{"id":18987,"date":"2022-08-26T21:15:12","date_gmt":"2022-08-26T18:15:12","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18987"},"modified":"2022-08-26T21:15:12","modified_gmt":"2022-08-26T18:15:12","slug":"spatii-culturale-nr-32-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18987","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 32 (5)"},"content":{"rendered":"<p><strong>Doina CERNICA<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/08\/20-1-e1598112009940.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/08\/20-1-268x300.jpg\" alt=\"\" width=\"268\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-10214 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 268px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 268\/300;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/08\/20-1-268x300.jpg\" alt=\"\" width=\"268\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-10214\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>Mierl\u0103 mierie, Malta<\/strong><\/p>\n<p>Dup\u0103 zborul de noapte, \u00een care sau am auzit sau am visat povestea mierlei de aur din insuli\u0163a Filfla, o pas\u0103re gravat\u0103 pe lira maltez\u0103 retras\u0103  acum \u00een colec\u0163ii \u015fi \u00een amintire, pe care \u00eens\u0103 nimeni nici nu a v\u0103zut-o aievea, nici n-a ascultat-o, am aterizat pe Aeroportul Luqa, \u00een plin\u0103 lumin\u0103 \u015fi din clipa aceea i-am apar\u0163inut cu des\u0103v\u00e2r\u015fire c\u00e2t am r\u0103mas \u00een arhipelag. O lumin\u0103 f\u0103r\u0103 egal, \u00een amplu evantai de nuan\u0163e merg\u00e2nd de la orbitorul amiezii, al m\u0103rii, spre odihnitorul din  biserici \u015fi muzee, \u00eenv\u0103luind falezele dup\u0103 asfin\u0163it. Cu mieriul neschimb\u0103tor al calcarului \u015fi al timpului.<br \/>\nCum \u00eentotdeauna am preferat sta\u0163iunilor, capitalele, ora\u015fele mari pentru fream\u0103tul str\u0103zii \u015fi pentru oferta lor cultural\u0103, imediat dup\u0103 cazarea la ,,Excelsior\u201d, \u00een chiar vecin\u0103tatea por\u0163ii  La Vallettei, am am\u00e2nat bucuria imediat\u0103 a m\u0103rii pentru cel mai lung drum spre ea, strada Republicii, care str\u0103bate capitala insulei \u015fi a arhipelagului de la sud spre nord. Am luat-o la st\u00e2nga, urc\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 ziduri albe prinse \u00een plasa unor plante ag\u0103\u0163\u0103toare cu flori m\u0103runte, vi\u015finii cu miezul galben, p\u00e2n\u0103 am ajuns \u00een autogara autobuzelor portocalii care, \u00eempreun\u0103 cu ro\u015fiile cabine telefonice alc\u0103tuiesc,  prezentat\u0103 ca atare de ilustrate, ghiduri \u015fi ghizi, mo\u015ftenirea (vizibil\u0103) a Marii Britanii aici. \u015ei cum F\u00e2nt\u00e2na Tritonului ne face s\u0103 sim\u0163im brusc ar\u015fi\u0163a zilei, gust\u0103m primul produs al locului, ,,Kinnie\u201d, o b\u0103utur\u0103 r\u0103coritoare din portocale amare cu ierburi aromate. Trecem apoi podul peste \u015fan\u0163ul de ap\u0103rare de odinioar\u0103 \u015fi intr\u0103m emo\u0163ionate prin City Gate, engleza ca limb\u0103 str\u0103in\u0103 preferat\u0103 fiind o mo\u015ftenire colonial\u0103 probabil cu mult mai durabil\u0103 \u00een lumea de azi dec\u00e2t cabinele telefonice \u015fi autobuzele. \u00cens\u0103 \u00eent\u00e2lnit\u0103 pretutindeni pe firme \u00eempreun\u0103 cu malteza, deocamdat\u0103 nu pare a fi scos italiana din joc. Nu mi s-a \u00eent\u00e2mplat nic\u0103ieri s\u0103 nu primesc r\u0103spunsuri \u00een aceast\u0103 limb\u0103,  care domin\u0103 de altminteri cu tonalitatea ei melodioas\u0103 valurile de turi\u015fti \u00een permanent\u0103 curgere pe str\u0103zile ,,\u00een grilaj\u201d ale ora\u015fului. Nici nu e de mirare, Sicilia se afl\u0103 la mai pu\u0163in de o sut\u0103 de kilometri spre nord \u015fi orice itinerar turistic \u00een sudul Italiei are \u00een vedere \u015fi Malta, dup\u0103 cum Malta \u00ee\u0163i va propune negre\u015fit \u015fi o c\u0103l\u0103torie \u00een Taormina, la Etna, \u00een Catania. Dar apropo de italian\u0103, dou\u0103 tinere olandeze m-au rugat s\u0103 le ar\u0103t cum se scrie ,,ti amo\u201d cu o carioc\u0103 pe bra\u0163ul uneia din ele decorat cu aceea\u015fi declara\u0163ie \u015fi \u00een alte limbi. Am f\u0103cut-o cu pl\u0103cere, ghicind c\u0103 pun la cale o n\u0103stru\u015fnicie a v\u00e2rstei, dup\u0103 care le-am spus c\u0103 suntem rom\u00e2nce. Vor s\u0103 adaug \u015fi ,,te iubesc\u201d? Au b\u0103tut din palme, \u00eenc\u00e2ntate.<br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/4-1-e1661537553465.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-1\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/4-1-210x300.jpg\" alt=\"\" width=\"210\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-18990 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 210px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 210\/300;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/4-1-210x300.jpg\" alt=\"\" width=\"210\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-18990\" \/><\/noscript><\/a><br \/>\n\u00cenaint\u0103m alene,  abordate discret  de localnice cu invita\u0163ii, la un salon de cosmetice \u2013 mai ales pentru tatuaje, la  un centru artizanal, la un magazin abia inaugurat, dar \u015fi de un mic grup de participan\u0163i la festivalul vinului \u00een curs de desf\u0103\u015furare, cu mostre din recoltele lor prezente \u00een competi\u0163ie.<br \/>\nVinuri italiene, fran\u0163uze\u015fti, \u00eemp\u0103m\u00e2ntenite aici, \u00eenfloresc al\u0103turi de cele locale, ro\u015ful ,,gellewza\u201d, albul ,,ghirghentina\u201d. \u00cei ascult\u0103m atente, \u00eenainte de a refuza politicos, dornice s\u0103 le identific\u0103m limba aparte, cu multe elemente arabe, dar \u015fi cu sintagme italiene, engleze\u015fti. O limb\u0103 semit\u0103 cu alfabet latin. O limb\u0103 aspr\u0103, ciudat\u0103, \u00een care din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u0163\u00e2\u015fne\u015fte ceva cunoscut.<br \/>\n\u00centr-un fel nedefinit, ea se potrive\u015fte cu exponatele Muzeului Na\u0163ional de Arheologie, amenajat \u00een fostul Han al Cavalerilor Maltezi din Provence, construit \u00eentre 1571 \u015fi 1575, cea mai important\u0103 re\u015fedin\u0163\u0103 a lor, av\u00e2ndu-l arhitect pe genialul Girolamo Cassar. Faptul c\u0103  ne-a ie\u015fit \u00een fa\u0163\u0103  \u00een primul nostru colind pe strada Republicii \u015fi c\u0103 nu am rezistat impulsului de a-l vizita imediat s-a dovedit inspirat: am putut admira \u00eent\u00e2i \u00een original cele mai frumoase dintre cele mai valoroase descoperiri din templele megalitice ale Maltei, \u00eenlocuite de copii \u00een siturile  \u00een care accesul turi\u015ftilor este permis. Cum ni s-a \u00eent\u00e2mplat nou\u0103 peste c\u00e2teva zile la Tarxien, acolo unde \u00een 1914 un localnic   s-a lovit \u00een dorin\u0163a lui de a-\u015fi face o gr\u0103din\u0103 pe terenul de l\u00e2ng\u0103 cas\u0103 de stranii, enorme  blocuri de piatr\u0103. S\u0103p\u0103turile arheologilor au dus \u00een urm\u0103torii trei ani la scoaterea la lumin\u0103 a mai multor temple de la sf\u00e2r\u015fitul neoliticului, din cel de sud provenind celebra zei\u0163\u0103-mam\u0103,  mai exact jum\u0103tatea inferioar\u0103 a unei crea\u0163ii de aproape trei metri \u00een\u0103l\u0163ime. Ciprian, studentul care coloreaz\u0103 cu propriile comentarii informa\u0163iile ghidului maltez, presupune cu non\u015falan\u0163a v\u00e2rstei c\u0103 trebuie s\u0103 fi ar\u0103tat ca un lupt\u0103tor sumo sau ca o creatur\u0103  hermafrodit\u0103. Alte \u015fapte,,gr\u0103sane\u201d, zei\u0163e ale fertilit\u0103\u0163ii au fost g\u0103site la Hagar Qim, \u015fi tot aici, ,,Venus din Malta\u201d, dar cea mai tulbur\u0103toare, nici c\u00e2t o palm\u0103, este ,,Femeia adormit\u0103\u201d din Hipogeu, din impresionantul templu troglodit subteran, s\u0103pat \u00een st\u00e2nc\u0103 la Hal-Saflieni. Acestei bijuterii delicate, Muzeul i-a acordat un spa\u0163iu special, femeia viseaz\u0103 sub raza unei lumini bl\u00e2nde, ocrotitoare, punerea \u00een scen\u0103 este at\u00e2t de inspirat\u0103, \u00eenc\u00e2t instinctiv \u00ee\u0163i \u0163ii respira\u0163ia: nimic nu trebuie s\u0103 stinghereasc\u0103 odihna f\u0103pturii de piatr\u0103 cu fragilit\u0103\u0163i de fluture.<br \/>\nC\u00e2nd am ie\u015fit din Muzeu, nimic nu se schimbase din curgerea str\u0103zii spre mare, noi \u00eens\u0103 parc\u0103 preluasem ceva din istovirea for\u0163ei umane la cople\u015fitoarele construc\u0163ii ale preistoriei. A\u015fa \u00eenc\u00e2t, pentru c\u0103 dintotdeauna c\u0103r\u0163ile fac bine, am intrat pe u\u015fa \u00eengust\u0103, dar primitor deschis\u0103 a unei libr\u0103rii, cobor\u00e2nd c\u00e2teva trepte \u015fi p\u0103trunz\u00e2nd \u00eentr-o sal\u0103 nea\u015fteptat de plin\u0103, cu rafturi  c\u00e2t pere\u0163ii. \u015ei pentru c\u0103 nimic nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, ridic\u00e2ndu-m\u0103 pe v\u00e2rfuri ca s\u0103 ajung la cotorul uneia de pove\u015fti malteze, am scos-o pe cea de al\u0103turi: povestea ,,maltezului\u201d. A celui care evadat de la castelul d\u2019If \u015fi pescuit de o corabie genovez\u0103 s-a prezentat ca fiind de aici. A ,,Contelui de Monte Cristo\u201d.<br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/5-1-e1661537652849.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-2\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/5-1-210x300.jpg\" alt=\"\" width=\"210\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-18991 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 210px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 210\/300;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/5-1-210x300.jpg\" alt=\"\" width=\"210\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-18991\" \/><\/noscript><\/a><br \/>\n\u015ei un  espresso, \u015fi o oranjad\u0103 fresca, la o m\u0103su\u0163\u0103 de la Cordina, sub una din zecile de umbrelu\u0163e ale gr\u0103dinii din fa\u0163a Bibliotecii Na\u0163ionale, \u015fi a Reginei Victoria, prind bine \u00eentr-o astfel de plimbare de-a lungul coloanei vertebrale a acestei a\u015fez\u0103ri recunoscute din 1980 ca valoare cultural\u0103 a umanit\u0103\u0163ii \u015fi ocrotite ca atare de UNESCO. Regina, lucrare din 1897  a sculptorului sicilian Giuseppe Valenti, \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 aerul majestuos, \u00een ciuda porumbeilor care i se a\u015faz\u0103 dezinvolt pe cre\u015ftet \u015fi de\u015fi pia\u0163a \u00een care aici strada Republicii \u00ee\u015fi \u00eeng\u0103duie cel de-al doilea respiro dup\u0103 cel de l\u00e2ng\u0103 faimoasa Co-Catedral\u0103 a Sf\u00e2ntului Ioan a fost rebotezat\u0103 a Republicii, \u015fi localnicii, \u015fi vizitatorii continu\u0103 s\u0103 o numeasc\u0103 a Reginei. Dar nu at\u00e2t Regina, c\u00e2t, \u00een spatele ei, severa Bibliotec\u0103 Na\u0163ional\u0103 \u00eencerc s\u0103 o prind cu aparatul foto, f\u0103r\u0103 s\u0103-i cuprind ansamblul, pe jum\u0103tate ascuns sub aripile umbrelu\u0163elor, care pentru o clip\u0103 \u00eemi evoc\u0103 un stol de manuscrise eliberate din umbra \u00eenc\u0103perilor ei pentru un zbor sub soare, cu briza Mediteranei \u00een piept. Dar alung imediat din minte imaginea poetic\u0103 a unui astfel de cataclism, cele circa 4 milioane de documentele pe care le p\u0103streaz\u0103 sunt o veritabil\u0103 comoar\u0103, \u00eentre acestea afl\u00e2ndu-se, de pild\u0103, cel prin care Carlos Quintul, cu aprobarea papei, a donat  Malta \u00een 1530 Ordinului Cavalerilor Ioani\u0163i, r\u0103t\u0103citori pe m\u0103ri dup\u0103 alungarea lor din Rodos de c\u0103tre Soliman Magnificul, Malt\u0103 pe care o vor duce la o maxim\u0103 \u00eenflorire, \u00eenainte ca, sili\u0163i de Napoleon, s\u0103 o p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u00een 1798 pentru a se stabili definitiv \u00een Roma,  \u00een dou\u0103 propriet\u0103\u0163i malteze  pe teritoriul statului italian.<br \/>\nApropiindu-ne de Palatul Marilor Mae\u015ftri, apari\u0163ie brusc\u0103 \u00een curgerea str\u0103zii, spre deosebire de cel somptuos, pus \u00een valoare de \u00een\u0103l\u0163imea unei coline, de la Rodos, ne oprim pentru o scurt\u0103 privire \u00een urm\u0103, ca s\u0103 revedem dou\u0103 din celelalte \u015fapte hanuri concepute de Girolamo Cassar pentru ,,limbile\u201d Ordinului, cel al Italiei, pe strada Negustorilor,  paralel\u0103  cu a Republicii, care g\u0103zduie\u015fte Oficiul de Turism, \u015fi, \u00eendeosebi, cel al Castiliei, Leonului \u015fi Portugaliei, ast\u0103zi sediul \u015fefului de guvern, permanent c\u0103utat pentru o fotografie pe treptele de la intrare, str\u0103juit\u0103  de dou\u0103 tunuri, fire\u015fte, piese istorice. Verdele pomilor din fa\u0163\u0103 \u015fi verdele lemn\u0103riei ferestrelor pe ocrul zid\u0103riei \u00eendulce\u015fte aerul solemn al fa\u0163adei, astfel c\u0103 \u015fi cele dou\u0103 tunuri, ca pretutindeni \u00een Malta leii ei emblematici, au o somnolen\u0163\u0103 vis\u0103toare. Palatul Marilor Mae\u015ftri \u00eenseamn\u0103 azi Pre\u015fedin\u0163ia \u015fi Parlamentul, dar \u015fi un important spa\u0163iu muzeistic deschis vizitatorilor. Din cele dou\u0103 intr\u0103ri impozante din Strada Republicii, una mereu deschis\u0103 decupeaz\u0103 pentru ochii trec\u0103torilor priveli\u015ftea cur\u0163ii interioare cu statuia de bronz a lui Neptun. \u00cenainte de a p\u0103trunde sub arcada ei, \u00eent\u00e2rziem pu\u0163in, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 descifr\u0103m con\u0163inutul pl\u0103cilor comemorative dedicate unor evenimente \u00eensemnate din via\u0163a arhipelagului: declararea Independen\u0163ei la 21 septembrie 1964, plecarea ultimilor militari britanici la 31 martie 1979, proclamarea Republicii la 13 decembrie 1974. De la 1 mai 2004, Malta  este membr\u0103 a Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2008 a trecut la moneda ei, euro. \u0162in \u00een palm\u0103 trei, cu reversul na\u0163ional (aversul fiind european, comun tuturor \u0163\u0103rilor UE): una micro, de 0,01 euro, cu imaginea altarului unui templu preistoric, Mnajdra (3600 \u00ee. Hr.), o alta, \u015fi aceasta micu\u0163\u0103, de 0,5 euro, cu stema Maltei (steagul na\u0163ional, o coroan\u0103 mural\u0103, o ramur\u0103 de m\u0103slin \u015fi una de palmier) \u015fi dou\u0103 care acoper\u0103 (par\u0163ial) costul biletului, de un euro \u015fi doi euro, stema Ordinului \u2013 crucea maltez\u0103. Urc\u0103m la etajul I \u015fi str\u0103batem un culoar str\u0103juit de armuri ca de ni\u015fte \u00eenz\u0103ua\u0163i cavaleri. Ca de ni\u015fte cavaleri  atemporali. Sala Armelor, Sala Tronului, Sala Ambasadorilor,  tablouri, exponate atractive \u015fi informa\u0163ii pe m\u0103sur\u0103 pentru grupul nostru amestecat: Regina Elisabeta II \u015fi-a petrecut aici dou\u0103 din s\u0103pt\u0103m\u00e2nile lunii de miere \u015fi a revenit de mai multe ori, Malta fiind una din \u0163\u0103rile \u00een care se simte bine, jil\u0163ul folosit de pre\u015fedintele statului \u00een ocazii oficiale, la Anul Nou, de exemplu, portretul Maestrului c\u0103ruia ora\u015ful i-a mo\u015ftenit numele, La Vallette, \u00een Sala Verde, antecamera S\u0103lii Ro\u015fii \u00een care sunt primi\u0163i papii, pre\u015fedin\u0163ii, capetele \u00eencoronate. \u015ei, \u00een sf\u00e2r\u015fit, ceea ce ne-am dorit cel mai mult, Sala Tapiseriilor Gobelins, singura nefolosit\u0103 \u00een zilele noastre, doar admirat\u0103 cu superbele sale lucr\u0103ri pentru care pictorii maltezi au fost trimi\u015fi pe trei continente pentru desene chiar la fa\u0163a locului. Expuse din anul 1710, ele sunt \u00eenv\u0103luite \u00eentr-o perpetu\u0103 \u00eenserare, spa\u0163iul este, \u00eempreun\u0103 cu cel al ,,Femeii dormind\u201d, unul din pu\u0163inele din Malta \u00een care lumina atinge asemenea acorduri joase, devenind aproape un susur. Arbori, flori, fructe, p\u0103s\u0103ri exotice, ceea ce deslu\u015fim se \u00eentrege\u015fte \u00een \u00eenchipuire \u015fi nimic nu poate fi mai frumos!<br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/6-1-scaled-e1661537638191.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-3\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/6-1-300x225.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"225\" class=\"alignnone size-medium wp-image-18989 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 300px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 300\/225;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/6-1-300x225.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"225\" class=\"alignnone size-medium wp-image-18989\" \/><\/noscript><\/a><br \/>\nDe\u015fi sentimentul permanent a fost al str\u0103zii cobor\u00e2nd spre mare, iar  spre cap\u0103t trotuarul s-a preschimbat \u00een trepte descendente, c\u00e2nd am ajuns la sf\u00e2r\u015fitul ei, Fortul Sf. Elmo, ap\u0103rat de bastioane, ne-a obligat s\u0103 urc\u0103m c\u00e2t spre necuprinderea m\u0103rii, c\u00e2t spre timpul vechi al veghii f\u0103r\u0103 odihn\u0103, al ochilor f\u0103r\u0103 pleoape de paz\u0103 ora\u015fului, insulei, arhipelagului. Izolat, \u00eensingurat, dar apar\u0163in\u00e2nd deopotriv\u0103 lumii.  Dac\u0103 \u00een primul R\u0103zboi Mondial, Malta a fost supranumit\u0103 ,,infirmiera Mediteranei\u201d  pentru curajul \u015fi ajutorul s\u0103u, \u00een 1942, c\u00e2nd a rezistat sutelor de raiduri aeriene, refuz\u00e2nd s\u0103 capituleze, \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat admira\u0163ia lumii \u00eentregi \u015fi a fost decorat\u0103 de regele George al VI-lea: ,,\u00cen onoarea acestui brav popor, se confer\u0103 Crucea Sf\u00e2ntului Gheorghe insulei-fort\u0103rea\u0163\u0103 Malta, ca o m\u0103rturie a devotamentului \u015fi eroismului s\u0103u, care va r\u0103m\u00e2ne vestit \u00een istorie\u201d. Ast\u0103zi, nobila Cruce se afl\u0103 \u00een Muzeul R\u0103zboi din fort \u015fi totodat\u0103 pe drapelul na\u0163ional al \u0163\u0103rii.<br \/>\nSt\u0103m pe terasa larg\u0103 a camerei de hotel, cu marea m\u0103rginit\u0103 mi\u015fc\u0103tor de ambarca\u0163iunile Portului Marsamxett, \u00eentotdeauna cele ale locurilor cu ochiul norocului, al destinului zugr\u0103vit la pror\u0103, \u00eenconjurate de mireasma am\u0103ruie a Mediteranei \u015fi de cea dulce a unei p\u00e2ini calde, ftira maltez\u0103. Dup\u0103 spectaculosul apus de soare de nici zece minute, \u00een r\u0103gazul de acomodare \u00een care vezi mai bine, mai mult dec\u00e2t ai s\u0103 z\u0103re\u015fti la limpezirea privirii, sim\u0163im cum femeia dormind de milenii \u00ee\u015fi ridic\u0103 u\u015for capul \u015fi sur\u00e2de: a auzit \u00een somn  mierla mierie de pe Insula Filfla c\u00e2nt\u00e2nd.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nDaniel NICOLESCU<\/strong><\/p>\n<p><strong>Hierofanie omanez\u0103  <\/strong>                       <\/p>\n<p>A\u0219a cum Iisus Hristos, biruitor \u00een confruntarea cu ispititorul, este slujit \u00een pustiu de c\u0103tre \u00eenger, poeta Camelia Iuliana Radu este ajutat\u0103 de har divin \u0219i inspira\u021bie, (scriind volumul de poeme, intitulat Oman, ap\u0103rut \u00een 2012 la Editura Karta-Graphic, din Ploie\u0219ti),  s\u0103 intuiasc\u0103, cu sufletul ei de artist sincretic, c\u0103 de\u0219ertul, \u00een care a vie\u021buit o vreme, poate fi un loc propice revela\u021biilor; ea descoper\u0103 c\u0103 sacrul se manifest\u0103 prin hierofanii, iar acestea, la r\u00e2ndu-le, \u00eentemeiaz\u0103 ontologic lumea. Folosindu-se de elementele, \u00een aparen\u021b\u0103 profane, de\u0219ertul, nisipul, c\u0103milele \u0219i curmalii, arborele de t\u0103m\u00e2ie, plaja, povestea s\u0103ge\u021bii, toiagul, ora\u0219ele \u0219i palatele, istoria \u0219i credin\u021bele oamenilor, femeia de\u0219ertului, miresmele \u0219i culorile specifice locului, autoarea realizeaz\u0103 prin imagini originale un spa\u021biu liric \u00een care acestea \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai apar\u021bin\u0103 profanului, iar sacrul poate fi tr\u0103it \u0219i ca transcendent, \u0219i ca imanent, st\u0103ri contrare ce dau na\u0219tere, prin cele patru secven\u021be lirice ale c\u0103r\u021bii (Peisaje din Oman, Povestea de\u0219ertului, Fire de nisip, Confesiuni)  unei tensiuni lirice paradoxale din care \u021b\u00e2\u0219ne\u0219te poezia, n\u0103sc\u0103toare de vise \u00een cuvinte (Plimbare prin Matrah, noaptea). De\u0219i nu transpun grafic imaginea poetic\u0103, \u00een cele 33 de crochiuri, apar\u021bin\u00e2nd autoarei, sensul\/sugestia poemelor intr\u0103 \u00een rezonan\u021b\u0103 cu semantica desenului, cre\u00e2nd cititorului momente superbe de reverie \u0219i \u00eenc\u00e2ntare estetic\u0103.<br \/>\nRealitatea ultim\u0103 \u0219i beatitudinea, la fel ca \u00een Coran, natura readus\u0103 la starea originar\u0103 a fiin\u021bei sunt poemizate\/tr\u0103ite \u00een termeni de gr\u0103din\u0103: Binecuv\u00e2ntate sunt stelele prezentului\/ c\u00e2nd stau de veghe \u00een nisipuri.\/ Desenate \u00eentre mun\u021bi,\/ semnele lor z\u0103mislesc albe gr\u0103dini\/ ale p\u0103cii\/ \u00een care fo\u0219nesc proaspete\/proiecte (Sharia); Priveam gr\u0103dinile nop\u021bii\/ cum sc\u0103p\u0103rau \u0219i ardeau bucuria\/ \u00eenfoiate\/ de parc\u0103 lumea cre\u0219tea\/ \u00een fiecare felinar aprins (Plimbare prin Matrah, noaptea).<br \/>\n Aidoma misticii cre\u0219tine, poeta mut\u0103 simbolismul rodiilor \u00een plan spiritual, asociindu-l cu dispozi\u021bia aproape magic\u0103 a cuvintelor, care aduc \u00een mintea receptorului o suit\u0103 de ecouri, ce deschid o larg\u0103 vedere ochiului interior \u0219i, exalt\u00e2nd spiritul, \u00eel ridic\u0103 deasupra lumii materiale: umbra \u00een pove\u0219ti e asul printre rodii de cuv\u00e2nt,\/ stele de vr\u0103jit ad\u00e2ncul are magul \u00een cuv\u00e2nt (Arabesc); F\u0103r\u0103 cuv\u00e2nt\/ nici o pas\u0103re\/ doar pietre uria\u015fe\/ pov\u00e2rnite \u00een oala de\u015fertului (Fire de nisip \u2013 3).<br \/>\nS\u0103rutarea dintre cuv\u00e2nt \u0219i natura uman\u0103, ca simbol al \u00eentrup\u0103rii, sugereaz\u0103 ideea c\u0103 hierofania nu indic\u0103 un sens unic, a\u0219a cum pare la prima vedere: \u0218al cu model omanez (&#8230;) s\u0103rut\/ brodat cu soare pe o fa\u021b\u0103\/ (&#8230;)\/ C\u00e2nd \u00eel \u00eentorc\/ scriu pe cer poeme\/ te chem\/ sub acoperi\u0219ul unui s\u0103rut \/ cuvintele \u00eencol\u021besc galaxii.  \u015etim c\u0103 la \u00eenceput a fost Cuv\u00e2ntul, acel Cuv\u00e2nt care devine sinonim cu crea\u021biunea, cu eternitatea: Cuv\u00e2ntul t\u0103u s\u0103 fie al eternit\u0103\u021bii (\u00cenv\u0103\u021b\u0103torul). La Camelia Iuliana Radu   Cuv\u00e2ntul  devine sinonim cu duhul s\u0103u, deci cu ceea ce simte, iar \u00een cele din urm\u0103 cu g\u00e2ndul s\u0103u, devenit poezie prin transfigurarea realit\u0103\u021bii, a profanului \u00eentr-o zon\u0103 de sacralitate prin aceea\u0219i hierofanie.<br \/>\nPovestea de\u0219ertului ne \u00eenva\u021b\u0103, dac\u0103 poezia ne poate \u00eenv\u0103\u021ba ceva, c\u0103 nu exist\u0103 o mai bun\u0103 cale de a ne alina condi\u021bia trec\u0103toare, de a opri scurgerea timpului, dec\u00e2t puterea de a ordona visuri \u0219i de a le \u00eentrupa prin Poveste. Lumea trec\u0103toare se resoarbe, ca o vraj\u0103, \u00een Poveste, oferindu-ne iluzia de a avea ce nu avem, dar mai ales de a fi ceea ce, \u00een realitatea profan\u0103, nu suntem: Azi\/ ramele scr\u00ee\u0219nesc \u0219i se sparg\/ din ele se revars\u0103 pietre \u0219i ramuri de curmal\/ nisipul\/ \u00een care a r\u0103mas lumina\/ \u0219i o voce necunoscut\u0103\/ povestind (Desp\u0103r\u021bire de Nizwa). Visul, iluzia, realizeaz\u0103 comunicarea dintre sacru \u0219i profan, trecerea obiectului \u00een hierofanie devenind transubstan\u021biere: Cuf\u0103rul nop\u021bii se deschide,\/ \u0219iraguri de iluzii\/ zorn\u0103ie \u00een palme\/ cump\u0103r\u0103tori \u0219tiutori se tocmesc\/ pentru un vis ( Bazar); arome rare \u00eennoad\u0103\/ aerul cu funde \u00eenstelate\/ pe cre\u0219tetul viselor\/ c\u00e2ntec de mir (Al Sawadi); La marginea nop\u021bii\/ \u00eent\u00e2lnesc marea\/ cu spatele la \u021b\u0103rm o g\u0103sesc\/ at\u00e2t de fragil\u0103 de parc\u0103\/ e doar \u00eenchinare\/ \u0219i vers (Bandar-Al  Jissah).<br \/>\nEul liric al Cameliei Iuliana Radu are o imperioas\u0103 nevoie de a se instala \u00een structura cosmic\u0103 a fiin\u021bei, nevoie ilustrat\u0103 prin \u00eencercarea recuper\u0103rii \u0219i consacr\u0103rii leg\u0103turii dintre microcosmos \u0219i macrocosmos, dintre om \u0219i univers. Cosmomorfismul se manifest\u0103 prin dorin\u021ba ardent\u0103 de a sta de vorb\u0103 cu \u00eengerii, creaturi \u00een care apare deja des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 transformarea vizibilului \u00een invizibil, proces hierofanic prin excelen\u021b\u0103: a\u0219 sta\/ sub poleita cupol\u0103\/ de vorb\u0103 cu \u00eengerii\/ p\u00e2n\u0103 la r\u0103s\u0103rit (Al Sawadi); Un \u00eenger b\u0103tr\u00e2n\/ s\u0103de\u0219te semin\u021be \u00een nisip.\/ (&#8230;) \u00cen Salalah,\/ Dumnezeu l\u0103crimeaz\u0103\/ din arborele de t\u0103m\u00e2ie\/ doar cer albastru (Salalah). Prin hierofanie se manifest\u0103 \u0219i complementaritatea timpului sacru, echivalent cu eternitatea, cu timpul profan, ireversibil, \u00eensemn\u00e2nd devenire: C\u00e2ndva, lumina venit\u0103 din soare\/ era un paliativ\/ dar despre acele vremuri nu mai \u0219tie nimeni\/ chiar \u0219i pietrele au pe deasupra\/ giulgiul altei istorii.\/ Pe muchia timpului se \u00eentrez\u0103re\u0219te\/ marginea dospit\u0103 a unei oglinzi\/ peste ea trec stranii cuvinte\/ \u00een colonii de lumin\u0103 b\u0103laie (Trecerile timpului). O nostalgie a Paradisului, pierdut odat\u0103 cu c\u0103derea \u00een timp, b\u00e2ntuie universul liric din Oman;  se produce nediferen\u021bierea originar\u0103, steril\u0103, \u00eentinderea superficial\u0103 simbolizat\u0103 \u00een Islam de De\u0219ert. Poeta simte dureros cum Omul devine un orb, incapabil s\u0103 \u00eentrez\u0103reasc\u0103 Fiin\u021ba divin\u0103 ascuns\u0103 \u00een\u0103untrul aparen\u021belor domestice. Lini\u0219tea, care cade grea peste lume,  devine un preludiu al deschiderii spre revela\u021bie, un adev\u0103r primordial, prin care Fiin\u021ba poate reg\u0103si  starea adamic\u0103 dintru \u00eenceputuri: Glasurile se topesc f\u0103r\u0103 amintire,\/ nici firele de nisip de sub pa\u0219i\/ nu se aud,\/ e\u0219ti singurul locuitor de pe Terra,\/ e\u0219ti primul. T\u0103cerea poate conferi lucrurilor m\u0103re\u021bie \u0219i poate reinvesti Omul, desacralizat, comparat cu casa mobilat\u0103 greoi, \u00eenghesuit\u0103 de cultur\u0103, cu atributele divine, d\u0103ruite acestuia la Facere: t\u0103cerea e\u0219ti chiar tu,\/ Devii f\u00e2nt\u00e2n\u0103 \u00eenecat\u0103 \u00een cer, din care urc\u0103 zvonurile\/\u00eenceputului (Plaja Shatti-al Qurum \u2013 versiunea pentru europeni).<br \/>\nPuterea de simbolizare a culorilor se asociaz\u0103 fericit cu sentimentul de  dezm\u0103rginire, ca experien\u021b\u0103 interioar\u0103 provocat\u0103 de \u00eent\u00e2lnirea cu spa\u021biul omanez. Pescarul, ca apostol al Domnului, Mai t\u00e2n\u0103r ca oric\u00e2nd, albastrul va locui \u00een el\/ pe\u0219tii vor veni singuri\/ f\u0103r\u0103 n\u0103vod . Albastrul, cea mai imaterial\u0103 dintre culori, sugereaz\u0103 drumul fiin\u021bei c\u0103tre infinitul, \u00een care realul, printr-un demers hierofanic, se transform\u0103 \u00een imaginar. Culoarea verde, asociat\u0103 cu Islamul, este glorificat\u0103 \u00een monumentele religioase ridicate de str\u0103mo\u0219i  \u00een de\u0219ert, iar pentru cre\u0219tini conoteaz\u0103 ideea de speran\u021b\u0103: Palmele mele sunt pas\u0103rea\/ cu pene de v\u00e2nt\/ n\u0103scoce\u0219te toate atingerile zilei\/ Unele albe,\/ &#8230; \/Am atingeri albastre, amestecate nostalgic\/ sau verde mugur indecis,\/ Sunt \u0219i atingeri de foc sau t\u0103cere,\/ dragoste pentru tine,\/ m\u0103iastre pene negre de cerneal\u0103,\/ aduse \u00een scris.\/ Gri citadin, de prin pie\u021be \u0219i t\u00e2rguri,\/ &#8230; \/ (Culori pentru pas\u0103rea dep\u0103rt\u0103rii). Dup\u0103 cum se poate lesne observa, la poeta-grafician\u0103, culorile \u2013 albastru, verde, negru, gri \u2013 implic\u0103 o exprimare cromatic\u0103 a tr\u0103irilor, lucrurile spirituale fiind \u00eentrupate \u00een semne vizibile.<br \/>\nUltima secven\u021b\u0103 intitulat\u0103 Confesiuni este un elogiu adus perechii b\u0103rbat-femeie, \u00een care fiecare, printr-o iubire mistic\u0103, este capabil s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 via\u021ba celuilalt: Bem am\u00e2ndoi aceea\u0219i cafea\/ a ta amar\u0103, a mea dulce\/ sorbim diferit\/ tu vrei fierbinte\/ eu mai rece,\/ tu pui lapte\/ eu prefer simpl\u0103\/ &#8230; \/ \u00eentre dou\u0103 m\u0103ri\/ una de ap\u0103 \u0219i alta de nisip\/ un poem echivoc (Gusturi).<br \/>\nHierofania sugerat\u0103 de poemele Oman(ului) ne propune, nou\u0103 cititorilor, un acolo &#8211; spa\u021biul arab real &#8211; situat \u00eentr-o zon\u0103 imanent\u0103 \u0219i un aici etern, situat \u00een transcendentul din noi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Doina CERNICA Mierl\u0103 mierie, Malta Dup\u0103 zborul de noapte, \u00een care sau am auzit sau am visat povestea mierlei de<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18987"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18987"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18987\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18992,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18987\/revisions\/18992"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18987"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18987"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18987"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}