{"id":18980,"date":"2022-08-25T13:53:15","date_gmt":"2022-08-25T10:53:15","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18980"},"modified":"2022-08-25T13:53:15","modified_gmt":"2022-08-25T10:53:15","slug":"spatii-culturale-nr-32-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=18980","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 32 (4)"},"content":{"rendered":"

Simona-Grazia DIMA<\/strong>
\n\"\"

ADOLESCEN\u0162\u0102, POEZIE, ART\u0102 PLASTIC\u0102<\/strong><\/p>\n

Ca elev\u0103 la Liceul de Arte Plastice din Timi\u015foara, apoi la Liceul Diaconovici Loga, ulterior colegiu na\u0163ional, din acela\u015fi ora\u015f, am publicat poeme \u00een dou\u0103 culegeri literare de crea\u0163ii literare ale elevilor, fiindc\u0103 mi se solicitase la \u015fcoal\u0103 aceast\u0103 colaborare (se \u015ftia, vag, c\u0103 scriu poezie). De\u015fi culegerile cuprindeau, preponderent, texte politizate, conform tendin\u0163elor epocii, am avut curajul s\u0103-mi recitesc, dup\u0103 mul\u0163i ani, contribu\u0163ia \u015fi am constatat cu u\u015furare c\u0103 poemele de atunci se \u00eenscriu \u00een linia fundamental\u0103 a lirismului meu. Nu am deci de ce s\u0103 m\u0103 ru\u015finez, ele reflect\u0103 lumea poeziei mele dintotdeauna.
\nNu erau izvor\u00e2te din sim\u0163\u0103minte conven\u0163ionale, ci din preaplinul unor experien\u0163e personale. M\u0103 \u00eengrozea s\u0103 remarc, de fiecare dat\u0103, nota general\u0103 a acestui tip de culegeri \u015fcolare, ca \u015fi u\u015furin\u0163a unora din colegii semnatari, pe paginile din vecin\u0103tate, de a se exprima hot\u0103r\u00e2t, ideologic, \u00een vreme ce, \u00een opinia mea, nu se putea scrie poezie dec\u00e2t din st\u0103ri incerte, infinitezimale, cu totul aproximative, lesne dizolvabile \u00eentr-o clip\u0103, la o atingere mai brusc\u0103. Pentru mine, literatura a fost \u015fi a r\u0103mas tatonare, siguran\u0163\u0103 \u00een nesiguran\u0163\u0103, precum zborul p\u0103s\u0103rilor, care s-ar opri dac\u0103 ele ar \u015fti \u00een acel moment ce fac. Dac\u0103 m-am decis s\u0103 a\u015ftern pe h\u00e2rtie prezentul comentariu, aparent inoportun, asupra unor poeme dintr-o perioad\u0103 revolut\u0103 \u015fi nepl\u0103cut\u0103 istoric, este pentru c\u0103 \u00eemi dau seama de cre\u015fterea, evolu\u0163ia organic\u0103 a lirismulului, dincolo de regim \u015fi climat politic, parte semnificativ\u0103 a unui crez literar.
\nIat\u0103 un poem ap\u0103rut \u00eentr-o astfel de culegere:<\/p>\n

M\u00c2NDRIE<\/strong><\/p>\n

Prietena mea
\n\u00eemi aduce buchete mari de flori
\n\u00een zile cu soare,
\nflori c\u0103utate \u00eendelung,
\ncu senin\u0103tate.
\nC\u00e2nd mi le d\u0103,
\nne privim limpede ca dou\u0103
\np\u0103s\u0103ri u\u015foare
\n\u015fi repet\u0103m \u00een g\u00e2nd \u201esunt un om fericit\u201d.
\nE lumin\u0103,
\ndar iat\u0103 c\u0103-n aurul \u00eentunecat
\nal apei
\njoac\u0103 umbrele str\u0103bunilor,
\niar holdele vuiesc cu \u00een\u0163elepciune.
\n\u00cemi aplec capul \u00een ad\u00e2nca
\nf\u00e2nt\u00e2n\u0103,
\nsunt glasuri,
\ne vremea pe care nu o cunosc.
\nNu ne e u\u015for s\u0103 \u00een\u0163elegem
\nzbuciumul celor ce nu vedeau
\nde durere florile.
\nNu ne e u\u015for.
\n\u00cencerc\u0103m. E timpul pa\u015filor
\naten\u0163i, silen\u0163io\u015fi, m\u00e2ndri.
\nE timpul z\u00e2mbetelor atot\u00een\u0163eleg\u0103toare,
\nal g\u00e2ndurilor curate,
\nal vorbelor pu\u0163ine…E vremea celor mai
\nfrumoase zboruri.<\/p>\n

Simona-Grazia Dima,
\nCls. a VIII-a
\nLiceul de arte plastice
\nTimi\u015foara,<\/p>\n

\u00cen Cu tot ce am\u2026 Cu tot ce simt\u2026 Eu c\u00e2nt!, volum de versuri \u015fi proz\u0103 dedicate s\u0103rb\u0103toririi a 25 de ani de la proclamarea Republicii, Timi\u015foara, 1973, p. 23.<\/p>\n

\u00ceN CLIPA C\u00c2ND FLOAREA\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00cen fiecare din noi se-nal\u0163\u0103 o floare
\ncurat\u0103 \u015fi alb\u0103
\nce cre\u015fte mereu mai mare, mereu mai mare.
\n\u00cen clipa c\u00e2nd floarea cre\u015fte c\u00e2t noi,
\nnoi suntem flori
\n\u015fi m\u00e2inile noastre frunze
\nsau aripi ce trebuie s\u0103 zboare.
\nDevenind flori
\nne \u00een\u0103l\u0163\u0103m b\u0103t\u00e2nd u\u015furel din aripi,
\nlin ne \u00een\u0103l\u0163\u0103m,
\nne\u015ftiind c\u00e2t de aproape
\ne cerul de noi
\n\u015fi \u00eempr\u0103\u015ftiind \u00een noapte lumin\u0103.<\/p>\n

Ibidem, p. 24. <\/p>\n

Aceast\u0103 din urm\u0103 poezie a fost reluat\u0103, f\u0103r\u0103 \u015ftirea mea, de antologatori, presupun c\u0103 din materialele predate pentru volumul Cu tot ce am\u2026 Cu tot ce simt\u2026 Eu c\u00e2nt!, \u015fi \u00een volumul ap\u0103rut mai t\u00e2rziu, V\u00e2rste de lumin\u0103, la p. 72. Poate c\u0103 poemele predate pentru acel prim volum nu vor fi fost publicate toate, dar ei le-au p\u0103strat, iar c\u00e2nd au ales din ele, peste ani, poemul August, au reluat \u015fi poemul \u00cen clipa c\u00e2nd floarea\u2026, care le va fi pl\u0103cut sincer. Fac aceste preciz\u0103ri fiindc\u0103 eu nu am dat nim\u0103nui materiale suplimentare, fa\u0163\u0103 de cele \u00eenm\u00e2nate profesorilor (care, la r\u00e2ndul lor, le-au dat alc\u0103tuitorilor edi\u0163iei), pe c\u00e2nd eram elev\u0103 la Liceul de Arte Plastice, iar apari\u0163ia poemelor \u00een V\u00e2rste de lumin\u0103, c\u00e2nd m\u0103 aflam \u00eentr-o alt\u0103 etap\u0103 a vie\u0163ii \u015fi la alt liceu, a fost o surpriz\u0103 total\u0103.
\nAm corectat, cu acest prilej, o gre\u015feal\u0103 de tipar din culegere: \u201ecerul de noi\u201d, nu \u201ecerul din noi\u201d, cuv\u00e2ntul originar fiind \u00eentrutotul l\u0103muritor. Gre\u015felile de tipar creeaz\u0103 confuzie, ele pot obscuriza inten\u0163iile noastre artistice, de aceea trebuie s\u0103 le corect\u0103m, oric\u00e2t de t\u00e2rziu.<\/p>\n

AUGUST<\/strong><\/p>\n

Azi sunt una cu
\nc\u00e2ntecul c\u00e2mpiilor trezite din
\nsomn, gata s\u0103
\nrup\u0103 m\u0103r\u0103cini\u015furile.
\n\u015etiu azi
\nc\u0103 fiecare om din \u0163ara mea
\nva avea un r\u0103s\u0103rit
\nnumai al lui,
\npe care s\u0103-l str\u0103bat\u0103
\nlin,
\np\u0103\u015find ca pe un curcubeu,
\ncu g\u00e2ndurile-i susur\u00e2nd.
\n\u0162ara-mi cu oamenii
\nse va roti
\nspre o stea albastr\u0103,
\n\u00een acea clip\u0103 de deplin\u0103 lini\u015fte,
\nc\u00e2nd soarele se va scufunda,
\n\u00een noi.
\n\u015fi din genuni, tremurat,
\nfrumoas\u0103,
\no pas\u0103re \u00eenalt\u0103
\nse va ivi \u2013
\nvibr\u00e2nd.<\/p>\n

Simona-Grazia Dima, anul I, Liceul C.D. Loga, Timi\u015foara, \u00een volumul V\u00e2rste de lumin\u0103, editat de Comitetul jude\u0163ean Timi\u015f al UTC \u015fi de Inspectoratul \u015fcolar jude\u0163ean Timi\u015f, 1974, p. 71\u201372.
\nCorectez, cu acest prilej, o gre\u015feal\u0103 de tipar: Din genuni, nu din geamuri, cum a ap\u0103rut.
\nHermeneutica textelor din adolescen\u0163\u0103 se refer\u0103 la continuitate, univers poetic real, dezvoltare l\u0103untric\u0103. Dac\u0103 am le-am inserat, este pentru c\u0103 sunt extrem de sensibil\u0103 la elementele de continuitate, de fervoare \u00een exercitarea unei pasiuni. Ce satisfac\u0163ie s\u0103 te afli ne\u00eentrerupt \u00een serviciul unui acela\u015fi ideal!
\nPot afirma c\u0103 poeziile acestea, scrise la 13 ani, nu sunt str\u0103ine de mine ast\u0103zi, prin aceea c\u0103 redau motive ale g\u00e2ndirii mele poetice (\u015fi nu numai), de pild\u0103 reveren\u0163a fa\u0163\u0103 de istorie, patriotismul profund (mo\u015fteniri de la p\u0103rin\u0163ii mei), dar \u015fi idealul ascensiunii spirituale (de\u015fi doar mai t\u00e2rziu aveam s\u0103-l citesc pe Sf. Ioan Sc\u0103rarul), \u00een spiritul mo\u015ftenit, decis, pe linie matern\u0103.
\nCeea ce pare la prima vedere o poezie patriotic\u0103 (August) se complic\u0103, devenind una a idealului spiritual: \u201e\u0162ara-mi cu oamenii\/ se va roti\/ spre o stea albastr\u0103\u201d (\u015fi ce este acea stea albastr\u0103, dac\u0103 nu lumina din inima noastr\u0103 spiritual\u0103, sc\u0103p\u0103r\u00e2nd \u00eenc\u0103 ascuns\u0103, nerevelat\u0103?), \u201e\u00een acea clip\u0103 de deplin\u0103 lini\u015fte,\/ c\u00e2nd soarele se va scufunda,\/ \u00een noi\/ \u015fi din genuni, tremurat,\/ frumoas\u0103,\/ o pas\u0103re \u00eenalt\u0103\/ se va ivi vibr\u00e2nd.\u201d Iat\u0103, a\u015fadar, c\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015firea nu ne vine de la lucruri din afar\u0103, ci din acea \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie a cerurilor aflat\u0103 \u00een noi, cum spune Iisus.
\nCeea ce poate \u00eencepe ca o laudatio a socialului se l\u0103mure\u015fte a fi, pe parcurs, un incipit al zborului \u00een spirit, \u00eentr-un t\u0103r\u00e2m inalienabil al personalit\u0103\u0163ii individualizate, \u00een lini\u015ftea Sinelui suprem, men\u0163ionat \u00een Upani\u015fade, atotprezent, c\u0103ci \u201efiecare om din \u0163ara mea\/ va avea un r\u0103s\u0103rit\/ numai al lui\u201d, ceea ce nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu acel colectivism vulgar \u015fi steril practicat pe atunci \u015fi strigat la megafoane (las\u2019 c\u0103 nici acum nu s-au l\u0103murit lucrurile acestea, iar f\u0103r\u0103 efort personal nu se vor l\u0103muri niciodat\u0103!).
\nC\u00e2t de intim m\u0103 izbesc versurile din propria-mi vechime poetic\u0103, precum \u201e\u00een acea clip\u0103 de deplin\u0103 lini\u015fte,\/ c\u00e2nd soarele se va scufunda,\/ \u00een noi\u201d! Lini\u015ftea este isihia, pacea min\u0163ii unificate \u00een spirit, iar \u201ese va scufunda \u00een noi\u201d \u00eenseamn\u0103 c\u0103, \u00een pofida aparen\u0163elor unei mi\u015fc\u0103ri din afar\u0103 spre \u00een\u0103untru, noi vom reg\u0103si \u2013 nu \u00een afar\u0103, ci \u00een zona cea mai ad\u00e2nc\u0103 a eului nostru, soarele contempla\u0163iei, ca fiind natura noastr\u0103 adev\u0103rat\u0103.
\nUimitor, mai ales c\u0103 nimeni nu m\u0103 influen\u0163ase pe atunci \u00een vreun fel, nici m\u0103car nu ar\u0103tasem p\u0103rin\u0163ilor versurile pe care le scriam, iar tat\u0103l meu nu a aderat niciodat\u0103 la viziunea mea poetic\u0103, a \u00eenceput s\u0103 m\u0103 studieze doar \u00een anii \u201990, c\u00e2nd, a\u015fa cum men\u0163ioneaz\u0103 \u00een caietele sale de \u00eensemn\u0103ri, \u201etr\u0103ia prin mine\u201d.
\nLa fel, \u00een poemul \u00cen clipa c\u00e2nd floarea\u2026, prezent \u00een ambele volume (repet, cred c\u0103 selec\u0163ionerilor le-a pl\u0103cut), vorbeam despre o putin\u0163\u0103 purificatoare rezident\u0103 \u00een fiecare om, cu totul personal\u0103 deci, dar \u015fi universal\u0103; floarea spiritului, asociat\u0103 cu ascensiunea \u015fi luminiscen\u0163a: \u201e\u00cen fiecare din noi se-nal\u0163\u0103 o floare\/ curat\u0103 \u015fi alb\u0103\/ ce cre\u015fte mereu mai mare, mereu mai mare\u201d. Aceast\u0103 cre\u015ftere e un sinonim al efortului propriu, indispensabil, al zbaterii \u015fi tensiunii necesare spre \u00eenalt, spre universalitate, spre \u00eemplinirea unui poten\u0163ial infinit, latent \u00een noi.
\n\u00cenflorirea spiritual\u0103 se \u00eempline\u015fte prin unificarea cu noi \u00een\u015fine, cu dimensiunea noastr\u0103 maxim\u0103, drept care poate \u00eencepe zborul: \u201e\u00cen clipa c\u00e2nd floarea cre\u015fte c\u00e2t noi,\/ noi suntem flori\/ \u015fi m\u00e2inile noastre frunze\/ sau aripi ce trebuie s\u0103 zboare\u201d. Odat\u0103 \u00eenflori\u0163i pe deplin, suntem elibera\u0163i, \u00eenc\u00e2t \u201eDevenind flori\/ ne \u00een\u0103l\u0163\u0103m b\u0103t\u00e2nd u\u015furel din aripi,\/ lin ne \u00een\u0103l\u0163\u0103m,\/ ne\u015ftiind c\u00e2t de aproape\/ e cerul de noi\/ \u015fi \u00eempr\u0103\u015ftiind \u00een noapte lumin\u0103.\u201d
\n\u00cen clasa a dou\u0103sprezecea, \u201eLiceul C.D. Loga\u201d, de ast\u0103-dat\u0103, am \u00eenregistrat debutul \u00een revist\u0103 (cu un poem), care a fost periodicul editat de Asocia\u0163ia Scriitorilor din Bucure\u015fti, sub titlul Almanahul literar \u201978, ap\u0103rut \u00een 1978. Aceast\u0103 apari\u0163ie nu a fost un simplu eveniment birocratic, ci un fapt \u00eenc\u0103rcat de emo\u0163ie \u015fi sens, r\u0103splata unor ani de studiu al poeziei universale \u015fi, deopotriv\u0103, al teoriei despre poezie \u2013 citeam intensiv Benedetto Croce sau Hugo Friedrich, Structura liricii moderne, f\u0103r\u0103 ca nimeni s\u0103 mi-o fi recomandat-o pe ultima: sigur c\u0103 am g\u0103sit-o acas\u0103, am\u0103nunt deloc de neglijat, casa mea (a noastr\u0103) era un spa\u0163iu plin de comori culturale, dar ini\u0163iativa, ori\u015fic\u00e2t, r\u0103m\u00e2ne integral a mea \u2013 s\u0103 spun c\u0103 aveam \u00een program\u0103 ore de literatur\u0103 universal\u0103, care \u00eens\u0103 nu s-au \u0163inut, pentru c\u0103 profesoara ne era \u015fi dirigint\u0103 \u015fi le-a sacrificat pentru a face \u00een ele dirigen\u0163ie (mizerabil\u0103 atitudine, acultural\u0103, de\u015fi profesoara era, altminteri, foarte bun\u0103; am v\u0103zut \u00een aceast\u0103 substituire un cinism cras ce prefa\u0163a ini\u0163ierea \u201e\u00een via\u0163\u0103\u201d \u2013 via\u0163a v\u0103zut\u0103 ca jungl\u0103, unde nu este necesar s\u0103 \u015ftii nimic dec\u00e2t s\u0103 lup\u0163i cu aproapele, convingerea c\u0103 orele acelea sunt inutile pentru forma\u0163ia noastr\u0103 de via\u0163\u0103, ceea ce era absolut fals, fals! \u2013 c\u0103ci traiul cotidian devine a\u015fa cum suntem noi, mentalul nostrum \u2013 noi \u00eel pl\u0103smuim, dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea noastr\u0103).
\nCa atare, mi-am compus singur\u0103, urm\u00e2nd manualul, o list\u0103 de autori \u015fi c\u0103r\u0163i \u015fi am studiat pe cont propriu literatura universal\u0103, \u00een am\u0103nunt, cu digerarea de opere complete \u015fi exegeze paralele (o lectur\u0103 cu adev\u0103rat \u015ftiin\u0163ific\u0103!), \u00eentr-un fabulos interval de c\u00e2\u0163iva ani, str\u00e2ng\u00e2nd, pe via\u0163\u0103, un tezaur de cuno\u015ftin\u0163e inestimabile care mi-a umplut sufletul de fericire \u015fi mintea de no\u0163iuni at\u00e2t de folositoare la facultatea pe care aveam s-o urmez cur\u00e2nd! Evident, multe opere le citisem, multe mai aveam s\u0103 le citesc, dar ideea de sistematizare, de ansamblu, a c\u00e2nt\u0103rit foarte mult \u00eentr-o forma\u0163ie ce se dorea nu lipsit\u0103 de rigoare.
\nM\u0103 mutasem la Liceul teoretic de tradi\u0163ie \u201eConstantin Diaconovici Loga\u201d pentru c\u0103 la capitolul cultur\u0103 general\u0103 se f\u0103cea \u015fcoal\u0103 mult mai bun\u0103 acolo. La Liceul de Arte Plastice, din p\u0103cate, domnea un fel de harababur\u0103 \u201eartistic\u0103\u201d, de\u015fi profesorii erau foarte buni (s\u0103 amintesc de profesoara Mariana Pa\u0163ac, la limba englez\u0103, cu o pronun\u0163ie des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u015fi cu o impecabil\u0103 cunoa\u015ftere a limbii). Nici cu orientarea \u00een plan artistic, din acel moment, de la liceul voca\u0163ional, nu eram de acord: dup\u0103 pensionarea directorului Simion M\u0103rcu\u015f, petrecut\u0103 la un an de la \u00eenscrierea mea acolo, noua echip\u0103 de conducere insista pe un modernism exclusivist, unilateral, f\u0103r\u0103 a pune bazele unei cunoa\u015fteri \u201eclasice\u201d a disciplinelor plastice \u00eenainte de trecerea spre expresia contemporan\u0103, v\u0103zut\u0103 ca joc al abstrac\u0163iunii pure. Sus\u0163in \u015fi acum c\u0103 orientarea adoptat\u0103 atunci a fost una gre\u015fit\u0103, care a distrus posibilit\u0103\u0163ile de afirmare ale unor talente, lipsindu-le de o educa\u0163ie indispensabil\u0103. Cred c\u0103, \u00een ipoteza unui studiu fundamentat al artelor plastice la acel liceu voca\u0163ional, soarta mea ar fi fost alta, a\u015f fi creat cu mai mult\u0103 consecven\u0163\u0103 \u015fi cu un mai \u00eendrept\u0103\u0163it curaj. A\u015fa, m-am sim\u0163it mereu un amator \u00een arta plastic\u0103. \u00cen orice caz, din clasa mea nu a ie\u015fit, din c\u00e2te \u015ftiu, niciun artist.
\nM\u0103 \u00eendreptasem deci spre un alt liceu, unde \u00eemi imaginam, nu f\u0103r\u0103 temei, c\u0103 aveam s\u0103 am parte de un studiu mai solid, \u00eentrem\u0103tor. A\u015fa a \u015fi fost. Dimensiunea artistic\u0103 nu s-a \u00eempotrivit niciodat\u0103 celei artistice, dimpotriv\u0103, a poten\u0163at-o (cel pu\u0163in, eu a\u015fa am sim\u0163it).<\/p>\n

\"\"


\nVictor DIACONU<\/strong>
\n\"\"

Amintiri<\/strong><\/p>\n

Ai venit c\u00e2nd nu mai aveam aer.<\/p>\n

Am r\u0103mas gol, toate versurile m-au p\u0103r\u0103sit.
\nPentru o sear\u0103 te-am iubit,
\nTe-am iubit prea mult pentru o singur\u0103 sear\u0103.<\/p>\n

O sear\u0103 nou\u0103, seara anului nou. <\/p>\n

Venele-mi sunt pline cu versuri despre tine.
\nTrebuie s\u0103 le scriu, s\u0103 \u0163i le spun.<\/p>\n

Ne-am \u00eent\u00e2lnit pentru o sear\u0103.
\nTe-am iubit prea mult pentru o singur\u0103 sear\u0103.<\/p>\n


\nCerneala ro\u015fie<\/strong><\/p>\n

\u00ce\u0163i scriu \u00een umbra t\u0103cerii
\nun vers de adio.<\/p>\n

Cerneala ro\u015fie \u00eemi curge din vene:
\nscriu pentru tine.<\/p>\n

\u015ei tu m\u0103 p\u0103r\u0103se\u015fti \u00een fiecare sear\u0103.<\/p>\n


\nPosesia<\/strong><\/p>\n

Nicio stea n-o atingea,
\nNiciun vis n-o \u00eemplinea.<\/p>\n

Iubeam noaptea \u015fi t\u0103cerea,
\nIubeam luna, iubeam mierea.<\/p>\n

Pe cer noi vom alerga,
\nPe cerul \u00eenstelat de tine.<\/p>\n

Niciun vis n-o \u00eemplinea,
\nNicio stea n-o atingea.<\/p>\n


\nVersul<\/strong><\/p>\n

M-am \u00eembr\u0103cat cu aroma pielii tale.
\nA\u015f vrea s\u0103 te gust.<\/p>\n

A\u015f vrea s\u0103 m\u0103-nfrupt
\ndin zmeura ta,
\na\u015f vrea s\u0103 te-ating
\ncu un s\u0103rut.<\/p>\n

Am s\u0103 m\u0103-mbrac cu tine,
\ncu un vers din tine.<\/p>\n

A\u015f vrea s\u0103-\u0163i d\u0103ruiesc lumea
\nCu tot ce este \u00een ea,
\n\u00cenainte s\u0103 pleci.<\/p>\n


\nCalea spre tine<\/strong><\/p>\n

\u00cen ploaia cu maci
\nCaut calea spre tine.<\/p>\n


\nTu m-ai \u00eenv\u0103\u0163at florile<\/strong><\/p>\n

Cu un s\u0103rut din ploi de mac
\nEu am deschis calea spre tine.<\/p>\n


\nLacrimi<\/strong><\/p>\n

Azi te-am v\u0103zut
\nmai frumoas\u0103 ca niciodat\u0103.<\/p>\n

A\u015f fi vrut s\u0103 te ating \u2013
\nerai de neatins.<\/p>\n

Lacrimi \u00ee\u0163i curgeau pe obraji,
\ncalea lor se sf\u00e2r\u015fea \u00een palmele mele.<\/p>\n

Lacrimile tale \u00eemi curg \u015fi acum prin vene.<\/p>\n


\nTurnuri negre<\/strong><\/p>\n

Te a\u015ftept\u2026<\/p>\n

Turnuri negre se \u00eenal\u0163\u0103 \u00een fa\u0163a mea.
\nSunt umbre.<\/p>\n

O mul\u0163ime de turnuri colind\u0103 lumea. <\/p>\n

Lumea de fantome,
\nLumea asta de nimic
\n\u00cen care m\u0103 po\u0163i g\u0103si:
\nUn turn negru. <\/p>\n


\nINTERVIU<\/strong><\/em><\/p>\n


\nLeo BUTNARU<\/strong>
\n\"\"

SCRIITORUL ESTE CONSTRUC\u0162IA OPEREI SALE, PRECUM \u015eI OPERA ESTE CONSTRUC\u0162IA SCRIITORULUI.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Domnule Leo Butnaru, a\u0163i \u00eenceput anul cu bine: de Ziua Na\u0163ional\u0103 a Culturii ve\u0163i primi Premiul Ministerului Culturii al Republicii Moldova pentru volumul \u201eLista basarabean\u0103. Copil la ru\u015fi\u201d (Ed. \u201eCartea Rom\u00e2neasc\u0103\u201d), v\u0103 felicit din toata inima. <\/p>\n

\u2013 A\u015fa e. Hermes-heraldul \u2013 \u015fi al culturii, al literaturii \u2013, mi-a adus aceast\u0103 veste care, bine\u00een\u0163eles, nu m\u0103 poate l\u0103sa rece \u00een aceast\u0103 iarn\u0103 at\u00e2t de bl\u00e2nd\u0103, de c\u0103lduroas\u0103. Mul\u0163umesc pentru felicit\u0103ri.<\/p>\n

\u2013 Cine au fost, daca \u015fti\u0163i, membrii juriului din acest an? <\/p>\n

\u2013 Mai \u00eent\u00e2i, e de remarcat c\u0103 premiile anuale ale Ministerului Culturii se acord\u0103 \u00een mai multe domenii: literatur\u0103, teatru, muzic\u0103, cinematografie, coregrafie, arte plastice, restaurare \u015fi conservare de patrimoniu cultural \u015fi muzeografie. Premiile poart\u0103 numele unor ilustre personalit\u0103\u0163i ale istoriei \u015fi artelor rom\u00e2ne\u015fti, respectiv Constantin Stere, Valeriu Cupcea, Gavriil Musicescu, Emil Loteanu, Spiridon Mocanu, Mihai Grecu, \u015etefan Ciobanu, Gheorghe Cincilei. Premiile sunt acordate \u00een urma voturilor membrilor Colegiului Ministerului Culturii, Colegiu care are un mandat pentru patru ani, \u00een componen\u0163a c\u0103ruia intr\u0103 \u015fi pre\u015fedin\u0163ii uniunilor de crea\u0163ie. <\/p>\n

\u2013 Pentru cei care doresc s\u0103 citeasc\u0103 aceast\u0103 carte, ce \u00eenseamn\u0103\u2026 lista basarabeana?
\n\u2013 S\u0103 r\u0103spund chiar cu un pasaj din aceast\u0103 carte. Iertare, e ceva mai amplu, \u00eens\u0103 cred c\u0103 sunt lucruri demne de a fi re\u0163inute, de a nu fi uitate. Este vorba despre deport\u0103rile masive ale popula\u0163iei din st\u00e2nga Prutului, pe care le-a f\u0103cut regimul bol\u015fevic-stalinist \u00een iunie 1941:
\n\u201eSufocantele vagoane de animale \u00een care erau \u00eenghesui\u0163i, ucig\u0103tor, zeci \u015fi zeci de persoane, \u00eenclin s\u0103 cred c\u0103 aduceau deja cu anticamerele camerelor de gazare! Iar pentru a readuce la tribunalul istoriei aceste ferocit\u0103\u0163i nu ar fi cazul s\u0103 se implice cineva dintre celebrii regizori de la Hollywood sau \u00abMosfilm\u00bb? Pentru c\u0103, domnilor, \u00een acele vagoane pentru vite au fost umili\u0163i, au fost nimici\u0163i \u015fi zeci de mii de cona\u0163ionali de-ai celora care, neintr\u00e2nd \u00een Lista lui Schindler, ar trebui s\u0103 figureze \u00een \u00abLista din iunie 1941, Basarabia\u00bb! V\u0103 asigur, la cele 7 Premii Oscar (dac\u0103 nu e cumva trivial doar s\u0103 \u015fi… amintim de a\u015fa ceva… de recompens\u0103, adic\u0103… pentru c\u0103, totu\u015fi, se tot aminte\u015fte…) pe care le-a luat filmul marelui regizor Steven Spielberg, Lista basarabean\u0103 ar putea spori num\u0103rul supremelor distinc\u0163ii…
\nA\u015fadar (a\u015fa\u2026 dar, Doamne!) unde e marele regizor al \u00abListei din iunie 1941\u00bb?! S\u0103-\u015fi treac\u0103 privirea peste posibilul scenariu din care eu, cititor \u00eenfrigurat, cutremurat, oripilat, \u00eemi permit s\u0103-i atrag aten\u0163ia la unele scene de neimaginat, \u00eens\u0103 care avuseser\u0103 loc, aievea, \u00een acel vagon, destinat transportului de animale \u2013 unul dintre miile de mii de vagoane \u00een care era batjocorit omul, crea\u0163ie divin\u0103…\u201d<\/p>\n

\u2013 \u00cen c\u00e2t timp a\u0163i scris cartea? <\/p>\n

\u2013 Chiar dac\u0103 suntem \u00een economie de pia\u0163\u0103, \u00een ce prive\u015fte scrierea unei c\u0103r\u0163i, cel pu\u0163in la noi, nu se leag\u0103 de conceptul: timpul \u00eenseamn\u0103 bani. Iar \u00een cazul acestei c\u0103r\u0163i, \u00een special a componentei ei, romanul memorialistic \u201eCopil la ru\u015fi\u201d, no\u0163iunea cronologic\u0103 este indefinit\u0103, deoarece el este despre propria mea copil\u0103rie. Prin urmare, a\u015f putea spune c\u0103, mai \u00eent\u00e2i, nara\u0163iunea pur \u015fi simplu a fost tr\u0103it\u0103 aievea c\u00e2ndva, apoi invocat\u0103 \u00een amintiri, ba chiar, nu o dat\u0103, \u015fi… visat\u0103. \u00cen ce prive\u015fte procesul tehnic, s\u0103 zic a\u015fa, al scrisului propriu-zis, mi-a luat cam jum\u0103tate de an, \u00eens\u0103 cu reveniri ulterioare, complet\u0103ri, preciz\u0103ri etc. \u00cens\u0103, ini\u0163ial, nu scrisesem dec\u00e2t 4-5 pagini de text, pe care le-am publicat \u00een revista \u201eSud-Est\u201d, dup\u0103 care colegul, prozatorul Serafim Saka, spun\u00e2ndu-mi c\u0103 i-a pl\u0103cut, m\u0103 \u00eentreab\u0103 dac\u0103 public continuarea. La care eu str\u00e2ng din umeri: \u201eDar nu am o continuare…\u201d \u00cens\u0103 m-am oprit la timp, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai zic: \u201eAt\u00e2ta e…\u201d, pentru c\u0103, brusc, mai \u00eent\u00e2i \u00een subcon\u015ftient, probabil, apoi \u015fi \u00een deplin\u0103 con\u015ftientizare, mi-am dat seama c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, acel subiect lirico-memorialistic ar putea s\u0103 aib\u0103 continuare. M-a stimulat \u201e\u00een realizarea practic\u0103\u201d a acelei revela\u0163ii ad hoc \u015fi opiniile colegului Arcadie Suceveanu, care mi-a vorbit despre ce citise \u00een \u201eSud-Est\u201d, presupun\u00e2nd \u015fi el c\u0103 a\u015f avea continuarea nara\u0163iunii. \u00cenc\u00e2t, neam\u00e2nat, am \u00eenceput\u2026 s\u0103 m\u0103 redau mie-mi, fascinat, uimit de c\u00e2te p\u0103strase \u015fi ce p\u0103strase memoria mea din realitatea, poezia \u015fi basmul copil\u0103riei, petrecut\u0103 \u00een comuna natal\u0103 Negureni, pe malurile r\u00e2ului R\u0103ut (Ozana mea!), care mi-a fost\/ i-a fost un adev\u0103rat leag\u0103n \u015fi und\u0103 de\u2026 cre\u015ftere, \u00een\u0163elegere, dumerire etc. Astfel c\u0103, peste vreun an, am \u00eenceput s\u0103 public, \u00een foileton, romanul memorialistic \u201eCopil la ru\u015fi\u201d.
\n\u00cens\u0103 volumul mai cuprinde \u015fi trei subiecte de o structur\u0103 eseistic\u0103, \u00een care, \u00eens\u0103, de asemenea e prezent filonul autobiografic: \u201eRom\u00e2nii \u015fi enciclopedia sufletului rus\u201d, \u201eLista basarabean\u0103\u201d, \u201eGombrowicz: idei \u015fi pentru realitatea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, texte nedelimitate de literatur\u0103, stil, metafor\u0103, mod de a crea\/ regiza beletristic \u00een comunicare feed back cu tine \u00eensu\u0163i. Este spunerea de sine ce \u00eentrune\u015fti \u015fi tezaurizeaz\u0103 experien\u0163ele \u015fi darurile oferite de copil\u0103rie, apoi maturitate \u00een panoram\u0103 prin care trec senzorii literari, ai lucidit\u0103\u0163ii sau subliminalului; panoram\u0103 creatoare\/ re-creatoare prin recursul la infinita diversitate de op\u0163iuni, subiecte, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, \u201eproiecte\u201d pe care nu numai \u0163i le (re)propune copil\u0103ria \u015fi june\u0163ea, ci o parte a c\u0103rora \u201ele-au (\u015fi) realizat\u201d ele \u00eensele \u2013 prin \u015fansa, norocul de a fi fost, de a-\u0163i fi fost date \u0163ie, predestinat, ca destin, ca existen\u0163\u0103 subcereasc\u0103.<\/p>\n

\u2013 Pentru ca vorbim despre realiz\u0103ri, cum a fost anul 2013? <\/p>\n

\u2013 Dou\u0103sprezece luni cu vectori \u00een dubl\u0103 orientare, s\u0103 zic a\u015fa. Ba nu, chiar \u00een tripl\u0103 orientare. Pentru c\u0103 este vorba de c\u0103r\u0163ile mele la prima edi\u0163ie, apoi de volumele-retro, adic\u0103 antologii care au inserat texte din edi\u0163iile publicate pe parcursul a c\u00e2torva decenii \u015fi, \u00een fine, c\u0103r\u0163ile traduse. Primul vector indic\u0103 spre \u201eLista basarabean\u0103. Copil la ru\u015fi\u201d \u015fi \u201eDincolo de suprafa\u0163\u0103\u201d (aceasta, o carte de eseuri \u015fi coresponden\u0163\u0103), antologiile (la prima edi\u0163ie) \u201eInterviuri din secolele XX\u2013XXI\u201d, \u201eTraduceri din secolele XX\u2013XXI\u201d, editate, respectiv, la Bucure\u015fti, Chi\u015fin\u0103u \u015fi Ia\u015fi. Apoi vin dou\u0103 c\u0103r\u0163i cu caracter\u2026 intermediar, care se refer\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 la trecutul \u015fi la prezentul crea\u0163iei celui care v\u0103 r\u0103spunde. Este vorba de volumele de poeme \u201eNoyau\u201d \u015fi \u201e\u0421\u0442\u0440\u043e\u0433\u043e \u043d\u0435\u043e\u0431\u0445\u043e\u0434\u0438\u043c\u043e\u0435 \/\/ \u0418\u043d \u0437\u0430\u0440\u0443\u0440\u0438 \u0438\u0448\u0433\u044a\u0440\u0438\u044f\u0442\u201d (\u201eStrictul necesar\u201d), ap\u0103rute, primul, la editura \u201ePo\u00e8tes \u00e0 vos plumes\u201d, Paris (\u00een traducerea Lindei Bastide, Elisabetei Bog\u0103\u0163an \u015fi a lui George Astalo\u015f) \u015fi la Kazan\u2013Tatarstan, al doilea, acesta \u00een edi\u0163ie bilingv\u0103 ruso-t\u0103tar\u0103.
\nAm publicat \u015fi dou\u0103 antologii cu textele anilor trecu\u0163i: \u201eProze din secolul XX\u2013XXI\u201d \u015fi \u201eEseuri din secolele XX\u2013XXI\u201d. Dar \u015fi c\u0103r\u0163ile de poeme ale doi autori ru\u015fi: cea a celebrei Marina \u0162vetaeva, \u201eCortina sf\u00e2\u015fiat\u0103\u201d (Bucure\u015fti), \u015fi \u201eSoarele cartofilor\u201d (Ia\u015fi), semnat\u0103 de un autor contemporan, Aleksandr Veprev.
\nAdic\u0103, anul 2013 a focalizat \u00een destinul meu de scriitor \u015fi ideile, metaforele, dar \u015fi timpurile. Dar \u015fi\u2026 meridianele, orizonturile transfrontaliere. Mul\u0163umesc ocrotitorilor scriitorului rom\u00e2n, unul dintre care, c\u00e2ndva, \u00eel definisem astfel:
\n\u201eSfinte Terapont reazem al\/ poe\u0163ilor rom\u00e2ni din Terra-pont-euxin\u0103\/ pari a fi unica sanctitate ce \u015ftie c\u0103 poezia\/ este zona de tropice a acestor suflete care\/ r\u00e2nd pe r\u00e2nd nu cred s\u0103 \u00eenve\u0163e a muri vreodat\u0103\/ zona abunden\u0163elor de tot felul \u2013 cu\/ jungle de semnifica\u0163ii cu\/ \u00eendoieli luxuriante\/ uneori dadaiste \u015fi\/ lianele disper\u0103rilor din care maimu\u0163e clinice\/ covrigesc \u015ftreanguri\/ ar\u0103t\u00e2ndu-ni-le cu sub\u00een\u0163elesuri. Dar\/ poe\u0163ii rezist\u0103 tenta\u0163iilor macabre\/ unii dintre ei \u2013 o \u015ftii prea bine\/ Bunule Sfinte Terapont \u2013 chiar\/ din unealta supliciului bahic \u015fi-au f\u0103cut\/ pahar pentru candel\u0103\/ re\u00eentorc\u00e2ndu-se la psalmii poeziei care\/ \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 merg spre zeu \u015fi\/ spre om efemer \u2013 acesta\/ st\u00e2rpitor de singur\u0103tate prin harul ctitoritului\/ oarecum mai norocos dec\u00e2t zeii no\u015ftri de tranzi\u0163ie la\/ ei \u00een\u015fi\u015fi\/ nepreocupa\u0163i de evolu\u0163ie ci de\/ statornicie cic\u0103 preocupa\u0163i drept cli\u015feu multiplicat la\/ xeroxul albastru al Cerului. Auzi-mi ruga\/ \u015fi iart\u0103-m\u0103 pre mine maculatul c\u0103\/ te-am decretat Sfinte drept p\u0103rinte proteguitor al\/ merituoasei dar nedrept\u0103\u0163itei Poezii Rom\u00e2ne \u00een care\/ \u00eendr\u0103znesc s\u0103 cred c\u0103 se afl\u0103 \u015fi inima mea cum\/ \u00een mijlocul unei uria\u015fe rodii una din semin\u0163e se afl\u0103 \u00eentre\/ dou\u0103 elipse \u00eempurpurate\u2026 \u00eens\u00e2ngerate\u2026\u201d (1996).<\/p>\n

\u2013 \u00cen titlurile mai multe antologii e prezent tandemul \u201esecolele XX-XXI\u201d.<\/p>\n

\u2013 De net\u0103inuit. Mai \u00eenainte am publicat \u201ePoeme din secolele XX\u2013XXI\u201d. Ar fi propria-mi serie de autor ajuns la v\u00e2rsta \u015fi experien\u0163a\u2026 antolog\u0103rilor masive. E un bilan\u0163 de etap\u0103, s\u0103 zicem. Dup\u0103 care sper s\u0103 urmeze noi perspective, cel pu\u0163in la fel de ademenitoare \u015fi de generoase.<\/p>\n

\u2013 Fiind implica\u0163i \u00een interviu, e firesc s\u0103 v\u0103 \u00eentreb: cine v\u0103 sunt interlocutorii din antologia \u201eInterviuri din secolele XX-XXI\u201d?<\/p>\n

\u2013 Interlocutorii?… Doar c\u00e2teva zeci de ziari\u015fti sau colegi care, pe durata a exact trei decenii, m-au \u00eentrebat ei pe mine. Eu sunt cel care am r\u0103spuns, care r\u0103spund. Pentru c\u0103 am considerat de datoria mea s\u0103 nu o fac pe mofturosul, c\u00e2nd mi se pun ni\u015fte \u00eentreb\u0103ri, \u015fi s\u0103 r\u0103spund la ele. Odat\u0103 ce eu, pe parcursul foarte multor ani, am tot ispitit lumea, am \u00eentrebat zeci de personalit\u0103\u0163i, din aceast\u0103 comunicare aleg\u00e2ndu-m\u0103 cu cinci c\u0103r\u0163i de dialoguri\/ interviuri, era firesc s\u0103-mi \u00eentorc, onest, datoria.<\/p>\n

\u2013 Ce a\u0163i putea spune despre cele cinci c\u0103r\u0163i de interviuri\/ dialoguri pe care le-a\u0163i publicat?<\/p>\n

\u2013 Sper s\u0103 reias\u0103 r\u0103spunsul chiar din titlurile lor: \u201eR\u0103spuns \u015fi r\u0103spundere\u201d (1989), \u201eSpunerea de sine\u201d (1994), \u201ePrezen\u0163a celuilalt\u201d (1997), \u201eMic\u015forarea distan\u0163ei\u201d (2004), \u201eR\u0103spund, deci exist\u201d (2008). Mai spun\u00e2nd doar at\u00e2t: \u00eemi consider \u00eencheiat\u0103 cariera mea de intervievator.<\/p>\n

\u2013\u2026 dup\u0103 ce a\u0163i dialogat cu at\u00e2tea personalit\u0103\u0163i\u2026<\/p>\n

\u2013 Dumnezeu mi-a scos \u00een cale multe nume importante ale culturii \u015fi literaturii, care s-au ar\u0103tat \u00een\u0163eleg\u0103toare cu solicitarea mea de a-mi r\u0103spunde. \u00cen aceste volume se reg\u0103sesc confesiunile celor mai importan\u0163i scriitori rom\u00e2ni din st\u00e2nga Prutului, dar \u015fi ale lui Marin Sorescu, F\u0103nu\u015f Neagu, Dumitru Radu Popescu, Andrei Ple\u015fu, Aurel R\u0103u, Dimitrie Vatamaniuc, Gheorghe Tomozei, Mircea Tomu\u015f, Petre Stoica, Lauren\u0163iu Ulici, Mircea Nedelciu, Ioan Alexandru, Cezar Baltag, Ana Blandiana, Nicolae Breban, Mircea Ciobanu, Mircea Martin, Ioanid Romanescu, Eugen Simion, Dorin Tudoran, Eugen Uricaru, Alexandru Balaci, Ioan Moldovan, Mircea Petean, Sorin Alexandrescu, Matei C\u0103linescu, Gheorghe Cr\u0103ciun, Barbu Cioculescu, Gabriel Dimisianu, Paul Goma, Gheorghe Grigurcu, Ion Horea, Marin Mincu, Octavian Paler, Nicolae Prelipceanu, Adrian Popescu, Mircea S\u00e2ntimbreanu, Radu G. \u0162eposu etc., etc.<\/p>\n

\u2013 Impresionant\u0103 galerie!<\/p>\n

\u2013 Din p\u0103cate, \u00een ea \u015fi cu chipuri, cu ilustre spirite care, \u00eentre timp, peste timpuri, s-au c\u0103l\u0103torit \u00een stele. M\u0103 g\u00e2ndesc la un volum antologic, intitulat \u201eVoci din c\u00e2mpiile Elizee\u201d, pentru care am ales de motto urm\u0103toarele mele versuri: \u201efluturele se a\u015feaz\u0103\/ pe orizontala crucii\/ acoperind cifrele\/ anului mor\u0163ii\u2026\u201d Carte \u00een care s\u0103 readuc m\u0103rturisirile celor trecu\u0163i peste apele Styxului\u2026<\/p>\n

\u2013 Am remarcat c\u0103, pe blogul dvs., posta\u0163i, \u00een foileton, jurnalul scris de-a lungul anilor. Dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 deja a\u0163i publicat dou\u0103 volume din jurnalul \u00eenceputurilor, \u201eStudent pe timpul rinocerilor\u201d \u015fi \u201ePerimetrul cu\u015ftii\u201d, putem vorbi de o coeren\u0163\u0103, de o continuitate \u00een scrisul diarsitic al lui Leo Butnaru, nu?<\/p>\n

\u2013 \u00cen vara anului 2012, c\u00e2t a \u0163inut ea, am trecut \u00een variant\u0103 electronic\u0103 jurnalul de pe o durat\u0103 destul de \u00eentins\u0103, din 1980 p\u00e2n\u0103 pe la sf\u00e2r\u015fitul anului 2002, c\u00e2nd m-am decis s\u0103 \u00eencerc minunea computerului. Iar cele vreo dou\u0103sprezece caiete voluminoase a\u015f dori, la un moment dat, s\u0103 le depun la Muzeele Literaturii Rom\u00e2ne, cel din Chi\u015fin\u0103u \u015fi cel din Bucure\u015fti. De c\u00e2\u0163iva ani, public \u00een pres\u0103 secven\u0163e din jurnal, pe care, precum ai remarcat, le inserez apoi pe blog sau facebook.
\n\u00cen (foarte) mare, am respectat protocolul textului \u00een adev\u0103rul mesajului \u015fi doar \u00een anumite (pu\u0163ine) locuri am intervenit u\u015for, pentru coeren\u0163\u0103 \u015fi cursivitate stilistic\u0103, dar refuz\u00e2nd tenta\u0163ia abaterilor \u201eprofitabile\u201d din albia originalului din timpul \u00een care a fost scris.
\nCred c\u0103 sunt pagini de mai larg interes, eu unul g\u0103sind c\u0103 multe din ele dovedesc c\u0103, de fapt, eu nu am scris un ego-text, o literatur\u0103 sau o diaristic\u0103 a auto-subiectului. (E bine s\u0103 ai grij\u0103 s\u0103 nu cazi, \u00een jurnal, \u00een narcisism autoscopic.) Apar \u00een ele mul\u0163i colegi, personaje de pe ambele maluri ale Prutului. Apare \u00eens\u0103\u015fi istoria. Cultura, literatura. Dar \u015fi geografia rom\u00e2neasc\u0103.
\nLectura de jurnal \u201eintim\u201d (totdeauna \u015fi \u00een cazul autorilor ce s-au dat mari discre\u0163i acest \u201eintim\u201d trebuie luat \u00eentre ghilimele) e parc\u0103 un fel de spionaj… autorizat, o privire (\u015fi ea autorizat\u0103) prin \u201egaura cheii\u201d \u00een sufletul m\u0103rturisitorului. E o instan\u0163\u0103 de judecat\u0103 f\u0103r\u0103 dare de sentin\u0163\u0103.
\n\u00cens\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 jurnalul \u201eordonat, metodic (scris)\u201d, am bine\u00een\u0163eles \u015fi blocnotesuri, multe, cu nota\u0163ii fugare \u015fi fruste, pe alocuri \u00eens\u0103 \u015fi cu pasaje cu aplica\u0163ie literar\u0103 propriu-zis\u0103 \u2013 versuri disparate, scurte dialoguri pentru eventualele proze, nota\u0163ii de apreciere a scrisului altor colegi, tr\u0103s\u0103turi de portret ale unora dintre ace\u015ftia.<\/p>\n

\u2013 Paralel cu jurnalul \u201eintim\u201d, scrie\u0163i \u015fi jurnale de c\u0103l\u0103torii.<\/p>\n

\u2013 Multe dintre acestea le-am inserat \u00een volumul \u201eDrumuri cu \u015fi f\u0103r\u0103 hieroglife\u201d, ce are \u015fi un subtitlu: \u201eJurnale (Yes-eu) de c\u0103l\u0103torie, 1989-2011\u201d, ap\u0103rut la \u201eFunda\u0163ia Cultural\u0103 Poezia\u201d din Ia\u015fi. \u00centre timp, mi s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 scriu \u015fi altele, unele dintre care le-am publicat sau le public \u00een pres\u0103. Ele ar fi expresia bunei \u00een\u0163elegeri (\u015fi\u2026 colabor\u0103ri) dintre scriitorul \u015fi jurnalistul Leo Butnaru. <\/p>\n

\u2013 At\u00e2t romanul memorialistic \u201eCopil la ru\u015fi\u201d, c\u00e2t \u015fi jurnalele pe care le publica\u0163i, dovedesc c\u0103 \u00een cazul lui Leo Butnaru biograficul intr\u0103\u2026 abundent \u00een scrisul s\u0103u. V-a\u0163i g\u00e2ndit la o explica\u0163ie a acestei interac\u0163iuni?<\/p>\n

\u2013 Da, e mult (\u015fi \u201ecaptivant\u201d) spa\u0163iu de media\u0163ie \u00eentre biografie \u015fi textul artistic… Deoarece, ca persoan\u0103 istoric\u0103, adic\u0103 (\u015fi) fizic\u0103, scriitorul este, precum to\u0163i ceilal\u0163i oameni, cel din actele civile, din cronologiile timpului s\u0103u, \u00een care a studiat, a scris, a publicat, a ie\u015fit \u2013 dac\u0103 a! \u2013 la pensie, a… Dar, ca personalitate, scriitorul este construc\u0163ia operei sale, precum \u015fi opera sa este construc\u0163ia lui, a scriitorului. Este o mutualitate de edificare \u015fi autoedificare, de construire (formare) a ceva care, la r\u00e2ndu-i, te construie\u015fte (te formeaz\u0103) pe tine. Personalitatea \u015fi opera ei nu \u0163in de o interpretare biografist\u0103, ci de una, mai mult sau mai pu\u0163in, intimist\u0103. Scriitorul nu este, cum s-a mai spus, o \u201efiin\u0163\u0103-de-h\u00e2rtie\u201d, ci fiin\u0163a \u2013 din h\u00e2rtie, din h\u00e2rtii (c\u0103r\u0163i, biblioteci), dar, bine\u00een\u0163eles, fiin\u0163a-personalitatea (dac\u0103 a ajuns a\u015fa ceva) din… spirit \u2013 de cititor, critic literar; \u00een genere, fiin\u0163a din memoria cultural-istoric\u0103 a neamului s\u0103u. \u201eCorpul\u201d personalit\u0103\u0163ii sale e, de fapt, spiritul\/ suflul corpului propriei sale opere. Biografia de crea\u0163ie (nu cea de… vegeta\u0163ie, de simpl\u0103 existen\u0163\u0103 ca om) este \u00een (inter)dependen\u0163\u0103 cu\/ de imprevizibilitatea, poate c\u0103 fascina\u0163ia desf\u0103\u015fur\u0103rii, \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103rii, afirm\u0103rii operei sale. Via\u0163a intimit\u0103\u0163ii (spiritualit\u0103\u0163ii) sale este modelat\u0103 \u015fi de opera sa. Zic \u201e\u015fi de\u201d, pentru c\u0103 \u00een afara operei sale se \u00eent\u00e2mpl\u0103 evenimente spirituale care nu intr\u0103 \u00een oper\u0103, dar care r\u0103m\u00e2n a-i modela scriitorului personalitatea. \u015ei nici nu este obligatoriu ca sursele care alimenteaz\u0103 opera scriitorului \u015fi personalitatea acestuia s\u0103 se fileze \u201edirect\u201d din via\u0163a cotidian\u0103, social\u0103, din biografia lui obi\u015fnuit\u0103, terestr\u0103, \u2013 astea, \u00een cazul mai multor personalit\u0103\u0163i, put\u00e2nd fi de-a dreptul s\u0103race \u00een evenimente, sau abundente \u00een \u201eevenimente\u201d… insignifiante, ele \u0163in\u00e2nd de un schematism cli\u015feistic, de anodin, comun. \u00cen timp (\u015fi… peste timpuri) ce opera sa, a scriitorului ca personalitate, poate fi captivant\u0103, dens\u0103-intens\u0103, fertil\u0103 \u00een semnifica\u0163ii, emo\u0163ii, cuget\u0103ri, poezie, filosofie etc. Aici este tocmai vorba de lumea din interiorul personalit\u0103\u0163ii sau de lumile pe care, prin opera sa, le poate inventa, edifica, propune Personalitatea Scrisului. Calea spre propriul chip \u015fi propria valoare de creator nu e nicidecum la suprafa\u0163\u0103, ci \u00een\u0103untru, \u015fi nu \u0163ine de material-carne, ci de simbolic, metafor\u0103 \u015fi… anafor\u0103 artistic\u0103. Numai acolo, dincolo de lumea exterioar\u0103, po\u0163i ajunge \u015fi tu la ceea ce con\u015ftientiza Nietzsche, c\u00e2nd men\u0163iona, \u00eentr-o scrisoare din 1882: \u201eAm atins un punct \u00een care tr\u0103iesc cum g\u00e2ndesc\u201d. Adic\u0103 tu, scriitorul, acolo, \u00een lumea intimit\u0103\u0163ii \u015fi firii tale, atingi punctul \u00een care tr\u0103ie\u015fti precum… ticluie\u015fti! \u2013 iertat fie acest sinonim \u201ede jos\u201d, oarecum, pentru ceea ce ar \u00eensemna: scrii, creezi, inventezi, idealizezi…
\nDa, e mult (\u015fi \u201ecaptivant\u201d) spa\u0163iu de media\u0163ie \u00eentre biografie \u015fi textul artistic… Chiar \u00een imposibilitatea realiz\u0103rii unor sinteze comparative c\u00e2t de c\u00e2t obiective \u00eentre \u2013 pe de o parte \u2013 con\u0163inutul (\u015fi fr\u0103m\u00e2ntul) terestru al(e) vie\u0163ii personalit\u0103\u0163ii creatoare \u015fi con\u0163inutul ei simbolic, s\u0103 zicem, iar c\u00e2nd simbolul ajunge \u201ela str\u00e2mtoare\u201d \u2013 dezl\u0103n\u0163uind zborul metaforic al sugestivit\u0103\u0163ii, str\u0103duindu-te, totu\u015fi, s\u0103 \u201ete \u0163ii\u201d de succesiunea, evolu\u0163ia, avatarurile, culmile \u015fi disper\u0103rile operelor respectivei personalit\u0103\u0163i, iar \u2013 pe de alt\u0103 parte, ce pot fi \u015fi \u2013 plurale (reale \u015fi ireale) alte p\u0103r\u0163i \u2013 diferitele perspective \u015fi retrospective de interpretare ale textelor, probate istoric, dar mai ales \u2013valoric-transtemoral.<\/p>\n

\u2013 Prin ce face\u0163i, dar \u015fi prin pledoariile pe care le ave\u0163i referitoare la art\u0103, sunte\u0163i un autor care \u00ee\u015fi ia menirea \u00een serios. \u00centr-un mod clasic, s\u0103 zic, chiar dac\u0103 ave\u0163i un travaliu pregnant \u00een valorificarea literaturii avangardei, \u00een special a celei ruse \u015fi ucrainene. Pornind de la seriozitatea actului scriitoricesc, cum vede\u0163i, pe de alt\u0103 parte, parc\u0103 minimalizarea lui de tot mai mul\u0163i autori? <\/p>\n

\u2013 Eu unul consider c\u0103 minimalismul, acceptat cu at\u00e2ta u\u015furin\u0163\u0103 de lumea care nu mai e predispus\u0103 la efort \u00een crea\u0163ia artistic\u0103, dar nici la efort \u00een receptarea artei \u201egrele\u201d, nu \u00eenseamn\u0103 dec\u00e2t absen\u0163a stilului, acesta presupun\u00e2nd crearea unui limbaj \u201estr\u0103in\u201d \u00een limba \u00een care scrii (ca s\u0103 ne amintim de \u201eAbecedarul\u201d lui Deleuze); adic\u0103, \u00eenseamn\u0103 crearea altor posibilit\u0103\u0163i de manifestare lingvistic\u0103 \u00een timp ce creezi (scrii). Este crea\u0163ie \u00een timpul crea\u0163iei, concomiten\u0163a a dou\u0103 aspecte ale izvodirii artistice. Prin urmare, \u00een minimalismul care \u00eenseamn\u0103 absen\u0163a stilului, lipse\u015fte crearea de noi structuri lingvistice \u00een tentativa minimalistului de a forma artistice\u015fte. Minimalismul \u00een poezie, s\u0103 zicem, de regul\u0103 se rezum\u0103 la oralitate, la discursul brut al str\u0103zii, prin care autorul inten\u0163ioneaz\u0103 \u201es\u0103 creeze\u201d. Uneori, \u00een urma unor potriviri c\u00e2t de c\u00e2t ingenioase de oralitate, de discurs brut, vreun autor chiar reu\u015fe\u015fte s\u0103 dea senza\u0163ia unui anumit grad de creativitate. Dar \u2013 de pu\u0163in\u0103 sau de foarte pu\u0163in\u0103 creativitate\/ crea\u0163ie. Minimalismul este amestecul de perle, foarte pu\u0163ine, cu foarte multe\u2026 c\u0103c\u0103reze. Neghin\u0103 ce prevaleaz\u0103 net asupra infimei cantit\u0103\u0163i de gr\u00e2u. Pleav\u0103 prin care e greu s\u0103 descoperi rarele boabe pentru p\u00e2ine. Plus c\u0103 acest manierism la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii a ajuns s\u0103 fie refugiul multor nechema\u0163i, multor nedota\u0163i cu har creator. Dar, ca \u015fi \u00een democra\u0163ie pe plan social, mul\u0163imea nechema\u0163ilor cov\u00e2r\u015fe\u015fte la scrutin, astfel c\u0103 minimalismul, derizoriul este crezut, cel pu\u0163in la un anumit moment, poate chiar cel al prezentului, fruncea artei. E o eroare. Dar f\u0103r\u0103 democra\u0163ie nu se poate nici \u00een literatur\u0103, \u00een art\u0103 \u00een general. Este ca \u015fi inutil s\u0103 \u00eencerci s\u0103 dai ripost\u0103 \u2013 minimalizatorii sunt tot mai mul\u0163i, parc\u0103 solidari \u00eentre ei. Parc\u0103 solidari\u2026 \u2013 p\u00e2n\u0103 la momentul \u00een care din gloata lor se vor desprinde autorii cu adev\u0103rat talenta\u0163i, \u00een stare s\u0103 abordeze stilul, ba chiar s\u0103-\u015fi creeze un stil personal. Pentru c\u0103 \u00een minimalism aproape c\u0103 nu exist\u0103 personalizare \u2013 to\u0163i actan\u0163ii seam\u0103n\u0103 crunt, iremediabil \u00eentre ei ca scriitur\u0103, ca oralitate, ca relatare jurnalistic\u0103 primar\u0103 pe care vor s\u0103 o dea drept art\u0103.
\n Mie unuia o pledoarie pentru re\u00eentoarcere la arta autentic\u0103, la stil mi se par p\u00e2n\u0103 \u015fi celebrele entimeme din \u201eEcleziast\u201d. Spre exemplu, acestea: \u201e\u2026un timp pentru a ucide \u015fi un timp pentru a vindeca; un timp pentru a d\u0103r\u00e2ma \u015fi un timp pentru a zidi (\u2026) un timp pentru a rupe \u015fi un timp pentru a coase; un timp pentru a t\u0103cea \u015fi un timp pentru a vorbi\u201d (3\/ 3; 7). Aici, a vorbi \u2013 ca sinonimie a pledoariei pentru crea\u0163ia adev\u0103rat\u0103, pentru arta la nivel maxim.<\/p>\n

\u2013 Ce preg\u0103te\u015fte scriitorul Leo Butnaru pentru viitorul apropiat? Sunte\u0163i cunoscut ca un autor extrem de \u201edisciplinat\u201d si, cu siguran\u0163\u0103, deja v-au venit noi idei de c\u0103r\u0163i \u015fi proiecte personale. <\/p>\n

\u2013 Nu voi da titluri de c\u0103r\u0163i, de\u015fi le am, at\u00e2t \u00een fi\u015fierele-\u201emanuscrisele\u201d electronice, c\u00e2t \u015fi \u00een edituri, pe unele dintre ele criza \u015fi str\u00e2mtorile financiare trec\u00e2ndu-le din anul 2013 \u00een 2014. Sper ca lucrurile s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00een acela\u015fi mod de orientare \u015fi ac\u0163iune a vectorilor, precum v\u0103 spuneam \u00eentr-un r\u0103spuns precedent. \u015ei tot a\u015fa, la Chi\u015fin\u0103u, Bucure\u015fti, Ia\u015fi \u015fi, poate, dac\u0103 d\u0103 Cel de Sus sau Sf\u00e2ntul Terapont, proteguitorul scrisului rom\u00e2nesc, vreo carte ar putea s\u0103-mi apar\u0103 \u015fi peste hotare, \u00een alt\u0103 \u0163ar\u0103, \u00een alt\u0103 limb\u0103. \u015etiu doar c\u0103 ea este tradus\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 \u015fansa editorial\u0103.
\n\u2013 V\u0103 mul\u0163umesc.<\/p>\n

Interviu realizat de Angela BACIU<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Simona-Grazia DIMA ADOLESCEN\u0162\u0102, POEZIE, ART\u0102 PLASTIC\u0102 Ca elev\u0103 la Liceul de Arte Plastice din Timi\u015foara, apoi la Liceul Diaconovici Loga,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18980"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=18980"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18980\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18984,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/18980\/revisions\/18984"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=18980"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=18980"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=18980"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}