u015fi flori, animale domestice, \u015ftiin\u0163e etc.) \u00eel face deodat\u0103, pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor s\u0103-\u015fi piard\u0103 puterea: \u201eInstalat \u00eentr-o rachet\u0103\/ Pleac\u0103 spre alt\u0103 planet\u0103\/ De acolo s-aduc\u0103 veste\/ Despre lumi extraterestre\u201d; \u201eCapul pe umeri \u00eel \u0163ine\/ \u015ei de vrei s\u0103-\u0163i fie bine\/ Iarna c\u00e2nd te joci afar\u0103\/ cu un fular \u00eel \u00eenf\u0103\u015foar\u0103\u201d. Ghicitorile sau \u00eentreb\u0103rile cu caracter enigmistic, din textele lirice sau din pove\u015fti, schi\u0163e, alegorii, mici parabole r\u0103m\u00e2n, f\u0103c\u00e2nd abstrac\u0163ie de efectul lor magic asupra copiilor, importante elemente polemice \u015fi agonale ce ajut\u0103 la formarea iubitorului de sapien\u0163ialitate, la formarea prin joc a spiritului competitiv. Arta poetic\u0103 din cele 12 c\u0103r\u0163i ale Tatianei Tapalag\u0103 este simultan \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, divertisment festiv, joc de societate, iscusin\u0163\u0103, punere la \u00eencercare, sarcin\u0103 enigmistic\u0103, catehism de \u00een\u0163elepciune, persuasiune, magie, previziune, \u00eentrecere. Pentru autoarea vol. Ce e bine, ce e r\u0103u?, poiesis este o func\u0163ie ludic\u0103 ce se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00eentr-un spa\u0163iu de joc al min\u0163ii, \u00eentr-o lume \u00een care mimesis-ul \u015fi phantasia creeaz\u0103 o lume nou\u0103 \u00een care poetul (la arabi, poetul e \u015ea\u2019 ir = \u015ftiutorul) exercit\u0103 asupra copilului, concomitent, func\u0163ie sacral\u0103 \u015fi literar\u0103\/ estetic\u0103. Astfel, poezia continu\u0103 func\u0163ia ei originar\u0103, de factor al culturii arhaice, ce se na\u015fte \u00een joc \u015fi ca joc.
\n\tMeritul incontestabil al perseverentei scriitoare pentru copii, Tatiana Tapalag\u0103 constat\u0103 \u00een faptul c\u0103 intuie\u015fte omniprezen\u0163a poeticului \u00een realitatea cotidian\u0103 \u015fi profeseaz\u0103 la catedr\u0103, o anume diploma\u0163ie sub form\u0103 ludic\u0103, cultiv\u00e2nd cu dezinvoltur\u0103 numeroase forme de exprimare ale poeziei (liric\u0103, epic\u0103, dramatic\u0103). Starea de spirit a jocului agonal este cea a distragerii, extazului, emula\u0163iei \u015fi competi\u0163iei. \u201eJocurile min\u0163ii\u201d imaginate de autoare \u015fi propuse spre decodificare cititorilor-copii, impun func\u0163ia personific\u0103rii, \u00eenc\u00e2t toate mijloacele poetice sunt cel mai bine \u00een\u0163elese (\u015fi problematizate didactic) ca func\u0163ii ludice. Implicit se creeaz\u0103 limbajul specula\u0163iei mistice, al oracolului, al magiei, al gratuit\u0103\u0163ii: \u201eIa te uit\u0103 ce miracol,\/ Ghioceii dau spectacol,\/ Topora\u015fi \u015fi viorele\/ Vin la spectacol \u015fi ele.\/ Sosesc p\u0103s\u0103ri c\u0103l\u0103toare\/ Ca fidele spectatoare.\/\u201d\u2026 (Prim\u0103var\u0103, te iubesc!). Astfel reprezentarea satisface nevoia de uluitor, de extraordinar, proprie copilului. Nevoia de nemaiv\u0103zut este o func\u0163ie tipic ludic\u0103, pe care T.T. o impune Textelor sale, cu scopul de a poten\u0163a \u201ejocurile inteligen\u0163ei\u201d. \u201eFacultas ludendi\u201d, capacitatea de a se juca, aplicat\u0103 concomitent ca principiu psiho-pedagogic \u015fi ca poiesis, domin\u0103 g\u00e2ndirea poetico-pedagogic\u0103, clasic\u0103 (frumos, bine, util) a Doamnei Tatiana Tapalag\u0103 \u015fi confirm\u0103 teza lui Huizinga c\u0103 educa\u0163ia, cultura, literatura sunt un perpetum ludic. Autorul celebrei c\u0103r\u0163i Homo ludens a intuit c\u0103 \u201eMintea omeneasc\u0103 nu se poate deschide din cercul magic al jocului dec\u00e2t \u00eendrept\u00e2ndu-\u015fi privirea spre tot ce e mai sf\u00e2nt\u201d. Ar fi, probabil, cea mai rodnic\u0103 direc\u0163ie \u2013 estetic vorbind \u2013 pe care ar trebui s-o urmeze talentata scriitoare pentru copii, Tatiana Tapalag\u0103.<\/p>\n


\nIon BELDEANU<\/strong>
\n\"\"

Dar ierburile?<\/strong><\/p>\n

El poate spune o alt\u0103 poveste
\nr\u0103m\u00e2n\u00e2nd de veghe printre fo\u015fnitoarele
\ncuvinte\/ Animal bl\u00e2nd, animal bl\u00e2nd
\ne tot ce \u00eengaim\u0103 \u00een afar\u0103 de timp
\n\u00eempotmolit \u00een timp<\/p>\n

Ar fi necesar\u0103 o jertf\u0103, poate
\ndar copilul vine singur \u015fi sigur de sine
\ncu pre\u0163ioasa lui piatr\u0103 \u00een palme<\/p>\n


\nLumina trece \u015fi nu-l r\u0103ne\u015fte<\/strong><\/p>\n

Oare de ce ierburile se-nnegureaz\u0103
\n\u015fi ale cui sunt aceste pitore\u015fti \u00eenveli\u015furi
\nclipocind peste serile
\naburite de sunete?<\/p>\n


\nZ\u00e2mbetul care te ap\u0103r\u0103<\/strong><\/p>\n

Totul se petrece dup\u0103 a\u015ftept\u0103rile tale
\nC\u00e2mpul e verde \u015fi diminea\u0163a sur\u00e2de
\naltfel zis nici o schimbare
\n\u00een derularea eternit\u0103\u0163ii<\/p>\n

Nu z\u00e2mbi memoria vede dar nu pierde nimic
\nfirul de ap\u0103 fluier\u0103 ferestrele<\/p>\n

Eu trec amestec\u00e2ndu-mi g\u00e2ndurile
\ndevin iarb\u0103 \u015fi vulturul
\nm\u0103 vede dac\u0103 nu cumva
\nm\u0103 \u015fi aude url\u00e2nd<\/p>\n

De ce n-a\u015f ie\u015fi p\u00e2n\u0103-n Dealul cel verde
\nde care tot mai mult
\ne iar\u0103\u015fi nevoie?<\/p>\n


\nChiot de var\u0103<\/strong><\/p>\n

Nici o \u00eenc\u00e2ntare
\nPeste malurile strig\u0103tului
\nn\u0103v\u0103le\u015fte ar\u015fi\u0163a
\nVei avea curajul s\u0103 morm\u0103i
\npentru c\u0103 iat\u0103 \u00eencepe Diminea\u0163a
\nprive\u015fte-o cum se leag\u0103n\u0103
\ndeasupra verii<\/p>\n

Firul de ap\u0103 fluier\u0103 peste ferestre<\/p>\n

Eu trec amestec\u00e2ndu-mi g\u00e2ndurile
\ndevin iarb\u0103 \u015fi vulturul m\u0103 vede
\ndac\u0103 nu cumva m\u0103 \u015fi aude url\u00e2nd<\/p>\n

De ce n-a\u015f ie\u015fi \u00een dealul cel verde
\npentru \u00eent\u00e2mplarea
\nde care chiar tu ai mai mult\u0103 nevoie?<\/p>\n


\n\u015ei nimic altceva<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd te afli \u00een fa\u0163a oglinzii
\nvrei s\u0103-\u0163i recompui existen\u0163a
\nchiar crezi c\u0103 e\u015fti altul
\n\u015ei ora\u015ful c\u00e2nt\u0103, vezi bine,
\nnumele t\u0103u fericit<\/p>\n

Dar cade ploaia, o, ploaia totdeauna neprev\u0103zut\u0103
\npeste ape trec amintiri
\ncu flori roze
\nDovad\u0103 t\u0103ietura ce-\u0163i desface palma
\n\u015fi strig\u0103 numai cuvinte albe
\npeste care alunec\u0103 iarba abandonat\u0103<\/p>\n

Atunci po\u0163i c\u00e2nta
\npo\u0163i crede c\u0103 vei pluti
\npeste trufa\u015fele nedumeriri ale Dimine\u0163ii<\/p>\n

\u015ei nimic altceva? Nu, desigur, nimic!<\/p>\n


\nDe ce te \u00eentrebi?<\/strong><\/p>\n

Ar putea fi capul meu de pierdut
\n\u00een mole\u015feala amiezii
\nNu z\u00e2mbi eu sunt acolo \u015fi observ
\ncum se apropie z\u0103pezile
\nn\u0103ucind r\u0103scrucile ora\u015fului<\/p>\n

Motiv pentru care
\ndevin ne\u00eemp\u0103cat \u00eentreb\u00e2nd
\n\u201eNu-i a\u015fa c\u0103 via\u0163a are gura \u00eens\u00e2ngerat\u0103?\u201d
\nceea ce vrea s\u0103 \u00eensemne
\nc\u0103 Poezia b\u00e2ntuie a\u015ftept\u0103rile
\n\u015fi nimeni n-o poate auzi
\np\u00e2n\u0103 nu cade izbit\u0103 nemilos?<\/p>\n

Atunci de ce te miri
\n\u015fi te \u00eentrebi ce-i cu sufletul acesta
\n\u00een care nepricepu\u0163i ne afund\u0103m?<\/p>\n


\nN-o vei prinde<\/strong><\/p>\n

Umbrele tale devin mai u\u015foare
\ndec\u00e2t aerul, semn c\u0103 vei c\u00e2nta
\npentru \u00eentoarcerea pi\u0163igoiului<\/p>\n

Nu-i a\u015fa c\u0103 sun\u0103 ciudat
\ndar mai ciudat\u0103 devine memoria
\nat\u00e2rnat\u0103 peste umbrele dimine\u0163ii
\natunci c\u00e2nd se ridic\u0103
\nmetaforele \u00een floare
\nspre a-\u015fi petrece plec\u0103rile
\nce alunec\u0103 spre ziua de m\u00e2ine
\nziua cea cu ochii alba\u015ftri
\nprecum speran\u0163a
\ndespre care se zice
\nceea ce nu trebuie s\u0103 \u015ftim<\/p>\n

Dar n-o vei prinde
\n\u015fi totul r\u0103m\u00e2ne la fel ca iluzia
\nori trezirea din zori.<\/p>\n


\nNici o schimbare<\/strong><\/p>\n

C\u00e2mpul e verde \u015fi diminea\u0163a sur\u00e2de
\nAltfel zis nici o schimbare
\n\u00een derularea eternit\u0103\u0163ii<\/p>\n

Nu z\u00e2mbi memoria nu pierde nimic
\nceea ce \u00eenseamn\u0103
\nc\u0103 uitarea st\u0103p\u00e2ne\u015fte realitatea<\/p>\n

Altfel spus nimic nu pare a fi
\nprea devreme
\nc\u00e2t sur\u00e2sul ce te ap\u0103r\u0103
\nst\u0103p\u00e2ne\u015fte uitarea.<\/p>\n


\nVirgil DIACONU<\/strong>
\n\"\"

Pagina de istorie <\/strong><\/p>\n

\u00cenc\u0103 o zi \u00eengropat\u0103 \u00een discursurile electorale
\ncare m\u0103 golesc de tot misterul picioarelor lungi \u015fi de piersic\u0103
\nce au trecut pe la mine asear\u0103\u2026 Pe str\u0103zi \u00eenflore\u015fte demen\u0163a.
\nPartidul saurienilor \u00ee\u015fi lanseaz\u0103 chiar acum pe pia\u0163a politic\u0103
\nultimele clone ideologice. Partidul saurienilor
\nmodifica\u0163i genetic p\u00e2n\u0103 la trandafirul din piept. <\/p>\n

Fire\u015fte, de aici, din timpul \u00een care privim,
\n\u00eenc\u0103 nu se vede c\u0103ma\u015fa de lemn \u00een care Viitorul st\u0103 \u0163eap\u0103n;
\nnici crucea de pe piept, \u00een form\u0103 de secer\u0103.
\nDe aici nu se aude dec\u00e2t discursul coco\u015fat al alesului
\ncare \u00eenc\u0103 mai lustruie\u015fte tresele care l-au pus pe soclu.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 o zi \u00een care nostalgicii ro\u015fii fac un pas mai \u00een fa\u0163\u0103 \u00een istorie.
\n\u00cenc\u0103 o zi \u00een care \u00eentunericul aprinde lum\u00e2n\u0103ri pentru Viitorul
\ndus de cur\u00e2nd la groap\u0103. \u00cen fine, patrio\u0163ii de serviciu
\nau reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 ordine \u00een cimitirul nostru cel de toate zilele.
\n\u015ei s\u0103 ne aduc\u0103 lini\u015ftea, mult a\u015fteptata lini\u015fte\u2026 <\/p>\n

Vulpea tricolor\u0103 a \u00eencheiat cu g\u0103inile democrate
\nTratatul de pace ve\u015fnic\u0103. A\u015fa c\u0103 de-acum \u00eenainte
\nvom putea s\u0103 dormim lini\u015ftite pe ou\u0103le noastre,
\na declarat na\u0163iunii reprezentanta g\u0103inilor democrate,
\nretr\u0103g\u00e2ndu-se discret \u00een cote\u0163ul ei \u015fi adormind imediat
\npe pagina de istorie\u2026 Chiar a\u015fa a declarat t\u00e2n\u0103ra lupt\u0103toare,
\nasigur\u00e2ndu-\u015fi \u00een acest fel un loc \u00een noul guvern.<\/p>\n

Circul e-n toi. \u015ei dac\u0103 ai r\u0103bdare po\u0163i vedea cum trece Istoria.
\nIat\u0103 ale\u015fii na\u0163iunii coco\u015fa\u0163i de tresele \u015fi misia lor pe p\u0103m\u00e2nt.
\nIat\u0103 corul l\u0103ud\u0103torilor c\u00e2nt\u00e2nd pe o singur\u0103 voce.
\nIat\u0103 vulpile comunitare cum adun\u0103 zi \u015fi noapte
\nou\u0103le r\u0103mase-n cuibare. O poli\u0163ie a cuibarelor
\ncare lucreaz\u0103 pentru igiena cote\u0163elor, a\u015fadar pentru patrie.
\nO poli\u0163ie primit\u0103 \u00een aplauzele cotcodacee.<\/p>\n

Numai eu aprind lum\u00e2n\u0103ri \u00een memoria paginii de istorie.
\n\u00cen memoria acestei pagini de istorie
\n\u00eengropat\u0103 de vie \u00een aplauzele tricolore. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u0103r\u0163i prezentate de: Petre ISACHI Filologul \u015fi situarea \u00een mister a culturii* Edi\u0163ia a II-a a volumului lui Mircea Filip,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18995"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18995"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18995\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18996,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18995\/revisions\/18996"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18995"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18995"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18995"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}